Crisana

I.

Prezentare generala
Zona Crisana este delimitata in partea vestica de raul Tisa, in partea sudica de raul Mures,

in partea estica de muntii Apuseni si in partea nordica de raul Somes.

Regiunea Crisana este compusa din: judetul Bihor si cea mai mare parte a judetului Arad
pe teritoriul Romaniei iar in ceea ce priveste teritoriul Ungariei din aceasta fac parte comitatul
Biharia si comitatul Bichis. Capitala regiunii si cel mai mare si important oras din aceasta parte a
tarii este municipiul Oradea, pe langa acesta figurand insa si orasele: Arad, Lipova, Beius si
Salonta.
Principalele unitati de relief din zona Crisanei sunt: Cmpia Aradului, Cmpia de Vest,
Dealurile de Vest, Munii Plopiului, Munii Pdurea Craiului, Munii Bihor, Munii Zarandului
i Munii Codru-Moma. Principalele cursuri de ap: Criul Negru, Criul Repede, Barcu.
Principalele lacuri: Peea (carstic i de baraj antropic), Cefa, Mdras.

II. Potential turistic natural

Un potential turistic al reliefului pe calcare este zona Padisului care este situata in sudestul judetului Bihor, in ramura nordica a Muntilor Bihor. Altitudinea medie este de 1200 metri si
este marginit de abrupturi, intre care se gasesc vai salbatice, chei adanci, canioane, doline,
ponoare, izbucuri, pesteri chiar si cu gheata. Padurile din zona Padis sunt alcatuite din molid si
fag iar in golurile alpine predomina ierburile, de asemenea se intalnesc afinisurile, tufisuri de
ienupar si jneapan. Din zona Padis fac parte o multime de atractii turistice dintre care si Cetatile
Ponorului sau Poiana Ponor.
1. Valea Sighistelului se desfasoara pe o lungime de aproximativ 9 km, in partea de vest
a Muntilor Bihor, de-a lungul intregii sale intinderi intalnindu-se numeroase formatiuni
1

carstice, datorita carora intreaga zona a fost declarata rezervatie naturala geologica.
Rezervatia geologica din Valea Sighistelului protejeaza cele peste 150 de pesteri existente
aici. Printre atractiile naturale ce confera un farmec aparte acestei vai, apreciata drept cea
mai carstificata din intreaga tara, se numara golurile subterane foarte raspandite in
aceasta regiune, micile cascade si repezisuri de apa, pesteri ce au luat nastere in peretii
salbatici ai stancilor si chei create de cursurile sinuoase ale apelor. Printre cele mai mari
pesteri din aceasta vale se numara Pestera Corbasca, Pestera Magura, Pestera Coliboaia,
sau Pestera Dealul Secaturii. De asemenea, in partea superioara a Vaii Sighistelului, au
luat nastere Cheile Sighistelului, ce se intind pe o lungime ce masoara aproximativ 350
400 de metri.
2. Piatra Galbenei este un versant situat in partea de sud a Gropii de la Barsa, ce masoara
in jur de 1243 metri altitudine si are un aspect incantator, in special datorita unui abrupt
calcaros de aproximativ 200 metri, ce se gaseste pe suprafata sa. In aceata zona se poate
ajunge foarte usor, existand un traseu turistic marcat, de-a lungul caruia pot fi vazute
cateva dintre frumusetile acestei pitoresti regiuni: Circuitul Groapa de la Barsa. La
poalele Pietrei Galbenei se gaseste Poiana Florilor, strajuita de paduri dese de fagi, dupa
care se ascunde frumoasa Vale a Galbenei, in care cursul de apa de aici si-a croit un
traseu printre stancile masive si salbatice. In departare, se poate observa si Groapa
Ruginoasa, una dintre cele mai incantatoare rezervatii naturale din intreaga zona
a Parcului Natural Apuseni. Piatra Galbena constituie cel mai cunoscut punct de
belvedere asupra Muntilor Apuseni, putand fi admirate de la inaltimea sa peisaje
incantatoare, dominate de masive domoale, bine impadurite. Unul dintre traseele marcate
prin care se poate ajunge in acest punct al Apusenilor porneste de la Cabana Cetatile
Ponorului, continuandu-se spre Pestera Focul Viu. De asemenea, din Poiana Florilor, de
la poalele Pietrei Galbene se poate continua traseul spre Cheile Galbenei si Izbucul
Galbenei, alte doua atractii naturale incantatoare ale zonei.
3. Cetatile Radesei reprezinta o atractie naturala cunoscuta din zona carstica a Platoului
Padis, una dintre cele mai pitoresti regiuni din zona Muntilor Bihor. Acestea se gasesc in
punctul in care incepe sa se formeze albia Somesului Cald, intr-un cadru natural deosebit
de pitoresc, dominat de prezenta unor stanci masive si a abrupturilor inalte. Cetatile
Radesei, denumite astfel dupa deschizatura enorma in stanca, de peste 15 metri inaltime,
asemanatoare unui portal ce adaposteste o cetate, ascund o pestera, Pestera Radesei, ale
2

