Lacurile glaciare din Carpati

Lacurile glaciare din Carpati

Glaciatiunile cuaternare pleistocene din Carpati au lasat numeroase urme: caldari (circuri glaciare), vai
suspendate, vai cu profil in forma de U si in trepte, morene si lacuri glaciare. Asemenea urme, care au fost
atribuite ultimelor doua glaciatiuni, Riss si Wurm, se intilnesc in Muntii Rodnei, Muntii Calimani, Muntii
Bucegi, Muntii Fagaras, Muntii Iezer-Papusa, Muntii Paring, Muntii Retezat, Muntii Godeanu si Muntii Tarcu.
In general, lacasurile lacurilor au fost daltuite de ghetari in stinca tare a masivelor muntoase, la obirsia vailor sau
chiar pe vai, formind lacuri de circ si de vale glaciara. Cele mai numeroase s-au format in neregularitatile create
de morenele de fund frontale si laterale ale glaciatiunii de calota.
Lacurile de circ au ponderea cea mai mare, sint mici in suprafata si putin adinci, dar sint cunoscute si cazuri cu
adincimi surprinzatoare. Circurile glaciare au o forma oarecum circulara si se gasesc in emediata apropiere a
crestei muntoase, la obirsia vailor. Zapezile accumulate si transformate in gheata la obirsia vailor, prin subsapare
au format depresiuni limitate in partea inferioara de praguri glaciare. Acest tip de lacuri se gaseste in fiecare lant
muntos care a fost afectat de glaciatiune. In Carpatii Romanesti in Muntii Rodnei, Muntii fagaras, si Muntii
retezat (lacuriel Bilea, Podragu, Capra, Buda, Bucura, Zanoaga)
Lacurile de circ nu se gasesc numai isolate, la obirsia unei vai. In anumite bazine superioare mai mari si
ramificate, s-au dezvoltat suite de circuri, numite circuri complexe (de exemplu Bucura in Muntii retezat).
O alta forma intilnita in relieful glaciar este aceea a circurilor in trepte, dezvoltate pe acelasi ax de vale, ca
urmare a succesiunii fazelor glaciare.
Ghetarii montani odatat formati la obirsia vailor, s-au deplasat lent pe axul vaii, catre baza muntilor, modelind
profilul vaii si transformindu-l din V in U. Dupa topirea completa a ghetarilor de pe vai, acolo unde morfologia a
permis, s-au format asa numitele lacuri de vale glaciara. Lacurile de vale glaciara sint alungite, iar barajul poate
fi constituit dintr-un preg dur de roca de baza sau dintr-o morena frontala impinsa de dheturi. Un exemplu in
Retezat este lacul Bucura, impreuna cu salba lacurilor Taul Agatat, Taul Portii, Florica, Viorica, Ana si Lia. De
altfel Bucura este cel mai mare circ glaciar, format prin baraj de morene, fundul circului glaciar aflindu-se la
2041 m altitudine.

Muntii Carpati

Sinaia&Busteni

Muntii Fagaras

Muntii Maramures

Vatra Dornei

Baile Herculane

Parcul National Retezat

Statiunea Paltinis
 Muntii Rodnei

Cetatile Ponorului

Pestera Ursilor

Pestera Muierilor

Pestera Scarisoara

This story in English

Carpatii Romaniei apartin sistemului muntos alpino-carpato-himalaian, ce cuprinde aria intercontinentala a

Euroasiei. Lantul carpatic incepe la nord de Bratislava si ajunge pana la raul Timok, in Iugoslavia, constituind o
prelungire a Alpilor. Lungimea Carpatilor o depaseste pe cea a Alpilor fiind impartiti in 4 grupe: Carpatii
Occidentali, Padurosi, Orientali si Meridionali, extinzandu-se pe teritoriile Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ucrainei
si Romaniei. Carpatii Romaniei inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid
ocrotitor, fiind numiti “coloana vertebrala” a spatiului mioritic.

Muntii Bucegi.

Croindu-si drumul prin inima Romaniei, Muntii Carpati au ramas unul din ultimele locuri ramase nealterate din
toata Europa. Alaturi de Dunare si Marea Neagra constituie elementul geografic fundamental pentru definirea
teritoriala a statului roman.

