Bullying-ul este reprezentat de încercări premeditate ale unei persoane de a

controla o altă persoană prin intermediul abuzului verbal, care se poate manifesta prin
tonul vocii sau prin conținutul comunicării, cum ar fi tachinarea sau amenințarea, prin
intermediul excluderii dintr-un grup, sau al bullying-ului fizic ori violenței 1.

Bullying-ul reprezintă o problemă socială datorită impactului negativ asupra valorilor

societății. Agresorul riscă să întâmpine probleme anti-sociale și deviante, dezvoltând
comportamente criminale, în schimb, victima riscă să ajungă la o excesivă nesiguranță în
propria persoana ce poate duce la depresie, aceasta fiind considerată o boală socială actuală.

Principalele elemente care caracterizează fenomenul de bullying constau în:

1.Dezechilibrul de putere (de obicei, persoanele care se angajează în acțiuni de tip

bullying își folosesc forța, popularitatea sau puterea pentru a răni, controla sau manipula o altă
persoană. Sunt vizați de obicei aceia care, prin comparație sunt mai slabi sau nu reușesc să se
apere);

2.Intenția de a răni (agresorul nu face lucrurile din întâmplare; el intenționează să

cauzeze rănire fizică sau emoțională unei persoane sau unui grup. Un alt aspect este faptul că
de obicei este o acțiune lipsită de provocare, adică nu apare ca o reacție la un comportament
din partea victimei.);

3.Repetarea în timp (incidentele tipice de bullying nu sunt de obicei cazuri izolate, ci

se prezintă ca acțiuni sistematice, prin care agresorul urmărește să obțină controlul asupra
unei

Cele mai noi date procesate la nivelul Ministerului Educației Naționale arată că
400.000 de elevi sunt amenințați cu bătaia și 220.000 sunt bătuți în mode repetat de către
colegi. În fiecare zi 3 din 10 copii sunt amenințați cu bataia, ori lovirea de către colegi, 3 din
10 copii sunt excluși din grupul de colegi și 1 din 4 copii sunt umiliți în fața colegilor. 2

Ca integrare într-o teoremă, bullying-ul se încadrează în teorema ,,Legea-Golul atrage

plinul”. Scoaterea bullying-ului din centralitate tinde să atragă în această poziție o altă
problemă socială, cum ar fi cyberbullying-ul. Mass-media și internetul reprezintă piloni foarte
1
Claudia Marian, Agresivitatea în școală, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2011, p. 10.
2
https://oradenet.salvaticopiii.ro/docs/Bullying_Studiu_sociologic_salvati_copiii.pdf accesat
la data de 09.01.2020, ora 11:34.
importanți în ceea ce privește fenomenul bullying, deoarece aceștia ajută la dinamica
problemei.

Se cunoaște impactul pe care modelele și învățarea imitativă le au asupra conduitei

oamenilor, în special asupra copiilor și adolescenților a căror personalitate nu e încă
structurată, și a căror capacitate de raționare e în curs de desăvârșire. Există câteva direcții de
cercetare înterprinse asupra relațiilor care se stabilesc între vizionarea programelor media cu
tematică agresivă și agresivitatea umană. Dintre cele mai importante sunt cele care compară
proporția dintre timpul alocat vizionării programelor cu conținut agresiv și conținut agresiv al
comportamentului privitorului. Creșterea preferinței pentru programele violente e asociată cu
creșterea ponderii comportamentelor agresive. 3

Modelele agresive prezentate media, sunt procesate la nivel cognitiv, trezesc rezonanțe
afective, determină comportamente specifice astfel încât întregul spațiu pshic este mobilizat.

Acțiunile cyberbullying-ului sunt apărute recent în repertoriul comportamentelor de tip

bullying, acestea implicând utilizarea internetului, mesajelor de tip sms, a e-mail-ului,
rețelelor de socializare, precum și a altor tehnologii digitale de comunicare, precum și a altor
tehnologii digitale de comunicare, pentru a cauza rănirea unei persoane.4

Complexitatea fenomenului necesită atenția și acțiunea concentată a tuturor adulților

din contextele de viață ale copiilor: părinți, cadre didactice, personal educațional auxiliar,
membrii ai comunității. Problema-stare este conștientizată la nivelul populației, adulții fiind
cei mai dispuși ca această problemă să se schimbe și sa nu le afecteze copii.

