Bullying-ul în școli

Introducere

• În lucrările de specialitate, bullying-ul este definit drept un comportament ostil, de

excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire și intimidare. Bullying-ul este
o acțiune care produce injurii celorlalți efectuată în mod repetat, care se poate
manifesta fizic (prin agresivitate fizică) sau psihologic (prin producerea unor
daune emoționale). Instrumentele sunt cuvintele, agresivitatea fizică sau
excluderea socială. Poate fi inițiat de o persoană sau de un grup, în acest caz
vorbind de o distribuire inegală de forță.
• Acest fenomen e prezent în orice fel de comunitate, în special în școli.
 Bullying-ul școlar.

• Școala joacă un rol esențial în dezvoltarea copiilor. se așteaptă să îi învețe pe copii

să gestioneze sentimentele și experiențele negative și să facă față agresiunii și
bullying-ului.
• Cazurile de bullying implică cel puțin doi indivizi, anume agresorul și victima,
însă există și martori care, deși nu acționează în mod direct, iau totuși parte la
acțiune, prin simplul fapt că oferă agresorului publicul pe care și-l dorește pentru a
câștiga popularitate.
 Profilul agresorului

• Acesta dorește să iasă în evidență rănindu- și intimidându-i pe ceilalți. Nu

este capabil de a empatiza cu cineva, ba chiar simte satisfacție provocând
suferință celor mai slabi decât el. Comportamentul agresorului ar putea fi
explicat prin climatul din copilărie. Astfel, dacă acesta a crescut într-un
mediu defavorizat, în care violența în familie predomina, atunci
fenomenele de bullying se vor propaga mai departe, traumele din copilărie
fiind sursa comportamentului agresiv.
 Profilul victimei

• Victimele bullying-ului sunt de regulă elevii supraponderali, prea scunzi

sau prea înalți, cei proveniți din familii sărace, elevii cu dizabilități și în
general cei care sunt diferiți în orice fel de restul grupului.
 Profilul martorilor.

•
• Sunt cei care privesc pasiv și decid să nu intervină, pur și simplu din
teama de a nu deveni chiar ei victime. Neintervenția acestora încurajează
comportamentul agresorului care dorește să obțină popularitate.
 Combatere

• „În vederea dobândirii resurselor psihologice necesare pentru a face față

intimidărilor, „Elevii au nevoie de ajutor din partea părinților, profesorilor
și grupului lor de semeni”. (Tomiță, p 1) Deschiderea din partea adulților
și a semenilor reprezintă singura soluție de creștere a stimei de sine. În caz
contrar, dacă elevul trăiește într-un mediu autoritar și neprietenos în care
deschiderea din partea adulților și profesorilor este aproape inexistentă, va
dispune de aptitudini sociale mai slab dezvoltate și prin urmare, va deveni
vulnerabil în fața fenomenului de bullying.
• „Vulnerabilitatea reprezintă starea de potențialitate, de nemanifestare în
prezent a unor factori care pot însă conduce în viitor la marginalizare,
defavorizare sau alte fenomene conexe”. (Tomiță, P 2) Sentimentele de
• Important de menționat este faptul că victimele bullying-ului, din dorința
de a fi în siguranță ajung să recurgă la acțiuni pentru a câștiga
popularitate, devenind astfel ei înșiși agresori.
• Autori precum Dorte Marie Sondergaard (2015) apreciază faptul că există
și victime care nu consideră un abuz ceea ce li se întâmplă. Aceasta se
explică prin faptul că elevii abuzați emoțional sau fizic acceptă statutul de
victimă, considerând că este o strategie bună de supraviețuire socială.
 Statistici globale.

• La nivel global, studiile efectuate în perioada 2011-2013 au înregistrat 251.640 de cazuri de

bullying. Conform analizei realizată de Child Helpline International, 9 din 10 cazuri de bullying
au avut loc în școală.
• Studiile arată că între 15-25% din elevii americani sunt victime ale bullying-ului, în timp ce o
proporție de 15-20% declară că sunt inițiatori ai acestor comportamente. (New Jersey Coalition
for Bullying Awareness and Prevention)
• De remarcat este faptul că bullying-ul emoțional se întâlnește mai frecvent în rândul fetelor, pe
când în cazul băieților este mai des întâlnit bullying-ul fizic. La nivel global se constată că 43%
dintre băieți sunt supuși unei forme de bullying, pe când 57 dintre fete au de suferit în acest
sens. Procentele sunt similar și în Europa, unde 42% din băieți și 58 dintre fete sunt
supuși/supuse bullying-ului.
• „Numeroase sondaje efectuate au arătat că bullying-ul școlar este o experiență
frecvent întâlnită în rândul copiilor”. (Țuțui, Luchian, 2020, p 5) „Datele despre
bullying au fost colectate din sondajele din școală care urmăresc sănătatea fizică
și emoțională a tinerilor”. (Țuțui, Luchian, 2020, p 5) „Proiectul de cercetare
Health Behavior School Children (HBSC) se adresează tinerilor cu vârste între 11
și 15 ani în 42 de țări, în principal în Europa și America de Nord. În urma acestui
proiect au descoperit că, la nivel global, băieții sunt mai predispuși să ia parte la
bullying în școli decât fetele. Datele arată că peste 32% dintre băieți se confruntă
cu intimidarea în școală, comparativ cu 28% dintre fete”. (Shariff, 2008, p. 10)
 Statistici în România.