carei galerii interioare masora in jur de 200 metri. Salile pesterii ating inaltimi
considerabile, prezentand pe alocuri goluri in tavan, asemanatoare unor ferestre, prin care
patrund raze de lumina in interior. Interiorul pesterii poate fi vizitat de catre turisti,
beneficiind de mici amenajari, precum micile scari sau poduri de lemn. La iesirea din
imensa grota se gaseste Poiana Radesei, strajuita de stanci masive, acoperite de o
vegetatie bogata si de numeroase abrupturi, ce confera o nota salbatica intregului peisaj.
In acest loc se formeaza albia Somesului Cald, prin confluenta Raului Radeasa cu Raul
Feredeu. Mai departe, s-au format si Cheile Somesului Cald, o alta cunoscuta atractie
naturala a regiunii.
4. Cascada Bulbuci este cea mai mare din Valea Bulbuci, Muntii Bihor, isi are izvorul intrun izbuc si este presarata cu numeroase repezisuri. Inalta de cca 40 m cascada are trei
trepte peste care suvoiul de apa se prabuseste imprastiindu-se si mentinand o permanenta
umiditate a locului. Ultima treapta este cea mai frumoasa si cea mai vizitata, fiindca se
poate intra in spatele perdelei de apa.
5. Cascada Saritoarea Bohodei este cea mai mare cadere naturala de apa din Romania.
Este accesibila din Stana de Vale, triunghi albastru, distanta 15 Km si durata 8-9 ore,
traseul cu dificultate ridicata. Plecarea se face din Stana de Vale. Se trece pe langa Izvorul
Minunilor, de unde se urca spre Saua Poienii trecind prin Baia Popii. Sus exista un punct
Belvedere asupra Stanii, iar pe traseu se gasesc si alte Belvederi superbe spre Valea
Bohodei. De aici porneste o coborare destul de abrupta catre cascada prin Abruptul
Serpilor. Accesul pe langa cascada se face pe panta abrupta pe care sunt montate lanturi.
6. Pestera Coliboaia a surprins turistii prin descoperirile recente facute de cercetatori in
interiorul acesteia. In judetul Bihor, pe teritoriul Parcului Natural Apuseni se
gaseste Pestera Coliboaia, unde s-au descoperit recent cele mai vechi picturi rupestre din
lume. Pestera Coliboaia se afla pe Valea Sighistelului, la 5 km in amonte de Satul
Sighistelului, la altitudinea de 560 de metri si la 120 de metri amonte de Pestera Magura.
Aceasta nu poate fi parcursa cu usurinta datorita raului subteran care o strabate, formand
mai multe sifoane. Celebrele picturi rupestre recent descoperite se afla intr-o galerie mai
inalta, protejate de apa care se infiltreaza. Exista posibilitatea ca alte picturi sa fi fost
distruse de apa.

