Ministerul Educației, Culturii și Cercetă rii ai Republicii Moldova

Colegiul Național de Comerț al ASEM

Catedra: Economie, Turism, Servicii

Practica de inițiere în specialitate

Tema nr. 8
Part. II

EX: CIBOTARI MIHAIL

TUR 191
A VERIFICAT: GONȚA VLADISLAV

Chișină u 2020
 CIBOTARI MIHAIL/ TUR 191
6. Înscrie în tabel 4 denumiri de obiective turistice naturale şi 4 obiective turistice antropice
amplasate în zona turistică Nord-Est Nistreană
Zona turistică Nord-Est Nistreană

Obiective turistice naturale Obiective turistice antropice

1 Denumirea- Rezervația peisagistică 1 Denumirea- conac-parcul de la Mândâc

Rudi-Arionești Localizarea- în raionul Drochia,
Localizarea- în raionul Dondușeni, localitatea Mândâc
satul Arionești

2 Denumirea- Peștera Răposaților 2 Denumirea- Mănăstirea de călugăriţe

Călărăşăuca
Localizarea- în raionul Dondușeni,
satul Rudi Localizarea- în raionul Ocnița,
localitatea Călărășăuca

3 Denumirea- Rezervația peisagistică 3 Denumirea- biserică „Sfîntul Mitrofan”

„La 33 de vaduri” Localizarea-în raionul Ocnița, orașul
Localizarea- în raionul Ocnița, satul Otaci
Naslavcea

4 Denumirea- Vâlceaua „Partea 4 Denumirea- biserica din lemn

Cneazului” „Înălţarea Domnului”
Localizarea- în raionul Ocnița, satul Localizarea- în raionul Ocnița, satul
Mereșeuca Hdărăuți

CIBOTARI MIHAIL/ TUR 191

7. Descrie un obiectiv turistic natural din zona de Nord-Est Nistreană, utilizând următoarele
repere: denumirea, localizarea, scurt istoric, scurtă descriere, ş.a.
Vâlceaua „Partea Cneazului” este un monument al naturii de tip geologic sau
paleontologic în raionul Ocnița, Republica Moldova. Este amplasat la sud de satul Mereșeuca,
ocolul silvic Ocnița, Naslavcea, parcela 3, subparcelele 3, 22, 23. Are o suprafață de 20 ha. Obiectul
este administrat de Primăria satului Mereșeuca.
Aria protejată este localizată pe versantul de dreapta al unei vâlcele din apropierea satului
Mereșeuca, acoperită cu vegetație de stepă.
În amonte de pârâu aflorează depozite ale Cretacicului (etajul Cenomanian) și
ale Neogenului (etajele Badenian și Sarmațian). Din stâncile cretacice au fost extrase colecții de
faună fosilă ale Cretacicului superior, inclusiv un schelet de ihtiozaur.
Obiectivul a fost luat sub protecția statului prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 13
martie 1962 nr. 111, iar statutul de protecție a fost reconfirmat prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri
al RSSM din 8 ianuarie 1975 nr. 5 și Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor
naturale protejate de stat. Deținătorul funciar al monumentului natural era, la momentul publicării
Legii din 1998, Întreprinderea Agricolă „Nistru”,[1] dar între timp Vâlceaua a trecut la balanța
primăriei satului Mereșeuca.
Situl prezintă interes științific de importanță națională în ce privește cartarea geologică și întocmirea
schemei tectonice a Moldovei și regiunilor limitrofe. Este o resursă prețioasă de fosile ale faunei
cenomaniene.
Conform situației din anul 2016, nu este instalat niciun panou informativ cu informații despre
monumentul natural. Este recomandată intensificarea cercetărilor paleontologice și geologice, cât și
includerea zonei în trasee turistice.

CIBOTARI MIHAIL/ TUR 191

8. Descrie un obiectiv turistic antropic din zona de Nord-Est Nistreană, utilizând următoarele
repere: denumirea, localizarea, scurt istoric, scurtă descriere, ş.a.
Mănăstirea Călărășeuca este o mănăstire în nordul Republicii Moldova, situată pe malul drept
al Nistrului. A fost fondată în secolul XVIII. În 1780 biserica veche nu mai putea fi folosită, iar Hagi
Marcu Donici, din Moghilău, de pe malul opus al Nistrului, a construit o biserică și o clopotniță, pe
care a sfințit-o în 1782 cu hramul Adormirea Maicii Domnului. În 1853 începe construirea celei de-a
doua biserici cu hramul Sfântului Mitrofan al Voronejului.
 Conform datelor unor documente vechi, putem afla că Mănăstirea Călărăşeuca, la început
sec.XVIII-lea, a fost un schit al mănăstirii Sfîntul Sava, închinată Sfîntului Mormînt. Numele de
Călărăşeuca, i se trage de la primul sat cu acelaşi nume, din apropiere. La început, schitul avea o
biserică mică, din lemn, foarte modestă, ridicată nu pentru o durată lungă de timp, ci pentru a se
avea unde să se oficieze Sfintele Slujbe.
În 1780 biserica veche nu mai putea fi folosită, astfel Hagi Marcu Donici, din Movilău, începe
construcţia unei biserici şi clopotniţă, pe care în anul 1718, o numeşte hramul „Adormirea Maicii
Domnului”.
În 1916 călugării pleacă pe la alte mânăstiri, iar în Călărășeuca sunt aduse călugărițele refugiate din
mănăstirea Virov, din Polonia rusească (aflată la acea dată sub ocupația trupelor austro-germane). În
anul 1961 autoritățile comuniste au transformat mănăstirea Călărășeuca în spital pentru copiii cu
handicap psihic. Biserica de iarnă a fost transformată în club, iar cea de vară în depozit pentru spital.
La 3 mai 1991, mănăstirea de maici de la Călărășeuca a fost redeschisă.
 CIBOTARI MIHAIL/ TUR 191
9. Înscrie în tabel 4 denumiri de obiective turistice naturale şi 4 obiective turistice antropice
amplasate în zona turistică Stepei Bălţilor
Zona turistică Stepei Bălţilor

