Asociația PROFEDU

Denumire curs:

Managementul situațiilor de bullying în învățământul preuniversitar

Portofoliu realizat de: BOCICA ANCUȚA MĂDĂLINA

Formatori:
dr. prof. Sibianu Victor

2022

1
Cuprins

1. Ce este si cine este implicat in bullying? – realizati un referat in care sa expuneti parerile proprii
pornind de la intrebarea de mai sus..........................................................................................................
2. Realizati un referat despre bullyingul la clasa, in care sa descrieti ce trebuie sa faca un copil
care este agresat de colegul/colegii lui....................................................................................................
3. Realizați un Plan / Program de prevenirea bullying-ului și a altor forme de violență ținând cont
de etapele de elaborare a acestuia.........................................................................................................
4. Realizati un proiect de lectie pentru ora de dirigentie in care sa discutati si sa realizati diferite
activitati cu eleviii despre bullying...........................................................................................................

2
Tema 1 Ce este și cine este implicat în bullying?

Termenul ”bullying” provine din cuvântul ”bully” care înseamnă bătăuș, huligan.
Aceste termene ca atare sunt folosite și în limba română, însemnând un tip de hărțuire,
intimidare sau agresiune, care poate avea loc ori între copii la școală, în cercul de prieteni, în
cadrul unei relații, pe internet.

Bullying-ul este defapt un fenomen care se manifestă printr-o formă de comportament

agresiv, în care o persoană provoacă intenționat și în mod repetat un disconfort unui alte
persoane. Acesta se poate întâmpla sub formă fizică- prin contact fizic ,sau verbală prin
cuvinte jignitoare. Putem spune că un comportament este bullying atunci când nu se întâmplă
doar o singură dată ci se repetă de mai multe ori, este un comportament făcut cu intenția de a
răni , deci nu este accidental sau ca rezultat al trăirii unor emoții de furie și implică un
dezechilibru de putere, deoarece persoana care rănește, umilește intenționat are un avantaj de
putere față de persoană care este agresată, rănită. Totodată persoana care înfăptuiește
comportamentul de bullying simte plăcere și capătă o bună dispoziție pe urmă acestei situații,
iar persoana care este rănită, umilită nu simte deloc plăcere. Bullying-ul se referă deci la
acele comportamente prin care o persoană sau un grup de persoane rănește , umilește sau
înjosește în mod intenționat și repetat o altă persoană, în condițiile în care între persoana sau
grupul care rănește și persoana rănită există un dezechilibru de putere.

Oricine poate fi agresat; nu există o corelare directă între aspectul fizic, caracteristicile
personalității și riscul de expunere la bullying. Victimele ar trebui să nu aibă niciun fel de
răspundere sau vină pentru situația în care sunt implicați și nu pot fi găsiți vinovați pentru
aceasta. Cum putem recunoaște că un copil este agresat sau este implicat în bullying ca
agresor? O listă specială cu indicatori și simptome vă poate ajuta să identificați acest lucru,
dar fiecare situație este unică, nu cred că se poate încadra într-un tipar.

Ordinea în care cred că se poate rezolva problema este : PRIMA DATĂ încerci să
rezolvi SINGUR problema si abia dacă, nu poți nicicum rezolva singur, apelezi la profesorul
în timpul orei în care s-a întâmplat, apoi la diriginte și părinți. NU INVERS fiindcă dacă
părinții iti rezolva tot timpul problemele, vei fi o victimă a societății ce veșnic vei aștepta pe
ALTCINEVA să îți rezolve problemele.

Până la urmă nimeni nu poate să facă să nu existe acest bullying, până la urmă
important este să știi să faci față situației, să știi la cine să apelezi atunci când nu reușești

3
singur, să cunoști legislația în domeniu și să nu aștepți prea mult, complăcându-te în acea
situație și acceptând umilințele celorlalți.

Trebuie prin activitățile desfășurate la orele de dirigenție, prin videoclipurile urmărite,

prin filmele vizionate și analizate împreună să îmbărbătăm copiii, să îi încurajăm să se
respecte, să își crească stima de sine și să îi învățăm să își ia viața în propriile mâini din ce în
ce mai mult pentru a se descurca și singuri în viață.

