Sunteți pe pagina 1din 35

Curs 1

Notiunea de ghid turistic si importanta economica a turismului


Turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul
persoanelor in afara domiciliului lor atata timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate
printr-o stabilire permanenta si o activ lucrativa oarecare.
Turismul este in esenta o ramura a economiei nationale cu functii complexe ce
reuneste un ansamblu de bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in
afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este
altul decat exercitarea unei activ renumerate in interiorul locului vizitat.
Atat volumul cat si complexitatea ofertei de servicii turistice au determinat de-a lungul
timpului dezvoltarea industriei turismului ceea ce justifica tratarea fenomenului turistic ca o
ramura distincta a economiei nationale, respectiv ca o componenta esentiala a sectorului
tertiar.
Turismul intern este activitatea turistica practicata in interiorul unei tari. El se refera
tata la asa zisul turism intern realizat de rezidentii unei tari care viziteaza propria lor tara dra i
la asa zisul turism receptor care include vzitele nonrezidentilor in tara respectiva.
Turismul national grupeaza turismul intern al unei tari dar si turismul emitator ce se
refera la rezidentii acelei tari care viziteaza alte tari.
Turismul international este format din turismul receptor si turismul emitator in
ansamblul lor.
In cadrul oricarei forme de turism filonul de baza care sta la baza activitatii turistice in
sine este vizitatorul. Vizitatorul este orice persoana care calatoreste spre un loc, altul decat
mediul sau obisnuit pt mai putin de 12 luni, scopul sau fiind altul decat exercitarea unei
activitati renumerate.
In general vizitatorii se impart in doua mari grupe: turistii si excursionistii.
Turistii sunt vizitatori al caror sejur include cel putin o innoptare intr-o alta localitate
decat cea de resedinta fara a presta o activ lucrativa la destinatie.
Excursionistii sunt vizitatori care se deplaseaza in scopuri turistice pt mai putin de 24
de ore fara a include o innoptare.
Indiferent de forma de turism si de tipologia vizitatorilor motivatia in turism este
exprimata prin scopul principal al vizitelor.
Scopul este de mai multe tipuri: destindere si vacante (recreere, divertisment, dif activ
sportive sau evenimente culturale), afaceri si intalniri profesionale (dif congrese, conferinte
tematce, seminarii sau work shopuri) si alte scopuri (studii, documentare, tranzit sau dif
tratamente balneoclimaterice).
Produsul turistic. Rezulttul activ de turism il repr produsul turistic ce poate fi definit ca
un complex de bunuri si servicii concentrate intr-o activ specifica si oferite consumului
turistic sub forma unui pachet:
1. atractii turistice: naturale, antorpice, modul de viata al localnicilor, evenimente si dif
manifestari.
2. accesibilitatea la locul de vacanta
3. dotarile de infrastructura generala: infrastructura comunicationala dar si infrastructura
turistica.
Pt ca un produs turistic sa fie viabil pe piata el trebuie sa intruneasca urmat conditii:
1. sa fie competitiv
2. sa ofere posibilitati de deiversificare
3. sa denote o strategie sortimentala

4. sa poat fi adaptat in orice moment cererii manifestate de turisti


5. sa fie motivat.
Activitatea de turism se materializeaza astfel in servicii care ofera spre consum comoditati si
produse pt care s-a manifestat o cerere activa.
Volumul si complexitatea ofertei turistice au det dezvoltarea industriei turismului ceea
ce justifica considerarea fenomenului turistic ca o ramura distincta a economiei nationale si ca
o componenta de baza a sectorului tertiar.
Serviciile turstice dupa motivatia calatoriei pot fi grupate in doua mari categorii:
1. servicii de baza ceea ce implica transport, cazare si sau alimentatie
2. servicii suplimentare ceea ce implica asistenta turistica, informare sau diferite
inchirieri.
Pachetul de servicii tur este o combinatie prestabilita a cel putin doua dintre urmat servicii cu
conditia ca durata neintrerupta a acestorasa depaseasca 24 de ore sau sa cuprinda cel putin o
innoptare. Este vb despre transport, cazare si alte servicii de alim, tratament sau agrement.
Aranjamentul turistic repr amsamblul bunurilor si serviciilor prestate in timpul
deplasarii unei persoane sau a unui grup de persoane in scopuri tur pe baza unui program
prestabilit oferit de o firma specializata sau cerut de catre client.
Dpdv al modului de alc al pretului aranjamentele turistice pot fi forfetare adica oferite
si vandute la un pret global.
In activ curenta turistica se cunoaste o mare varietate de aranjamente turistice in
functie de formele de turism la care se refera respectiv sejururi i statiuni tur, exursii in circuit
sau pe diferite itinerarii organizate fie in tara fie in strainatate.
In sens strict turistic, termenul forfetar este o clauza intr-un contract prin care pretul
unui prod tur este fixat intr-un interval de tip invariabil.
Aranjamentele tur forfetare sunt de mai multe tipuri cele mai frecvente fiind:
1. aranjament de tip charter: este o combinatie dintre un zbor dus-intors cu avionul pe o
cursa charter si serviciul de cazare. Aceste doua servicii se comercializeaza sub forma
unui pachet de servicii la un pret global.
2. aranjamentul de tip IT (inclusiv tour): este un pachet complet de serv tur care include
cazare, masa, transport si agrement, pachet care este pus in vanzare la un pret forfetar.
3. aranjament de tip fly and drive: este o combinatie intre un zbor cu avionul si
continuarea calatoriei cu un mijloc rutier de transport.
4. aranjamentul forfetar de tip fly and cruise: este un zbor programat sau inchiriat chiar si
in regim de charter si o croaziera. Astfel de aranjamente sunt comercializate tot mai
des in prezent de agentiile de turism din europa centrala dsi de n inclusiv din romania
pt dif croaziere organizate in marea mediterana sau in marea caraibelor.
5. aranjamentul de tip rail and rute: este o combinatie specifica tur semiorganizat care
consta intr-o calatorie cu trenul si un mijloc de transportrutier inchiriat.
6. croaziera: este un aranjament tur care pp transportul cu vaporul pe mare, ocean sau
chiar pe fluviu, dotat cu spatii de cazare si restauratie dar si dif facilitati pt agrement
sau alte servicii inclusiv culturale.
7. aranjament la sol: include serviciile oferite turistilor pe plan strict local (transferuri,
inchirieri de masini, tur de oras, excursii la locuri de interes turistic dar si rezervarea si
procurarea biletelor de tren, de avion sau biletelor de acces in salile de spectacle.
pt turautomobilisti se ofera 3 tipuri de prod sau servicii: cazare la tarife confidentiale fara o
rezervare prealabila; pacage tour se refera la pachete de servicii de cazare, de masa si de
agrement; rent a car turistul putant opta pt un traseu cu limita de km atunci cand isi petrece

