Universitatea Ștefan cel Mare Suceava

Facultatea de Inginerie Alimentară

Protecția consumatorului și a mediului

PARCUL NAŢIONAL PIATRA CRAIULUI

Student: Cașcaval Dionisie Profesor: Ghinea Cristina

 PIATRA CRAIULUI
cea mai lungă și mai înaltă creastă de calcar din țară

Aici, natura şi oamenii creează un spaţiu de convieţuire specific, Munţii Piatra Craiului fiind declaraţi Parc Naţional şi protejaţi de
legile Romaniei.
Măreţia crestei dantelate a Pietrei Craiului, al cărei profil caracteristic se remarcă de la mare distanţă, este îmbogăţită şi de
elementele specifice, de floră şi faună, dar și monumente ale naturii.
Parcul Național Piatra Craiului face parte din regiunea biogeografică alpină. 
Introducere
Peisajul specific al Parcului Național Piatra Craiului este caracterizat de o creastă singuratică, cu o lungime de aproximativ 25 km, orientată
pe direcția NE-SV și poziționată de-a curmezișul pe direcția generală a crestei Carpaților Meridionali. Este cea mai lungă și cea mai înaltă
creastă de calcar din țară. Înălțimea maximă este atinsă în Vârful La Om (Piscul Baciului) care atinge 2.238m. Dacă studiem pe îndelete
particularitățile parcului ne va impresiona cu siguranță varietatea formelor și dimensiunilor reliefului, favorizate de poziția verticală a
statelor de calcar: colți de stâncă, ace, muchii, turnuri, brâuri și hornuri. Numărul mare de văi, grohotișuri, abrupturi spectaculoase, arcade
naturale și goluri alpine întregesc spectacolul vizual.

Prima rezervație naturală din Piatra Craiului a fost

înființată în 1938 și a avut  doar 440 de hectare, însă în
1972 și-a dublat suprafața. Parcul național a fost înființat
în 1990 și cuprinde aproape 15.000 de hectare, dintre
care aproximativ 40% reprezintă zone cu protecție strictă,
în care singurele activități permise sunt turismul și
cercetarea.
Geografie și geomorfologie
• Masivul Piatra Craiului se deosebește geologic și geomorfologic de
masivele și grupele muntoase înconjurătoare, Munții Leaota, Munții
Bucegi, Munții Făgăraș și Munții Iezer-Păpușa. În timp ce aceste grupe
montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum
este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă și abruptă de roci metamorfice, în
special roci calcaroase de vârstă jurasică, lungă de aproximativ 24 – 26
km, orientată de la sud-vest spre nord-est, și lată de aproximativ 6 – 8 km,
pe direcțiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuții pereți verticali,
inalți de 400–650 m, dintre Padina Lăncii și Valea lui Ivan, au luat naștere
datorită stratificării pe orizontală a calcarelor.
 Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca Piscul Baciului, având 2.237 m. Masivul are numeroase piscuri
peste 2.000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascuțit (2.150 m), Vf. Țimbalul Mare (2.177 m), Vârful dintre Țimbale (2.170 m), Vf. Sbirii
(2.220 m), Vf. Căldării Ocolite (2.202 m) ).

Intrările în traseele turistice din zonă sunt următoarele:

Dâmbovicioara – accesul  Bruştureţ

pentru partea de sud şi sud- Podul Dâmboviţei – Şaua Funduri
vest a muntelui. Intrarea se – Dâmbovicioara – Marele Grohotiş
face pe Drumul Naţional – Ciocanu sau ruta de legătură
Piteşti-Braşov – La Table cu traseul de
– Refugiul Grind) creastănd :

Bruştureţ
– La Table – Refugiul    – Sătic
 Grind (acces cu – Garofiţa Pietrei
autovehicolul până la Craiului 
Bruştureţ);
Cheile Peșterii Dâmbovicioara 
•d
Intrările în traseele turistice din zonă sunt următoarele:

Bran – Accesul se face de pe

Zărneşti – permite accesul în partea de nord-nord-est şi nord-vest a Drumul Naţional Braşov-
masivului pe două rute principale de acces în parc. Una este spre Plaiul Foii Piteşti. Intrarea în traseele
(pentru partea de nord-vest) iar cealaltă prin Prăpăstiile Zarneştului-Cabana turistice din zonă se face pe
Curmătura – La Table (pentru partea de nord-est). la “Inima Reginei” spre satul
Măgura.

Moeciu – Peştera – Accesul se face de pe

Drumul Naţional Braşov-Piteşti, prin satul
Moeciu (acces autovehicolul , în timpul verii
până în satul Peştera). Se intră în traseele
turistice spre Cabana Curmătura, Refugiul
Grind, Cabana Bruştureţ.