4
Tema 2: Bullying-ul la clasă

Odată cu vârsta, crește frecvența comportamentelor de bullying, și din păcate formele de

manifestare se accentuează și ele. În grădiniță copiii se poreclează, se etichetează, acesta este
ca un joc în rândul preșcolarilor. Școlaritatea mică însă aduce în prim plan forme mult mai
accentuate.
Ce impact are bullying-ul asupra viața elevului, copilului care primeşte un astfel
de tratament?
Cel mai adesea, un copil care a fost sever agresat ajunge să întrerupă şcoala din teama că
ar putea să fie agresat din nou. Chiar şi în cazul celor mai uşoare forme, expunerea repetată la
o experienţă de agresiune îi predispune pe copii la dezvoltarea a numeroase probleme de
sănătate mentală: depresie, anxietate, tulburări de comportament alimentar, etc. (Limber şi
Nation, 1998).
Cele mai frecvente forme de violenţă elev-elev ţin de domeniul violenţei verbale:
certuri, conflicte, injurii. Un alt tip de comportament violent care se manifestă între elevi
vizează jignirile cu referire la trăsăturile fizice sau psihice ale colegilor. Această „perioadă
ingrată” (Sillamy, N., Dicţionar de psihologie, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic,
1996). este marcată de multiple transformări corporale şi psihologice, care susţin dezvoltarea
imaginii de sine, iar adolescenţii devin mai atenţi şi mai critici cu privire la diferite
caracteristici fizice sau psihice, proprii sau ale celorlalţi. Ca urmare, apar şi situaţii
conflictuale referitoare la aceste aspecte, în relaţionarea cu ceilalţi elevi: jigniri legate de
ritmurile diferite de dezvoltare fizică, ironizarea unor trăsături fizice sau psihice specifice
anumitor elevi. În acest context, putem considera asemenea comportamente nu ca etichetări,
ci ca simple manifestări determinate de specificul vârstei.
Un alt comportament neadecvat al elevilor în şcoală este violenţa fizică, menţionată
cu ponderi mai ridicate în unităţile de învăţământ situate la periferie şi în cele cu populaţie
şcolară multietnică. Astfel de comportamente apar fie între elevi din aceeaşi clasă, fie între
elevii din clasele mai mari faţă de cei din clasele mai mici. Sunt şi situaţii în care anumiţi
elevi sunt victime ale unor „găşti” din şcoală. Bătaia între elevi, în forme grave, este însoţită
deseori de alte forme adiacente de violenţă, care pot intra sub incidenţa legii: furturi,
distrugerea unor bunuri personale ale elevilor agresaţi. Ca şi în cazul altor forme de violenţă
între elevi, cauzele agresivităţii fizice – pot fi diverse: consecinţe ale imobilităţii elevilor în
clasă pe parcursul duratei unei activităţi didactice; lipsa unei „culturi a jocului”, ceea de face
ca jocul să se transforme în agresivitate fizică: elevii din zilele de azi nu mai ştiu să se joace,
nu mai sunt învăţaţi cum să facă acest lucru; trăsăturile specifice vârstei -nevoia de libertate şi

5
de manifestare a propriei individualităţi, de impunere într-un grup, inclusiv prin violenţă
fizică-; apariţia unor „găşti” ca manifestare a subculturilor şcolare; provenienţa din medii
socio-familiale şi culturale foarte diferite sau defavorizante .
Mediul educaţional poate fi, pe de-o parte, un factor ce determină conduita de tip
agresiv violent, iar pe de altă parte, un context propice acestor manifestări îndreptate
împotriva celorlalţi elevi. Personalitatea copilului este masiv influenţată de familie, nu
degeaba se spune că „cei şapte ani de-acasă” sunt cruciali în dezvoltarea sa ulterioară. În
continuare să vedem care sunt demersurile pe care le poate aplica pedagogul în cazul unei
situații de bullying.