vacanta la o destinatie fixa sau fara limita de km atunci cand calatoreste in cadrul unui circuit
prestabilit.
Pe plan international turismul este considerat ca fiind unul dintre cele mai imp si
dinamice sectoare economice ce o evolutie continuu ascendenta.
1. reprezinta una dintre primele industrii mondiale cu o cifra totala de afaceri de peste 4
mii de mld de dolari aflandu-se astfel in topul veniturilor.
2. volumul incasarilor din turism insumeaza o parte imp din veniturile populatiei in
medie de aprox 12% insa in cazul anumitor state (europe de s sau unele state montane)
ponderea poate depasi chiar 50%. EX: grecia cu o pondere de 60%, italia, elvetia sau
austria peste 50%.
In cadrul aceluiasi stat pot fi si regiuni sau localitati in care ponderea este de aproape 100%:
statiunile montane, litorale dar si localitatile care prezinta vestigii istorice importante.
Agrementul. Forma de petrecerea a timpului liber.
Componenta importanta a unei oferte turistice atractive, agrementul se constituie ca un
elem fundamental in staistfacerea nevoilor turistilor indiferent de motivatia principala de
vacanta sau de forma de turism practicata (odihna, de cura balneara sau circuit turistic).
Indiferent de varsta sau profilul socio-profesional al turistilor, cererea pt agrement in perioada
vacantei a devenit atat de mare incat aceasta a capatat statut de motvatie turistica de sine
statatoare.
Ca urmare diversitatea si originalitatea ofertei de agrement pot constitui elem
hotaratoare in atragerea fluxurilor turistice si o baza de apreciere a unei statiuni de odihna sau
statiuni balneoclimaterice a unei cabane turistice sau a unui anumit circuit cultural.
Etimologic, cuv agrement preluat din limba franceza are semnificatia de placere si
distractie. Asadar distractia si divertismentul pot fi considerate intr-un sens mai larg drept
sinonime cu agrementul. Deasemenea cuv recreere folosit in lb engleza are tot sensul de
distractie.
Recreerea este definita intr-un studiu al organizatiei mondiale a turismului ca acea
parte a timpului liber din cadrul unei vacante destinata sa distreze pe turist.
Se constata astfel ca principala dimensiune a conceptului de agrement este distractia si
placerea iar orice activ tur sau preocupare capabila sa-l distreze pe individ se incadreaza in
sfera larga a activitatilor de agrement.
Pt o intelegere mai ampla a conceptului este necesar ca agrementul sa fie considerat in
relatie cu 2 factori de care este indisolubil legat (timpul liber si turismul).
Agrementul capata astefl ul rol imp in cadrul activ de timp liber pe masura ce simpla
odihna pasiva nu mai este capabila sa asigure individului recuperarea necesara dupa oboseala
muncii depuse.
Noile forme de odihna activa care se impun sa fie oferite in statiuni ca urmare a
mutatiilor intervenite in structura profesiilor si a locurilor de munca, conduc la o marire a
ponderii activ de agrement in totalul preocuparilor din timpul liber.
Aceasta complementaritate a timpului liber cu munca det o anumite rel intre activ de
agrement practicate de un anumit individ si cat sa socio-profesionala, varsta si secificul
locului de munca.
Asadar munca impreuna cu alti factori demografici (varsta si sexul) repr aspecte de
mare importanta care trebuie avute in vedere atunci cand se stabileste implementarea de noi
forme de agrement sau extinderea celor existente.
O activ de agrement ce constituie o mare atractivitate pt unele categorii de turisti pate
fi total indiferenta sau chiar respinsa de altii mai ales cand acestia provin din alta tara acolo
unde traditiile sunt diferite.

Legatura tur cu agrementul este in concluzie indisolubila, acest lucru este pus in
principal pe seama faptului ca agrementul poate sta la baza asigurarii satisfactiei turistice.
In conditiile concurentei dintre statiunile turistice exigentele tur se indreapta in primul
rand catre vacantele active oferite de statiunile in care formele activitatii agremnetului
corespund varstei, sexului si cat socio-profesionala ale indivizilor iar pt turistii straini ele
corespund profilului lor psihologic, obiceiurilor si traditiilor popoarelor din care provin cei
care efectueaza vizita.
Astfel o statiune frecventata de familii cu copii va trebui la randul ei sa fie echipata pt
a corespunde necesitatilor de agrement specifice copiilor iar o statiune de cura balneara va
ridca alte probleme privind agrementul.
In afara de rol important pe care il joaca agrementul in creserea calitatii unui produs
tuistic, o integrare perfecta a unor servicii de agrement in cadrul unei oferte turistice poate
duce la atenuarea principalului neajuns al turismului (sezonalitatea).
Specialistii din domeniul turismului considera ca una din caile eficiente de reducere a
perioadelor de minima solicitare in turism este tocmai agrementul. Pt distractie, destindere si
amuzament nu exista nici notiunea de sezon si nici cea de extrasezon. Dispozitia turistului pt
agrement nu este in functie de sezon pe cand plaja la mare se face doar in anotimpul cald iar
turismul pt schii munai in anotimpul rece.
Se cunosc astfel in lume statiuni care functioneaza non stop totcmai dat agrementului
fara a beneficia de alte atractii tur.
Agrementul turistic reprezinta asadar un complex eteroge de activ care vizeaza
domeniile cultural-sportive, de distractii si recreere si care sunt menite sa asigure conditii pt
odihna, refacere fizica dupa efort, practicarea unor sporturi, a unor hobiuri sau destindere in
general.
Formele de agrement care se pot practica in turism.
Aciv de agrement tur in romania, se realizeaza prin sistemul turismului al consiliilor
judetene si al primariilor, al asociatilor sportive si a institutiilor cultural artistice.
Intre dotarile de agrmenet, o imp deosebita pt asigurarea unei activ corespunzatoare in
statiunile de munte il are transportul pe cablu, prin telecabine, telegondole, telescaune si
teleschiuri.
In acest sens marile statiuni montae din romania (poiana brasov, predeal, busteni sau
sinaia) dispun de o dotare similara statiunilor montane din europa.
In statiunile litorale se desfasoara activ de agremnet nautic in cadrul carora se practica
iahtingul, schiul nautic, primbari cu hidrobicicleta fie pe lacul mamaia, pe mare sau pe canalul
dunare marea neagra.
De o mare popularitate se bucura in randul copiilor si tineretului parcurile de distractii
localizate in statiunile de pe litoral, in statiunile de munte si de tratament dar si in alte centre
tur ale tarii.
O mare parte a statiunilor noastre dar si alte centre tur sunt dotate cu Sali de jocuri
mecanice mai ales in cadrul hotelurilor acolo unde functioneaza si activ de tip cazino.
Principalele grupe din care sunt alc activ de agrement sunt:
1. activ in care intra toate formee de practicare a sporturilor (jogging, sporturi de iarna,
sporturi nautice, dif jocuri cu mingea sau jocuri diverse).
2. participarile in calitate de spectatori, la dif activ cultural artistice sau sportive. In acest
sens teatrul, cinematograful, opera, sala de concert, stadionul, piscina sau sala de sport
devin locuri in care turistul vine sa se relaxeze sau sa se distreze pur s simplu
eliberandu-se de prob cotidiene in timpul unui sejur turistic sau intr-o excursie. Tot in
aceasta cat sunt cuprinse si festivalurile de muzica usoara, serbarile folclorice,
serbarile zapezii cu spectacole specifice, concursurile artistice, spectacolele de circ,

concurcuri de dansuri moderne sau clasice, vizitarea expozitiilor de pictura sau


sculptura a muzeelor sau vizionarea unor competitii.
3. alte forme specifice de distractie: programul barurilor si a restaurantelor, cluburilor,
salilor de jocuri mecanice sau cafe barurilor.
Asig agrementului si divertismentului in cadrul unit hoteliere si de restauratie trebuie sa
reprezinte o preocupare majora a managerilor acestor unitati. Acest lucru, deoarece satisfactia
turistilor devine o asa zisa carte de vizita pt atragerea de noi turisti.
Aceste preocupari pot fi dintre cele mai diverse diferentiate insa de la un hotel la altul
sau de la restaurant la restaurant i functie de specific, de locul unde este amplasat de sezon, de
varsta, de nationalitatea turistilor sau de obiceiurile acestora.
O prob importanta careia trebuie sa i se acorde o mare importanta o constituie calitatea
prog mzical distractive realizate de orchestra cu solisti vocali sau instrumentali cu actori de
comedie precum si calitatea programelor realizate de formatiile de dansuri moderne sau
populare.
Ghidul in stransa colaborare cu managerii trebuie sa acorde o atentie deosebita
turistilor in perioada cand timpul nu este favorabil pt plaja schii sau drumetii, in aceste situatii
se pot organiza dif activ (mese rotunde cu div personalitati de cultura si arta, cursuri de
invatarae a dansurilor moderne, participari la expozitii, degustari de vinuri sau produse de
patiserie cofetarie, prezentari de moda s.a.m.d.
Toae aceste activ de pot realiza in tot cursul sejurului sau excursiei la munte, la mare
sau in locatiile turistice vizitate. Acestor actiuni de agrement de interiror li se pot adauga in
anumite zile mese cu specific intr-un cadru natural adecvat, la stana la cules de vie, foc de
tabara, mese cu specific vanatoresc sau pescaresc.
Pt realizarea acestor actiuni de agrement si divertisment este in primul rand nevoie de
dragoste pt meseria aleasa, de pasiune, de un inalt simt de ospitalitate care sa det tur sa-si
aduca aminte cu placere de vacantele petrecute in romania si sa revina impreuna cu prietenii
lor.
O alta cat de agrement o repr activ manuale care nu urmaresc un scop utilitar sau in
orice caz nu in primul rand utilitar. In acest sens sunt activ care imbina utilul cu placutul, elem
esentiale fiind caracterul benevol si placerea executiei.
O alte cat de activ de agrement poate fi reprezentata de anumite forme de cumparaturi
in care lipseste caracterul utilitar de stricta necesitate motivatia shoppingului fiind dominata
de placere si distractie.
Acesta este o forma de agrement care se practica in timpul excursiilor in afara
localitatilor de rezidenta sau in timpul calatoriilor in strainatate. In mod special a fost lasata in
afara clasificarii lectura si invatarea limbilor straine care desi au un caracter de agrement
totusi in categoria mai larga a activ legate de dezvolratea prsonalitatii umane, mentinerea lor
in domeniul activ de agrement fiind dictata de faptul ca se constituie in activitati practicate in
timpul sejurului turistic.
Sejuruile lingvistice au devenit una din formele acitve din ce in ce mai raspandite in
strainatate si tot mai mult agreate de parintii care doresc ca in timpul unei vacante copii lor sa
invete o lb starina intr-un mod cat mai placut si cat mai confortabil.
Curs 2 lipsa
Curs 3
Ghidul de turism. Notiuni conceptuale

