Universitatea de Vest din Timișoara

Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie

Departamentul de Geografie

Orașul Novaci

Student,

Turloiu Andrada
Cuprins

1. Localizare geografică......................................................................................................................3
2. Resurse turistice naturale și antropice..........................................................................................3
2.1. Resurse turistice natural........................................................................................................3
2.2. Resurse turistice antropice....................................................................................................5
3. Infrastructura turistică...................................................................................................................6
4. Fluxuri turistice..............................................................................................................................7
 1. Localizare geografică

Fig. 1 – Orașul Novaci în județul Gorj

Teritoriul administrativ al orasului Novaci este situat in nord-estul județului Gorj,

la poalele Munților Parâng, în Depresiunea Novaci, la o altitudine de 600 m, în apropierea
izvoarelor râului Gilort, la aproximativ 50 km de municipiul Tg. Jiu (fig.1). Orașul se află la
nord de municipiul Tg. Jiu, în ulucul depresionar de la Bumbești - Curtișoara - Iezureni,
constituit din văi și zone depresionare. Gospodăriile populației sunt așezate la o altitudine
cuprinsă intre 412 m în partea de sud a teritoriului administrativ - Sat Pociovaliștea și 650 m
în partea de nord, cartierul Plăieți de pe strada Rânca.
Orașul Novaci se învecinează la nord cu comuna Voineasa și comuna Malaia,
județul Vîlcea, Ia est cu comuna Baia de Fier, la vest cu comuna Crasna, la sud cu comuna
Bengești-Ciocadia și comuna Bumbești-Pițic

2. Resurse turistice naturale și antropice

2.1. Resurse turistice natural

Munții Parâng (fig.3), sunt delimitați la vest de Valea Jiului, iar la est de râul Olteț și
râul Lotru. La nord sunt delimitați de Munții Șureanu, prin valea râului Jiul de Est Spre sud,
delimitarea este făcută de șirul depresiunilor Novaci, și Baia de Fier. Aceștia oferind o
sumedenie de activități turistice.

Fig. 3 – Munții Parâng

 Lacul Gâlcescu (fig. 4), lac glaciar, care alături de alte 10 lacuri mai mici, toate
așezate precum mărgelele pe o ață în Căldarea Glaciară Gâlcescu din Munții Parâng, departe
de orice

Fig. 4 – Lacul Gâlcescu

posibilitate  de acces cu excepția mersului pe jos, Lacul Gâlcescu cu o suprafață de 3,2 ha,
adânc de 9,3 m situat la altitudinea de 1925 m reprezintă un punct de atracție maximă pentru
orice călător  plecat din Novaci pe Transalpina.

Cascada Șipotului
Numită de bătrânii satului și Cascada de la Șipote, Cascada Șipotului (fig. 5)  este
situată aproape de izvorul pârâului Șipot, unul dintre afluenții râului Gilort care adună
izvoarele mici din zona Plaiul Novăcenilor. La cascadă se poate ajunge doar din orașul
Novaci.

Fig. 5 – Cascada Șipotului

Alte obiective turistice din zonă :

 Cascada de la Țuțur si Valea Pârâului Măceș - Valea Măceșului, accesibilă
din orasul Novaci după ce parcurgi 2,5 km pe strada Valea Gilortului, cotind
apoi la stânga (n-v) pe strada Măceș străbătând cel mult 1 km pe drum
modernizat.

 Cheile Gilortului - Gilortul, al cărui nume este considerat de origine dacică,

izvorăşte din Munţii Parâng, respectiv de sub Vârful Parângul Mare (2519m)
prin două izvoare principale, situate la altitudinea de aproape 2350 m, fiind
 flancat imediat pe dreapta de Vf. Mândra , iar pe stânga de Vf. Gruiu şi după un
lung traseu intramontan cu chei, repezişuri şi cascade iese la Novaci.

 Peștera Polovragi - se găsește în Munții Căpățânii, pe malul Oltețului, la o

altitudine de 670 m și la 20 m înălțime față de talvegul râului, pe teritoriul
comunei Polovragi între localitățile Horezu și Baia de Fier, județul Gorj. Din 10
kilometri cartați de speologi, doar 800 de metri de galerie se pot vizita. Primul
sector al galeriei Polovragi prezintă o încărcătură emoțională de excepție
deoarece, fiind cea mai accesibilă porțiune, a fost de-a lungul timpului un
refugiu al localnicilor: vraci, călugări, fiecare având marcat cel puțin câte un
simbol distinct. Este și zona de care sunt legate cele mai multe povești.

