Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al RM

Colegiul Național de Comerț al ASEM

Catedra: Economie, Turism, Servicii
La disciplina: Economia aplicată

Studiu Individual

A elaborat: Voloșin Alexandra

Grupa: Tur-191
A verificat: Patrașcu Dorina

Chișinău, 2020
26 I Lumea şi vremurile în care trăim ne pun în faţa multor paradoxuri. Este vorba
despre acea confuzie prin care trecem azi – aceea dintre nevoi și dorințe. Oamenii îşi satisfac dorinţele,
dacă au resurse, sau  tânjesc să şi le împlinească şi îşi uită nevoile sau rareori fac legătura dintre ceea ce vor
şi ceea ce le trebuie cu adevărat. Iar dorinţa este nesăţioasă, pusă pe acelaşi plan cu nevoia şi mai mereu
satisfăcută se întoarce mai categorică, mai imperioasă. Paradoxul vremurilor noastre în istorie este că avem:
clădiri mai mari, dar suflete mai mici; autostrăzi mai largi, dar minți mai înguste, cheltuim mai mult, dar
avem mai puțin, cumpăram mai mult, dar ne bucurăm mai puțin,

avem case mai mari, dar familii mai mici, avem mai multe accesorii, dar mai puțin timp, avem mai multe
funcții, dar mai puțină minte, mai multe cunoștințe, dar mai puțină judecată, mai mulți experți și totuși mai
multe probleme, mai multă medicină, dar mai puțină sănătate.

1. Definiți noțiunea de nevoi.

Nevoile umane – constituie exigențe umane, individuale sau colective, care trebuie satisfăcute în timp și
spațiu, cu bunuri, pentru a asigura desfășurarea normală a vieții și a activității oamenilor. (ex. Nevoi
primare, nevoi secundare)

2. Cum ilustrează textul de mai sus nevoile și dorințele?

Conform textului menționat mai sus, denotă cu o deosebită veridicitate noțiunile de nevoi și dorințe într-o
măsură care nu poate fi controlată, astfel încât dorințele care uneori nu sunt atât de importante pentru
desfășurarea existenței umane în societate, constituie în fiecare an mai mari creșteri neînsemnate dar care
conform statisticilor sunt într-un număr mai înalt decât nevoile umane, cele resurse ce asigură dezvoltarea și
executarea activităților oamenilor. Fiecare persoană își amplifică puterile pentru ași satisface dorințele,
urmărind tendințele în modă, în construcții, sau chiar în manifestările sale cotidiane, dar nu observă faptul că
nu au nevoie întra-devăr de aceste obiecte sau servicii solicitate.

3. Cum să facem deosebire între nevoi și dorințe?

În urma orelor în cadrul obiectului Economia aplicată, am învățat că cu toții sunt obișnuiți să își
îndeplinească dorințele decât să aibă grijă de nevoile esențiale de care are în realitate necesitate un om.
Conform Teoriei ierarhiei nevoilor (din suport) definim faptul că nevoile în sine reprezintă un anumit impuls
spre începerea unei activități economice, prin care trebuie să producă un șir de bunuri și servicii solicitate pe
piața economică, și care sunt menite de a satisface dorințele omenești. Pe când dorințele constituie niște idei,
gânduri sau aspirații care oamenii le consideră a fi drept sursă de fericire și mulțumire morală și fizică.
Personal consider că, nu există o mare diferență între nevoi și doințe fiidncă sarcina esențială ale ambelor se
aseamănă.

4. Care este importanța delimitării nevoilor de dorințe?

Notă personală- duc cont de situația acutală din țară, iar pentru a duce o viață cât mai rațională este necesar
să putem face diferență dintre nevoile și dorințele noastre. Diferența dintre dorințe și necesități este destul de
simplă, cum ar fi – necesitatea, ceva de care avem nevoie – dorința, ceva ce ne-ar plăcea să avem. Dorințele
sau aspirațiile vinovate reprezintă cheltuieli care ne ajută să avem o viață confortabilă, fiind lucruri pe care le
cumpărăm pentru a ne distra sau a ne relaxa, cum ar fi ieșiri la restaurant sau vacanțele. De unele lucruri
avem chiar nevoie de ele pentru a trăi, iar pe altele doar le dorim. Însă doar pentru că nu avem nevoie de
ceva nu înseamnă că nu putem procura – atât timp cât putem să ne gestionăm bugetul în mod rațional, ir în
acest moment apare costul de oportunitate- ne dezicem de a procura bunul/serviciul/satisfacerea nevoii date
dacă nu este atât de importantă la momentul de față sau găsim un mod de înlocuire a nevoii date pentru a
echilibra bugetul nostru și să nu depășim cheltuielile lunare limitate.
5. Pentru satisfacerea nevoilor ce resurse sunt necesare?
Fiecare persoană inclusiv și eu am necesitatea de a putea satisface nevoile umane care sunt necesare
următoarele resurse, precum: apă și hrană – cu scopul de a reduce stresul, anxietatea, oboseala precum și
pentru a asigura ritmul normal de funcționare a organelor corpului; culturi fitotehnice – ce asigură
umanitatea de a trăi viața în siguranță și de a confecționa elemente vestimentare, și construcția caselor;
energia solară – asigură societății umane sursă de încălzire și creșterea unor fenomene benefice organismului
uman. Pentru aceste resurse trebuie să asigurăm acea activitate economică ce va avea impactul specific și
vom avea oportunitatea de a satisface nevoile noastre.

