Alexandru Stelian Matei

BULLYING-UL ȘCOLAR ȘI EFECTELE SALE, ÎN ROMÂNIA ȘI PE GLOB

Alexandru Stelian Matei

I. Introducere.

În lucrările de specialitate, bullying-ul este definit drept un

comportament ostil, de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de
umilire și intimidare.

Bullying-ul este o acțiune care produce injurii celorlalți efectuată în mod repetat,
care se poate manifesta fizic (prin agresivitate fizică) sau psihologic (prin
producerea unor daune emoționale).

Instrumentele acestui fenomen sunt cuvintele, acțiunile fizice sau excluderea

socială. Poate fi inițiat de o persoană sau de un grup, în acest caz fiind implicat un
raport de putere inegal, întrucât victima nu dispune de resurse fizice sau
psihologice pentru a se apăra.

Comportamentul de bullying se face simțit mai ales atunci când există diferențe
de ordin economic, rasial, cultural, iar copiii îl învață de la adulți, semenii lor,
mass-media, etc.

Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale,

unde persoanele interacționează unele cu altele. Școala se numără printre aceste
grupuri, această lucrare urmărind să analizeze în de aproape efectele acestui
fenomen în rândurile elevilor, cu scopul de a conștientiza gravitatea pe care
bullying-ul o are asupra vieții lor sociale.

II. Bullying-ul școlar.

Alexandru Stelian Matei

„Școala joacă un rol important în viața cotidiană a copiilor și, la fel ca în

cazul programei școlare, se așteaptă să îi învețe pe copii să gestioneze
sentimentele și experiențele negative și să facă față agresiunii și
bullying-ului, educația fiind cheia pentru dezvoltarea cognitivă și
sănătatea mintală și emoțională a elevilor”. (Tomiță, p 1) Aceasta
impune cerințe diverse și foarte ridicate pentru principalele
componente de bază, anume elevii, profesorii și părinții.

Cazurile de bullying implică cel puțin doi indivizi, anume agresorul și victima, însă
există și martori care, deși nu acționează în mod direct, iau totuși parte la acțiune,
prin simplul fapt că oferă agresorului publicul pe care și-l dorește pentru a câștiga
popularitate.

Agresorul dorește să iasă în evidență rănindu- și intimidându-i pe ceilalți. El este

încrezător și nonconformist, o persoană care se ghidează după principi și reguli
proprii. Nu este capabil de a empatiza cu cineva, ba chiar simte satisfacție
provocând suferință celor mai slabi decât el. Comportamentul agresorului ar
putea fi explicat prin climatul din copilărie. Astfel, dacă acesta a crescut într-un
mediu defavorizat, în care violența în familie predomina, atunci fenomenele de
bullying se vor propaga mai departe, traumele din copilărie fiind sursa
comportamentului agresiv.

Victimele bullying-ului sunt de regulă elevii supraponderali, prea scunzi sau prea
înalți, cei proveniți din familii sărace, elevii cu dizabilități și în general cei care sunt
diferiți în orice fel de restul grupului.
Alexandru Stelian Matei

Martorii sunt cei care privesc pasiv și decid să nu intervină, pur și simplu din
teama de a nu deveni chiar ei victime. Neintervenția acestora încurajează
comportamentul agresorului care dorește să obțină popularitate.

Presiunea percepută în ceea ce privește realizarea performanțelor școlare, dar și

un climat școlar negativ sunt principalele componente care facilitează propagarea
bullying-ului în mediul școlar. În vederea dobândirii resurselor psihologice
necesare pentru a face față intimidărilor, „Elevii au nevoie de ajutor din partea
părinților, profesorilor și grupului lor de semeni”. (Tomiță, p 1) Deschiderea din
partea adulților și a semenilor reprezintă singura soluție de creștere a stimei de
sine și a încrederii în sine. În caz contrar, dacă elevul trăiește într-un mediu
autoritar și neprietenos în care deschiderea din partea adulților și profesorilor
este aproape inexistentă, va dispune de aptitudini sociale mai slab dezvoltate și
prin urmare, va deveni vulnerabil în fața fenomenului de bullying.
„Vulnerabilitatea reprezintă starea de potențialitate, de nemanifestare în prezent
a unor factori care pot însă conduce în viitor la marginalizare, defavorizare sau
alte fenomene conexe”. (Tomiță, P 2) Sentimentele de inferioritate rezultate vor
persista chiar și la vârsta studenției, adică multă vreme după ce individul în cauză
a fost supus agresiunilor fizice și psihice.