Din prisma perspectivei comportamentului deviant, comportamentele se depărtează de

la normele sociale acceptate și sunt considerante deviante.

Devianța a fost subiect de interogație pentru toate societățile. Definim sau evaluăm un
comportament ca fiind deviant în funcție de alte comportamente numite normative, ceea ce
înseamnă că există o normă socială acceptată și admisă de societate. Într-o accepțiune mai
generală, conceptul de devianță face referire la conduita dezaprobată de colectivitate
(comportament) și abaterea (devierea) de la normele impuse indivizilor de către societate. De

3
Claudia Marian, Agresivitatea în școală, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2011, p.100.
4
Mihaela Tomiță, Dezvoltare socială și inovare, vol. 2 Diagnoza fenomenului de bullying la
nivelul școlilor din județul Timiș-2013, Editura Pro-Universitaria, București, 2013. p.12.
asemenea se poate vorbi de comportamente deviante în cazul celor care deviază de la
exigențele morale, nescrise, a celor care încalcă norma penală sau raționalitatea psihică.

Comportamentul reprezintă o reacție globală a unei persoane într-o împrejurare dată.

Această reacţie totală a organismul uman răspunde la o situaţie trăită în funcţie  de stimulările
mediului şi de tensiunile sale interne. Comportamentul deviant poate fi interprins și practicat
de toți oamenii. În cazul elevilor, comportamentul deviant se manifestă prin îndepărtarea de la
regulile școlare; folosirea agresivității; vandalism; absenteism; etc. În practica școlară nu
există o distincție foarte clară între agresivitate și violență, de multe ori un comportament
neadecvat al elevului este calificat prin apelarea la ambele concepte.

Bullyingul în școală se referă la toate tipurile de acțiuni bullying exercitate pe raza

școlii, fie că este vorba despre bullying între persoane de aceeași vârstă, agresarea de către
tineri cu vârste mai mare, a victimelor de vârstă mai mica, ori situații de bullying în care este
implicat un profesor, fie în postura de victimă, fie în cea de agresor. 5

Statisticile arată că agresiunea de tip bullying este mai răspândită decât

comportamentele considerate ca fiind de risc, precum consumul de alcool, fumatul, consumul
de stupefiante și activitatea sexuală. În acest sens, rezultatele studiului arată că 86% dintre
elevii cu vârstele de 12-15 ani au experimentat agresivitatea de tip bullying la școală.
Organizația Mondială a Sănătății publică Raportul European Privind Prevenirea Violenței și a
Criminalității în Rândul Tinerilor prin care arată că violența interpersonală este a treia cauză
de deces din Regiunea Europeană în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 10-29 de ani și
duce la pierderea a 15.000 de vieți anual.6

Bibliografie:

1. Claudia Marian, Agresivitatea în școală, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2011.

Mihaela Tomiță, Dezvoltare socială și inovare, vol. 2 Diagnoza fenomenului de bullying la

5

nivelul școlilor din județul Timiș-2013, Editura Pro-Universitaria, București, 2013. p.24.
6
http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.1-2-214/03-Velicu%20Bun.pdf accesat la data
de 09.01.2020, ora 13:10
2. Mihaela Tomiță, Dezvoltare socială și inovare, vol. 2 Diagnoza fenomenului de
bullying la nivelul școlilor din județul Timiș-2013, Editura Pro-Universitaria,
București, 2013.

Webnet:
3. https://oradenet.salvaticopiii.ro/docs/Bullying_Studiu_sociologic_salvati_copiii.pdf
accesat la data de 09.01.2020, ora 11:34.
4. http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.1-2-214/03-Velicu%20Bun.pdf accesat la
data de 09.01.2020, ora 13:10