Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere
a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Bullying-ul nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă. Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, unde persoanele interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, etc. Caracterizat ca un comportament agresiv fie fizic, fie verbal sau chiar emotional , intentionat, bulling-ul provoaca suferinta care de cele mai multe ori este ascunsa celor din afara grupului. Spre deosebire de comportamentele de violență, care apar spontan între copii, urmare a trăirii unor emoții intense (ex. furie, frustrare, teamă etc.) și dispar de îndată ce intensitatea trăirilor emoționale se diminuează, iar situațiile punctuale sunt rezolvate, comportamentele de bullying nu dispar de la sine.
Bullying-ul este o problemă relațională care solicită întotdeauna o soluție și schimbări
semnificative la nivelul relațiilor dintre copii și în dinamica grupului. De-a lungul timpului s-au dezvoltat mai multe tipuri de bulling : Bullying fizic : - presupune folosirea contactului fizic pentru a-i intimida pe ceilalti prin intimidare fizică, lovire, injurii, amenințare, etc. Bullying social – se referă la lezarea reputației sau a relațiilor cuiva și include punerea unei persoane într-o situație stânjenitoare în public, provocarea în mod intenționat a unui sentiment de jena și nesiguranță , excluderea și izolarea unei persoane din punct de vedere social și professional . Cyberbullying- avansul tehnologiei a permis ca toate comportamentele menționate mai sus să poată avea loc și în mediul online, pe rețelele sociale, prin e-mail sau alte platforme. Acestea poartă numele de cyberbulling – acesta are loc și mai ușor, pentru că este mult mai facil ca o persoană să se ascundă în spatele unor ecrane și să aibă anumite comportamente. Victimele bullying-ului sunt în cele mai multe cazuri copiii. Cei care prezintă cel mai mare factor de risc sunt cei care sunt percepuți ca fiind slabi sau incapabili de a se apăra. Pe de alta parte cei care îi intimidează pe ceilalți , bullies , pot fi cei care au o putere sociala mai mare , sunt preocupați de popularitate și încearcă să obțină rezultate și beneficii dominându-i pe ceilalți fară să le pese de sentimentele acestora. De multe ori cei care agresează nu trebuie să fie neapărt mai puternici fizic sau mai mari . Dezechilibrul puterii poate proveni din mai multe surse , iar cei care îi intimideaza pe ceilalți se pot folosi chiar de propriul statut în acțiunile lor. Copiii care sunt hărtuiti sufera atât pe plan emoțonal cât și social pentru că le este mai greu să-și facă prieteni , vor avea stima de sine scazută începand chiar să creadă că ceea ce se spune despre ei este adevărat. Pornind de la această idee am descoperit un film care , pe lânga alte probleme surprinse în relația elev-profesor, aduce referire și la bullying , de data aceasta din partea profesorului îndrumator. Filmul se numește ,, Mindenki” ( ,, Cantecul”) in regia lui Deak Krisof si a castigat premiul Oscar la secțiunea scurtmetraj in anul 2017. Filmul surprinde ambiția unei profesoare de muzica și dorința acesteia de a reuși să castige marele premiu cu corul său, indiferent de modalitate. Comportamentul său față de copiii , pe care îi pune să mimeze deoarece nu-i consideră suficient de buni, felul în care reacționează atunci când lucurile sunt descoperite și frustrarea, atitudinea si injuriile pe care acesta le arăta duc la ideea de bullying. Prin comportamentul său profesoara reușeste să-i reduca la tăcere pe anumiți copii , este binevoitoare cu aceștia, le ofera recompense și considera ca tacerea acestora duce la o relatie speciala între ei in schimb insă copiii își pierd stima de sine și încrederea în ei inșiși. https://www.youtube.com/watch?v=0piiNk_jMrE Consider că violența în școală , indiferent de forma ei dar mai ales sub forma bullying-ului constituie o încalcare a drepturilor copilului.Este îngrijorator faptul ca acest fenomen poate avea urmări grave asupra sănătații copilului dar și a viitorului adult. Pentru a întelege fenomenul , consecințele și modalitățile de a-l estompa , este foarte importantă relația dintre cadrul didactic și parinte dar și părinte -copil. De aceea, creșterea nivelului de conștientizare în rândul populaţiei, a consecinţelor negative pe care comportamentele de bullying le au asupra dezvoltării psiho- sociale a copilului, indiferent de poziționarea acestuia în raport cu fenomenul analizat (victimă, agresor, martor) este deosebit de importantă.