Practicantii unei astfel de ocupatii insotesc indivizii sau grupurile de persoane in


excursii, trasee turistice sau alte locuri interesante dpdv turistic (muzee, galerii de arta, cladiri
publice sau industriale), ghidul de trism monitorizeaza activitatile turistilor pe parcursul
calatoriei oferindu-le dif informatii ca caracter economic, istoric, geografic sau religios
privind localitatile si punctele de atractie vizitate.
Expresia ghid are sendul de a indruma sau a calaluzi fiind la origine un termen
frantuzesc. Toti cei care calatoresc in alte destinatii din diferite motive au nevoie de o
persoana pusa la dispozitie de catre agentia de turism care sa-i insoteasca in locurile
necunoscute si sa le furnizeze informatii atat cu privire la regiunea vizitata cat si cu privire la
punctele de atractie turistica.
Aceatsa persoana este cunoscuts sub denumirea de ghid sau ghid de turism. In prezent
denumirea de ghid este folosita in mod uzual pt a desemna o persoana care intampina si
insoteste turistii veniti dintr-o alta zona geografica sau dintr-o tara straina si care le ofera
obiectivele de interes general si particular in functie de categoria sociala si interesele acestora.
In esenta ghidul de turism este persoana calificata care in urma obtinerii atestatului de
ghid de turism este angajata in relatiile dintre turisti prestatorii de servicii si agentiile de
turism pt a asigura derularea in cele mai bune conditii a tuturor programelor turistice.
In acest sens ghidul trebuie sa asigure turistilor toate serviciile solicitate atat la niv
cantitativ si calitativ si prevazute in contract. Intru-cat ghidul este singura persoaa
cunoscutade turisti trebuie sa fie un factor mediator intre cerere si oferta si sa faca in asa fel
incat la finalul programului turistic sa poata observa nemijlocit satisfactia turistilor de a fi
petrecuta o vacanta de neuitat si de a fi vazut lucruri si locuri noi si interesante.
Ghidul de turism prezinta urmat sarcini:
1. insoteste indivizii sau grupurile de persoane in excursii
2. asigura transportul, cazarea, servitul mesei si asistenta medicala pt turistii pe care ii
conduce
3. asigura respectarea programului turistic si incadrarea in termenele stabilite
4. monitorizeaza activ vizitatorilor pt a se asigura faptul ca acestia respecta regulile
locului sau turului respectiv dar si masurile de siguranta impuse
5. se documenteaza permanent
6. distribuie brosuri, prezinta materiale audio-vizuale si explica operatiile si procesele
care au loc in punctele vizitate
7. ofera informatii despre animalele salbatice si despre regulamentele relevante (info
referitoare la sezonul de vanatoare si pescuit)
8. rezolva problemele care apar in timpul excursiei (furturi, imbolnaviri, pierderea
documentelor de calatoriei)
9. se ocupa de siguranta fizica a grupului prin activ de oferirea primului ajutor si directia
indivizilor spre iesirile de urgenta
10. verifica conditiile de mediu, abilitatile si capacitatile clientilor pt planificarea
excursiilor dar si instructajul si comentariile necesare
11. stabileste rute si locuri de vizitat pe baza cunostintelor despre diferite zone geografice
12. vorbeste cel putin o limba straina de preferat lb engleza pt a putea comunica cu
vizitatorii straini
13. identifica si mediaza eventualele conflicte ce pot aparea in cadrul grupului de turisti
sau intre acestia si alte persoane
14. periodic participa la cursuri de specializare sau perfectionare
contextul muncii
pp urmat medii:

mediul fizic: activ se desfasoara atat in aer liber cat si in spatii deschise.
Mediul socio-organizational: munca organizata se desfasoara in cadrul unui program
flexibil in functie de sezon si in functie de oportunitatile care se ivesc; consecintele erorilor in
cadrul muncii pot fi grave in cazul in care nu sunt respectate conditiile de siguranta; munca pp
interactiuni intrapersonale foarte frecvente atat in interiorul grupului de turisti cat si intre
grupul de turisti si terte persoane din exterior.
Riscurile si alte notificari speciale din contractul ghidului: riscul de expunere la virusi
si riscul de ranire.
Caile de acces
Ghidu national de tur trebuie sa fie cel putin posesor al diplomei de bacalaureat si
absolven al unui curs de ghid de turism de nivel 3:
- intocmeste schita primara a activ tur
- coordoneaza derularea actiunii tur
- ofera informatii de interes tur
- intocmeste programe suplimentare
- asigura un climat favorabil tur
- deruleaza activ administrative
- gestioneaza fondurile alocate activitatii
- elaboreaza un raport al programului tur
ghidul nat de tur nu trebuie sa aiba antecedente penale. Trebuie sa aiba conditie fizica si stare
excelenta de sanatate, trebuie sa reziste la stres si la efort sustinut.
Ghidul nat de tur sa aiba abilitati de comunicare in limba materna si cel putin o limba
straina, precum si cunostinte solide de geografie, istorie, literatura etnografie, informatica si
legislatie specifica.
Reglementarile legislative.
Ordonanta nu 58 din 1998 care prevede organizarea si desfasurarea activ de tuism in
romania aprobata prin legea nr 755 din 2001.
Hotararea guvernului ro nr 305 din 2001 privind organizarea atestarea si utilizarea
ghizilor de turism.
Ordonanta ministerului turismului nr 637 din 2004 pt aprobarea normelor
metodologice privind conditiile si criteriile pt selectionarea, scolarizarea atestarea utilizarea si
atributiile ghizilor de turism precum si atributiile tuturor lucratorilor in turism.
Categoriile de ghizi utilizate in activ de tur din ro sunt:
1. ghidul local
2. ghidul national
3. ghidul specializat pt anuite segmente ale serviciilor tur
ghidul local este ghidul care acorda asistenta turistica pe plan local in cadrul unei statiuni
turistice, hotel, obiectiv turistic sau transfer turistic.
Ghidul national este ghidul care asigura asistenta tur pt tur romani si straini in actiunile
tur organizate in tara si strainatate.
Ghidul specializat este ghidul care asigura asistenta turistica doar pt anumite segmente
ale serviciilor tur. In acest sens se poate vorbi de un ghid montan sau un ghid specializat in
activ ecvestre.
Clasificarea ghizilor de tur.
Calificarea in meseria de ghid de tur se realizeaza potrivit normelor legale in vigoare
prin:

1. clase specializate in cadrul liceelor, scolilot postliceale de tur din reteua ministerelor
educatiei in stransa concordanta cu propriile reglementari.
2. institutii de stat sau private inclusiv institutii de invatamant superior autorizate si
acreditate conform legii.
Organizarea cursurilor de calificare profesionala se face pe baza metodologiei organizarii si
desfasurarii cursurilor de calificare profesionala in meseriile de baza din activ hoteliere si de
turism, metodologie care a fost aprobata prin ordinul ministrului si avizata de ministerul
muncii si solidaritatii sociale dar si de consiliul national de formare profesionala a adultilor.
Profesia de ghid de tur poate fi exercitata doar de persoane fizice detinatoare ale
atestatului de ghid de turism eliberat de ministerul transporturilor, constructiilor si turismului
respectiv de catre autoritatea nationala de turism prin care se confirma capacitatea
profesioanla a pers fizice calificate in profesia de ghid de turism, de a exercita aceasta
activitate intr-una din domeniile specifice ale turismului.
In vederea perfectionarii ghizilor de tur si a ridicarii calitatii prestatiei tur, atestatul de
ghid de tur va fi vizat o data la 2 ani de catre autoritatea de resort. Pt obtinerea vizei posesorul
atstatului trebuie sa faca dovada practicarii meseriei de ghid de turism pe durata ultimilor 2
ani sau a absolvirii unui curs de perfectionare de scurta durata in domeniu.
In ceea ce prveste utilizarea ghizilor de tur trebuie mentionat faptul ca activ
desfasurate de catre ghizii de tur pot fi desfasurate sau exercitate fie ca si activ de baza fie ca
si activ complementare desfasurate in timpul liber numai de ctare ghizii de tur. Agentii
economici cu o activ de tur pot utiliza ghizi de tur pe baza unui contract individual de munca
sau a unui contract civil incheiat potrivit legii.
Profesia de ghid de tur poate fi practicata si pe cont propriu de catre pers fizice
autorizate potrivit legii.
Aspectele negative constatate, abaterile ghizilor de tur privind comportamentul cu
turistii sunt evidentiate pt fiecare ghid de tur in parte in banca de date a ministerului
trasportului, constructiilor si turismului repectiv de carte directia generala de autoritate.
Ghizii de tur care pe parcursul activ au inregistrat mai mult de 5 reclamatii confirmate
ca fiind reale sunt sanctionati de ministerul responsabil sau in ultima instanta li se retrage
temporar sau definitiv atestatul si ecusonul.
Ghidul de tur are obligatia ca in timpul desfasurarii activ sa poarte ecusoul de ghid de
tur si sa aiba asupra sa atestatul de ghid de tur pe care sa-l prezinte persoanelor imputernicite
sa-i controleze activ din partea autoritatii nationale pt tur.
Principalele calitati ale ghidului de tur sunt:
1. calitatile morale: inainte de toate ghidul de tur trebuie sa fie cinstit, aceasta nu
inseamna numai sa aiba o idee corecta cu privire la relatiia intre el si tur dar mai ales
sa nu incerce nici o data sa modifice evenimentele i favoarea sa. Astfel el trebuie sa
aiba o atitudine onesta si cinstita fata de meseria aleasa si implicit fata de tur. Ghidul
de tur trebuie sa stie sa isi evalueze corect pozitia si sa nu isi supraestimeze sau din
contra sa nu isi subestimeze munca. El trebuie sa isi recunoasca greselile si sa incerce
sa le indrepte pe cat posibil. Toate acestea vor duce in final la crearea unui climat
favorabil de incredere intre tur si ghid. Ghidul trebuie sa fie drept in sensul
corectitudinii, daca tur realizeaza faptul ca o excursie a fost modificata pt a servi
intereselor ghidului sau agentiei acestia vor ramane cu o impresie foarte proasta
deoarece tur platesc si au dreptul de a obtine un profit max de pe urma unei calatorii si
in orice caz sa obtina serviciile solicitate si stipulate in contractul de intermediere.
Ghidul trebuie sa fie loial, intr-un prg tur de colaborare atunci cand un ghid a acceptat
deja oferta facuta de firma el trebuie sa o respecte chiar daca se intampla ca apoi sa i
se ofere ceva mai avantajos. Un ghid de tur trebuie sa evite scuzele facile si

neintemeiate doar de a scapa de primul angajament intru-cat acest lucru va slabi


considerabil atat reputatia dar si sansele viitoare de angajare. Ghidul trebuie sa fie
constiincios si sa faca fata la toata complexitatea obligatiilor sale atat fata de superiori
cat si fata de turisti intru-cat munca sa ii solicita toata atentia fara a-i permte derptul de
a comite neglijente.
2. calitatile intelectuale: ghidul trebuie sa fie inteligent intru-cat munca sa ii solicita l
max capacitatea intelectuala. In acest sens ghidul trebuie sa aiba o cultura generala
solida. Activ sa necesita cunostinte solide, studiu individual, sistematic dar si o
memeorie f buna. Cunostintele teoretice trebuie trecute prin filtrul gandirii drept pt
care ele trebuiesc spuse la locul si timpul potrivit cu maiestrie profesionala astfel incat
sa satisfaca interesul turistilor. Folosirea unui limbaj adecvat, coerentsi expresiv atat in
limba materna cat si o lb de circulatie internationala este conditia esentiala pt
comunicarea optima a ghidului cu turistii, el trebuind sa raspunda la toate intrebarile
tur si sa le dea info detaliate, astfel incat sa se descurce si in situatii neprevazute.
Ghidul trebuie sa aiba o buna memorie atat a faptelor cat si a fizionomiilor iar tur vor
fi deosebit de incantati atunci cand ghidul dupa o anumita per de timp le va cunoaste
numele si preferintele. Din aceasta cauza ghidul va trebui sa consulte cu mare atentie
tabelul centralizator care include numele si preferintele tur si sa faca tot posibilul de a
retine preferintele acestora. In privinta numelui tur este de preferat sa utilizeze in
comunicare prenumele plecand de la premisa ca o persoana este deosebit de incantata
atunci cand isi aude propriul prenume mai ales in cazul in care interlocutorul nu il
cunoaste in mod direct de f mult timp.

Curs 4
Obligatiile ghidului de turism privind tinuta si comportamentul
in relatiile cu turistii
Tinuta vestimentara si tinuta generala
Ghidul trebuie sa aiba un aspect ingrijit si agreabil pastrand permanent o igiena
desavarsita. Intotdeauna acesta isi va alege imbracaminte cu gust, croita decent si obligatoriu f
bine ingrijita, proaspat spalata si calcata. Tinta oficiala a ghizilor respectiv a barbatilor pe
timpul efectuarii activ de ghid va fi in costum clasic. In zilele calduroase de vara insa dar si in
excursiile efectuate in afara oraselor ghidul de tur poate purta si imbracaminte mai sport. In
cazul unor actiuni deosebite (mese festive, receptii, primiri oficiale sau spectacole) tinuta
vestimentara a ghizilor fie ca este vb despre femei sau barbati va fi intotdeaua in concordanta
cu caracterul acestor actiuni. Ghizii specializati, sportivi sau ghizii montani vor avea tinuta si
echipamentul corespunzator activitatii pe care o desfasoara.
Primirea turistilor si prezentarea
Ghidul de tur va saluta politicos oaspetii intotdeauna cu zambetul pe buze aratandu-se
incantat ca poate fi de folos turistilor in asigurarea unui sejur cat mai agreabil. De regula
ghidul se va prezenta tur cu prenumele deoarece acesta poate fi retinut cu usurinta. Este
recomandat ca ghidul sa se prezinte la scurt timp dupa sosirea tur atunci cand grupul este
complet (in cazul in care deplasarea se face cu autocarul prezentarea se va face dupa ce au
urcat toti turistii si au luat loc pe scaune). Pe toata durata per de sejur a tur ghidul va purta
ecusonul de ghid de tur. Ghidul se va stradui sa cunoasca si sa retina cat mai repede cu putinta
numele tur flosindu-se in acest caz de diagramele de la hotel, de tichetele de bagaje sau de
tabelul centralizator primit de la agentie. Acest aspect este deosebit de imp deoarece prin