Obiective turistice naturale Obiective turistice

antropice

1 Denumirea- Rezervația naturală Pădurea Domnească 1 Denumirea- biserica

„Sf. Nicolae”,
Localizarea- Rezervația este situată în zona
localităților Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhnești, Moara Localizarea- în raionul
Domnească  din  raionul Glodeni și Chetriș, Călinelști,  Bălți
Hâncești,  Drujineni și Pruteni din raionul Fălești.

2 Denumirea- Rezervația peisagistică Izvoare-Risipeni 2 Denumirea- biserica

armenească „Sf.
Localizarea- situată între satele Izvoare și Risipeni din raionul Fălești
Gheorghe
Luminătorul”
Localizarea- în raionul
Bălți

3 Denumirea- aflorimentul „Chetrosu” 3 Denumirea- biserica

din lemn „Sf.
Localizarea- în raionul Drochia, satul Chetrosu
Arhanghel Mihail”
Localizarea- în raionul
Ocnița, satul Dîngeni

4 Denumirea- Rezervația naturală Pădurea Băxani 4 Denumirea- camera-

muzeu „Alecu Russo”
Localizarea- în raioanele Drochia și Soroca între satele Popești și
Băxani Localizarea- în raionul
Bălți
 CIBOTARI MIHAIL/ TUR 191
10. Descrie un obiectiv turistic antropic din zona turistică a Stepei Bălţilor, utilizând
următoarele repere: denumirea, localizarea, scurt istoric, scurtă descriere, ş.a.
Biserica Sfântul Nicolae din Bălți a fost construită de Gheorghe Panaite în perioada 1791 – 1795,
după modelul bisericilor romano-catolice. Această catedrală reprezintă cea mai veche construcție din
municipiu. Catedrala Sf. Nicolae din Bălți are statutul de monument de importanță istorică și
arhitecturală .
Proiectul catedralei a fost făcut de către arhitectul vienez Anton Weissmann. În scopul dezvoltării
comerțului local, boierul Gh. Panaite a invitat din Galiția 300 de armeni negustori. Îndeplinind
contractul cu armenii Gh. Panaite a construit catedrala romano-catolică. Însă armenii nu au venit și a
fost sfințită ca una ortodoxă. Unul din pictorii care a zugrăvit biserica a fost originar din Bălți
– Eustațiu Altini. El a zugrăvit iconostasul și o parte din cupole.
În 1888, în fața catedralei Sf. Nicolae este construit un turn-clopotniță cu două niveluri, în stil
eclectic, încununat cu o fleșă. În perioada interbelică, clopotniței i s-au adăugat două niveluri noi,
arhitectura fațadelor fiind modificată în spiritul arhitecturii istorice românești. La 5 aprilie 1965, în
scopul lărgirii pieței centrale din fața Sediului Sovietului orășenesc (actuala Primărie) de deputați ai
poporului, clopotnița a fost demolată.
În 1994 a început reconstrucția clopotniței, Noua clopotniță a fost sfințită la 22 mai 1995, de hramul
orașului. Are patru clopote confecționate dintr-un aliaj de argint, staniu și cupru, și au fost turnate
la Moscova. 

CIBOTARI MIHAIL/ TUR 191

11. Descrie un obiectiv turistic natural din zona turistică a Stepei Bălţilor, utilizând
următoarele repere: denumirea, localizarea, scurt istoric, scurtă descriere, ş.a
Rezervația naturală Pădurea Domnească este o arie protejată din Republica Moldova, ce se află
de-a lungul Prutului, în vestul raioanelor Glodeni și Fălești și a fost fondată în anul 1993.
Rezervația „Pădurea Domnească” este amplasată în lunca râului Prut și este unică prin
biodeversitatea ei, tipurile de soluri și vegetație, relief. Scopul ei principal este păstrarea celor mai
reprezentative păduri de luncă și conservarea unor specii și comunități de plante și animale rare,
restabilirea biodeversității celor mai caracteristice fitocenoze. Este cea mai bătrână pădure din ținut
și una din cele mai vechi păduri de lunca din Europa.
Amplasarea teritoriului rezervației în calea migrațiilor de toamnă și primăvară a păsărilor creează
condiții optime pentru dezvoltarea și reproducerea lor. Pe teritoriul rezervației se întâlnesc circă 160
de specii. Majoritatea speciilor sunt dispersate mai puțin eterogen, având o densitate redusă, o parte
din ele însă în unele sectoare, sunt destul de numeroase. Speciile rare de păsări, care se întâlnesc pe
teritoriul rezervației sunt lebăda cucuiată (Cygnus olor), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius),
lopătarul (Platalea leucordia), barza neagră (Ciconia nigra). Tot în rezervația se află și cea mai
numeroasă colonie de egrete din Moldova, numită de către localnici „Țara Bâtlanilor”. Colonia este
formată din 3 specii rare de păsări din familia Ardeidae, reprezentată de peste 1000 de exemplare de
Stârc cenușiu (Ardea cinerea), Stârc de noapte (Hycticorex nycticarax) și Egreta mică (Egretta
garzetta).
Rezervația științifica „Pădurea Domnească” reprezintă un tezaur național, care urmează să fie
îmbogățit, valorificat și extins în tot arealul Prutului de Mijloc.