Parcul Natural Apuseni

,,O bucăţică de Rai în mijlocul României.”

Proiect realizat de: Langa Laura

Pallo Dorothea
Clasa a X-a Tehnician în Turism

1
 Parcul Natural Apuseni

Parcul Natural Apuseni este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-

a IUCN (parc natural de tip peisaj terestru) situată în România, pe teritoriile administrative ale
județelor Alba, Cluj și Bihor.
PNA cuprinde suprafeţe de pe teritoriul administrativ a 16 comune, şi proprietăţi aparţinând la
25 de comune. În ce priveşte numărul de comunităţi, pe teritoriul PNAp sunt cuprinse
integral 53 localităţi şi 3 sate de vacanţă (Boga, Fântânele şi Vârtop), parţial fiind cuprinse încă
8 localităţi, situate pe limitele parcului.

Rețeaua hidrografică și grupele muntoase

Parcul natural se află în vestul țării, în partea central-estică a Munţilor Apuseni, înconjurat de
Masivul Vlădeasa la nord, Munţii Pădurea Neagră la nord-vest, Munţii Bihorului la sud, Munţii Gilău
la est și Munţii Codru-Moma la sud-vest.
Din punct de vedere geologic, parcul natural este constituit în cea mai mare parte din șisturi
cristaline în Masivul Biharia și Masivul Vlădeasa; masive calcaroase în alternanță
cu conglomerate și gresii în Munții Bihor; calcare și dolomite în platoul Padiș; gresii și șisturi
cristaline în Bazinul Padiș - Cetățile Ponorului; calcare în Platoul Carstic Padiș și pe văile acestuia;
calcare triasice, cretacice și jurasice în Munții Bihorului și Munții Pădurea Craiului; șisturi cristaline și

2
depozite permiene în depresiunile Zarandului și Beiușului și în Munții Codru-Moma; precum
și magmatite laramice în Munții Gilăului și Bihorului.

Parcul Natural Apuseni reprezintă o zonă montană cu forme de relief diversificate, vârfuri (Biserica

Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea
Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul
cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peștera Smeilor de la
Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună
specifică Occidentalilor.

Hidrografie
Apele de suprafață ale parcului natural aparțin bazinelor hidrografice ale râurilor:

 Arieșul Mare ce adună pâraiele: Gârdișoara, Trâncești, valea Ponorașului;

 Someșul Mic cu subbazinul Someșului Cald și afluenții acestuia: Valea Seacă, Alunul
Mic, Pârâul Ponor, Valea Firii, Barna, Valea Izbucului, Călineasa;
 Crișul Negru cu afluenții: Crișul Pietros format din pâraiele văilor Galbena, Aleu, Căuși și Crișul
Băiței cu pâraiele: Hoanca Moțului și Valea Sighiștelului.
În suprafața parcului, în partea nordică a munților Apuseni se află Lacul Beliș-Fântânele, lac
artificial de acumulare din Munții Gilău, amenajat între anii 1970-1974.

3
Climă
Clima este continental-moderată, în general umedă și rece în zonele înalte, cu interferențe de aer
cald tropical în zonele mai joase; cu precipitații importante între 600 mm. în valea Arieșului Mare,
până la 1300–1400 mm. în Munții Bihorului și vânturi dominante din partea
vestică. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 2 și 4°C în Vlădeasa și 8-10°C în
zona depresionară a Beiușului.

Biodiversitate
Parcul natural dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri dacice fag, păduri dacice de
stejar și carpen, păduri relictare, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestieră,
tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri uscate, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării sau
fânețe; cu o mare varietate de floră și faună caracteristice zonei nordice a Carpaților Occidentali.