Important de menționat este faptul că victimele bullying-ului, din dorința de a fi în

siguranță ajung să recurgă la acțiuni pentru a câștiga popularitate, devenind astfel
ei înșiși agresori.

Autori precum Dorte Marie Sondergaard (2015) apreciază faptul că există și

victime care nu consideră un abuz ceea ce li se întâmplă. Aceasta se explică prin
Alexandru Stelian Matei

faptul că elevii abuzați emoțional sau fizic acceptă statutul de victimă,

considerând că este o strategie bună de supraviețuire socială.

III. Statistici.

La nivel global, studiile efectuate în perioada 2011-2013 au înregistrat 251.640 de

cazuri de bullying. Conform analizei realizată de Child Helpline International, 9 din
10 cazuri de bullying au avut loc în școală.

Studiile arată că între 15-25% din elevii americani sunt victime ale bullying-ului, în
timp ce o proporție de 15-20% declară că sunt inițiatori ai acestor
comportamente. (New Jersey Coalition for Bullying Awareness and Prevention)

De remarcat este faptul că bullying-ul emoțional se întâlnește mai frecvent în

rândul fetelor, pe când în cazul băieților este mai des întâlnit bullying-ul fizic. La
nivel global se constată că 43% dintre băieți sunt supuși unei forme de bullying,
pe când 57 dintre fete au de suferit în acest sens. Procentele sunt similar și în
Europa, unde 42% din băieți și 58 dintre fete sunt supuși/supuse bullying-ului.

„Numeroase sondaje efectuate au arătat că bullying-ul școlar este o experiență

frecvent întâlnită în rândul copiilor”. (Țuțui, Luchian, 2020, p 5) „Datele despre
bullying au fost colectate din sondajele din școală care urmăresc sănătatea fizică
și emoțională a tinerilor”. (Țuțui, Luchian, 2020, p 5) „Proiectul de cercetare
Health Behavior School Children (HBSC) se adresează tinerilor cu vârste între 11 și
15 ani în 42 de țări, în principal în Europa și America de Nord. În urma acestui
proiect au descoperit că, la nivel global, băieții sunt mai predispuși să ia parte la
Alexandru Stelian Matei

bullying în școli decât fetele. Datele arată că peste 32% dintre băieți se confruntă
cu intimidarea în școală, comparativ cu 28% dintre fete”. (Shariff, 2008, p. 10)

Conform datelor UNICEF, România este pe locul I în Europa la numărul de elevi cu

vârsta între 11 și 15 ani care agresează alți colegi. Aproximativ 46% dintre elevii
români au fost la un moment dat victime ale bullying-ului, dintre aceștia, 53% fete
și 47% băieți.

Un studiu efectuat de Salvați copiii care privește fenomenul bullying-ului în școlile

românești indică faptul că 1 din 4 copii este umilit în mod repetat în fața colegilor.
Mai mult, 4 din 10 copii au fost răniți ca urmare a comportamentelor violente
repetate ale altor colegi.

Un alt lucru scos la iveală de studiul „Salvați Copiii” este că elevii răspândesc
zvonuri umilitoare și denigratoare cu privire la colegii lor. 37% dintre copiii
participanți la chestionar au mărturisit că s-au răspândit astfel zvonuri în școală
despre ei.[Digi24, 2016]

84% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situații în care un copil amenință
un altul, 80% a uneia în care un copil este umilit de alt copil, iar 78% au asistat la
situații repetate în care un copil era îmbrâncit și lovit ușor de către alți copii.
[Digi24, 2016]

Potrivit studiului, cei mai vulnerabili sunt copiii de etnie rromă, cei cu dizabilități,
cu probleme de greutate, ori mai timizi de fel. (Protv, 2016)

IV. Efecte.
Alexandru Stelian Matei

Consecințele negative afectează nu doar sănătatea lor mintală, ci și

rezultatele academice și pot scădea motivația lor de a merge la școală și
de a învăța, depresia fiind considerată cea mai comună problemă de
sănătate mintală. Mai mult, elevii supuși oricăror forme de bullying
prezintă un risc sever de abandon școlar.