folosirea numelui prin adresare se creeaza in interiorul grupului o atm mai destinsa, mai
placuta. Este de preferat sa se foloseasca prenumele tur plecandu-se de la premisa ca
prenumele propriu este cel mai frumos cuv auzit de o pers. Urarile de bun venit vor fi adresate
cu jovialitate, naturalete si cordialitate iar acestea vor fi adresate imediat dupa prezentare.
Ghidul ii va asigura pe tur de faptul ca atat el cat si celelalte pers care contribuie la
organizarea xcursiei se va stradui pe cat posibil ca ei sa se simta bine in timpul programului.
Conversatia
In acest sens ghidul de tur va depune eforturi pt a intretine mereu treaza conversatia. In
acest sens este stiut faptul ca turistii doresc sa cunoasca pe cat posibil cat mai multe despre
tara sau regiunea vizitata din acest motiv este indicat ca ei sa fie antrenati cu mult tact in
conversatii agreabile. Ghidul de tur va cauta sa antreneze in conversatie pe toti turistii evitand
monopolizarea conversatiei de catre unele persoane. Deoarece in cele mai multe cazuri tur din
acelasi grup nu se cunosc intre ei este recomandabil ca ghidul sa creeze o atm propice
stimularii cunoasterii reciproce. In acest sens el va acorda o imp deosebita conversatiei cu
pers timide precum si cu cele invarsta care trebuie tratate cu atentie deosebita.
Deasemenea ghidul de va interesa de starea de sanatate a tur, de impresiile ce le-au
fost produse de catre obiectivele sau regiunile vizitate. Dar si de modul de derulare a
programului tur in general. Pt a creea o ambianta generala placuta este recomandabil ca
disutiile sa fie presarate cu glume de bun gust. Un ghid f bun va avea intotdeuna la indemana
cateva glume bune usor de inteles de catre turisti.
Ghidului de tur ii este interzis sa raspunda la insulte sau provocari, el va cauta
intotdeauna modalitatile de a evita atat prin comportament cat si prin atitudine indeplinirea
sarcinilor profesionale dar si cauzele care pot genera insulte sau atitudini provocatoare.
In cazul in care cu toate eforturile depuse turistul continua sa adreseze insulte sau sa
treaca la provocari ghidul va informa organizatorul prog tur pt ca acesta sa ia masutrile care se
impun.
Atitudinea fata de sesizarile sau nemultumirile tur
Ghidul de tur trebuie sa asculte cu f mare atentie orice sesizare si sa nu manifeste
irascibilitate nici chiar in cazul in care nemultumirea este neindreptatita si nici in cazul in care
aceasta nemultumire se refera la propria persoana. Ghidul va urmari in mod obligatoriu felul
in care sunt solutionate sesizarile tur, informand tot odata pe tur asupra masurilor intreprinse
pt rezolvarea acestora.
In toate cazurile turistilor li se va multumi pt cele sesizate, li se vor cere scuzele de
rigoare si deasemenea li se vor da asigurari ca lucrurile li se vor indrept si bineinteles nu se
vor mai repeta.
In cazul in care tur reclamant nu are dreptate sau este rau intentionat ghidul va adopta
o atitudine demna si politicoasa evitand bineinteles provocarile si mai ales angajarea in
discutii contradictorii.
Manifestari de atentie si amabilitate fata de tur
Ghidul de tur va prezenta tur dupa caz pe conducatorul auto si pe ajutorul acestuia dar
si pe colaboratorii sai la intampinarea turistilor in momentul sosirii. In functie de
particularitatile grupului pe care il insoteste (varsta, preocuparile sau temepramentul acestora)
ghidul va gasi formele cele mai adecvate pt crearea unei atm de destindere si de buna
dispozitie.
O satisfactie reala o produce tur marcarea prin mijloace variate a dif sarbatori
nationale sau personale care coincid cu per prog tur. Astfel de atentii constituie dovada unei
amabilitati deosebite in masura sa creeze o buna dispozitie si sa evite sau sa atenueze
eventualele nemultumiri ale tur. Pt marcarea sarbatorilor respective ghizii vor colabora cu
directorii struct de primire tur pt ca lucratorii acestora sa poata actiona in confomitate si in
limitele posibilitatilor pe care le au. Ghidul va adresa felicitari intregului grup de tur cu ocazia

sarbatorilor nationale si traditionale iar felicitarile individuale cu ocazia aniversarii sau


sarbatorilor ci caracater legal, personal. Datele aniversarilor pot fi cunoscute prin consultarea
fiselor aflate la receptia hotelului precum si prin consultarea delegatului, partenerului extern
in momentul sosirii tur.
In cazul in care tur straini vor oferi ghidului anumite atentii sau cadouri acesta are
obligatia de a le refuza politicos explicand tur ca tot ceea ce a intreprins a avut ca scop reusita
sejurului si multumirea tur. In eventualitatea in care tur insista ghidul va primi cadoul oferid
cu demnitate.
Fisa generala a postului unui ghid de tur
O astfel de fisa are in vedere urmat aspecte:
1. obiectivul principal al activitatii: se va stipula faptul ca pers calificata sa intreprinda o astfel
de activ a obtinut acest statut in urma obtinerii atestatului de ghid de tur si poate astfel acorda
asistenta pt a asigura delurarea in bune conditii a programului tur.
Principalele activ desfasurate: in primul rand preia tur si ii insoteste pe parcursul
calatoriei, ofera si asigura asistenta tur pe toata per sejurului, pregateste materiale informative
pt tur se asigura de eficacitatea serviciilor de cazare sau masa, ofera tur informatii cu
caractereconomic, geografic, istoric sau etnografic. Organizeaza la cererea tur excursi cu
caracter obtional, organizeaza activ de agrement, face rezervari la spectacole, intocmeste un
raport asupra desfasurarii prog si intocmeste decontul pt justificarea avansului si a tuturor
cheltuielilor din timpul excursiei.
2.Principalele competente
In primul rand raspunde de securitatea tur, raspunde de oferirea serv tur la niv
contractat de tur la agentie, incaseaza contravaloarea excursiilor vandute suplimentar, rezolva
reclamatiile provenite de la tur daca acestea sunt fondate, se adapteaza la orice situatie aparuta
actionand in consecnta, raspunde de protejarea mediului, respecta regelementarile specifice
privind protectia muncii dar si pe cele privind protectia consumatorului, actioneaza cu
stapanire de sine si calm in cazul situatiilor de criza, rezolva situatiile neprevazute care pot
aparea pe parcursul excursiei, coduce grupul pe tot parcursul excursiei, informeaza turistii
asupra delurarii programului zilnic, stabileste regulile de calatorie cu mijlocul de transport,
stabileste regulile de participare la dif actiuni obtionale, organizeaza de comunacord cu tur
activ recreative, ofera info suplimentare tur in functie de cerintele acestora, sfatuieste turistii
asupra modalitatilor de petrecere a timpului liber, foloseste corect microfonul, identifica din
timp locul de intalnire cu turistii, inventariaza bagajele pe fiecare persoana, verifica starea
camerelor si a inventarului existent la plecarea turistilor din hotel, verifica daca toate
documentele tur au fost preluate de la receptia hotelului si daca cheie au fost predate, mentine
legatura cu agentia de tur organizatoare in vederea rezolvarii prob sau a situatiilor
neprevazute, prezinta turs celelalte pers prezente la actiune, are obligatia de a avea un
comportament adecvat fata de tur.
3. Fisa postului specifica si cerintele minime de pregatire: ghidul va avea cel putin studii
liceale cu bacalaureat, va cunoaste cel putin o limba de circulatie internationala, va avea
cunostinte generale solide si o calificare profesionala.
4. cerinte speciale: fara cazier judiciar, aptitudini de comunicare aptitdini de a lucra cu
oamenii, disponibilitate, flexibilitate dar si rezistenta la oboseala sau rezistenta la stress.
5. conditiile locului de munca: acestea pot fi generale respectiv durata normala a muncii va fi
atata tmp cat este nevoie, durata perioadei de proba de la cateva zile la maxim 3 luni iar in
ceea ce priveste salarizarea va fi atat un salariu fix, o diurna stabilita de agentie dar si o serie
de prime ocazionale.
6. conditiile speciale: in acest sens se vor specifica informatii confidentiale, confidentialitatea
fiind principalul punct in contractul incheiat cu agentia. Se va stipula deasemenea o clauza de

mobilitate dar si o clauza de neconcurenta drept pt care ghidul nu poate lucra pe aceeasi
pozitie la o alta agentie concurenta pe durata delurarii contractului.
1.
2.
3.
4.

Aptitudinile profesionale sunt stipulate urmat tipuri de cerinte:


cerinte medicale: sanatate buna, aspect general agreabil, acuritate auditiva si vizuala,
rezistenta la efort, la stress sau rutina, rezistenta la mers pe jos si vorbire clara si
coerenta.
cerinte intelectuale: capacitate de intelegere, memorie vizuala, capacitate de analiza si
sinteza, imaginatie si intuitie.
cerinte psihice: atentie distributiva, vointa, calm, concentrare, consecventa, capacitate
de decizie rapida si rabdare.
cerinte morale: corectitudine, discretie, solicitudine, punctualitate.