III. Potential turistic antropic

Un potential turistic istoric-cultural sunt muzeele: in Oradea se gasesc muzee precum:
Muzeul Tarii Crisurilor, Muzeul Militar National, Muzeul Memorial "Iosif Vulcan", Muzeul
Memorial "Ady Endre" iar in Arad se gasesc: Complexul Muzeal Arad si Muzeul Memorial
"Vasile Goldi",
1. Muzeul Tarii Crisurilor- Anul 1872 a nsemnat nceputul activitii Societii de
Arheologie i Istorie a Comitatului Bihor, care i-a propus inclusiv crearea unui muzeu al
Bihorului. Sprijinirea acestui demers de ctre autoritile ordene i nu numai a avut drept
consecin inaugurarea, n iunie 1896, a primului muzeu n Oradea, adpostit ntr-o
cldire eclectic, special construit n acest scop, finalizat n 1895 de ctre arhitectul
Rimanczy Klman senior. n cele nou ncperi destinate expoziiei de baz, s-au etalat
obiecte de arheologie, istorie i etnografie. Totodat, acest cadru instituionalizat a fcut
posibil dezvoltarea coleciilor, precum i impunerea unor msuri de conservare i
depozitare a obiectelor de arheologie, de art i de etnografie.
2. Muzeul Militar National- Muzeul Militar Naional joac un rol important n cunoaterea
tradiiilor istorice ale Otirii romne. nfiinat n 1923 printr-un decret semnat de Regele
Ferdinand I al Romniei, aceast instituie s-a bucurat de-a lungul timpului att de atenia
binevoitoare a Casei Regale, care a fcut numeroase donaii Muzeul Militar Naional
joac un rol important n cunoaterea tradiiilor istorice ale Otirii romne. nfiinat n
1923 printr-un decret semnat de Regele Ferdinand I al Romniei, aceast instituie s-a
bucurat de-a lungul timpului att de atenia binevoitoare a Casei Regale, care a fcut
numeroase donaii. Muzeul Militar Naional din Oradea se afl ntr-o cldire n stilul
secesiunii vieneze de pe strada Armatei Romne. Edificiul a fost construit n 1895 pentru
armata ungar. Patrimoniul muzeului este alctuit din documentele i obiecte donate de
veterani ai Diviziei 11 Infanterie i de familiile acestora, precum i din exponate aduse de
la Muzeul Militar Naional "Regele Ferdinand I" din Bucureti.
3. Muzeul Memorial "Iosif Vulcan" - Iosif Vulcan a fost un publicist i scriitor romn,
animator cultural, membru al Academiei Romne, fondatorul revistei culturale "Familia".
El este considerat a fi "naul literar" al poetului naional Mihai Eminescu. Muzeul
Memorial dedicat crturarului bihorean este nfiinat n anul 1965, cu prilejul organizrii
4

festivitilor de aniversare a unui secol de la apariia revistei "Familia" n Oradea. Muzeul

este situat n centrul oraului, pe strada "Iosif Vulcan", foarte aproape de parcul n care se
afl i statuia acestuia. A fost construit pe la sfritul secolului al XIX-lea i a fost sediul
revistei culturale. Arhitectonic nu prezint elemente deosebite, fiind una cum au fost
multe ale protipendadei ordene din perioada ce a premers primului rzboi mondial.
4. Complexul Muzeal Arad- Muzeul din Arad a fost deschis n 1893 ca expoziie de relicve
al revoluiei paoptiste, etalat n holul de la etajul II al Teatrului de Stat. Dou decenii
mai trziu, muzeul a fost mutat n noul construitul Palat Cultural (1913), alturi de
filarmonica i biblioteca oraului. Sectia de arheologie si istorie cuprinde 15 sli de
expoziie, situate la primul i al doilea etaj al Palatului Cultural. Cele peste 2000 de
exponate ilustreaz evoluia zonei ardene, n contextul istoriei Romniei, de la primele
urme ale prezenei umane i pn la instalarea regimului comunist. Cele mai
semnificative piese ale coleciei de arheologie sunt etalate n primele apte sli.
Majoritatea provin din cercetrile arheologice efectuate de specialitii i colaboratorii
instituiei pe parcursul ultimului secol.
Obictivele cultural religioase in zona Crisanei sunt urmatoarele manastiri si biserici care
dateaza inca din Evul Mediu. Cele mai importante sunt: Sinagoga Ortodoxa, Biseric GrecoCatolic Sf. Ierarh Nicolae, Biserica cu Lun, Biserica Romano-Catolica Olosig din Oradea
si Manastirea Arad-Gai, Manastirea Hodos-Bodrog, Mnstirea Feredeu, Biserica srbeasc
"Sf. Petru i Pavel", Catedrala ortodox romn "Naterea Sf. Ioan Boteztorul".
1. Sinagoga Ortodoxa- Sinagoga Ortodox Hevra Sas din Oradea este un lca de cult
evreiesc din municipiul Oradea, ea a fost construit n anul 1890 n stil eclectic.
2. Biserica cu Lun- Biserica cu Lun, cunoscut i sub denumirea Catedrala Adormirea
Maicii Domnului, este o biseric cretin-ortodox aflat n Oradea, construit ntre anii
1784-1790. A fost denumit astfel datorit unui mecanism unic n Europa, aflat pe turla
bisericii, care are menirea de a pune n micare o sfer cu diametrul de 3 m, de forma
lunii, vopsit jumtate n negru, jumtate n auriu. Aceast sfer se deplaseaz dup
micarea de rotaie a Lunii n jurul Pmntului i arat, prin rotirea sa, toate fazele Lunii.
3. Manastirea Hodos-Bodrog- este una din cele mai vechi asezaminte monahale din tara
noastra. Se afla la 15 km distanta de orasul Arad, pe cursul inferior al Muresului. Prima
atestare documentara despre existenta manastirii o avem din anul 1177, iar informatiile
5

