1.

Categorii afectate de fenomenul bullying-ului

Fenomenul bullying este un subiect extrem de controversat și discutat dea lungul

anilor. Acesta poate fi definit ca și un abuz de putere exercitat de către o persoană asupra

alteia sau a unui grup, în mod repetat (Piek et al., 2005). Persoanele afectate de bullying,

victimele bullying-ului, fac parte din mai multe categorii și majoritatea grupurilor afectate de

acest fenoment prezint caracteristici asociate cu genul, grupul etic, religia și importanța

religiei pentru aceștia, eventualele patologii sau dizabilități de care dispun, statul social,

competențele școlare, aspectul fizic (Green et al., 2010). S-a constatat că există o puternică

asociere între bullying și rezultatele educaționale la vîrsta de 16 ani, de accea bullying-ul este

frecvent întâlnit în instituțiile școlare (Green et al., 2010).

1.1 Genul

De-a lungul existenței umane a fost reliefată o oarecare controversă legată de gen. În

cazul bullying-ului, s-a constatat că genul feminin este predispus într-o mai mare măsură la

acest fenomen, în jurul vârstei de 14 și 15 ani, decât genul masculin (Green et al., 2010).

Sexul feminin este afectat adesea de bullying din categoria celor psihologice (Green et al.,

2010). Fetele sunt adesea expuse la critică și excluse din diferite grupuri sociale din cauza

aspecului fizic sau din cauza mentalității misogine a persoanelor de sex masculin. Există

extrem de multe cazuri în istorie în care femeia era privată de drepturi și implementată ideea

conform căreia sexul feminin este asociat cu creșterea copiilor și realizarea activităților

casnice. Din cauza acestor concepții, încă există persoane ce marginalizează femeile și le

consideră incapabile să acționeze în diverse circumstanțe.

Genul masculin este expus la un tip de bullying fizic (Green et al., 2010), precum

vătămare corporală fără drept de apărare în situații precum: refuzul renunțării la bunurile
persoanale, încercarea de a spune opinia personală în unele situații, statutul social inferior în

comparație cu cel al agresorului.

1.2 Competențele școlare

Sistemul educațional nu prevede anumite norme specifice care să apere victimele de

agresori în cazul situațiilor de bullying. De asemenea, în institutele de învățămînt nu există

dicipline școlare focusate în special pe acest subiect, iar dacă în anumite situații se mai

amintește de acesta, importanța acordată este minimă sau inexistentă. În marea majoritate

dintre cazuri, victimele bullying-ului din școli sunt reprezentate de elevii mult mai tineri

decât ceilalți (Sekol & Farrington, 2016), iar la cealaltă extremă, sunt vizate și persoanele în

vârstă, care nu au reușit să își continue studiile în adolescență și decid să le finalizeze la o

vârstă mult mai înaintată (Green et al., 2010). De altfel, elevii conștiincioși sunt foarte des

agresați de cei care nu respectă regulile impuse de școală, ajungându-se de la abuz verbal și

psihologic, la abuz fizic. (Sekol & Farrington, 2016)

1.3 Statutul social

Problema statutului social este în continuare o problemă la nivel mondial, deoarece se

pune foarte mare accent pe bunurile materiale, categoria de persoane din care faci parte. S-a

constatat că există o legărură între bullying și statutul economic (Green et al., 2010). Bunurile

materiale au devenit un mod de comparare între persoane, deoarece s-a ajuns la o oarecare

ierarhizare și categorizare pe baza bunurilor deținute de indivizi. Persoanele cu un stil

vestimentar mai nonconformit sau adepții pieselor vestimentare vintige, se numără printre

victimele bullying-ului.

Bullying-ul este o problemă extrem de gravă ce poate avea consecințe pronunțate.

Multe persoane au ajuns să recurgă la diverse gesturi și acțiuni necugetate cauzate de criticile

agresorilor (Myrvold, 1987). O astfel de experiență, indiferent de vârsta la care apare, duce la
pierderea echilibrului psihic al vicimei, aceasta din urmă putând fi extrem de afectată și

marcată pe o durată nelimitată de timp. (după caz)

La numai 13 ani, o elevă dintr-o școală de stat, a devenit victimă a bullying-ului. Eleva este
prezentată ca fiind un copil conștiincios care evită întotdeauna neînțelegerile care apar a nivel
de clasă.
În una din pauzele dintre ore, eleva, asistă la una dintre neînțelegeri, fiind ulterior obligată să
facă parte dintr-un anumit grup, însă aceasta refuză. Din momentul acela, eleva devine
victimă a bullying-ului. Aceasta era zilnic agresată verbal, agresorii i se adresau folosind
cuvinte obscene și o amenințau des.
Inițial, eleva nu a dorit să discute cu părinții și cadrele didactice, însă, deoarece situația se
agravase, a decis să le mărturisească părinților situația sa.
Eleva a reușit să treacă peste această situație traumatizantă numai cu ajutorul a nenumărate
vizite la psiholog și datorită familiei care i-a fost alături.
„Am ajuns într-un fel de anxietate. Mi-era frică să merg la școală, dacă mă suna cineva. Mă
speriam. Au avut loc și amenințări, împingeri și alte activități de acest tip care duc spre abuz
fizic.”
https://www.menti.com/6wz7k1vxbd

https://docs.google.com/forms/d/e/

1FAIpQLSd4FG92cf6YhgRr0OouSAkKlrfc_IK71ksMlzNo60jua2IbIg/viewform?

usp=sf_link