GHID PRIVIND COMBATEREA

BULLYING-ULUI ÎN UNITĂȚILE
DE ÎNVĂȚĂMÂNT PENTRU
ELEVI

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (CMBRAE)

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (CMBAP)
2020
Acest material este realizat de Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență
Psihopedagogică (CMBRAE) /Centrul Municipiului București de Asistență
Psihopedagogică (CMBAP) în contextul apariției Ordinului MEC nr. 4343/2020 privind
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (11), art. 561 și
ale pct. 61 din anexa la Legea educației naționale nr. 1/2011, privind violența psihologică
– bullying.

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 1

I. DESPRE BULLYING
Ca verb, to bully (lb. engleză) înseamnă: a intimida, a tachina, a speria, a răni, a jigni, a
domina, a agresa emoțional. Ai trăit vreuna din aceste stări sau acțiuni asupra ta?

Conform unui studiu efectuat de Bullying-ul este una dintre cele mai
Organizația Mondială a Sănătății, bullying
complexe forme de
apare atunci când un elev este: „tachinat
în mod repetat într-un mod care nu îi comportament agresiv și
place… Dar nu este situație de bullying
atunci când doi elevi de putere sau
violenţă. Cu toate acestea, nu
autoritate similară se ceartă sau se bat. Nu fiecare act de violenţă este o
este bullying, nici atunci când un elev este
acțiune de bullying.
tachinat într-un mod prietenos și glumeț.”
(Craig et al., 2009)

CEI CARE
Cea mai relevantă SUNT
trăsătură caracteristică AGRESAȚI
CEI CARE a bullying-ului
AGRESEAZĂ
relația de putere
asimetrică
și
dezechilibrată

În plus, bullyingul nu se manifestă ocazional sau ca un eveniment singular, ci se

constituie ca un tipar comportamental care se repetă în timp împotriva aceleiași
persoane, relevând o diferență evidentă de putere între actori.

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 2

 Prin diverse acte de bullying, elevul mai puternic țintește în mod
sistematic, intenționat și crud, să rănească, să sperie sau să
intimideze persoana mai slabă.
Deși fenomenul bullying a însoțit omul în evoluția sa, în mod paradoxal, acesta este
dificil de diferențiat de alte forme pe care le îmbracă agresivitatea, fiind asimilat, adesea,
cu violența fizică sau abuzul. Există situații care pot fi confundate cu bullying-ul.

Atunci când doi sau mai mulți

copii/elevi care au o forță fizică
similară, au vârste apropiate,
NU ESTE
au statut școlar asemănător se VORBA DESPRE
află într-un conflict, se ceartă,
fac glume sau se joacă într-un BULLYING!
mod mai “dur”...

Episoadele de acest tip sunt destul de frecvente în relațiile sociale, mai ales între copii.
Acestea pot conține o doză de agresivitate, dar trebuie să ținem cont de faptul că, în astfel
de situații, toți copiii/elevii implicați interacționează, se joacă și se distrează de pe poziții
egale, nimeni nu este rănit sau supărat, nu este afectat în mod excesiv, nu există intenția
cuiva de a răni, de a intimida sau de a umili pe cineva.

În concluzie, diferențele dintre bullying și alte tipuri de acțiuni agresive, prezente în

rândul copiilor/elevilor:
Bullying
Ținta bullying-ului este de a-i
răni, umili, intimida, ofensa pe
ceilalți.
Între cei care interacționează
există un dezechilibru al puterii,
astfel, agresorul este mai
puternic fizic și psihologic
decât victima.
CARACTERICTICI Diverse conflicte, joaca
“dură”, glume nepotrivite
etc.
Copiii/elevii interacționează, se
Intenționalitate distrează, glumesc fără ca cineva
Lipsa intenționalității să aibă, în mod explicit și
repetat, intenția de a răni, umili,
intimida sau ofensa pe cineva.
Copiii/elevii care interacționează
au relativ aceeași putere din
Dezechilibru al puterii punct de vedere fizic și
Echilibru al puterii psihologic.

Diversele conflicte, joaca

Bullying-ul apare în mod ”dură”, glumele nu se întâmplă
repetat și de-a lungul unei Repetitivitate în mod sistematic, repetitiv, ci au
perioade de timp, agresorul Lipsa repetitivității caracter sporadic, contextual,

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 3

 având întotdeauna ca țintă implicând, de obicei, alți
aceeași victimă. participanți.