Privelistile alpine incredibile, dar si frumusetea incredibila a unui taram al carui timp parea se opri – ciobanii isi
mana oile, caii la carute alearga incet, iar asezarile medievale isi retin traditiile si obiceiurile – fac din Carpatii
romanesti un muzeu deschis spectaculos, ocupand deasemenea o pozitie aparte in circuitul turistic al tarii prin
peisajele deosebit de impresionante vai glaciare, regiuni calcaroase, forme unice si neregulate ale stancilor.

Lacu Rosu este cel mai mare lac natural montan din Romania, situat la poalele Muntilor Hasmasu Mare in
Carpatii Orientali.

Ramura de est a Carpatilor, Carpatii Orientali se remarca prin multimea de trecatori naturale precum Brotocea,
Prislop, Bicaz, Gutai, Oituz care fac ca circulatia sa se desfasoare in conditii normale pe de o parte si de alta a
lantului carpatic.

Lacul Rosu si Cheile Bicazului sunt fenomene de o unica frumusete in zona. Cheile Bicazului fac parte din
Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas care are ca arii protejate: Lacu Rosu, Cheile Bicazului, Hasmasul
Mare.
Poarta de intrare in Cetatile Ponorului (Muntii Apuseni) are 74 m inaltime.

O alta ramura a Carpatilor situata la limita dintre Defileul Dunarii si Valea Somesului, Carpatii Occidentali se
caracterizeaza prin diversitatea fenomenelor carstice unde pesteri precum Ursilor, Scarisoara si Vantului
reprezinta adevarate monumente ale naturii.

In partea de nord a muntilor Bihor se afla Cetatile Ponorului, cea mai spendida si impunatoare formatiune
carstica din Romania fiind declarata rezervatie naturala inca din 1952, obtinand apoi statutul de monument al
naturii.

Transfagarasanul (Muntii Fagaras) este cea mai celebra sosea a Romaniei fiind drumul care ajunge o altitudine de
2042 de metri, cu diferente de nivel si numeroase serpentine.

Zona cea mai spectaculoasa a Carpatilor o constituie Carpatii Meridionali. Supranumiti si Alpii Romanesti ating
cele mai mari altitudini in Muntii Fagaras ( Vf. Moldoveanul 2544 m) ce ofera privelisti superbe si drumetii intr-
un peisaj mirifc. Soseaua Transfagarasan, cel mai spectaculos drum al Romaniei, trece muntii, legand
Transilvania de Muntenia. Cele mai importante puncte de atractie turistica in zona sunt Lacul si Barajul
Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, apoi Cetatea Poienari (construita pe vremea lui Vlad
Tepes), Lacul glaciar Balea si Cascada Balea.
Parcul National Retezat – Carpatii Meridionali.

Tot in Carpatii Meridionali in Muntii Retezat se afla Parcul National Retezat care are statut de arie naturala
protejata de interes national si international iar din 1979 este cunoscut ca Rezervatie a Biosferei. Cu aproximativ
80 de lacuri, dintre care 58 permanente, Masivul Retezat detine aproape 40 la suta dintre lacurile glaciare de pe
teritoriul Romaniei. Lacurile, alimentate de zapada topita a crestelor, ofera privelisti de vis.
Parcul National Retezat a intrat in cursa demarata de Fundatia New 7 Wonders pentru a fi alese cele sapte minuni
naturale ale lumii.

Muntii Bucegi – Statiunea Sinaia (cota 1400-2000).

Muntii Bucegi ofera cateva dintre cele mai frumoase excursii din Romania. Creasta cea mai inalta propune vederi
panoramice, pajisti cu flori salbatice si numeroase carari si atractii turistice.

In apropiere, Valea Prahovei este un minunat obiectiv turistic, cu statiuni cunoscute precum Sinaia, Busteni,
Predeal si Poiana Brasov. Castelul Peles din Sinaia ramane unul din castelele europene cel mai bine pastrate,
fiind