Trasaturi de personalitate: capacitate de munca in program prelungit inclusiv in zile


nelucratoare, responsabilitate, sociabilitate, tact si maleabilitate.
Cerinte profesionale: cunostinte solide de geografie, istorie, economie, etnografie si chiar
arhitectura dar si cunoasterea unei limbi de circulatie internationala.
Riscul specific al meseriei de ghid stipulat in fisa postului este oboseala si stresul.
Principalele cauze generatoare de reclamatii pt ghid sunt: profesionalism partial
nesatisfacator al lucratorului de turism respectiv lipsa zambetului, a amabilitatii, gestica,
bagajul de cunostinte insuficient, aspecte ce pot genera reclamatii atat ghidlui cat si
lucratorilor din turism; neconcordanta intre oferta, pret si calitate conform clasificarii struct de
primire tur sau de alimentatie dupa nr de stele sau dezacordul fata de informatiile primite
inainte de prestarea serviciilor propriu-zise (dotarea necorespunzatoare a camerelor de hotel
sau neasigurarea minimului de confort necesar); lipsa materialelor publicitare din statiuni
(harti, lpiante sau brosuri); lipsa divertismentului prin neorganizarea de excursii sau lipsa
bazei de tratament; dotarea necorespunzatoare a bazelor de tratament respectiv aparatura
medicala uzata fizic si moral, diversificarea gamei de proceduri sau lipsa tratamentelor
profilactice in cazul in care deplasarea se face intr-o statiune balneara.
Acolo unde este posibil, este de preferat ca ghidul sa intervina pt a remedia situatia
utilizand mijloacele pe care el le considera potrivite situatiei respective.
Princilalele defecte pe care ghidul trebuie sa le corecteze sunt:
1. timiditatea: ghidul trebuie sa conduca un grup, sa se impuna in anumite situatii iar in
astfel de cazuri timiditatea il impiedica pe chid sa ia o decizie corecta si in final sa o
puna in aplicare.
2. nesiguranta: ghidul de tur trebuie sa fie sigur pe el atat in ceea ce spune cat si in ceea
ce face. Nesiguranta se datoreaza lipsei de cunostinte sau informatii dar si greseli de
exprimare in limba romana sau intr-o limba de circulatie internationala.
3. lipsa de flexibilitate sau mobiliate: in timpul unui circuit tur este necesar ca ghidul sa
opereze schimbari si sa se adapteze unor situatii neprevazute. El este primul care
trebuie sa dea dovada de putere in primul rand de putere de adaptare pt a da grupului
un exemplu pozitv.
4. partialitatea: acest lucru este deosebit de imp plecand de la premisa ca toti turistii
trebuie tratati in mod egal. Toleranta fata de anumite atitudini sau manifestari ale tur,
fie si neconvenabile dpdv al ghidului, este una dintre exigentele profesionale ale
acestei meserii.
5. lipsa de respect: ghidul de tur trebuie sa fie respectuos si chiar trebuie sa mentina o
anmita distanta in relatiile cu turistii. In general teme de religie sau de politica trebuie
sa fie evitate pe cat posibil intru-cat ele pot afecta sensibilitatea anumitor persoane cu
anumite convingeri politice sau confesionale. In cazul in care totusi in interiorul

grupului sunt abordate de catre tur astfel de subiecte ghidul trebuie sa adopte o
atitudine moderatoare si neutra pt a nu da nastere si mai mult pt a nu intretine anumite
situatii conflictuale.
Ghidul de tur specializat
Ghdul specializat este ghidul care asigura asistenta tur pt anumite segmente ale
serviciilor tur deobicei cele oferite pe plan local si care necesita o foarte buna specializare in
domeniul respectiv. Acesta este domeniul in care ghidul ofera asistenta unor pers f bine
informate sau documentate sau unor persoane cu o conditie fizica f buna.
Specializarile turistice pot fi dintre cele mai diverse in functie de solicitarile tur da si in
functie de posibilitatile pe care le ofera zona tur si anume:
1. ghidul de tur montan: ese specializat in drumetii si excursii in zona montana
2. ghidul de tur sportiv: pt organizarea cursuilor de initiere si perfectionare in practicarea
dif discipline sportive pe timpul sejurului, fie ca este vb de schi, tenis, innot, calarie,
alpinism, canotaj sau iahting.
3. ghidul de tur supraveghetor: pt supravegherea copiilor in varsta de pana la 7 ani aflati
in statiuni tur.
4. ghid de tur animator: pt organizarea activ de agrement a programelor sau actiunilor tur
pt tur in perioada sejurului.
5. ghid de tur habitata natural: flora, fauna in special in zona montana. Pt prezentarea
peisajului si a speciilor respective respectiv a elem floristice si faunistice.
6. ghidul de tur religios: pt organizarea unor itinerarii sau pelerinaje si prezentarea
obiectivelor religioase si lacasurilor de cult.
7. ghidul de tur ecvestru: pt insotirea si asigurarea asistentei de specialitate in programele
de echitatie.
8. ghid de tur acompaniator respectiv monitor de tur ecvestru: pt insotirea tur in
drumetiile in aer liber.
9. ghid de tur interpret la congrese si manifestari internationale: acesta organizeaza
manifestarile stiintifice intertionale ocupandu-se de serviciile de cazare, de masa,
pauzele de cafea dar si prezentarile propriu-zise
10. ghid de alte specializari in functie de cererea pietei tur cel mai raspandit fiind ghidul
de tur de arta pt organizarea si prezentarea unor opere de arta clasice, moderne sau
contemporane.
Curs 5
Ghidul de tur specializat
Prima cat este repr de ghidul de tur montan: este persoana calificata si specializata,
angajata pt drumetii si excursii la munte. Principalele activ desfasurate de ghidul de tur
montan sunt, in primul rand preia tur si ii insoteste pe parcursul excursiilor, ofera asistenta tur
pe toata per derularii excursiilor si drumetiilor, pregateste materialele informative pt turisti,
gestioneaza mijloacele de plata incredintate, solutioneaza prompt toate sesizarile tur,
intocmeste un raport asupra desfasurarii programului tur, intocmeste decontul pt justificarea
avansului primit spre decontare si solutioneaza prompt toate sesizarile tur.
Principalele competente pe care le are ghidul de tur montan sunt: raspunde de
securitatea turistilor in timpul excursiilor si drumetiilor, se adapteaza la orice situatie aparuta
si actioneaza in consecinta, actioneaza cu stapanire de sine si calm in situatiile de criza

aparute in excursii si drumetii, avertizeaza turistii cu privire la respectarea normelor cu privire


la respectarea mediului dar si a florei si faunei in cazul in care excursiile si drumetiile vizeaza
ariile protejate de lege, furnizeaza informatii referitoare la vreme si evolutia acesteia,
protejeaza turistii de contactul cu pers straine, respecta si aplica reglementarile specifice activ
de asigurare a securitatii clientului, aplica in caz de nevoie regulile de prim ajutor, foloseste
mijloace de alertare a formatiunilor de salvare specifice zonei, efectueaza periodic deplasari in
zona de activitate pt a fi permanent informat cu privire la evolutia fenomenelor si proceselor
naturale dar si cu evolutia infrastructurii tur, are un comportament respectuos fata de tur, evita
atitudinea preferentiala fata de anumiti tur indiferent de comportamentul sau atitudinea
acestora, ofera posibilitati egale de comunicare cu toti membrii grupului participanti la
excursie sau drumetie.
Principalele cerinte minime de pregatire pt ghidul de tur montan sunt: liceul cu
bacalaureat, atestat de salvamontist, cunoasterea unei limbi de circulatie internationala,
detinerea unui certificat de caificare profesionala dar si detinerea unei diplome de specializare
in domeniu.
Principalele cerinte speciale prevazute in fisa postului ghidului de tur montan: sa nu
aiba cazier judiciar, sa aiba o sanatate excelenta dar si o forma fizica f buna.
Atributiile principale plecand de la aceste considerente prevazute in fisa postului sunt:
insotirea turistilor pe parcursul drumetiilor si excursiilor, informarea turistilor cu privire la
starea traseului si starea vremii si aplica regulile de prim ajutor.
Integrarea postului in struct organizatorica: sunt reglementate urmat aspecte: pozitia
postului in cadrul struct organizatorice, relatiile stabilite in cadrul firmei de tur (rel ierarhice
subordonandu-se directorului de agentie, relatii de colaborare fie cu ati ghizi de tur fie dupa
caz cu alte ag de tur, rel functionale cu personalul agentiei indiferent de niv ierarhic, rel de
reprezentare cu toti clientii).
Conditiile postului de munca: conditii generale si conditii speciale.
Conditii generale: pp o durata a per de proba de 3 luni, durata normala a muncii atat
cat este nevoie pe per excursiilor si drumetiilor, caracterul muncii intelectual sau fizic,
salarizarea in functie de negocierea contractului la inceputul activ sau in functie de
eventualele comisioane primite in cazul unui nr mai mare de tur sau de excursii si drumetii.
De regula la salariul fix se adauga o diurna stabilita de ag angajatoare sau prime obtionale.
Condiile speciale: informatii confidentiale la care are acces ghidul de tur conform
contractului de confidentialitate, clauza de mobilitate stipulata inclusiv in contractul
individual de munca dar si clauza de neconcurenta numai daca es este stipulata in contractul
individual de munca.
Formarea profesionala care poate fi de baza (liceu cu bac) sau de specialitate
(calificare si specializare profesionala) la care se adauga si cunoasterea unei limbi de
circulatie internationala.
Aptitudini profesionale si personale: cerinte medicale (sanatate f buna, aspect general
agreabil, rezistenta la efort si la stress, rezistenta la ortostatism prelungit, rezistenta la mers pe
jos, vorbire clara si neagitata), cerintele intelectuale (capacitatea de intelegere, capacitatea de
analiza, memoria vizuala, intuitie, imaginatie), cerinte psihice (atentie distributiva, vointa,
calm, concentrare, consecventa, curaj, rabdare si capacitatea de decizie rapida).
La acestea se adauga cerintele morale (profesionalism, politete, corectitudine,
punctualitate si solicitudine), cerintele profeionale ( cunostinte de geo, de bio, de istorie,
ecologie sau o lb de circulatie internationala) si cerintele speciale (lipsa cazierului judiciar,
atestatul de instructor sportiv si atenstatul de monitor de schi).
Principalele riscuri ale meseriei stipulate in fisa postului sunt oboseala si riscul de
accidentare.