II. CINE ESTE IMPLICAT ÎN BULLYING? sau PE SCENĂ ACTORII

BULLYING-ULUI: AGRESOR, VICTIMĂ, MARTOR

În literatura de specialitate se remarcă o evoluție a modului de abordare a agresivității la

elevi, de la considerarea acesteia ca un comportament individual, la înțelegerea actului de
agresiune ca un proces de grup. Astăzi, agresiunea de tip bullying este considerată ca
fiind un proces de grup în care elevii sunt implicați în inițierea, exacerbarea, întreținerea
și, uneori, reconcilierea comportamentului agresiv (Harrison, 2015).

În Ordinul Nr. 4343/2020 emis de Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) sunt

menționați următorii participanți într-o situație de bullying:

PREŞCOLAR/ELEV- VICTIMĂ
este copilul care a suferit un prejudiciu ori o
atingere a vieţii, a sănătăţii sau a integrităţii
sale psihice şi/sau fizice, ca urmare a unei fapte de
violenţă săvârşite de altcineva, copil sau adult

PREŞCOLAR/ELEV- MARTOR
se referă la preşcolarul/elevul care a suferit
indirect un abuz emoţional şi/sau
psihologic, asistând la o situaţie de violenţă
asupra unui alt copil.

Mult mai frecvente sunt comportamentele agresive şi antisociale considerate de „nivel

scăzut”: ironii, bătăi, porecle, ridiculizări, amenințări şi alte forme de intimidare şi
hârțuire. Acestea au loc în mare măsură la toate nivelurile de educație, dar mai ales la
nivel gimnazial. (Heaviside, 1998, Nansel, 2001, apud Călineci, Păcurari, Stoicescu,
2009)

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 4

În ceea ce-l privește pe cel care inițiază un comportament de tip „bullying”, în Ordinul
Nr. 4343/2020 nu este menționat cuvântul „agresor”, ci sintagma „elev ce manifestă un
comportament agresiv”.

Comportamentul agresiv „este tipul de comportament al unui elev, orientat în sens

ofensator, umilitor sau distructiv, care provoacă daune morale, psihologice şi/sau
materiale unui alt copil sau grup de copii”.

Fiecare dintre cei trei actori de pe „scena bullying-ului” (agresor, victimă, martor) are
anumite caracteristici.

Este temperamental, inflexibil, încrezător și nu îi

place să accepte regulile.
De cele mai multe ori nu manifestă empatie și chiar
se bucură că produce durere celorlalți.
Portretul Dorește să domine și să-i controleze pe ceilalți,
„agresorului” ar exagerează în situații obișnuite, cu scopul de a
putea fi următorul... atrage atenția asupra lui.
Agresorul vrea să iasă în evidență, să fie cel mai
„tare”, iar pentru a reuși acest lucru nu ezită să-i
umilească, să-i intimideze, să-i jignească și chiar să-i
lovească pe cei din jurul său.

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 5

 Un posibil portret al "victimelor" ar putea sa

Copii/elevi mai mici de Copii/elevi fără abilități

statură, mai corpolenți sau sportive
mai slabi Copii/elevi considerați tocilari
Copii/elevi de o naționalitate Copii/elevi cu dizabilități sau
diferită tulburări de sănătate mintală
arate astfel:

Copii/elevi din centre de

se poate spune că există copii/elevi

Copii/elevi care poartă
plasament ochelari de vedere

Copii/elevi mai timizi
Copii/elevi care provin din
familii dezavantajate din
punct de vedere material
Copii/elevi cu abilități sociale
mai scăzute, fără prieteni
Copii/elevi nou veniți în grup
Copii/elevi cu părinți divorțați
cu „potențial de victimă”
Copii/elevi cu o vestimentație
modestă sau cu o
vestimentație considerată
depășită
Copii/elevi are nu au
telefoane moderne, gadget-
uri
Copii/elevi de etnie diferită de
cea a majorității elevilor

În poziția de „martori” sunt, în general, acei copii/elevi nesiguri de statutul lor în cadrul
grupului. Nesiguranța, șovăiala, teama îi împiedică să aibă o poziție clară atunci când se
află în fața unui act de bullying.