• Conform datelor UNICEF, România este pe locul I în Europa la numărul de elevi cu vârsta
între 11 și 15 ani care agresează alți colegi. Aproximativ 46% dintre elevii români au fost la un
moment dat victime ale bullying-ului, dintre aceștia, 53% fete și 47% băieți.
• Un studiu efectuat de Salvați copiii care privește fenomenul bullying-ului în școlile românești
indică faptul că 1 din 4 copii este umilit în mod repetat în fața colegilor. Mai mult, 4 din 10
copii au fost răniți ca urmare a comportamentelor violente repetate ale altor colegi.
• Un alt lucru scos la iveală de studiul „Salvați Copiii” este că elevii răspândesc zvonuri
umilitoare și denigratoare cu privire la colegii lor. 37% dintre copiii participanți la chestionar
au mărturisit că s-au răspândit astfel zvonuri în școală despre ei.[Digi24, 2016]
• 84% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situații în care un copil
amenință un altul, 80% a uneia în care un copil este umilit de alt copil, iar
78% au asistat la situații repetate în care un copil era îmbrâncit și lovit
ușor de către alți copii.[Digi24, 2016]
• Potrivit studiului, cei mai vulnerabili sunt copiii de etnie rromă, cei cu
dizabilități, cu probleme de greutate, ori mai timizi de fel. (Protv, 2016)
 Efecte.

• Consecințele negative afectează nu doar sănătatea lor mintală, ci și rezultatele

academice și pot scădea motivația lor de a merge la școală și de a învăța, depresia
fiind considerată cea mai comună problemă de sănătate mintală. Mai mult, elevii
supuși oricăror forme de bullying prezintă un risc sever de abandon școlar.
• Bullying-ul lasă urmări psihologice extrem de grave. Studiile effectuate indică faptul
că persoanele de orice vârstă supuse unui comportament agresiv prezintă risc de
sinucidere, stres și îmbolnăvire. Pe termen lung, bullying-ul duce la probleme
emoționale grave, depresie, singurătate, stimă de sine scăzută, probleme sociale,
victimele ajungând să se marginalizeze și să se autoexcludă chiar și în situațiile în
care nu sunt expuși.
 Soluții

• O soluție ar fi ca profesorii să trateze cu maximă responsabilitate cazurile de

bullying și să poarte discuții la clasă în vederea conștientizării drepturilor pe care
elevii le au. Dreptul la un climat școlar plăcut, dreptul de a merge la școală fără
teama de a fi agresați sau marginalizați sunt chestiuni urgente care trebuie
conștientizate.
• O altă rezolvare ar fi derularea de programe în școli adresate elevilor, cadrelor
didactice și chiar și părinților cu scopul conștientizării gravității acestui fenomen atât
în mediul școlar, cât și în societate. Există deja astfel de inițiative din partea
organizațiilor precum Salvați copiii, dar dacă statul ar avea o implicare mai activă în
acest sens, progresele ar fi mult mai rapide.
 Concluzii.
• Din nefericire, bullying-ul devine tot mai frecvent în școli, în deosebi în ultimii 10 ani.
Nu puține au fost cazurile în care elevii au fost umiliți public, mediul online ajutând la
propagarea mai rapidă a zvonurilor denigratoare.
• Mai grav este că în unele state acest fenomen nu este tratat cu prea mare responsabilitate
de profesori și autorități, fapt ce încurajează aceste comportamente deviante. Mai mult,
există situații în care unii elevi, deși sunt printre primii în clasă, ajung să fie puși la zid
chiar de cei care ar trebui să le fie îndrumători în procesul educațional. Prin simplul fapt
că utilizează un stil autoritar în mod repetat asupra unor elevi, prin faptul că le este
interzisă exprimarea opiniei, aceștia exercită o presiune enormă asupra tinerilor care, deși
dispun de capacități intelectuale foarte bune, vor înregistra un randament mult mai scăzut
din pricina atmosferei de teroare.
• În fine, cel mai important e ca tot mai mulți să fim conștienți de consecințele catastrofale
pe care bullying-ul le implică asupra personalității elevilor, pentru a putea stopa unul din
factorii care contribuie la abandonul școlar.
 Bibliografie

1. Dorte Marie Sondergaard 2015

2. Digi24: „Primul studiu național privind bullying-ul în școli: unul din patru elevi, umilit în fața
colegilor”. 10 mai 2016
3. Mihaela Tomiță: „ Bullying-ul în școlile din Romania și din alte țări”. Universitatea de Vest din
Timișoara
4. Shaheen Shariff, „Issues and Solutions for the School, the Classroom and the Home”, op. cit., 2008
5. Știrile Pro TV: „Bullying-ul ia amploare în școlile din România. Vârsta la care mulți copii ajung să
fie amenințați și umiliți”. 10 mai 2016.
6. Viorel Țuțui, Luchian Miruna Gabriela: „CYBERBULLYING-UL ÎN VIZORUL ETICII
PROFESIONALE”. UNIVERSITATEA « AL. I. CUZA » IAȘI, 2020