unor istorici locali vorbesc despre existenta unor "calugari greci" la Hodos-Bodrog, inca
din sec. al XI-lea.
4. Manastirea Freredeu- este o mnstire ortodox din Romnia situat n comuna iria,
judeul Arad. Mnstirea Feredeu este aezat pe un deal, la altitudinea de 427 m. i este
nconjurat de o pdure foarte deas. Lcaul de cult a fost ridicat n imediata apropriere
a izvorului care a dat i numele mnstirii, cu referire la existena unui feredeu renumit
din zona Munilor Zarandului pn n podgoria Aradului.
5. Biserica srbeasc "Sf. Petru i Pavel"- Biserica Srbeasc, cu hramul sfinii Petru i
Pavel, este un lca de cult din municipiul Arad. A fost ridicat ntre anii 1698-1702. Fa
de forma sa iniial, biserica a suferit transformri mai ales n perioada 1790-1822, cnd a
primit notele actualului stil baroc] pe care l reprezint. Posed o serie de cri i
documente legate de prezena srbeasc n zona Aradului.
Atractiile istorice sunt numeroase. Cele mai importante sunt:
1. Cetatea Oradea- Cetatea Oradea reprezint un monument arhitectonic din
Romnia, una dintre puinele ceti utilizate i n prezent. Se spune despre cetate
c nu putea fi cucerit din cauza vastelor reele subterane de legturi cu exteriorul.
anul cu ap al cetii era umplut n caz de asediu cu ap termal din rul Pea.
2. Cetatea iria- Cetatea, aflata pe un deal de aproximativ 900 m, in depresiunea
golf din Vestul Romaniei, a fost ridicata in secolul XIII si amplificata in secolul
XV, din piatra adusa din cariera Galsa, caramizi romane, var stins direct pe piatra,
avand un stil romanic. Grosimea unui zid era de 130 cm, inaltimea de 3,5 m.
Rolul cetatii era unul economic si strategic. Cetatea s-a mentinut aproape intacta
pana in anul 1784, an in care a fost distrusa de trupele habsburgice, astazi
ramanand doar ruine. In apropierea cetatii, se afla un releu de televiziune si o
statie meteo, cetatea aflandu-se pe un varf de deal, iar releul pe altul.

VI. Amenajari turistice

1. Amenajari turistice cu rol de cazare
Pensiunile rurale: Vaa de Jos, iria, Cladova, Mini, Julia, Hlmagiu, Brusturi, Gala,
Puli, Buteni, Cladova. Majoritatea dispun de 4-10 locuri de cazare cu excepia celei din
6