Aceștia pot fi ghidați de următoarele raționamente:

• dacă se implică, le este teamă că atrag atenția "agresorului" asupra lor și devin, ei
înșiși, ”victime”

• dacă se implică în favoarea "victimei” și nu au succes, consideră că riscă să devină

ridicoli (să se facă "de râs”)

• este mai avantajos să fie de partea celui mai puternic ("agresorul”) decât de
partea celui slab (”victima”) și își arată în diverse moduri susținerea față de
”agresor” (aplaudă, instigă prin strigăte, râd)

• dacă semnalează situația unui adult, vor fi considerați pârâcioși, turnători

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 6

Alte cauze care pot explica neimplicarea copiilor/elevilor ”martori” în astfel de acțiuni
pot fi: indiferența, lipsa de empatie, chiar plăcerea de a asista la astfel de confruntări ca la
un spectacol. Sunt și situații în care copiii/elevii ”martori” iau apărarea ”victimei”, dar
tindem să credem că astfel de situații sunt destul de rare.

Prin urmare, putem vorbi de 3 tipuri de „martori”:

 „spectatori”: privesc fără să intervină
 „complicii” agresorului: susțin agresorul, îl instigă să continue actul de bullying
 „apărătorii” victimei: încearcă să vină în apărarea victimei.

În opinia lui Gaspar Gyorgy, președintele Asociației Multiculturale de Psihologie și

Psihoterapie, în cazul fenomenului de bullying, ar fi mai potrivit să nu vorbim despre
„agresor” și „victimă”, ci mai degrabă despre „două victime”. Cel pe care îl numim
„agresor” este, de fapt, un copil/elev care „nu știe cum altfel să-și exprime emoțiile”,
fiind și el tot o victimă, dar o victimă a propriilor limite.

Adesea, atât agresorii cât și victimele au trăsături similare. Unii copii/elevi, sub „armura
de agresor”, își ascund slăbiciunile și evită, astfel, să devină victime. Masca unui agresor
poate fi un scut care îi ascunde interiorul vulnerabil. Să nu uităm că un „agresor” nu se
naște agresor.

În cele mai multe situații, copilul agresiv a fost la rândul său victima unei agresiuni din
partea cuiva: părinți, frați, rude, cadre didactice sau alți adulți. Și copilul/elevul „agresor”
are, de cele mai multe ori, o rană, o traumă, o stimă de sine scăzută etc.

III. FORME ALE BULLYING-ULUI

Bullying-ul poate fi:

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 7

 V

Bullying FIZIC
Bullying VERBAL
lovire, împingere, amenințare,
atingere cu intenția tachinare, insultă,
de a face rău,
poreclă, șantaj,
ciupituri, scuipat, porecle, etc.
distrugerea
lucrurilor, etc.

Bullying SOCIAL/EMOȚIONAL/
PSIHOLOGIC
excluderea intenționată a cuiva
dintr-un grup sau
activitate, manipulare,
ridiculizare, umilire,
împrăștierea de zvonuri, etc.
BULLYING CIBERNETIC/
CYBERBULLYING-UL
comentarii răutacioase pe
facebook, hărțuirea
telefonică ,prin emailuri sau
pe WhatsApp, etc).

Definiţii operaţionale cf. Ministerul Educaţiei şi Cercetării- Ordinul Nr. 4343/2020

a) violenţă psihologică- bullying este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale,
relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie,
care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori
crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare,
îndreptate împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane şi vizează aspecte de
discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă,
naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de
convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de
acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile
destinate educaţiei şi formării profesionale. Sunt excluse termenului de violenţă
psihologică- bullying, relaţiile violente dintre adulţi şi copii şi relaţiile violente între
adulţi în cadrul unităţii de învăţământ.

b) violenţă fizică se realizează prin atingeri/contacte fizice dureroase, exercitate de un

preşcolar/elev asupra unui alt copil sau grup de copii, intimidare fizică îndreptată asupra
victimei, distrugerea unor bunuri personale care aparţin victimei. Formele posibile de
manifestare: împins, trasul de păr, răsucirea braţelor, contuzii, arsuri, bătăi, lovituri cu

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 8

pumnul, cu palma sau cu piciorul, aruncarea în victimă cu diverse obiecte, izbirea de
pereţi, utilizarea unor obiecte ca arme etc.

