EDUCAȚIA DE LA EGAL LA EGAL Daria URSU, învățătoare, grad didactic superior, Liceul Teoretic

Măgdăcești Rezumat: Educația de la Egal la Egal (EEE) este un proces, în cadrul căruia tineri motivați
și bine instruiți desfășoară activități educative informale sau organizate, cu semenii lor de-a lungul
unei perioade de timp, având drept scop cultivarea cunoștințelor acestora, formarea atitudinilor,
convingerilor și deprinderilor și determinându-i să fie mai responsabili și activi. Activitățile EEE pot fi
desfășurate, în cadrul unor mici grupuri sau prin contact individual, într-o mare varietate de
împrejurări: în școli și universități, cluburi, biserici, la locul de muncă, pe stradă sau în orice alt loc
unde se întâlnesc tinerii. Cuvintele – cheie: educație, egal, tineri. Abstracts. From equal to equal
education (EEE) is a process, within motivated and well educated youth develop informal educative
or organized activities, with their peers during a period of time, having the goal to help them gain
knowledge, form attitudes, beliefs and habits and to determine them to be more responsible and
active. The activities of From equal to equal education can be organized, within small groups or
through individual contact, in a large variety of circumstances: in schools and universities, clubs,
churches, at the working place, in the street or in any other place where there are young people. Kei
– words: education, equal, young people. Educația de la egal la egal este un concept popular care
implică o abordare, un canal de comunicare, o metodologie, o filosofie și o strategie. EEE este
considerată acum o strategie eficientă de schimbare comportamentală și se bazează pe câteva teorii
comportamentale bine cunoscute - Teoria învățării sociale, Teoria alegerii raționale și Teoria difuzării
inovației. Teoria învățării sociale afirmă că învățarea socială reprezintă o însușire a cunoștințelor și a
deprinderilor prin observarea directă sau indirectă a comportamentelor unor modele și a
consecințelor pe care le au aceste comportamente asupra modelelor. Prin cercetările realizate, s-a
demonstrat că oamenii învață deseori numai privindu-i pe ceilalți și astfel individul codifică informația
despre comportamentul lor, iar în situații ulterioare folosește această informație codificată drept
ghid pentru acțiunile proprii, fără a fi nevoie de consolidarea ei, pentru producerea răspunsului. O
mare parte a procesului de învățare socială se realizează prin expunerea la modele din viața reală
care produc, intenționat sau nu, structuri de comportament ce pot fi imitate de către alții. Deci,
majoritatea oamenilor servesc drept modele de comportament, iar unii oameni (mai ales cei
apropiați) sunt chiar capabili să provoace schimbări comportamentale la anumiți indivizi, pe baza
valorilor și interpretării sistemului individual (Bandura, 1986). Teoria alegerii raționale precizează că
unul dintre elementele influente ale schimbării comportamentale este percepția individului asupra
normelor sociale sau credințelor despre ce fac sau gândesc oamenii care sunt importanți sau
apropiați individului în raport cu un anumit comportament (Fishbein și Ajzen, 1975). Teoria difuzării
inovației presupune că anumiți indivizi (lideri de opinie), dintr-o anumită comunitate/grup,
acționează ca agenți ai schimbării comportamentale, prin diseminarea informațiilor și influențarea
normelor de grup în comunitatea lor (Rogers, 1983). În majoritatea societăților, tinerii de multe ori
întâmpină dificultăți în a obține informații clare și corecte cu privire la problemele care îi privesc, cum
ar fi relațiile, sexualitatea, sănătatea reproductivă, HIV / SIDA etc. Acest lucru se întâmplă din mai
multe motive: normele și tabuurile socio-culturale, lipsa accesului la informații sau chiar situația
economică. De multe ori, informațiile sunt disponibile, dar pot fi transmise într-o manieră autoritară,
plictisitoare sau neadaptată valorilor și cerințelor tinerilor și stilului lor de viață. O modalitate
eficientă de abordare a acestor probleme este educația de la egal la egal, deoarece presupune atât
un dialog între egali, cât și un anumit grup de educatori tineri formați care împărtășesc informațiile
semenilor lor, acționând ca facilitatori ai discuțiilor. De obicei, aceste întâlniri decurg ca niște adunări
informale care discută și învață despre un anumit subiect împreună, cu ajutorul educatorului, de la
egal la egal (cineva de aceeași vârstă sau din același 372 grup social). EEE funcționează bine,
