Muntii Calimani

Aldea Eric
Parcul National Calimani
• Parcul Național Călimani este o arie protejată de interes
național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național,
zonă specială de conservare), situat în partea central-nordică a
României, pe teritoriul administrativ al județelor: Mureș,
Suceava, Harghita și Bistrița.Parcul Național Călimani este o
arie protejată de interes național ace corespunde categoriei a II-
a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situat în
partea central-nordică a României, pe teritoriul administrativ al
județelor: Mureș, Suceava, Harghita și Bistrița-Năsăud.
Parcul National Calimani
Localizare
• Aria naturală se întinde în partea nord-estică a județului Mureș (pe
teritoriile administrative ale comunelor Lunca Bradului, Răstolița și
Stânceni); cea sud-vestică a județului Suceava (pe teritoriile
comunelor Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei și Șaru Dornei
și al orașului Vatra Dornei); cea nord-vestică a județului Harghita (pe
teritoriul comunei Bilbor și al orașului Toplița); și cea sud-estică a
județului Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei
Bistrița Bârgăului
• Munții Călimani aparțin lanțului vulcanic ce căptușește latura internă a Carpaților
Orientali, situat în zona de contact a munților de încrețire cu marile depresiuni de
prăbușire ale Transilvaniei și Pannoniei. Călimanul (inclusiv Gurghiu și Harghita) se
încadrează în grupa sudică a celor mai tineri munți din România, cu cratere stinse
acum circa 1,8 - 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format în
Pliocenul superior (finele Neogenului-Terțiar). Intensa activitate vulcanică
neogenă a dus la apariția unor imense acumulări de lavă desfășurate pe o
lungime de 450 km (dintre care 375 pe teritoriul României). Constituit din
alternanțe de lave, aglomerate și cenușă (stratovulcan), Călimanul aparține
grupei sudice - cea mai importantă masă vulcanică - cu o suprafață de
aproximativ 6.400 km², cu lățimea de circa 40 km (peste 50 în sectorul
Călimanului) și lungimea de aproape 160 km. Acest masiv este caracterizat prin
prezența celor mai mari altitudini (Pietrosul Călimanului - 2100 m, Gurghiu - 1776
m, Harghita - 1800 m), care coboară treptat către Tușnad (Ciomatu - 1.301 m). În
acest sector apar aliniate numeroase conuri vulcanice distruse parțial de
eroziune, dar mai ales datorită prăbușirilor care au dus la deschiderea unor
cratere (caldere) imense (cu un diametru de circa 10 km în Căliman).
 Taul Zanelor

• Zânelor. Este un lac de baraj natural, alcătuit din roci vulcanice. Lacul se află la o altitudine de 1214 metri, are o dimensiune
de 500 metri pătraţi şi o adâncime de 4 metri.
• Până la Tăul Zânelor se ajunge pe un traseu uşor, pe un drum forestier. Tăul Zânelor este un lac de baraj natural din Munţii
Călimani, judeţul Bistriţa Năsăud.
• Lacul s-a format într-o mică depresiune apărută în spatele unei mase mari de rocă vulcanică, desprinsă de pe versantul sudic
al Munţilor Călimani.
• Legenda spune că, într-o noapte cu lună plină, doi ciobani, Pasăre şi Scurtu, se plimbau prin Poiana Zânelor.
• În acea noapte, zânele le-au ieşit în cale, dansând goale prin poiană. Văzând că sunt urmărite, zânele s-au dus la ciobani şi au
făcut un pact cu aceştia.
• Pactul stabilea ca în nopţile cu lună plină, când ele se plimbă, ciobanii să nu le privească. Drept răsplată, zânele le-au dat
ciobanilor un munte şi un pârâu.
• Muntele i l-au dăruit lui Pasăre, ca să hrănească oile, iar pârâul lui Scurtu, ca să le adape.
• Ciobanii au vrut să le mai vadă o dată şi, în următoarea noapte cu lună plină, s-au întors în poiană.
• Atunci, zânele s-au supărat şi au pornit o furtună bruscă. Un trăsnet a lovit un versant al muntelui, care a căzut peste cei doi
ciobani, omorându-i.
• După această întâmplare, muntelui i-a rămas denumirea de Chicera lui Pasăre, iar pârâul a luat numele ciobanului Scurtu,
Pârâul Scurtu.
• În urma furtunii şi a versantului căzut, s-a format Tăul
Multumesc!