c) violenţă psihologică cibernetică sau cyberbullying-ul constă în acţiuni care se

realizează prin intermediul reţelelor de Internet, calculator, tabletă, telefon mobil şi poate
cuprinde elemente de hărţuire online, alături de un conţinut ilegal şi/sau ofensator care se
referă la orice comportament mediat de tehnologie, identificat în spaţiul de social-media,
website-uri, mesagerie. Această formă de violenţă nu se limitează la comportamente
repetate de tip: e-mailuri, postări, mesaje, imagini, filme cu un conţinut
abuziv/jignitor/ofensator, aceasta însemnând, de asemenea, şi excluderea
deliberată/marginalizarea unui copil în spaţiul online, spargerea unei parole de cont
personal de e-mail, derulate pe grupuri şi reţele de socializare online sau prin alte forme
de comunicare electronică online.

d) abuzul emoţional constă în expunerea repetată a unui copil la situaţii al căror impact
emoţional depăşeşte capacitatea sa de integrare psihologică. În această situaţie, abuzul
emoţional vine din partea unei persoane care se află în relaţie de încredere, de răspundere
sau de putere cu copilul. Ca modalitate concretă, o situaţie de abuz emoţional poate
îmbrăca formă de umilire verbală şi/sau nonverbală, intimidare, ameninţare, terorizare,
restrângerea libertăţii de acţiune, denigrarea, acuzaţiile nedrepte, discriminarea,
ridiculizarea şi alte atitudini ostile sau de respingere faţă de copil. Dacă abuzul
emoţional este repetitiv şi susţinut, acesta poate conduce la afectarea diverselor paliere
ale psihicului copilului, precum structura de personalitate, afectele, cogniţiile, adaptarea,
percepţia, devenind abuz psihologic, care are consecinţe mai grave şi pe termen lung
asupra dezvoltării copilului.

e) violenţă sexuală, ca formă posibilă a violenţei psihologice- bullying, constă în

comentarii degradante cu conotaţii sexuale, injurii, propuneri indecente făcute victimei,
atingeri nepotrivite.

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 9

f) comportamentul agresiv- tip de comportament al unui elev, orientat în sens ofensator,
umilitor sau distructiv, care provoacă daune morale, psihologice şi/sau materiale unui alt
copil sau grup de copii.

IV. SEMNE ALE BULLYING-ULUI

În Ordinul Nr. 4343/2020 se precizează că „semnele evocatoare de violenţă asupra unui
copil şi simptomele care pot fi observate de către un profesionist avizat şi care pot ridica
un semnal de alarmă, mai ales când nu pot fi explicate sau justificate de către copil şi de
către părinții săi/ persoana de îngrijire/ reprezentantul legal”, pot fi:

 dificultăţi de concentrare
 scăderea randamentului şcolar, absenteism/abandon şcolar
 neglijenţă în îndeplinirea sarcinilor şi incapacitate de a respecta un
program impus
 tulburări de comportament, de tipul: apatie, iritabilitate, impulsivitate,
agresivitate, minciună, fuga de acasă, furtul, consumul de alcool, de
droguri, fără a se limita la acestea
 tulburări de somn, de tipul: insomnii, somnolenţă, somn agitat,
coşmaruri
 tulburări de alimentaţie, de tipul: anorexie, bulimie
 autostigmatizare, autoculpabilizare
 ticuri, de tipul: clipit, rosul unghiilor
 enurezis, encoprezis
 dificultăţi în relaţionare şi comunicare
 stări depresive, uneori cu tentative de suicid
 persistenţa unor senzaţii olfactive sau cutanate obsedante
 modificarea rapidă a dispoziţiei afective
 comportament sexual inadecvat vârstei
 prezenţa unei sarcini nedorite
 vânătăi, leziuni, arsuri, hemoragii, fracturi etc.
 teama incontrolabilă de persoane de sex masculin, în cazul fetelor

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 10

V. CONSECINȚE ALE BULLYING-ULUI. PERSPECTIVA AGRESORULUI, A
VICTIMEI, A MARTORULUI

Cercetătorii au stabilit multiple consecințe ale bullying-ului, pe care le prezentăm în

continuare:

•depresie
•lipsa stimei de sine • lipsa stimei de
•comportamente

Martorii sunt predispuși la...

Victimele sunt predispuse la...
Agresorii sunt predispuși la...