Sistemul de evaluare a performantei postului: se face pe baza a 5 niv de performanta


cuantificabile intre 1,5 si 5 puncte vizand urmat criterii: calitatea lcrarilor exprimata in gradul
de satisfactie a tur, randamentul in munca exprimat prin starea de sanatate si forma fizica a
ghidului de tur, cunostintele si aptitudinile, adaptarea profesionala, masurata prin integrarea in
echipa, autoperfectionarea cuantificabila prin interesul si deschiderea spre noutate, spiritul de
initiativa masurat prin rezolv cazurilor particulare si a reclamatiilor, disciplima ghidului de tur
expimata prin lipsa absentelor, a intarzierilor si a reclamatiilor, comportamentul etic
cuantificabil prin tact, bun simt si tinuta ghidului de tur.
Ghidul de tur sportiv
Este persoana calificata si specializata, angajata pt organizarea cursurilor de initiere si
perfectionare in practicarea diferitelor discipline sportive de catre tur in timpul sejurului
putand fi astfel instruvtori de schii, de alpinism, instructor de bob, de rafting, de zbor cu
parapanta, instuctor de mowntain bike.
Principalele activ desfasurate sunt: instruieste turistii in practicarea unei discipline
sportive, raspunde de securitatea tur, rezolva situatiile neprevazute care pot aparea pe
parcursul cursurilor, informeaza turistii cu privire asupra delurarii zilnice a prog tur, ofera
informatii suplimentare turistilor in functie de cerintele acestora, rezolva prompt reclamatiile
tur, acorda primul ajutor in caz de accidentare usoara iar la sf cursului intocmeste decontul pe
baza documentelor dar si un raport final cu privire speciala asupra tututror activ desfasurate in
cadrul cursului pt care a fost desemnat. Acest raport este depus impreuna cu decontul la
finalul activ, la secretariatul si contabilitatea agentiei de tur organizatoare.
Competentele ghidului de tur sportiv: pregateste si organizeaza cursuri de initir=ere si
perfectionare in practicarea diferitelor discipline sportive, raspunde de calitatea serviciilor si
ia masuri pe linia protectiei cnsumatorului si a mediului inconjurator, raspunde de aplicarea
normelor de protectie a muncii si securitatii de catre personalul angajat si clienti, lucreaza in
echipa, se adapteaza la schimbari ce pot aparea in indeplinirea sarcinilor de munca, se ocupa
de continuarea procesului de dezvoltare a competentelor profesionale in concordanta cu
cerintele pietei si efectueaza permanent cercetari de teren.
Cerintele minime de pregatire a unui asemenea post sunt detinerea certificatului de
instructor sportiv, a certificatului de calificareprofesionala, de specializare profesionala,
cunoasterea unei limbi de circulatie internationala dar si cunostinte solide de cultura generala.
Cerinte speciale: lipsa cazierului judiciar, varsta minima de 21 de ani, sanatte buna,
rezistenta la efort, aptitudini de comunicare, echilibrul emotional, capacitatea de a lua decizii
rapide.
Fisa postului:
In fisa postului sunt prevazute in principal activ care pp competentele de baza ale
ghidului de tur sportiv, integrarea postului in structura profesionala si organizationala aici se
stipuleaza atat pozitia postului in cadrul struct operationale dar si relatiile ierarhice de
colaborare, functionale si de reprezentare, relatii care sunt similare cu cele dn fisa postului
ghidului de tur montan.
Conditiile postului de munca: acestea sunt generale si speciale ele fiind similare cu
cele din fisa postului ghidului de tur montan.
Formarea profesionala: implica o serie de conditii de baza, detinerea diplomei de bac
la care se adauga o serie de conditii speciale respectiv detinerea certificatului de specializare
profesionala.
Aptitudinile profesionale si personale: cerintele medicale respectiv sanatate excelenta,
aspect agreabil, acuritate vizuala si auditiva, rezistenta la efort, la stres, la rutina, vorbire
clara, coerenta, rezistenta la ortostatism prelungit. Cerinte intelectuale respectiv intuitie,
capcitatea de autoperfectionare, capacitateade intlegere, memorie f buna, capacitatea de

organizare si analiza de sinteza. Cerinte pshihice respectiv atentia distributiva, vointa, calm,
concentrare, echilibru, consecventa, cpacitate de munca in echipa, capacitatea de adaptare dar
si capacitatea de dezvoltare a relatiilor interpersonale. Cerintele morale: corectitudine,
discretie, politete, solicitudine si punctualitate. Trasaturile de personalitate: capacitatea de
munca in program prelungit inclusiv in zilele nelucratoare, responsabilitate si constinciozitate.
Cerinte profesionale: cunostinte generale bogate, cunoasterea aprofundata a unei libi de
circulatie internationala. Cerinte speciale: fara antecedente penale si detinerea atestatului de
instructor sportiv.
Riscurile specifice meseriei: oboseala, si riscul de accidentare
Sistemul de evaluare a performantelor postului, acesta se bazeaza pe 5 nivele
principale de performanta masurabile de la 1,5 la un max de 5 puncte, sistem care are in
vedere in principal calitatea lucrarilor, randamentul in munca, cunostintele si aptitudinile,
adaptarea profesionala, autoperfectionarea, spiritul de initiativa, disciplina, integrarea i echipa
si comporamentul etic.
Ghidul de tur supraveghetor
Este pers calificata si specializata, angajata pt supravegherea copiilor in varsta de pana
la 7 ani, aflati in statiunile turstice.
Principalele activ desfasurate sunt: supravegherea copiilor sub 7 ani, organizarea unor
activ recreative, pregatirea unor materiale informative, se ocupa de activ de cazare, de masa si
de transport, intocmeste un raport asupra desfasurarii programului si intocmeste decontul
actiunii.
Principalele competente ale ghidului de tu sunt: raspunde de securitatea tur, rezolva
prompt reclamatiile, se adapteaza la orice situatie aparuta si actioneaza in consecinta,
actioneaza cu stapanire de sine si calm in cazul unor situatii deosebite, aplica regulile de prim
ajutor copiilor in cazul unor accidentari usoare, are un comportament respectuos fata de copii,
evita atitudinea preferentiala fata de anumiti copii indiferent de comportamentul acestora.
Cerintele minime de pregatire ale unui asemenea post sunt minimum liceul, bac si de
preferint profesie de educator sau invatator, detinerea certificatului de calificare profesionala,
a diplomei de specializare profesionala, cunoasterea unei limbi de circulatie internationala dar
si cunostinte de cultura generala.
Alte cerinte al postului: lipsa cazierului judiciar, aptitudini solide de comunicare,
caacitate de intelegere si calm, comportament respectuos fata de toate persoanele implicate in
activ programului turistic.
Principala posibilitate de dezvotare in cariera este ghidul national de tur.
Fisa postului:
Atributiile postului care inglobeaza activitatile si competentele postului.
Integrarea postului in structura organizationala in care este stipulata pozitia operativa
in cadrul structurii organizatorice dar si relatiile ierarhice suordonandu-se directorului de
agentie, de colaborare cu alte agentii organizatoare de evenimente similare, de functionalitate
cu toti lucratorii agentiei sau cu toate persoanele implicate in delurarea programului tur dar si
relatii de reprezentare cu copii.
Conditiile postului de munca: acestea sunt generale (durata perioadei de proba intre 1
si 3 luni, durata normala a muncii atat cat este nevoie inclusiv in per sarbatorilor legale,
caracterul muncii doar intelectual iar salarizarea poate fi stabilita printr-un salariu fix la care
se poate adauga diurna in cazul in care programul de lucru este de min 8 ore sau anumite
prime ocazionale in functie de nr de evenimente sau de copii intr-o anumita perioada d timp.
Formarea profesionala: poate fi de baza (liceu, bac) dar si de specialitate (calificare si
specializare profesionala), cunoasterea unei limbi de circulatie internationala.