Lacuri glaciare
Perioada Cuaternara a fost caracterizata printr-o glaciatiune importanta, cand calotele glaciare imense au
acoperit nordul Americii, Europei si Asiei. In Europa , in urma severei raciri climatice, pe crestele inalte ale
Pirineilor, Alpilor si Carpatilor s-au instalat ghetari montani de diferite tipuri (alpin, pirinean, de platou), ghetari
care au modelat relieful.
Procesele de eroziune si acumularea glaciara ce au insotit acest fenomen au determinat
aparitia diferitelor forme de relief, dintre care se remarca circurile si vaile glaciare. In urma
actiunii erozive, la obarsia vailor glaciare se formeaza niste excavatii circulare, flacante de
abrupturi, denumite circuri sau caldari glaciare. Dupa retragerea ghetarilor, in aceste
excavatii se acumuleaza apa, dand astfel nastere lacurilor glaciare de circ (iezere).Lacurile
mai pot fi intalnite si pe vaile glaciare , in spatele unor morene sau praguri glaciare ce au
actionat ca niste baraje in calea apei, permitand acumularea acesteia.Vaile glaciare sunt o
prelungire a circurilor, niste forme de eroziune create de limba ghetarului, initial acesta fiind
niste vai fluviatile montane.
Ghetarii au sapat bazine adanci in stancile pe care le adaposteau , bazine care s-au umplut
de apa in urma topirii ghetii. Molozul depozitat de catre acestia a provocat stavilirea unor vai
si ,in final, formarea unor lacuri. O mare parte din lacurile din nordul Angliei au luat nastere
prin acest proces.
Lacurile care provin in urma topirii ghetarilor sunt foarte des intalnite in emisfera nordica,
fiind rezultatul glaciatiunii cuaternare. Majoritatea lacurilor din Marea Britanie au luat nastere
in acest mod, precum si cele aproximativ 60000 de lacuri din Finlanda si cele din Alpii
Italieni.
Astfel de lacuri se intalnesc si la noi in tara in Muntii Fagaras, munti care pastreaza cea mai
mare suprafata modelata de ghetari cuaternari. Aici , glaciatiunea a avut o extensiune pe
ambii versanti iar cele peste 70 de lacuri glaciare sunt insirate de o parte si de alta a crestei
principale intre varfurile Ciortea(2472m) si Urlea(2473m).Cea mai mare parte a acestor lacuri
se afla la peste 1950m altitudine si sunt grupate in cateva complexe glaciare cum ar fi:
complexul glaciar Ciortea-Avrig , complexul glaciar Negoiu-Caltun , complexul glaciar Balea-
Capra sau complexul glaciar Podraga. Pe langa Muntii Fagarasi
, in Romania se mai gasesc lacuri glaciare indeosebi in Muntii Retezat si Godeanu.
Numeroasele sale acumulari lacustre sunt formate in circurile sau pe vaile glaciare , in spatele
unor praguri glaciare sau acumulari morenice. In Retezat se intalnesc cele mai multe lacuri
glaciare din toti Carpatii , peste 65 , cele mai multe dintre ele fiind grupate in mai multe
complexuri glaciare (complexul glaciar Pietrele , Circul si Valea Pietrele , Circul Stanisoara ,
Circul si Valea Rea , Circul Galesul , complexul Judele, complexul glaciar Lapusnicul Mare),
cele mai importante fiind Pietrele, Judele si Lapusnicul Mare.
In raport cu Retezatul ,Muntii Godeanu si Tarcu sunt dispusi sub forma unor uriase
potcoave.Circurile si vaile glaciare din Muntii Godeanu fac parte din complexul glaciar
Lapusnicul Mic, ce are in alcatuirea sa o serie de acumulari lacustre de origine glaciara. Lacul
Barascu Mare (Zanoaga Lungita) se gaseste la 1860m altitudine, in cea mai mare caldare
glaciara de pe versantul nordic al muntelui Borascu,sub un abrupt de circa 150m.
Nu numai Romania se poate lauda cu lacurile glaciare ci si Germania. Un lac glaciar de aici
este lacul Konigssee , despre care se spune ca este cel mai curat lac al nemtiilor.Ca si
celelalte lacuri din Bavaria , si acesta este un lac de vale glaciar. In timpul ultimei glaciatiuni
(Wurm) , au luat nastere cuvetele lacustre in care , in postglaciar, s-au format aceste salbe de
lacuri prealpine de vale , care sporesc enorm valoarea turistica a sudului Germaniei si
Austriei. Inaintarea ghetarilor in Alpi este marcata de asa-numitele morene terminale , ce
sunt oprite pe vai la latitudini joase. Aceste morene terminale au format baraje , in spatele
carora s-a format salba de lacuri glaciare de vale. Konigssee are o forma alungita (8 km
lungime si 1,2 km latime maxima) ce se datoreaza modului in care ghetarul a modelat valea.
In potglaciar , ghetarul a alunecat spre sud pana la locul denumit Soletalm , unde s-a
stabilizat. Aici s-a format Obersee ,un lac de dimensiuni mai mici si forma circulara.