deoarece este participativă și implică tinerii direct în discuții și activități. S-a demonstrat că oamenii
învață mai bine prin exerciții practice decât doar din informații. Prin urmare, EEE este o modalitate
optimă de a învăța despre ceva care ne interesează sau ne frământă. Aceasta îi împuternicește și îi
responsabilizează pe tineri și le oferă posibilitatea de a ține sub control o problemă. Exemple de
activități de la Egal la Egal pentru tineri :  Ședințe organizate cu elevii în cadrul școlilor, ludotecilor,
cu folosirea metodelor interactive, cum ar fi: jocurile, dezbaterile, brainstorming-urile, jocurile de rol
etc.  Piese de teatru într-un club de tineri, urmate de discuții în grup.  Conversații informale cu
tinerii, la o discotecă, club etc. Toate acestea îi pot ajuta pe tineri să vadă lucrurile dintr-o nouă
perspectivă fără să li se „spună” ce să gândească sau cum să facă. EEE poate fi aplicată în cazul
diferitor grupuri etnice, sociale și de vârstă în vederea atingerii diferitelor obiective. În ultimul timp,
EEE este utilizată în toată lumea și devine tot mai răspândită. DE CE EDUCAȚIA DE LA EGAL LA EGAL?
Grupul de semeni, prieteni ai unui tânăr are o influență majoră asupra modului lui/ei de
comportament. EEE, ca proces, are o influență pozitivă și este deosebit de eficientă. Câștigarea
încrederii educatorilor de la egal la egal în fața grupului - țintă este o temelie importantă pe care
poate fi construita EEE. Tinerii care au participat în cadrul inițiativelor EEE afirmă deseori că
informația este transmisă mult mai ușor datorită experienței și intereselor comune ale educatorilor și
ale audienței în domenii precum preferințele muzicale și atitudinea față de celebrități, limbajul
folosit, temele ce țin de familie (problemele dintre frați, lupta pentru independență etc.) și cerințele
care le sunt înaintate în dependență de statutul social (student, membru al unei echipe etc.) Este mai
puțin probabil ca educatorii de la egal la egal să fie priviți de semeni ca niște autorități ce „predică”
despre modul de comportare al celorlalți de pe o poziție critică. Procesul EEE este perceput, mai
degrabă, ca primirea unui sfat din partea unui prieten informat, care înțelege bine ce înseamnă să fii
tânăr pentru că se confruntă cu probleme similare. Deloc surprinzător este faptul că tinerii obțin mult
mai multe informații de la semenii lor privind problemele sensibile în mod special sau prezintă un
subiect tabu din punct de vedere cultural. EEE este, de asemenea, o modalitate de afirmare a
tinerilor: ea le oferă posibilitatea să participe în activitățile ce îi privesc în mod direct și să aibă acces
la informațiile și serviciile de care aceștia au nevoie pentru a-și proteja sănătatea. Rolul principal al
educatorului de la egal la egal este de a ajuta membrii grupului să-și definească preocupările și să
caute soluții eficiente prin schimbul reciproc de informații și experiențe. Educatorul este cea mai
potrivită persoană pentru a răspândi noi informații și cunoștințe membrilor grupului și poate deveni
un model pentru alții prin „practicarea a ceea ce transmit semenilor". Deoarece el / ea este din
același grup, poate empatiza și înțelege emoțiile, gândurile, sentimentele, limbajul participanților și,
prin urmare, să ajute sau să refere cazurile serviciilor competente. Un educator de la egal la egal nu
numai că îi informează pe colegi despre un subiect și despre practicile de reducere a anumitor riscuri,
ci și le promovează. Prin exemplul propriu poate demonstra un comportament care poate influența
normele comunitare pentru a promova reducerea riscului de violență în cadrul școlii sau chiar a
comunității. Educatorii sunt mai capabili să inspire și să-i încurajeze pe colegii lor să adopte
comportamente pro sociale, mai ales prin faptul că împărtășesc aceleași experiențe, au aceleași
puncte forte și trăiri comune cu grupul cu care interacționează. Condiția de bază pentru a deveni un
educator de la egal este de a fi un seamăn. De exemplu, un elev, educator de la egal la egal, va lucra
mult mai bine cu colegii săi elevi; un 373 educator de la egal la egal care lucrează printre migranți va
fi mai în largul său cu migranții și așa mai departe. Dacă sunteți un seamăn, deja vorbiți aceeași limbă
și sunteți familiarizați cu valorile, normele și cultura grupului / comunității. Este important ca
educatorii să aibă parte și de o formare în facilitarea grupului sau în educația de la egal la egal.