6
Tema 3: Plan de prevenire a bullying-ului
”O CLASĂ FĂRĂ BULLYING ”
“Un copil rău este un copil descurajat”- Rudolf Dreikurs
MOTIVAȚIE:
Bullying înseamnă folosirea unei forțe superioare pentru a influența sau intimida pe
cineva. Este un comportament repetat si intenționat prin care agresorul își persecută, rănește,
intimidează victima verbal, relațional și/sau fizic. Comportamentul poate fi învățat în familie
sau în alte medii și este favorizat de diferențele sociale, de etnie, religie, gen, comportament,
putere, caracteristici fizice etc. Efectele asupra victimei sunt adesea devastatoare din punct de
vedere emoțional și comportamental.
SCOP:
Prevenţia şi combaterea violenţei în mediul şcolar, respectiv a comportamentelor de
intimidare (bullying).
OBIECTIVE :
• Creşterea nivelului de conştientizare a existenţei fenomenului bullying în rândul elevilor.
• Dezvoltarea competenţelor de cooperare şi relaţionare interpersonală în rândul elevilor.
• Formarea de atitudini şi deprinderi de comportament prosocial în rândul elevilor.
ARII DE CUPRINDERE A ACTIVITĂŢILOR
• Activitate de informare a elevilor cu privire la factorii declanşatori / menţinere a
comportamentelor violente, respectiv a actelor de intimidare
• Comunicarea asertivă şi relaţionarea interpersonală – activitate directă cu elevii
participanţi în proiect
*activităţi de grup
*rolul comunicării eficiente/ ascultării active
*deprinderi de comunicare asertivă în relaţiile interpersonale
*abilităţi de rezolvare a conflictelor interpersonale
STRATEGII:
jocuri de rol şi exerciţii practice de modelare comportamentală, dezbateri,
expuneri.
RESURSE PROCEDURALE:
Metode: conversaţia euristică, expunerea, modelarea, explicaţia, problematizarea,
feed-back-ul, algoritmizarea, generalizarea
Forme de organizare: frontal.
EVALUARE: discuţii, aprecierea lucrărilor realizate, chestionare, etc.

7
LOCUL DE DESFĂŞURARE: sală de clasă, curtea școlii.
ACTIVITĂȚI: CUVINTE CARE RĂNESC
OBIECTIVE:
• Să aibă sensibilitate și să înțeleagă impactul emoțional al cuvintelor.
• Să experimenteze puterea cuvintelor.
• Să identifice comportamentul de bullying.
• Să înțeleagă rolul pe care-l poate avea intr-o situatie de bullying.
MATERIALE NECESARE
Frânghie , bilețele care se lipesc/Post-it-uri, pixuri, flipchart.
PAS CU PAS
• Dau foi care se lipesc și un pix fiecărui elev.
• Cer fiecăruia să scrie comentariile abuzive și nepoliticoase sau poreclele ofensatoare pe care
leau auzit despre alți elevi pe foile care se lipesc (fără a indica nume).
• Pun banda adezivă pe podea în clasă, marcând următoarea grilă-scară:
Tachinare/glume ușoare
Glumă umilitoare
Insultă dureroasă
Insultă foarte dureroasă
• Cer elevilor să lipească foile lor pe scară, luând în considerare cel mai adecvat loc după
părerea lor. Cereți-le să nu vorbească unul cu altul și să nu comenteze foile în timp ce fac
acest lucru
DE REFLECTAT!
Atunci când toți elevii s-au așezat la loc, întreb ce au observat la scară, în timp ce ghidez
analiza lor și discuția cu următoarele întrebări:
1. Ați văzut anumite cuvinte în mai multe locuri pe scară?
2. De ce credeți că unii dintre voi au decis că un anumit cuvânt este mai puțin/nu este
ofensator, în timp ce alții îl consideră dureros sau umilitor?
3. Contează modul în care cuvântul a fost utilizat sau de către cine?
4. De ce folosesc oamenii astfel de cuvinte?
5. A provoca durere altora folosind astfel de cuvinte este o formă de bullying sau nu? De ce?
6. Întrebați-i pe toți dacă pot vedea vreo similitudine între cuvintele de pe foi. Există, spre
exemplu, cuvinte legate de aspectul fizic, abilitățile mentale, etnie, sex, etc.
7. Există cuvinte care sunt folosite doar pentru fete și alte cuvinte doar pentru băieți?
8. În care grup sau temă se află cele mai ofensatoare cuvinte?

