Munții Călimani

Munții Călimani sunt parte integrantă a


Carpaților Orientali fiind, precum tot lanțul
carpatic, munți tineri, de încrețire, formați în
orogeneza alpino-carpato-himalayană, acum
aproximativ 70 - 85 de milioane de ani.
Munții Călimani sunt de origine vulcanică,
cel mai înalt vârf al lor fiind, cu 2100 m,
Vârful Pietrosul Călimanilor.
Varful Pietrosu Calimanilor poate fi atins
venind dinspre Lunca Bradului, pe valea
Ilvei prin Șaua Negoiului sau pe Pârâul
Repede.


Munții Călimani aparțin lanțului vulcanic ce
căptușește latura internă a Carpaților
Orientali, situat în zona de contact a munților
de încrețire cu marile depresiuni de prăbușire
ale Transilvaniei și Pannoniei.
 Constituit din alternanțe de lave, aglomerate
și cenușă , Călimanul aparține grupei sudice -
cea mai importantă masă vulcanică - cu o
suprafață de aproximativ 6.400 km², cu
lățimea de circa 40 km (peste 50 în sectorul
Călimanului) și lungimea de aproape 160 km

 El se desfășoară pe direcția nord-vest-sud-est,
fiind delimitat la miazănoapte de zona
depresionară a Dornelor (Vatra Dornei) și
munții mărunți ai Bârgăului; la est - șirul
depresiunilor Păltiniș, Drăgoiasa, Bilbor, Secu
îl separă de munții înalți ai Bistriței și de

munții Giurgeului (sud-est); la sud - defileul
Mureșului constituie limita spre munții
vulcanici ai Gurghiului; în vest - piemontul
colinar al Călimanului face trecerea spre
partea estică a Podișului Transilvaniei.
 Munții mărunți ai
Bârgăului;
Cele mai frumoase locuri din Munţii
Călimani : 
1. Lacul Colibiţa
Pe malurile acestui lac de acumulare din
Munţii Călimani se află staţiunea turistică cu
acelaşi nume. Lacul a fost creat prin
construcţia, între 1977 şi 1991, a unul baraj cu
scop hidroenergetic pe cursul râului Bistriţa.
Lacul este întins pe 270 de hectare şi are o

lungime de, atenţie, 13 kilometri. Întinderea
de apă se află la o altitudine de 900 de metri.
Din zona lacului, pot fi admirate crestele
Călimanilor.
2. Rezervaţia 12 Apostoli
Rezervaţia întinsă între pârâiele Neagra
Sarului şi Poiana Negri este celebră pentru o
serie de formaţiuni stâncoase neobişnuite.
Stâncile seamănă extrem de mult cu oameni
sau diverse creaturi, motiv pentru care au
primit nume ca „Moşul”, „Mareşalul”,

„Ramses”, „Mucenicul”, „Guşterul”,
„Cămila”, „Dragonii”, „Cezar” sau
„Nefertiti”. Aceste stânci alcătuiesc un soi de
complex cunoscut drept „Tempul Uriaşilor”.
La 12 apostoli se poate ajunge pornind pe un
traseu care are că punct de plecare
localitatea Gura Haitii.
3. Vatra Dornei

Staţiunea suceveană este înconjurată de

Munţii Călimani, Rodnei, Bistriţei şi

Giumalău. Este atât staţiune , cât şi
destinaţie de schi, având parte de turişti tot
timpul anului. Staţiunea are parte de un
telescaun ce te poartă până pe Dealul Negru,
de unde ai parte de un peisaj impresionant.
4. Scaunul Domnului

Este un loc absolut special din Munţii

Călimani şi este cel mai cunoscut punct de

atracţie al defileului Mureşului, fiind un vârf
muntos care domină Deda Bistra. La o
înălţime de 1.381 m, platoul Scaunul
Domnului veghează peste păduri şi sate, iar
în spatele numele lui se ascunde o legendă
care spune că acolo se afla scaunul de
judecată pe care va şedea Domnul la Judecata
Cei care se incumeta sa strabata Calimanii,
de la Vatra Dornei la Toplita, isi dau seama
de frumusetea pura a acestui munte. Ochiul
iti este ademenit de o sumedenie de bijuterii
pe care doar muntele ti le poate darui, de la

padurile de brad dese ca peria pana la
stancile sculptate misterios de natura
atotstiutoare.