 Peștera Muierilor - Cel mai vizitat obiectiv speologic din România, Peștera
Muierilor, turiștii pot vedea depuneri de calcar numite stalagmite, stalactite și
coloane. Peștera Muierilor se află în comuna Baia de Fier, Județul Gorj, pe
teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei.

 Cheile Galbenului - Situate pe teritoriul localității Baia de Fier, județul Gorj, la

doar 50 km de municipiul Târgu-Jiu și aproximativ 70 km de Râmnicu-Vâlcea.
Cheile Galbenului au o lungime de doi kilometri şi nu sunt foarte înguste.

 Cheile Oltețului - rezervaţia naturală a Gorjului, cel mai îngust canion

european. Apa Olteţului taie cei doi munţi, dintre ei ajungând la 70 de
centimetri.
2.2. Resurse turistice antropice

TRANSALPINA, cel mai cunoscut obiectiv turistic din Novaci este drumul DN67C,
cea mai înaltă șosea din România 2145 m în Pasul Urdele (fig. 6). Supranumită „Drumul
dintre munți“ nu este doar cea mai înaltă șosea din România, ci și un traseu de poveste.

Fig. 6 - Transalpina - Pasul Urdele 2145m

Transalpina străbate patru județe – Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba – traversând Munții
Parâng de la sud la nord, cea mai mare altitudine având-o pe o porțiune de aproximativ 20 de
kilometri, în județul Vâlcea, unde se prezintă ca o “șosea de creastă”, trecând la mică
depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpușa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157
m) și Muntinu (2.062 m). Acest traseu, cunoscut ca “Poteca Dracului”, a fost inițial o potecă
de munte, folosită de către păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munții cu
turmele de oi în Țara Românească.
 Potrivit legendei, șoseaua ar fi fost amenajată în urmă cu două mii de ani. Se spune că
legiunile romane ar fi construit-o, în drumul lor spre Sarmisegetusa. De asemenea, era folosită
ca drum de transhumanță de ciobanii din Oltenia și Transilvania, în secolul al XVIII-lea.
Șoseaua a căpătat denumirea de “Drumul dintre munți” după ce a fost reabilitată între 1934 –
1938, în timpul domniei lui Carol al II-lea. De asemenea i se mai spune și Drumul Regelui –
pentru că a fost reconstruit și inaugurat în 1938 de Regele Carol al II-lea. Toată familia regală
l-a parcurs atunci, în ziua inaugurării.
Crucea lui Ursache, monumentul istoric din Munții Căpățânii
Despre Crucea lui Ursache puțini au auzit și foarte puțini au văzut-o. Doar locuitorii
din comuna Polovragi și din zonele apropiate mai știu despre ce este vorba când aud despre
ea. Monumentul memorial a fost ridicat în anul 1800, fiind o mărturie a existenţei Căpitanului
de plai Ursache, care a străjuit aceste locuri la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi la începutul
secolului al XIX-lea.
În piatra dură sunt cioplite, pe două laturi, scrieri în slavonă, textul parțial descifrat
fiind:
-pe fața sudică - „Această sfantă cruce sau făcutu cu toată cheltueala dumnealui
vătafului Ursachie ut plaiu Novacilui care în vremea lui a fost stătut și căpitan de husari în
Ardeal iar acuma să află pus vătaf de plaiu Novacilor întru mulţi ani. E ridicată această sfântă
și dumnezeească cruce în acest munte cu...”
-pe fața estică - „(Blagslovenia) Sfin(ţi) sal(e) (pă)rintelui (e)g(u)menu Pahomie
Hurezanu și sa(u) (pus) hramu Sfîntului Mucenic Dimitrie care s(ă) prăsnuește (de) dumnealui
văt(a)fu Ursachie și sau închinat sfintei Mănăstiri Polvraţi a fi purtători de grije pană în
veac...”.
Muzeul Civilizației Montane, poziționat la intrarea în Stațiunea Rânca, pe
Transalpina, prezintă în mai multe săli de expoziție un adevărat tezaur de istorie, cultură,
civilizație și tradiție pastorală din zona montană a Gorjului.
Schitul Crasna, se află în comuna Crasna jud. Gorj pe D.J. 675 Curtişoara – Novaci şi
a fost întemeiată în anul 1636 de marele Pitar Dumitru Filişanu.
Muzeul Satului Curtișoara, păstrează cultura și autenticitatea satelor gorjene. Cele
mai vechi și reprezentative piese din arhitectura populară gorjeană sunt adunate și expuse la
un loc, nu foarte departe de Novaci. La Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj, aflat la
Curtișoara, se găsesc conace, teascuri, șoproane, pivnițe de deal, cotețe, grajduri, pătule,
unelte pentru munca de la țară, dar și case boierești sau țărănești, de lemn, cu interioare
tradițional amenajate și cu grădini împrejmuite de garduri cu pârleazuri.