4
 Căi de acces cu mijloace de transport
În Parcul Natural Apuseni se poate pătrunde de pe una dintre cele trei şosele care trec pe la
periferia sa: Oradea – Huedin – Cluj-Napoca (N), Oradea – Beiuş – Deva (V) şi Ştei – Câmpeni –
Turda (S). Din acestea se desprind drumuri judeţene, locale şi forestiere.
În ciuda faptului că drumul principal care străbate parcul (Pietroasa - Platoul Padiş - Ic Ponor -
Răchiţele) este în stare destul de proastă, se poate totuşi parcurge în condiţii relativ bune cu o
maşină de teren, şi chiar şi cu una obişnuită dacă are garda la sol mai înaltă.
1. Oradea – Huedin – Cluj-Napoca E60
 Din Huedin, acces auto pe DJ761B la km 10, bifurcaţie spre Beliş-Fântânele (drum asfaltat) sau
Răchiţele-Ic Ponor-Padiş (drum pietruit şi de pământ);
 Din Gilău, acces auto pe DJ108, spre Mărişel - Beliş-Fântânele.
2. Oradea – Beiuş – Deva E79
 Din Sudrigiu, pe drum judeţean, bifurcaţie spre Pietroasa - Boga - Platoul Padiş (drum pietruit şi
de pământ) sau P. Urşilor şi Vl. Crăiasa (drum asfaltat).
3. Ştei – Câmpeni – Turda DN75
 Din Câmpani, pe drum comunal, spre Valea Sighiştelului (drum pietruit);
 Din Satul de vacanţă Vârtop, spre Groapa Ruginoasă, Camping Glăvoi, Cheile Galbenei (pe
trasee turistice);
 Din Gârda de Sus, spre Gheţarul Scărişoara, cătunul Casa de Piatră (drum pietruit), Cheile
Ordâncuşii (drum asfaltat).

Trasee turistice
BANDĂ ROŞIE (Magistrala 1)

Stâna de Vale – Şaua Bohodei – Fântâna Rece – Cârligatele – Şaua Cumpănăţelul – Piatra Arsă –
P-na Vărăşoaia – Cab. Vărăşoaia – Şesul Padiş – Depr. Bălileasa – P-na Glăvoi ( „La Grajduri”) –

5
P-na Căput – Barsa Cohanului – Şaua Poniţa – Vf. Vârtop – Şaua Vârtop (Pensiunea Alpin) - Vf.
Piatra Grăitoare – Şaua Tarniţa Bihorului – Vf. Cucurbăta Mare (Bihorul); Lungime 39,5 km;
Durată 12-13 h

BANDĂ GALBENĂ

Stâna de Vale – Izvorul Minunilor – Canton Ciripa – Creasta dintre Valea Şutanu si Valea Moara
Dracului – P-na Stânişoara  –Piatra Tâlharului – P-na Onceasa – Piatra Arsă – Cab. Vărăşoaia;
Lungime 21 km; Durată 7 - 8 h
Traseu de legătură între staţiunea Stâna de Vale şi Cabana Vărăşoaia din zona Padiş, cu
traversarea a două creste muntoase. Dificultate medie, accesibil iarna pe schiuri de tură.

BANDĂ ALBASTRĂ
Sat de vacanţă Boga – Dl. Păltinetul – Vf. Fântâna Rece – Şaua Bohodei(continuare pe Magistrala 1 Bandă roşie);
Lungime 9,5 km; Durată 3 1/2 - 4 1/2 h

Traseu de culme pe care se poate accesa creasta nordică a Vlădesei din satul de vacanţă Boga. Dificultate medie
spre ridicată, nerecomandat iarna. Se recomandă atenţie sporită în zona Piatra Bulzului şi de asemenea în creasta
Bohodei (semnalizare necorespunzătoare!).

TRIUNGHI ALBASTRU
Sat Câmpani – Sat Sighiştel – Vl. Sighiştelului – (P. Măgura – P. Coliboaia) – P. Din Dosu
Muncelului – Calea Fusului – DN75 km 25+100; Lungime 12,5 km; Durată 6 1/2 h