II Scrieți și învățați definițiile pentru următoarele noțiuni economice: bunuri libere, utilitate totală, sistem
economic, profit, factor de producție, concurența, legea cererii, deficit pe piață, proprietate privată, libera
inițiativă.

 Bunuri libere- constituie acele elemente care provin direct din natură, iar accesul la ele este liber.
 Utilitate totală-(TU) reprezintă satisfacția obținută din consumul volumului dat de bun.
 Sistem economic- constituie o modalitate specifică de utilizare a resurselor economice rare, de
organizare a procesului de producție și de trecere a bunurilor create de la producător la consumător.
 Profit- partea din venit care rămâne după achitarea tuturor costurilor, calculate ca diferență dintre
venitul total și cheltuielile totale ale afacerii.
 Factor de producție- constă din potențialul de resurse economice atrase în circuitul economic.
 Concurența- reprezintă relațiile de rivalitate între producători, vânzători, cumpărători cu scopul
obținerii unor câțtiguri cât mai mari.
 Legea cererii- reprezintă și exprimă relația inversă (negativă) între cantitatea cerută dintr-un anumit
bun și prețul bunului respectiv.
 Deficit pe piață- presupune că cantitatea de marfă cerută este mai mare în raport cu cantitatea oferită
la un anumit preț.
 Proprietate privată- constituie exercitarea liberă a atributelor proprietății, fiind asociată cu libertatea
economică.
 Libera inițiativă- reprezintă libertatea oamenilor de a acționa pentru realizarea propriilor interese,
așa cum consideră fiecare că este mai bine, iar orice acțiune întreprinsă de un individ în intenția de a-
și realiza interesele trebuie să aibă loc astfel încât, prin ceea ce face el, să nu afecteze cu nimic
libertatea de acțiune a celorlalți și nici aceștia să nu-l jeneze cumva în ceea ce el întreprinde.

III Scrieți 10 curiozități despre economia unei țări de pe glob!! (sunt peste 200 de țări)

Statul ales Republica Moldova

1) Republica Moldova se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil. Ponderea maximă
în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești
sunt fructele, legumele, vinul și tutunul, cu toate acesta, în ultima perioadă, țara exportă și cablaje,
echipament și unelte electronice pentru automobile.
2) Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o
monedă de schimb convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat acordarea de credite preferențiale
pentru firmele și companiiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru
exporturi și a înghețat dobânzile. Economia a revenit la o creștere pozitivă de 2,1% în 2000 și,
respectiv, 6,1% în 2001.
3) Din cauza economiei joase și nepromițătoare, o mare parte a populației a fost nevoită să plece peste
hotare în căutarea a noi surse financiare. În prezent, mai mult de jumătate de milion din populația
aptă de muncă lucrează în străinatate.
4) În anul 2009, datele Băncii Mondiale arătau că o treime din PIB-ul țării este furnizat de moldovenii
care lucrează în străinătate.
5) Economia Republicii Moldova este dependentă direct de economiile țărilor vecine, România și
Ucraina, dar (mai ales) și de economia Rusiei. În 2014, în contextul situației tensionate din Ucraina,
și a sancțiunilor internaționale aplicate Rusiei și afectarea economiei ei, dolarul american s-a apreciat
față de Leul moldovenesc cu 17 procente, iar moneda europeană cu 7 la sută, în decurs de un an.
6) Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a economiei, rolul
major în creșterea economică revine populației plecate peste hotare.
7) Economia Republicii Moldova a înregistrat în anul 2017 o creștere cu 4,5% comparativ cu anul 2016,
valoarea produsului intern brut (PIB) depășind 150 miliarde de lei, potrivit datelor Biroului Național
de Statistică.
8) Republica Moldova a moștenit parțial parcul industrial al RSSM. Industria era dezvoltată în așa fel
încât să fie strâns interconectată cu industriile altor republici sovietice.Principalele ramuri ale
industriilor ce funcționau în Republica Moldova la momentul destrămării Uniunii Sovietice erau:
construcția și asamblarea tehnicei agricole, construcția de mașini-unelte, materiale de construcție,
microelectronică, tehnică de calcul, televizoare, frigidere și camere frigorifice, pompe hidraulice
industriale, industrii agroalimentare.
9) Agricultura joacă un rol important în economia Moldovei și contribuie cu peste 12 - 13% la PIB.
Producerea și procesarea agricolă generează aproximativ 50% din veniturile parvenite din export.
Peste 40,7% din suprafața totală de terenuri sunt în proprietatea a 390.380 de producători agricoli
individuali.
10) Din punct de vedere economic, bugetul de stat exprimă relații economice, care iau naștere în procesul
repartiției produsului intern brut, în legătură cu îndeplinirea funcțiilor statului. Aceste relații se
manifestă în dublu sens: pe de o parte ca relații prin care se prelevează resurse bănești la dispoziția
statului, pe de altă parte, ca relații prin care se repartizează aceste resurse.