8
9. Ce categorie/temă a primit cele mai multe foi? Cum explicați acest lucru?
Identific și definesc comportamentul de bullying (roluri, tipuri, consecințe, mituri) apoi trec
informațiile pe flipchart.
SFATURI
Este important să se ia în considerare nu doar cuvintele, ci și modul în care sunt
exprimate,intenția cu care este spus un cuvânt; tonul cu care este pronunțat; expresia feței –
toate acestea influențează modul în care un anumit cuvânt va fi perceput ca pozitiv sau
negativ (bun sau rău).
• Trasez o linie dreaptă pe o tablă albă. Pun ‘șoapte și râs’ la un capăt și ‘amenințări cu
moartea’ la celălalt capăt.
• Le cer elevilor să completeze liniile de pe linia respectivă cu comportamentele care au avut
loc între aceste două puncte.
Scriu următoarele întrebări pe hârtia de flipchart:
1. De ce credeți că această situație, care la început putea părea nevinovată, a progresat la
violență?
2. În ce moment pe linie, credeți că ar fi fost cel mai ușor pentru cineva să intervină?
3. Care ar fi anumite moduri posibile de a interveni în diferite momente pe linie?
SCENETE TEMATICE
Se va trasa o linie prin mijlocul salii de clasa,iar elevii vor fi împărțiți in 2 grupe. La mijloc se
vor pune mingi cu ,,situații de bullying,, si la start se vor arunca mingile de la o echipa la
cealaltă. In funcție de mingile care au ajuns la fiecare echipa aceasta va alege un scenariu pe
care-l va reda printr-o sceneta.
DE REFLECTAT!
Se discută în cadrul grupului mare fiecare din cele trei întrebări de mai sus si despre cele mai
eficiente metode de a face fata bullyingului.
SFATURI
Toți avem puterea de a interveni în situații de bullying și hărțuire. Studiile arată că atunci
când un observator intervine, agresiune încetează de obicei în 10 secunde. Vom nota aceste
informații pe pancarde.

9
Tema 4: PROIECT DIDACTIC
Clasa: a IV-a
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Educație civică
Tema: Mai bine prieteni, decât dușmani!!!
Durata: 50 de minute
Scopul: interiorizarea unor norme de conduită, manifestarea unor deprinderi de
comportament moral-civic pornind de la contextele firești de viață și de la grupurile din care
fac parte elevii la această vârstă, construirea unei școli prietenoase, care promovează
egalitatea, respectul, nondiscriminarea și incluziunea tuturor copiilor, informarea și
conștientizarea asupra fenomenului de bullying.
Competențe specifice:
1.3. Explorarea unor norme morale care reglementează relațiile cu ceilalți oameni;
2.1. Explorarea unor valori morale care stau la baza relațiilor cu ceilalți oameni;
2.2. Recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața cotidiană.
Obiective operaționale:
O1: să spună ce expresii frumoase au auzit la adresa lor/ adresate altor persoane sau ei înșiși
le-au spus altora;
O2: să spună cu ce expresii jignitoare s-au confruntat în mediul școlar și nu numai sau au
auzit la adresa altor persoane;
O3: să participe activ la cerințele jocurilor/ activităților pregătite;
O4: să-și spună părerea în legătură cu ceea ce au aflat/ știau despre fenomenul de bullying;
O5: să realizeze postere anti bullying.
Metode și procedee: conversația, brainstorming-ul, jocul, exercițiul, problematizarea, jocul de
rol, lucrul în echipă.
Mijloace didactice: hârtie albă, hârtie colorată, carton colorat, foarfece, lipici, marker,
flipchart, PC, tablă, videoproiector/ tablă interactivă, ecusoane.
Forma de organizare:frontal, individual
Desfășurarea lecției:
Spargerea gheții – Se va realiza printr-un joc numit “Copil ca tine sunt și eu!”.
Copiii primesc o bucată de hârtie pe care trebuie să o îndoaie puțin câte puțin, în timp ce spun
lucruri care li se par lor jignitoare, dacă altcineva le-ar spune la adresa lor. Apoi sunt rugați ca
în timp ce spun cuvinte/ expresii care lor li se par frumoase, încurajatoare, să desfacă pliurile
hârtiei.

