MUNTIIPIATRA CRAIULUI SURSA WIKIPEDIA

Munții Piatra Craiului

Articol

Discuție

Lectură

Modificare

Modificare sursă

Istoric

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Question book-4.svg

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.

Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care
le conține.

Munții Piatra Craiului

Evening rays over Piatra Craiului Mountains.jpg

Creasta Pietrei Craiului fotografiată din Grind

Altitudine Vârful La Om, 2.238 m

Localizare Județul Brașov, Județul Argeș

Aparține de Carpații Meridionali

Suprafață ~ 200 km²

Roci Calcar (predominant)

Roci cristaline (împrăștiate)

Modifică date / text Consultați documentația formatului

 Masivul Piatra Craiului (germană Königstein), adeseori Munții Piatra Craiului, sau Piatra Craiului
sau chiar Crai, este un lanț muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaților Orientali, dar care aparține
lanțului Carpaților Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora.

Masivul Piatra Craiului 3D, animație cu elevație de 120%.

Piatra Craiului (harta reliefului)

Scurtă prezentare

Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebește geologic și geomorfologic
de masivele și grupele muntoase înconjurătoare, Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții Făgăraș și
Munții Iezer-Păpușa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline,
„Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă și abruptă de roci sedimentare, în special roci
calcaroase de vârstă jurasică, lungă de aproximativ 24 – 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, și
lată de aproximativ 6 – 8 km, pe direcțiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuții pereți verticali,
înalți de 400–650 m, dintre Padina Lăncii și Valea lui Ivan, au luat naștere datorită stratificării pe
orizontală a calcarelor.

Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca Piscul
Baciului, având 2.238 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2.000 de metri altitudine (Vf. Padina
Popii (2.025 m), Vf. Ascuțit (2.150 m), Vf. Țimbalul Mare (2.177 m), Vârful dintre Țimbale (2.170 m),
Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Căldării Ocolite (2.202 m) ).

Trasee montane

Unul dintre cele mai spectaculoase trasee din Masivul Piatra Craiului este porțiunea de creastă care
se întinde pe o distanță de 9 km, între Vârful Turnu și Șaua Funduri. Traseul de creastă este tehnic,
dificil, recomandat numai drumeților experimentați.[1]

Clima

Temperatura medie anuală se menține în jurul valorii de 0 grade C, iar în zonele înalte coboară până
la -2°C. Vânturile aproape permanente sunt determinate de poziția izolată a masivului. Precipitațiile se
înscriu între 1.000-1.200 mm/an, predominând în lunile mai și iunie.
 Flora și fauna

Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus)

În zona Piatra Craiului se găsește o vegetație bogată în specii datorită preponderenței aproape
absolute a calcarelor. Aici se găsesc specii unice în lume de floră și faună, unele dintre ele, așa cum ar
fi Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de
colț (Leontopodium alpinum) și ghințura galbenă (Gentiana lutea). Printre speciile de animale amintim
capra neagră (Rupicapra rupicapra), declarată monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin,
râsul, vulpea, lupul, veverița.

Fenomene carstice

La Zaplaz

Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din
Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor și
Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Moara Dracului. Amintim
Marele Grohotiș care este o pânză de pietre instabile de 4 km.

Cabane și refugii

Refugiul Carol Lehman, Vârful Ascuțit

Cabana Gura Râului (740 m), plasată la periferia orașului Zărnești, pe drumul către Prăpăstii.

Cabana "Taverna Pietrei Craiului" - situată la 5 km de orașul Zărnești pe drumul care duce spre
Plaiul Foii.

Cabana Plaiul Foii (849 m), 13 km de Zărnești, reprezintă principala bază de acces către creasta
muntelui.

Cabana Curmătura (1.470 m) este situată pe versantul estic al Pietrei Craiului, la poalele Turnului.
Cel mai repede se poate ajunge la ea prin Prăpăstiile Zărneștilor.
 Cabana Brusturet (990 m) este situată în zona sudică a Pietrei Craiului, la capătul superior al
Cheilor Brusturetului, la o distanță de 8 km de satul Podu Dâmboviței.

Refugiul Grindu (1.620 m) se află pe versantul de răsărit, pe Plaiul Grindului, sub Vf. La Om.

Casa Folea (1100 m) este așezată la marginea vestică a satului Peștera.

Cabana Pietricica se află situată în partea de S-E a Munților Piatra Craiului - Parcul Național Piatra
Craiului, la altitudinea de 1206 m, la confluența Văii Muierii cu Valea Ursului și la 4 km de Cabana
Brusturet.

Cabana Cascoe se află în comuna Rucăr, județul Argeș, pe Cheile Dâmboviței, în Munții Piatra
Craiului, în partea de vest a masivului, pe malul estic al Dâmboviței în dreptul confluenței cu Valea
Cascue (Iezer-Papușa); acces auto se face din DN73 Pitești – Brasov, sat Sătic, pe drumul local de pe
Cheile Dâmboviței, 15 km, spre Barajul Pecineagu.

Garofița Pietrei Craiului (1.085 m) este așezată pe versantul vestic al Pietrei Craiului, pe Valea
Dragoslăvenilor, accesul se face din satul Podu Damboviței, pe șoseaua spre Lacul Pecineagu (12,3
km) și pe drumul forestier de pe Valea Dragoslăvenilor (3,8 km).

Refugiul Diana (1.480 m) este situat în Poiana Curmăturii Prăpăstiilor, fiind un adăpost deteriorat.

Refugiul Speranțelor este localizat în partea de jos a brâului Cioranga Mare la o altitudine de 1685
m.

Refugiul Carol Lehman de la Vârful Ascuțit este așezat pe creasta masivului la câțiva metri sud-
vest de Vf. Ascuțit.

Refugiul Șpirla (1.400 m) se află în pădurea de pe muchia care desparte văile Șpirla de Bârsa
Tămașului.