3. Infrastructura turistică
Valoarea şi diversitatea potenţialului turistic existent pe teritoriul administrativ al
oraşului Novaci sunt premise care favorizează modalităţi multiple de petrecere activă a
timpului liber, de odihnă, de recreere şi de practicare a unor forme de turism, în concordanţă
cu oferta turistică a zonei.

201
5 2016 2017 2018 2019 2020 2021
1 Hoteluri 90 46 93 93 123 123 123
 2 Vile turistice 22 - 23 49 49 62 58
3 Cabane turistice 132 94 94 104 104 84 84
4 Pensiuni turistice 223 218 254 385 395 371 388
5 Pensiuni agroturistice - - 55 104 102 160 162
Tab. 1 – Capacitatea de cazare pe tipuri de structuri de primire turistică în orașul Novaci-INSSE

În privința infrastructurii de alimentație, pentru fluxul ridicat de turiști din zona,

aceasta încă se mai poate dezvolta, în Novaci existând aproximativ 5 restaurante.
Turism etnocultural - Caracterul şi tradiţia acestei zone a determinat păstrarea
de meşteşuguri artizanale cu specific local, precum ţesăturile executate manual (costum
popular, stregare olteneşti), cusături, prelucrarea artistica a lemnului. Vechile legături ale
populaţiei locale cu „ungurenii” de peste munte din satele Mărginimii Sibiului, şi-au pus
amprenta asupra obiceiurilor legate de oierit şi transhumanţă – obiceiuri păstrate, din pacate,
ce în ce mai puţin, asupra tradiţiilor, folclorului, graiului şi a costumului popular.
Existenţa acestor traditii etnoculturale arhaice, susţin practicarea turismului etnocultural.
Sărbătorile tradiţionale locale sunt legate preponderent de sărbătorile religioase şi de
activităţile pastorale.
Turismul montan. În perspectivă, oraşul Novaci şi în special zona Rânca s-a
dezvoltat ca fiind un centru important al turismului montan din România, un pol al sporturilor
de iarnă, datorită existenţei unui domeniu schiabil generos şi a unui cadru natural deosebit de
atractiv.
Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai
apreciată, locuitorii din marile centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de
săptămână în locuri nepoluate, departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. Apropierea de
municipiul Tg. Jiu, dar şi poziţia localităţii, în apropiere de DN 67, favorizează accesul unor
importante fluxuri dinspre capitala de judeţ sau dinspre alte oraşe mari, spre zona
submontană a Gorjului. Practicarea acestei forme de turism este în evoluţie continuă.
Turismul pentru sporturi extreme, o formă de turism cu adresbilitate preponderentă
către tânăra generaţie, este din ce în ce mai mult practicată şi în România. Zona
oferă suportul necesar pentru alpinism, parapantă, cicloturism, motociclism, snowboard,
motocross, deltaplan. Se cunosc deja cluburi (Bucureşti, Cluj) care organizează periodic
trasee de cicloturism sau motociclism pe DN 67C sau pe DN 7A.
Turism rural dar beneficiază de toate oportunităţile pentru dezvoltare în satele
componente ale oraşului Novaci: cadru natural submontan atractiv, o paletă variată de
resurse turistice, accesibilitate la DN 67 şi prin acesta la două drumuri europene de
largă circulaţie turistică, existenţa unor gospodării rurale care pot intra în circuitul agroturistic
şi a unor dotări tehnico–edilitare. Promovarea turismului rural va asigura conservarea
valorilor tradiţionale româneşti, o dezvoltare durabilă şi echilibrată a zonei.
Turismul ştiinţific este susţinut de existenţa pe teritoriul administrativ al
oraşului a unei arii protejate forestiere, ce poate constitui un laborator de lucru pentru
cercetătorii în domeniul ştiinţelor biologice.

4. Fluxuri turistice
 Fluxul turistic considerabil din zona Novaci – Rânca și îmrejurimi este datorat în
principal de existența șoselei Transalpina, care atrage prin turismul de tranzit zilnic sute de
turiști in sezon.
Strategia de dezvoltare a turismului din zona studiată trebuie să aibă ca puncte de reper
oportunităţile şi ameninţările care se regăsesc la nivelul fiecărui judeţ component al regiunii.
Identificarea acestora duce la înlesnirea implementării strategiei de dezvoltare a turismului,
valorificarea oportunităţilor constituind rampa de relansare şi creştere a activităţii turistice din
aceastăzonă, preîntâmpinarea ameninţărilor asigurând buna funcţionare a procesului
implementării.