6
BANDĂ ALBASTRĂ (Magistrala 2)
Cabana Vlădeasa – Şaua între Munţi – Vf. Nimăiasa –  Vf. Micău – Gardul de Piatră – Piatra
Tâlharului – Coasta Brăiesei – Şaua Cumpănăţelul – Piatra Arsă – P-na Vărăşoaia – Cabana Padiş
– Şesul Gârzii – Apa din Piatră – Vf. Bătrâna – P-na Călineasa – Capu Şanţului – Vf. Clujului –
Cătun Ocoale – Pensiunea Scărişoara – Vl. Ordâncuşa – Gârda de Sus; Lungime 62,5 km; Durată
21 - 22 h (se parcurge în minim 2 zile, vizitându-se diferite obiective pe parcurs)
PUNCT ROŞU (Circuitul Izvoarelor Someşului Cald)
P-na Vărăşoaia – P. Cetăţile Rădesei – Belvedere – Căpiţa – Vl. Someşului Cald –  Peştera Honu –
Peştera Uscată – la sud de Vf. Cuciulata – Peştera Cetăţile Rădesei (pe la balcoane) – P-na
Vărăşoaia; Lungime 9,4 km (dus-întors la Cab. Vărăşoaia); Durată 6 h
PUNCT GALBEN (Circuitul Galbenei)
Cabana Padiş – Poiana Ponor – Aven Borţig – Izbucul Galbenei – Cheile Galbenei – Poiana
Florilor – Gheţarul Focul Viu – <deviaţie Piatra Galbenei> – Poiana Glăvoi – Cabana Padiş;
Lungime 19 km; Durată 10 h (sau 8-9 ore cu plecare şi sosire din Campingul Glăvoi)
Obiective din apropiere
Peștera Urșilor

Impresionantă datorită aglomerărilor de formațiuni speologice, Peștera Urșilor este

faimoasă datorită numeroaselor resturi fosile ale ursului de cavernă (specie dispărută de
peste 15 000 de ani!). Galerii: Galeria Oaselor (sau Galeria Urșilor), Galeria Emil Racoviță,
Galeria Lumânărilor și Galeria Științifică.

Program: Marți – Duminică: 10:00 – 17:00 (Luni este închis)

Durata vizitei: aprox. 45 de minute, în grup de minim 3 persoane, cu ghid.
Tarife: 20 lei/adult, 10 lei/copil.

Piatra Galbenei

Aflată la 1243 m altitudine, Piatra Galbenei, cu latura sa sudică, este un veritabil străjer al
Poienii Florilor și al pădurilor de fag din zonă. Priveliștile deosebite pe care le oferă
călătorilor însetați de frumos fac din Piatra Galbenei unul dintre cele mai îndrăgite și mai
frumoase puncte de belvedere din Parcul Natural Apuseni.

7
Peștera Ghețarul Scărișoara 

Aceasta adăpostește cel mai mare ghețar din România, în Sala Mare aflându-se un
impresionant bloc de gheață vechi de aproape 4000 de ani! Peștera impresionează și prin
avenul care se deschide în pădurea aflată la marginea platoului. O lume feerică, din vremuri
îndepărtate, ni se dezvăluie pe măsură ce coborâm trepte care duc la portalul de intrare în
peșteră…

Dificultate: foarte mică | Durată vizită: 45 min | Program Lu-Sâ: 10:00 – 18:00, Du: 10:00 –
17:00

Măgura Vânătă

Creasta Măgura Vânătă oferă impresionante priveliști înspre tot Parcul Natural Apuseni:
înspre Padiș, Muntele Țapu cu Groapa Ruginoasă, Masivul Biharia cu vârful Curcubata
Mare, Vf. Cârligate, Șaua Cumpănățelul și creasta spre piramida Muntelui Vlădeasa,
poienile Cuciulata, Piatra Arsă și Onceasa, Valea Someșului.

Posibilităţi de alimentaţie în zonă

Puteţi lua o masă în stil tradiţional la localnicii din zonă, ori puteţi mânca la restaurantele din
oraşe, ori în unităţile de alimentaţie întâlnite pe drum spre Parc.

Posibilităţi de cazare
8
Pensiunea Izbucul Tauz
140 RON
Hotel de trei stele
Gârda de Sus

Amplasată în pitorescul Parc Natural Apuseni și înconjurată de munți, această pensiune turistică în
stil alpin, găzduită într-o clădire din bușteni, se află la 7 km de peștera Scărișoara și la 9 km de
drumul 75.

Cele opt camere rustice oferă Wi-Fi gratuit, televizoare cu ecran plat și minifrigidere, precum și
băi proprii, cu duș.

Parcarea este gratuită. Există o bucătărie comună, un spațiu de zi relaxat și o terasă mobilată cu
vedere la munte, plus o grădină și un grătar.

Dotări:
Wi-Fi
Parcare
Bucătărie în unele camere
Adecvat pentru copii
Fără jacuzzi

9
10