•lipsa încrederii în sine sine

antisociale
•delincvență •lipsa încrederii în ceilalți • lipsa încrederii
•criminalitate •lipsa motivației de a în sine
•tulburări psihice merge la școală și de a • lipsa încrederii
•inexistența
învăța în ceilalți
comportamentului •performanță școlară • rușine
prosocial scăzută • vinovăție
•lipsă totală de •tulburări de alimentație
• excludere
empatie •anxietate
• singurătate
•rușine
•vinovăție • lipsa implicării
•nefericire • lipsa inițiativei
•excludere • acceptarea
•abandon promiscuității
•sentiment de • acceptarea
neajutorare violenței
•singurătate
•probleme de sănătate
mintală
•tentative de suicid

De reținut că nu numai „victimele” ci şi „agresorii” prezintă un risc crescut de a resimţi

simptome ale depresiei şi ideaţie suicidară. În ceea ce privește „martorii”, consecințele
bullying-lui asupra acestora pot fi asemănătoare cu cele pe care bullying-ul le are asupra
„victimelor” dar, probabil, la niveluri mai scăzute de intensitate.

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 11

VI. INSTITUȚII IMPLICATE ÎN PREVENIREA ŞI COMBATEREA
BULLYINGULUI

Instituțiile implicate în prevenirea şi combaterea bullying-ului, conform legislației din

România: unitățile de învăţământ, Inspectoratul Școlar (ISJ/ISMSB), Centrul de Resurse
şi de Asistenţă Educaţională (CJRAE/CMBRAE), Casa Corpului Didactic (CCD),
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Serviciile Publice de Asistenţă Socială sau Direcţiile
de Asistenţă Socială (SPAS), Direcţiile Generale de Asistenţă Socială și Protecţia
Copilului (DGASPC), poliţie, precum şi alte autorităţi publice centrale şi organizaţii
neguvernamentale, prin parteneriate promovate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

VII. PREVENIREA, IDENTIFICAREA ȘI SOLUȚIONAREA CAZURILOR DE

BULLYING

Conform Ordinului Nr. 4343/2020 privind aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor art. 7 alin. (11), art. 561 şi ale pct. 61 din anexa la Legea
Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, se creează
un grup de acţiune antibullying cu rol de prevenire, identificare şi soluţionare a
faptelor de bullying, format din maximum 10 persoane.

3 cadre
1 profesor 2-3
didactice 2 sau mai mulți
1 reprezentant reprezentanți
consilier formate în reprezentanți
al părinților ai autorității
școlar violență/ ai elevilor
locale
bullying

GRUP DE ACȚIUNE ANTIBULLYING DIN ȘCOALĂ

Având în vedere amploarea pe care a căpătat-o fenomenul bullying nu doar în școală, ci

la nivelul întregii societăți, se conturează imperios nevoia ca noi toți (părinți, cadre
didactice, profesori consilieri școlari, copii, elevi, personal didactic auxiliar, personal de
pază, personal nedidactic, poliție etc.) să ne implicăm în prevenirea și combaterea acestui

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 12

fenomen, devenind, fiecare, o resursă vie, un participant cu adevărat activ în acest proces
și nu un simplu ”spectator”.

VIII. SUGESTII de acțiuni și atitudini

Combate miturile de mai jos Folosindu-te de creativitate și

Plan de acțiune antibullying umor, formulează răspunsuri
cu ajutorul argumentelor
pentru situațiile de mai jos,
astfel încât să nu devii agresor

•Nu împrăștia zvonurile!

•Zâmbește mai des!
•Ajută pe cineva care are
nevoie!
•Spune lucruri pozitive
despre ceilalți!
•Spune-le pe nume celorlalți
și evită poreclele!
•Folosește umorul!
•Nu răspunde provocărilor!
•Fă-ți prieteni!
•Cere sfatul unui coleg,
prieten!
•Informează un adult despre
existența unui caz de
bullying.
• Bullying-ul este un ritual
de inițiere.
• Uneori, unii copii chiar
și-o cer!
• Bullyingul este doar
între agresor și victimă!
• Când te-ai uitat ultima
oară în oglindă?
• Ești atât de prost că
pocnești!
• Clasa asta nu e pentru
sărăntoci!
• Degeaba te ascunzi, tot
ești de etnie!
• Ce/ Cine se află în
spatele actelor de
violenţă/ bullying? De
ce?

Din practicile şi cercetările recente (Minton & alţii, 2005, Suckling & Temple, 2002,
apud Călineci, Păcurari, Stoicescu, 2009, www.coe.int/children) apare necesitatea
adoptării unei abordări globale a şcolii pentru a influenţa durabil şi pozitiv mediul
educaţional. Problema violenţei/ a bullying-ului necesită în mod special, o rezolvare
holistică, deoarece cauzele acestui fenomen nu se rezumă numai la aspecte singulare. În
acest context trebuie acţionat la următoarele niveluri:

 înţelegerea mecanismelor care declanşează fenomenul bullying sau al violenţei

(mecanisme sociale, economice, psihologice etc.)

