Parcul Natural Putna

Elev:Radu Narcisa
Clasa: a XI-a B
 Info
• Lungime totală
• 119 km
• Județe traversate
• Vrancea, Covasna
• Comune traversate
• VN: Bolotești, Vidra, Valea Sării,
• Bârsești, Tulnici
• CV: Ojdula
• Capătul de est
• Focșani
• Intersecții
• DN2 la Focșani
• DN11 la Târgu Secuiesc
• Capătul de vest
• în cartierul Tinoasa, Covasna
• al localității Lunga
Parcul Natural Putna Vrancea
se regăseşte pe teritoriul
localităţilor Soveja, Tulnici,
Nistoreşti şi Păuleşti,
judeţul Vrancea.
Parcul este străbătut de
drumul naţional
DN2D(DN2D este un
drum național din
România care leagă
Focșaniul de
Târgu Secuiesc,
traversând munții Vrancei
pe valea Putnei și se
termină în DN11 la
Tinoasa) care face legătura
cu judeţul Braşov. Alte căi
de acces în parc sunt prin
localităţile Soveja şi
Vizantea.
În localitatea Lepşa se află
un centru de informare
turistică.
Descoperă că…

În Munţii Vrancei natura, istoria şi cultura se îmbină armonios, creând

peisaje unice de o frumuseţe remarcabilă.
O emblemă a acestor munţi sălbatici este Parcul Natural Putna Vrancea
care acoperă în mare parte valea râului Putna şi a afluenţilor săi. Veţi
găsi aici o serie de rezervaţii naturale deosebite precum Pădurea
Lepşa-Zboina, Cascada Putnei, Valea Tişiţei, Groapa cu Pini sau
Muntele Goru.
Parcul este de asemenea împânzit de nouă trasee montane cu diferite
grade de dificultate care vă pot conduce până în inima acestor munţi.
Alte posibilităţi de a petrece activ timpul în parc sunt practicarea
echitaţiei, ciclismul sau pescuitul.
Atractivitatea Parcului Natural Putna Vrancea este sporită şi de
prezenţa în imediata apropiere a unor sate tradiţionale precum
Negrileşti şi Bârseşti, unde puteţi vizita ateliere de prelucrare
tradiţională a lemnului sau puteţi participa la evenimente locale
precum Boteitul oilor de la Negrileşti. Dacă ajungeţi în Lepşa vizitaţi
păstrăvăria, Mănăstirea Lepşa sau biserica din lemn.
Alte atracţii turistice adiacente zonei parcului sunt staţiunea Soveja şi
monumentele din Soveja, Mărăşeşti şi Mărăşti, dedicate primului
război mondial.
Oferta de cazare în zonă este foarte bogată şi pentru toate gusturile, aşa
că nu vă rămâne decât să descoperiţi frumuseţile acestui ţinut.
• Știați că?

• Păstrăvăria din Lepşa este una dintre

cele mai mari din România, anual
vânzându-se aici peste 8 tone de peşte.