Bullying-ul lasă urmări psihologice extrem de grave. Studiile effectuate indică

faptul că persoanele de orice vârstă supuse unui comportament agresiv prezintă
risc de sinucidere, stress și îmbolnăvire. Pe termen lung, bullying-ul duce la
probleme emoționale grave, depresie, singurătate, stimă de sine scăzută,
probleme sociale, victimele ajungând să se marginalizeze și să se autoexcludă
chiar și în situațiile în care nu sunt expuși.

IV. Soluții.

O soluție ar fi ca profesorii să trateze cu maximă responsabilitate cazurile de

bullying și să poarte discuții la clasă în vederea conștientizării drepturilor pe care
elevii le au. Dreptul la un climat școlar plăcut, dreptul de a merge la școală fără
teama de a fi agresați sau marginalizați sunt chestiuni urgente care trebuie
conștientizate.

O altă rezolvare ar fi derularea de programe în școli adresate elevilor, cadrelor

didactice și chiar și părinților cu scopul conștientizării gravității acestui fenomen
atât în mediul școlar, cât și în societate. Există deja astfel de inițiative din partea
Alexandru Stelian Matei

organizațiilor precum Salvați copiii, dar dacă statul ar avea o implicare mai activă
în acest sens, progresele ar fi mult mai rapide.

Iv. Concluzii.

Din nefericire, bullying-ul devine tot mai frecvent în școli, în deosebi în ultimii 10
ani odată cu creșterea accesului la internet pe o scară tot mai largă. Nu puține au
fost cazurile în care elevii au fost umiliți public, mediul online ajutând la
propagarea mai rapidă a zvonurilor denigratoare.

Mai grav este că în unele state, printre care și în România, acest fenomen nu este
tratat cu prea mare responsabilitate de profesori și autorități, fapt ce încurajează
aceste comportamente deviante. Mai mult, există situații în care unii elevi, deși
sunt printre primii în clasă, ajung să fie puși la zid chiar de cei care ar trebui să le
fie îndrumători în procesul educațional. Prin simplul fapt că utilizează un stil
autoritar în mod repetat asupra unor elevi, prin faptul că le este interzisă
exprimarea opiniei, aceștia exercită o presiune enormă asupra tinerilor care, deși
dispun de capacități intelectuale foarte bune, vor înregistra un randament mult
mai scăzut din pricina terorii psihologice.

În fine, cel mai important e ca tot mai mulți să fim conștienți de consecințele
catastrofale pe care bullying-ul le implică asupra personalității elevilor, pentru a
putea stopa unul din factorii care contribuie la abandonul școlar.
Alexandru Stelian Matei

Bibliografie

1. Dorte Marie Sondergaard 2015

2. Digi24: „Primul studiu național privind bullying-ul în școli: unul din patru elevi,
umilit în fața colegilor”. 10 mai 2016

3. Mihaela Tomiță: „ Bullying-ul în școlile din Romania și din alte

țări”. Universitatea de Vest din Timișoara
4. Shaheen Shariff, „Issues and Solutions for the School, the Classroom and the
Home”, op. cit., 2008

5. Știrile Pro TV: „Bullying-ul ia amploare în școlile din România. Vârsta la care
mulți copii ajung să fie amenințați și umiliți”. 10 mai 2016.

6. Viorel Țuțui, Luchian Miruna Gabriela: „CYBERBULLYING-UL ÎN VIZORUL ETICII

PROFESIONALE”. UNIVERSITATEA « AL. I. CUZA » IAȘI, 2020