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 13

  stilul şi calitatea practicilor de gestionare a conflictelor, actelor de violenţă şi
situaţiilor de bullying
 calitatea programelor şcolare şi modul de predare la clasă
 implicarea în activităţile de timp liber şi calitatea programului extracurricular
 formalizarea strategiilor, tehnicilor şi procedurilor care fac faţă cel mai bine
incidentelor
 dezvoltarea de relaţii pozitive cu ceilalţi şi cu sine însuşi

Bullying-ul este o problemă care afectează milioane de elevi, indiferent unde locul în
care trăiesc, școala în care învață sau cine sunt părinții sau prietenii lor.
Este o provocare serioasă, în principal în școli și, din ce în ce mai mult, pe internet și
rețelele sociale.

Alege să te Învață să spui Gestionează-ți Fii un model

Cere ajutor!
implici! NU! furia/frica! pentru ceilalți!

Conștientizează că bullying-ul presupune implicarea întregii comunități

educaționale, deci și a ta!

elev

profesor

părinte

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 14

 IX. BIBLIOGRAFIE

1. Broșura Alege să te opui bullying-ului, editată de Salvați Copiii România

în cadrul campaniei Școli fără bullying.
2. Laura M. Crothers, Edward M. Levinson, Assessment of Bullying: A
Review of Methods and Instruments. Journal of Counseling and
Development, 2004.
3. Ordinul Nr. 4343/2020 privind aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor art. 7 alin. (11), art. 561 și ale pct. 61 din anexa la
Legea educației naționale nr. 1/2011, privind violența psihologică-
bullying.
4. Ulrich, L., (coord.), Violenţa în şcoală. Metode de intervenţie. Ghid de
bune practici, Programul Matra KAP al Ambasadei Regatului Ţărilor de
Jos, Editura Atelier Didactic, Bucureşti, 2007.
5. Călineci, M.C., Păcurari, O., Stoicescu, D., Valori comportamentale şi
reducerea violenţei în şcoală, Editura Educaţia 2000+, București, 2009,
Accesat în Iulie 2020 la adresa
http://proiecte.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=88569&folderI
d=18026&name=DLFE-1002.pdf
6. www.coe.int/children
7. www.educatiefărăviolenta.ro
8. www.bullying-in-school.info
9. www.antibullying.net

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 15

 X. ANEXE
ANEXA Nr. 1

FIŞA DE IDENTIFICARE
A VIOLENŢEI PSIHOLOGICE- BULLYING ÎN MEDIUL ŞCOLAR
Se iau în considerare şi răspunsurile martorilor sau propriile observaţii. De multe ori,
copilul victimă neagă bullying-ul de teama repercusiunilor sau că va fi în continuare
respins.

Rar Acţiune
Nr. 1-2 ori De mai Acţiune
Acţiunea de bullying Nicio (1-2 făcută
crt. pe multe ori pe făcută de
dată ori pe de alt
săptămână săptămână profesor
lună) elev
Bullying relaţional
1. Îmi pun porecle.
2. Pleacă atunci când ajung
lângă grupul lor.
3. Mă înjură.
4. Mă tachinează.
5. Îmi spun că sunt prost.
6. Mă jignesc şi îmi spun
cuvinte urâte.
7. Mă umilesc şi râd de
mine.
8. Mă învinovăţesc pentru
lucruri pe care nu le-am
făcut.
9. Vorbesc urât despre mine.
10. Râd de familia mea.
11. Mă tachinează şi râd de
mine când răspund în
clasă.
12. Fac glume pe seama mea.
13. Fac glume pe seama
notelor mele.
Bullying fizic
1. Mă împing sau trag de
mine.
2. Îmi distrug lucrurile.
3. Calcă pe mine intenţionat.
4. Dau cu pumnul sau mă
pălmuiesc.