• Aspecte de conservare

• Parcul Natural Putna Vrancea a fost

desemnat sit de importanţă comunitară
în cadrul reţelei ecologice Natura
2000.
• Speciile emblemă ale parcului sunt
ursul, râsul şi lupul. Din cele 110
specii de păsări ce pot fi observate
aici, 75 sunt strict protejate ceea ce
conferă parcului statutul de zonă de
protecţie avifaunistică în cadrul
aceleiaşi reţele ecologice.
Localizare şi cai de acces
Suprafaţa Parcului Natural Putna-Vrancea este de 38 190
hectare, reprezentand 41,32 % din suprafaţa montană a
judeţului Vrancea.
Parcul Natural Putna-Vrancea, se suprapune sectorului central-
nord-vestic al Muntilor Vrancei. Acest parc se inscrie grupei
externe a Carpaţilor de Curbură, acoperind în totalitate bazinul
hidrografic montan al râului Putna, la care se adaugă spre sud
–vest masivele Mordanu şi Goru. Parcul Natural Putna-
Vrancea se suprapune spaţial în cea mai mare parte bazinului
hidrografic montan al Putnei.
Parcul Natural Putna-Vrancea este traversat de drumul naţional
DN 2D Focşani-Tg. Secuiesc, această rută fiind de importanţă
strategică, iar drumul national DN2L face legatura intre
localitatile Lepsa si Soveja este închis circulaţiei publice, fiind
în curs de reabilitare.
• Elemente de geologie
• Parcul Natural Putna Vrancea, ca parte a Munţilor Vrancei,
reprezintă din punct de vedere geologic rezultatul orogenezei
alpine, cu relevarea în peisajul actual a intensităţilor diferite în
spaţiu şi timp a manifestărilor ei. Ca parte integrantă a Carpaţilor
Orientali, Munţii Vrancei şi implicit arealul Parcului Natural aparţin
unităţii de fliş, cu subunităţile sale. In baza cuverturii sedimentare
sunt stratele mai vechi care aparţin flişului cretacic, în timp ce in
partea superioară se remarcă formaţiunile mai tinere ale flişului
paleogen.
• O trăsătură caracteristică este aceea a inversiunilor de relief
rezultate din poziţia stratelor cu durităţi diferite în complexele
tectonice ale cutelor : culmi pe sinclinale şi văi pe anticlinale.
• Substratul este dominat de numeroase tipuri de gresii cele mai
frecvente fiind cele de Kliwa şi Tarcău, dar şi gresii calcaroase,
gresii curbicorticale, gresii glauconitice sau micacee, dispuse în
• Putna se constituie dintr-un mănunchi de
izvoare dirijate pe versantul nordic al culmii
Lăcăuţi-Arişoaia de la o altitudine maximă
apropiată de 1700 m. De la izvoare şi până la
limita sectorului montan străbate o distanţă de
30 km, descriind un semicerc larg, împins mult
către nord. Sectorul din amonte este îngust, cu
versanţii povârniţi şi cu un profil transversal
caracteristic, de forma "V". Mai apoi, valea se
lărgeşte şi străbate pe aproximativ 9 km
depresiunea Lepşa-Greşu. Aval de Lepşa,
Putna se angajează într-un defileu splendid,
lung de 7 km, secţionat într-un masiv format
din gresii masive unde a generat multe rupturi
de pantă şi, îndeosebi, Cascada Putnei. De la
obârşie până la Tulnici, Putna primeşte o
sumedenie de afluenţi, cei mai de seamă fiind:
Tişiţa, Coza, Stogu, Babovici, Valea Mărului,
Greşul, Lepşa etc.
• Flora Parcului Natural Putna-Vrancea
• Condiţiile fito-istorice, determinate de poziţia geografică, structura
geologică, climă temperată, complexitatea geomorfologică etajată
favorizează dezvoltarea unei flore bogate şi diversificate, din păcate
prea puţin studiate.
• Lista floristică, alcătuită pe baza datelor publicate, cuprinde circa 650
de specii fanerogame. Această listă, evident incompletă, oferă totuşi
o privire de ansamblu asupra spectrului bioogeografic, în care
domină clar elementele eurasiatice, circumpolare şi alpine.
• Din punct de vedere conservativ amintim speciile aflate pe lista roşie
a plantelor vasculare: papucul doamnei (Cypipedrium calceolus),
jneapănul (Pinus mugo), arborele de tisă (Taxus baccata), bulbucii de
munte (Trollius europaeus), floarea de colţ (Leontopodium alpinum)
precum şi existenţa a numeroase specii endemice.
• Datele din literatură şi cele obtinute din teren indică prezenţa a 636
specii de plante vasculare în arealul Parcului Natural Putna-Vrancea.
• Fauna Parcului Natural Putna-Vrancea
• Fauna Parcului Natural Putna-Vrancea este una
tipică arealului montan cu păduri nemorale, păduri
boreale, pajişti montane, tufărişuri subalpine şi
zone ruderalizate. Speciile prezente aici fiind
protejate prin, Directiva Habitate, Directiva Păsări,
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007,
Convenţia de la Berna (Conservarea vieţii
sălbatice şi habitatelor europene) şi Convenţia de
la Bonn (Convenţia pentru protejarea speciilor
migratoare). Astfel, majoritatea din cele 184 specii
de vetrebrate identificate sunt protejate de unul sau
mai multe acte legislative. Nu mai puţin de 10
specii de vetrebrate, altele decât păsările, sunt sub
protecţie strictă. Din cele circa 110 specii de păsări
menţionate în acest areal, 75 sunt strict protejate.
• Cele mai importante specii faunistice, atât prin
faptul că sunt prioritare pentru desemnarea de arii
de protecţie conform Directivei Habitate, cât şi
prin faptul că sunt populaţii nucleu foarte
importante la nivel european sunt carnivorele mari
(lup, urs şi râs).
• https://youtu.be/fOz_Kh0gV_0
• https://youtu.be/tVOa2juN7ek
• https://youtu.be/xUx85fs4T00
• https://youtu.be/pIS-LJV_ZqM

• https://youtu.be/eqXle6qJZnk
Sfârșit!