10
- Expresii jignitoare: Du-te de aici!, Pârâciosule!, Ești rău!, Plângăciosule!,
Graso!,Tocilarule!, Prăjină!, Tu nu faci parte din grupul nostru!, Nu-mi place de tine!, Nu
discut cu tine!;
- Afirmații pozitive: Ești frumoasă!, Ești amuzant!, Îmi place să mă joc cu tine!, Îți stă bine
cu bluza asta!, Ești un coleg minunat!, Ești curajos!, Stai cu noi!, Ești înțelegător!, Ești bun!,
Ești cuminte!, Ai o voce frumoasă!, Ești deșteaptă!, Ești un bun prieten!.
La finalul acestui joc și după prezentarea cadrului didactic a ceea ce reprezintă bullying-ul
(powerpoint, filmulețe, animații), se descoperă consecințele negative ale acestuia și efectele
sale dezastruoase.
Masa rotundă: Discuții, dezbatere pe baza filmulețului vizionat: Ce este bullying-ul?- ce
credeți cum s-au simțit personajele, de ce s-au comportat urât copiii unii cu alții, ce ați fi
făcut în asemenea situații?etc…
Li se propune un joc – exercițiu, „Scapă cine poate!”.
Pe niște cartoane colorate sunt notate diverse formule pozitive, dar și negative (ca un traseu).
Copiii se deplasează pe acestea, 3 având posibilitatea de a le alege pe cele care doresc să
pășească. Astfel, ei își descoperă anumite calități sau defecte, dar și anumite temeri, pe care
poate nu le luau chiar în serios.
La finalul jocului sunt rugați să dezbată această activitate (cum s-au simțit, de ce nu au pășit
pe unele dintre cartoane, dacă au de gând să schimbe ceva).
La următoarea activitate, copiii vor scrie pe o bucată de hârtie de culoare verde ceea ce îi face
să se simtă bine, în siguranță, apreciați, fericiți, iar pe altă bucată de hârtie de culoare roșie
ceea ce îi face să se simtă în pericol, neglijați, nefericiți.
Tabla/ o coală de flipchart este împărțită în două. Într-o parte copiii vor lipi hârtia pe care au
notat ceea ce este pozitiv, iar pe cealaltă parte ceea ce este negativ.
Se poartă discuții și se caută soluții asupra celor constatate. Se continuă cu un joc de rol –
„NU Bullying-ului!” . Elevii îndeplinesc roluri de judecător, avocați, agresor, victimă,
martor, jurați. Se analizează anumite acțiuni (pregătite de către cadrul didactic) care se
încadrează în fenomenul de bullying. „Actorii” implicați, primesc câteva instrucțiuni din
partea cadrului didactic, însă se încurajează improvizația, creativitatea, originalitatea.
„Sentințele” se dau în favoarea victimei, dar se comentează și se caută soluții pentru ca
agresorul să fie „educat” anti bullying. Pentru a imita o „sală de judecată”, elevii pot purta
ecusoane, se poate așeza mobilierul, pot purta diferite accesorii confecționate din hârtie,
carton etc.
În încheierea activității, elevii împreună cu cadrul didactic vor realiza postere, prin care vor

11
descuraja bullying-ul din școala, mediul lor și vor aduce în centrul atenției ideea de empatie,
siguranță, implicare, ajutorare.
bullying-ul = inimă rănită „Inima oamenilor este asemenea unei bucăți de hârtie. Dacă o îndoi
sau o rupi, încercând să o lipești la loc, niciodată nu va mai fi la fel!”

12