Fundata – sat Şirnea – Accesul se face de

pe Drumul Naţional Braşov-Piteşti, prin satul
Şirnea.
.
Sol și substrat
Solurile din Piatra Craiului reflecta efectul factorilor genetici

• Molisolurile sunt reprezentate de rendzine(soluri specific calcaroase).Acestea se intalnesc pe versantul nord- vestic, nordic si sudic.
Rendzinele ocupa circa 40% din perimetrul Parcului National
• Argiluvisolurile sunt reprezentate prin tipul brun luvic si ocupa suprafete foarte restranse.
• Cambisolurile sunt reprezentate prin tipul de sol brun feriiluvial. Caracteristic etajului inferior conglomeratic din Piatra Mare si Piatra Mica
• Spodosolurile sunt reprezentate prin tipul de sol brun feriiluvial. Caracteristic etajului inferior conglomeratic din Piatra Mare si Piatra Mica
• Solurile neevoluate sunt dominate de litosoluri rendzinice
 Floara
- În Piatra Craiului au fost identificate aproape 1.200 de specii de plante superioare, peste o treime din flora țării noastre, și peste 200 de plante de tipul
mușchilor și ferigilor. Mai bine de 180 de specii sunt ocrotite, cele mai cunoscute fiind: garofița Pietrei Craiului, tisa, angelica, sângele voinicului, macul
galben, floarea de colț, gladiola sălbatică, bulbucul și bujorul de munte. Piatra Craiului adăpostește și un număr impresionant de orhidee de munte, mai
bine de 40 de specii dintre cele peste 70 existente pe teritoriul României.

Bulbuc de munte Garofiță Arginiță Sângele voinicului Floare de colț

Fauna
• Condițiile climatice și geologice, geomorfologia și structura florei și vegetației din Piatra Craiului au determinat păstrarea unei
diversități aparte în grupul mamiferelor. Din cele aproximativ 100 de specii de mamifere din fauna întregii țări,
peste 40% trăiesc în Piatra Craiului. Dintre acestea se remarcă aproximativ 250 de capre negre ce populează zonele stâncoase.
De la înființarea administrației parcului în 1999 și până în prezent, numărul acestor mamifere aproape că s-a triplat. 
Caprele negre și restul mamiferelor își duc traiul nestingherite, vânătoarea fiind interzisă pe întreg teritoriul parcului național.
Acest masiv găzduiește și o populație bogată de carnivore mari (urs, lup și râs), iar studiile arată prezența a trei culoare de
circulație ale acestor specii între Piatra Craiului și Bucegi.

Capre negre Ornitofauna Vipera berus

Ariile protejate
• Parcul național se suprapune cu două situri Natura 2000, iar pe suprafața lui se mai întâlnesc câteva rezervații naturale, dintre
care majoritatea sunt chei, peșteri și avene:

- Cheile și Peștera Dâmbovicioarei; - Peștera Uluce;

- Peștera Stanciului; - Peștera Liliecilor;
- Cheile Brusturetului;   - Cheile Dâmboviței.
Știai că ?
Primele atestări documentare ale Pietrei Craiului datează de peste 250 de ani? Primele măsurători topografice atestate
documentar sunt făcute de Institutul Cartografic din Viena și sunt incluse în hărți ale Țării Bârsei. Echipa a fost însoțită de
jurnalistul Anton Kunz care a ajuns pe vârful La Om în 1842, aceasta fiind prima ascensiune documentată.

Primele cercetări atestate documentar asupra florei din Piatra Craiului datează încă din secolul XVII? Printre primii
menționați ca fiind interesați de acest domeniu se numără J. Lerchenfeld și farmacistul sibian P. Sigerus. Planșele lor de
ierbar se găsesc la Muzeul Bruckenthal din Sibiu.

Garofița Pietrei Craiului este unică în lume? Înflorește în lunile de vară (iulie-august) iar modelul din interiorul florii este
unic pentru fiecare exemplar în parte

Creasta Pietrei Craiului este cea mai lungă și cea mai înaltă creastă de calcar din România?
Bibliografie:
 https://romaniasalbatica.ro/ro/parc-national/piatra-craiului?fbclid=IwAR1W8g2wJBApCiLGWHCYCwL2Jz5mCclIOKpeDc5BwE0wJ
xurlaoeZdssdGU
 http://www.cabanacascoe.ro/atractiituristice/muntii-piatra-craiului/?fbclid=IwAR2gArSOkGdfvSwbslYH6Un6dKsO3Dr2EEYj4Rub
Ceu0o2prvepQIqZsTFI
 http://turismanul2gr201.blogspot.com/2007/05/parcul-naional-piatra-craiului.html
 https://www.scritub.com/geografie/ecologie/PARCUL-NATIONAL-PIATRA-CRAIULU51311.php