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 16

5. Mă îmbrâncesc în mod
intenţionat.
6. Mă lovesc.
7. Aruncă în mine cu
obiecte.
8. Nu mă lasă să trec.
9. Îmi iau, ascund sau
aruncă pe jos lucrurile.
10. Fac lupte cu mine ca să
îmi arate că sunt mai
puternici.
11. Fură de la mine (bani,
mâncare).
12. Trag scaunul de sub mine.
13. Mă ameninţă că mă bat
sau îmi fac rău dacă nu
fac ce vor ei.
Cyberbullying
1. Postează comentarii
negative şi răutăcioase la
pozele, postările sau
statusurile mele pe
grupuri şi reţele de
socializare online sau prin
alte forme de comunicare
electronică online.
2. Răspândesc zvonuri
despre mine prin mesaje.
3. Îmi trimit poze cu un
conţinut sexual pe grupuri
şi reţele de socializare
online sau prin alte forme
de comunicare electronică
online.
4. Mă sună în mod repetat.
5. Postează sau trimit poze
stânjenitoare sau
comentarii despre mine pe
grupuri şi reţele de
socializare online sau prin
alte forme de comunicare
electronică online.
6. Postează mesajele mele
private.

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 17

7. Mă ameninţă sau mă
hărţuiesc la telefon şi pe
reţelele de socializare.
8. Trimit mesaje răutăcioase
pe e-mail, telefon sau
reţelele de socializare.
9. Fac grupuri separate unde
vorbesc despre mine.
10. Fac poze cu mesajele
mele şi le trimit altora sau
le postează cu scopul de a
mă răni.
11. Scriu şi spun altora despre
lucrurile stânjenitoare pe
care le-am făcut sau care
mi s-au întâmplat.
12. Postează filmuleţe
stânjenitoare cu mine pe
grupuri şi reţele de
socializare online sau prin
alte forme de comunicare
electronică online.
13. Fac poze la mesajele mele
private şi le postează pe
internet.
14. Îmi trimit mesaje anonime
răutăcioase şi cu
ameninţări pe telefon,
internet sau alte mijloace
de comunicare.
15. Îmi spun sau cer lucruri
sexuale în grupurile de
chat.
Bullying bazat pe diferenţe de rasă, cultură, religie, sexualitate
1. Râd sau mă tachinează cu
privire la credinţele sau
practicile mele religioase.
2. Râd de înfăţişarea mea.
3. Râd de stilul meu de viaţă
(ce mănânc etc.).
4. Fac comentarii rasiste
despre mine.
5. Mă batjocoresc pe
internet, pentru că sunt
diferit.
6. Râd de locuinţa, de

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 18

 cartierul, de oraşul meu.
7. Mă tachinează din cauza
accentului meu.
8. Râd de tradiţiile familiei
mele.
9. Mă exclud din cauza
culorii pielii mele.
10. Fac comentarii
răutăcioase despre hainele
mele.
11. Râd de trăsăturile
corpului meu (ochi, gură,
nas, picioare etc.).
12. Spun lucruri răutăcioase
despre etnia mea.
Gradul de afectare
Deloc Puţin Mult Foarte mult
1. Cât de afectat te simţi?

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 19

 ANEXA Nr. 2

FIŞA DE SEMNALARE

Unitatea de învăţământ care semnalează

Nr. înregistrare/ Data

I. Date generale despre copil

Nume
Prenume
Poreclă
GEN M/F
CNP

II. Numele şi prenumele părinţilor/ reprezentantului legal

Mama
Tata
Reprezentant legal

III. Domiciliul declarat al copilului

Strada
Nr.
Bloc/ Scara/ Etaj/ Apartament
Localitatea
Sectorul/ Județul

IV. Data/Intervalul de timp la care s-a produs abuzul asupra copilului

V. Locul/Adresa unde s-a produs abuzul

VI. Descriere succintă a situaţiei

VI. Suspiciune/ Situaţie de violenţă asupra copilului, inclusiv violenţă psihologică-

bullying asupra copilului. Se pot alege mai multe variante de răspuns.

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 20

 Nr.
Tipul de violenţă/abuz Bifaţi dacă DA
crt.
1. Abuz fizic
2. Abuz sexual
3. Abuz psihologic/Abuz emoţional
4. Neglijare
5. Altele (specificaţi)

VII. Alte informaţii relevante

Numele şi prenumele persoanei care

a completat fişa
Semnătura
Data şi ora completării
Coordonate (telefon, fax, e-mail)

Nume şi prenume Director

Unitate de învățământ
Semnătură
Coordonate (telefon, fax, e-mail)

CMBRAE 2020, GHID PENTRU PREVENIREA BULLYINGULUI, adresat elevilor Page 21