Pentru a răspunde în mod clar și corect la întrebări, educatorul de la egal la egal trebuie să aibă
cunoștințe generale despre subiect și să fie capabil să includă și subiecte conexe, cum ar fi îngrijirea
sănătății, gestionarea emoțiilor, lucruri ce favorizează un comportament și un mod de viață ce nu
promovează violența. Actualizând continuu cunoștințele și abilitățile în facilitarea grupurilor, creșteți
valoarea educatorilor de la egal la egal pentru grup și rolul acestuia în comunitate. Un educator de la
egal la egal trebuie să fie sensibil și tolerant la problemele societății; să fie un bun ascultător și un
bun comunicator; să fie un model pentru comunitate și să se țină de cuvânt; să-și dezvolte și
abilitățile de leadership și motivație; să tindă să fie cât mai deschis și non-critic; lipsit de judecată sau
critică înseamnă a nu critica nici cu voce, nici în gând; să cunoască unde poate să refere semenii în
caz de necesitate: către organizații specializate și experți sau chiar să distribuie pliante unde pot găsi
mai multe informații. Pentru a realiza o activitate de la egal la egal este necesar să treci prin cei cinci
itemi de ghidare de mai jos: 1. Cine sunt participanții? Înainte de activitate e bine să-ți cunoști
publicul cu care o să interacționezi. De exemplu, câți participanți vor fi, vârsta medie, interesele lor
etc. 2. De ce este organizat programul / sesiunea? Definește bine obiectivele specifice activității, ce
mesaj ai dori să transmiți participanților și de ce crezi că este important. 3. Care sunt nevoile
participanților și conținutul programului / sesiunii? Încearcă să afli despre ce informații le-ar fi
interesant să afle semenilor tăi, dacă temele de discuții propuse le vor fi de folos. Nu uita,
informează-te bine despre subiect! 4. Unde va avea loc programul / sesiunea (locația)? E important
să cunoști spațiul unde se va desfășura activitatea, pentru a-ți planifica programul cât mai eficient. De
obicei e bine ca formatorul să vină cu o jumătate de ora mai devreme pentru a aranja spațiul
conform necesităților programului planificat. 5. Cum se va desfășura programul / sesiunea
(metodologia)? E bine să ai tot timpul un program descris în detaliu al activităților, pentru a te ajuta și
ghida pe parcurs. Dacă lucrezi în echipă, e bine să cunoașteți ambii partea de program a partenerului,
ca să vă completați unul pe altul în caz de necesitate. Începutul unei activități Pentru desfășurarea
unei activități e necesară orientarea în conformitate cu următoarele:  stabilirea obiectivelor; 
cunoașterea participanților;  spargerea gheții;  stabilirea unor reguli de grup;  partea de bază a
activității;  debrifare/feedback;  cool down/răcire/revenirea la calm. O sesiune poate fi pornită în
mai multe moduri. Nu există o regulă fixă. Uneori, poate demara cu un joc energizant sau icebreaker,
pentru a-i face pe oameni să râdă și să se relaxeze. În alte momente, pot fi exerciții de cunoaștere,
dacă aveți un grup nou sau participanți care încă nu se cunosc între ei. Încearcă să fii cât mai creativ!
Este foarte important ca toată lumea să fie implicată și să discute. Indiferent de subiectul sesiunii,
toți participanții trebuie să aibă șansa să se includă și săși expună părerea. De asemenea, nu uita că
oamenii învață diferit, fiecare sesiune ar trebui planificată ca o combinație de ascultare, discuții,
vizionare și implicare directă prin a face ceva.