Julia care are o capacitate de 30 locuri. Majoritatea au servicii de mas att cu mncruri
tradiionale ct i din buctria actual, modern.
Hoteluri si pensiuni: Oradea-> Qiu Hotel Rooms, Sky Hotel, Continental Forum Oradea
Arad-> Continental Forum Arad, Hotel Phoenix, Hotel Xe-Mar
Lipova-> Pensiunea Faleza, Pensiunea Favorit
Beius-> Pensiunea Mario Beiu, Pensiunea Europa Beiu
Salonta-> Hotel Slavia
2. Amenajari turistice cu rol de tratament si agrement
Apele minerale sunt un dar al naturii care sunt pretuite inca din vremuri stravechi, oferind
i n prezent posibiliti de ameliorare a sntii ca i de recreere, att generaiilor tinere ct i
mai vrstnice.
O staiunea emblem a judeului Arad rmne Staiunea balneo-climateric Moneasa,
supranumit Perla Apusenilor care a intrat n circuitul turistic de peste un veac.
Alte statiuni sunt:
Staiunea Geoagiu Bi este o staiune balneoclimateric cu o temperatura medie
anual de 9,80C. Factorii naturali de cur constau n ape minerale alcaline, uor
sulfuroase, bicarbonatate, magneziene, mezotermale i termale (29 320C); nmol de turb,
feruginos, climat sedativ.
Staiunea Lipova - Bi este situat ntr-o zon colinar n imediata vecintate a oraului
Lipova. Apele minerale sunt feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene i se recomand
pentru boli cardiovasculare, hepatobiliare, ci urinare, tulburri endocrine i afeciuni ale
aparatului circulator i locomotor.
Baile Felix este o statiune cu un climat continental moderat de ses, cu ierni blande si veri
temperate cu influenta mediteraniana, ideala pentru turismul balnear. Efectele benefice ale apelor
termale din sunt folosite pentru afectiuni reumatismale inflamatorii, afectiuni reumatismale
degenerative,

afectiuni

reumatismale

abarticulare,

afectiuni

post-traumatice,

afectiuni

neurologice periferice, afectiuni neurologice centrale, afectiuni ginecologice si afectiuni asociate.

Statiunea Baile Tinca este o statiune balneoclimaterica si se afla intr-o zona cu clima
blanda, temperatura medie inregistrata aici fiind de aproximativ 21 de grade in luna iulie si -1
grad in perioada lunii ianuarie. Zacamantul Tinca a fost descoperit in jurul anului 1884, cand sau aflat si proprietatile detinute de apa. Exista trei izvoare cu ape minerale si termominerale,
sodice, magneziene, carbogazoase si alcaline.

V. Potenialul de comunicaie i acces in zon

Caile de comunicaie din zona i legaturile cu principalele artere europene i aeroporturi
sunt:

1. Valea Sighistelului: Accesul catre aceasta zona se poate realiza fie dinspre drumul
national DN75, care se ramifica in punctul Localitatii Campeni intr-un drum pietruit, ce
merge spre Satul Sighistel, fie pe traseul turistic marcat cu punct rosu ce coboara de
la Pestera Ursilor, prin Culmea Magura.
2. Piatra Galbenei: Unul dintre traseele marcate prin care se poate ajunge in acest punct al
Apusenilor porneste de la Cabana Cetatile Ponorului, continuandu-se spre Pestera Focul
Viu. De asemenea, din Poiana Florilor, de la poalele Pietrei Galbene se poate continua
traseul spre Cheile Galbenei si Izbucul Galbenei, alte doua atractii naturale incantatoare
ale zonei.
3. Cetatile Radesei: Traseul ce ajunge la Cetatile Radesei porneste de la Cabana Padis,
fiind marcat cu banda rosie.
4. Statiunea Baile Tinca: Cei care doresc sa acceseze statiunea pot ajunge cu trenul pe
linia Holod Tinca Ciumegiu sau pe linia Timisoara Oradea, trecand prin Salonta,
dar si pe drumul DN 79 de la Oradea, cu 18 km abatere din Salonta.

Cu ajutorul drumurilor de mai jos se pot atinge singurele aeroporturi din zona Crisanei:
Aeroportul Internaional Arad si Aeroportul Oradea.

Drumuri europene:

E60: (Frana, Elveia, Austria, Ungaria) Bor Oradea Cluj-Napoca Turda TrguMure Braov Ploieti Bucureti Urziceni Slobozia Constana
E671: Timioara Arad Oradea Satu Mare - Livada
E79: (Ungaria) Bor Oradea Beiu Deva Petroani Trgu
Jiu Filiai Craiova Calafat (Bulgaria,Grecia)
Drumuri nationale:
DN7: Bucureti - Piteti - Rmnicu Vlcea - Sibiu - Deva - Arad - Ndlac - Grani HU
DN7b: Arad-Grani HU
DN76: Oradea - Beiu - Deva (DN7)
DN79: Oradea - Arad

Lucrare realizata de:

Catinean Patricia
9

Oprea Bianca

10