Aptitudinile profesionale si personale: sunt similare cu cele de la fisa postului ghidului


de tur spotiv, riscurile meserie (oboseala) si din aceasta cauza la salariul fix se adauga un asazis spor de stres de aprox 2 %.
Sistemul de evaluare al performantelor postului: implica 5 nivele de performanta care
au in vedere pt cuantificare calitatea activ, gradul de satisfactie a copiilor, randamentul in
munca, experienta acumulata, integrarea in echipa, spiritul de initiativa, disciplina si
comportamentul etic adica bunul simt, tactul si tinuta pe parcursul delurarii prog tur.
Curs 6
Ghidul de turism de habitat natural
Este acea pers specializata in indrumarea studentilor, elevlor, specialistilor sau altor cat
de pers, in cadrul ariilor protejate fie parcuri naturale, fie parcuri nationale sau dif tipuri de
rezervatii tematice.
Ghidul de tur de habitat natural, flora fauna in zona montana, conduce astfei grupuri
de tur interpretand elem de habitat nat inclusiv specificul socio-traditional al zonei.
Principalele activ desfasurate sunt:
Preia turistii si ii insoteste pe parcursul calatoriei.
Ofera asistenta tur pe toata durata derularii prog tur.
Pregateste materiale informative pt tur.
Se ocupa de asig serviciilor de cazare si masa pt tur.
Intocmeste un raport asupra desfasurarii programului.
Intocmeste decontul pt justificarea avansului primit spre decontare.
Competentele ghidului de tur de habitat nat sunt de doua tipuri: competente generale si
specifice.
Competentele generale: cele mai impr sunt:
Raspunde de securitatea turistilor.
Rezolva reclamatiile venite de la turisti.
Se adapteaza la orice situatie aparuta actionand in consecinta.
Actioneaza cu stapanire de sine si calm in cazul unor situatii de criza.
Avertizeaza turistii cu privire la respectarea normelor de protectie a mediului.
Furnizeaza informatii cu privire atat la starea vremii cat si la evolutia acesteia.
Protejeaza turistii de contactul cu persoanele straine sau de un posibil atac al
animalelor salbatice.
Respecta si aplica regelementarile specifice activ de asigurare a securitatii clientului.
Competentele specifice:
Interpreteaza pt turisti hartile sau elem de habitat natural in special de flora sau de
fauna.
Are cunostinte amanuntite de biologie, geografie, ecologie, de comportament al
pricipalelor specii de animale salbatice din zona montana.
Este capabil sa recunoasca urmele si semnele lasate de animalele salbatice.
Cunoaste si recunoaste speciile de pasari specifice zonei montane.
Cunoaste si recunoaste pe teren o gama larga din flora specifica zonei montane.
Intelege ecosistemul ca un top unitar format din elem nat si umane ce interactioneaza.
Cunoaste modul de management al habitatului nat dar si impactul activ traditionale
asupra habitatului, are notiuni de baza despre conservarea naturii, cunoscand sistemul de arii
protejate din romania.

Cunoaste si poate exemplifica pe teren modul si tipurile de gospodarire a padurii cat si


imp acestora dpdv al mentinerii unui bun forestier la niv national.
Cunoaste modul de administrare a fondului cinegetic.
Cunoaste si intelege relatia dintre elem traditionale (pasunatul sau pescuitul) si elem
cadrului natural.
Are cunostinte privind calendarul obiceiurilor si traditiilor populare fie locale fie
zonale.
Foloseste in mod eficient infrastructura ecoturistica specifica zonei.
Foloseste in procesul de interpretare o serie de termeni consacrati specifici habitatelor
naturale si conservarii naturii.
Respecta legislatia, reglementarile dar si regulile de comportament specifice zonei in
care activeaza dpdv al conservarii naturii si al respectarii traditiilor locale.
Ia masuri necesare pt evitarea pe teren a conflictelor.
Foloseste daca este cazul adaposturile si refugiile din zona montana.
Aplica regulile de prim ajutor.
Foloseste mij de alertare a formatiunilor de salvare specifice zonei.
Efectueaza periodic deplasari pe teren in zona circuitelor turistice astfel incat sa fie
informat cu privire l toate modificarile survenite la niv cadrului nat sau la niv infrastructurii.
Ghidul de tur religios.
Este ghidul de tur specializat in organizarea si delirarea pelerinajelor fiind capabil sa
conduca grupuri de tur pe dif itinerarii, cu o tematica prestabilita, avand atributii de prezentare
a inf referitoare la toate obiectivele vizitate, la lacasuri de cult, manastiri, biserici, icoane
factoare de minuni, folosind in acest sens date istorice, arheologice si chiar arhitectonice.
Principalele activ desfasurate sunt: preia turistii si ofera asistenta turistica pe tot
parcursul pelerinajului, ofera inf turistice respectiv inf locale cu privire la obiectivele tur,
preia de la agentie materialele publicitare punandu-le la dispozitia tur, rezolva prompt
reclamatiile vinite de la tur, se ocupa de finalizarea actiunii tur intocmind raportul si decontul.
Principalele competente sunt: raspunde de securittea delegatiei si se adapteaza la orice
situatie aparuta actionand in consecinta.
Ghidul de tur ecvestru
Este un ghid de tur specializat cu atributii de coordonator in tur ecvestru capabil sa
organizeze si sa conduca grupurile de tur pe itinerarii variate in cele mai bune conditii de
securitate si de satisfacere a exigentelor tur si culturale.
El este capabil sa conduca o baza ecvestra de agrement si sa constituie un grup de cai
adecvati calaretilor si destinatiei specifice.
Posesorul certificatului de ghid de tur ecvestru poate promova functii superioare in
unitatile de profil ca si ghid de tur interpret sau ghid de tur tipic ecvestru.
Principalele activ desfasurate sunt: conduce grupul pe tot parcursul excursiei,
pregateste, organizeaza si parcurge itinerarii calare pe teren variat, raspunde de securitatea
turistilor, rezolva situatiile neprevazute care pot aparea pe parcursul activ desfasurate cu
turistii, informeaza tur asupra desfasurarii prog zilnic, ofera informatii suplimentare turistilor
in functie de cerintele acestora, rezolva reclamatiile venite de la tur si acorda primul ajutor in
cazul unor accidentari usoare.
In indeplinirea activ, atributiilor si sarcinilor ghidului de tur ecvestru, acesta are relatii
de munca cu urmat cat de prestatori: cu ghizii locali din alte regiuni atat pt extinderea cat si pt
ameliorarea ofertei tur. Cu personalul de conducere al unit de cazare si de alimentatie in
vederea respectarii si delurarii normale a serviciilor tur contractate, cu prestatorii de tur

cultural si cu asociatiile profesionale de profil si organismele interne si internationale de


profil.
Competentele generale: raspunde de calitatea serviciilor si actioneaza pe linia
protectiei consumatorului si a protectiei mediului inconjurator, raspunde de aplicarea
normelor de protectie a muncii si securitatii de personalul din structura proprie, are
capacitatea de a se adapta la schimbari ce pot aparea in indeplinirea sarcinilor de munca, are
capacitatea de a dezvolta relatii interpersonale, se ocupa de continua dezvoltare a
competentelor profesionale in concordanta cu cerintele pietei.
In ceea ce priveste competentele specifice cele mai imp sunt: rasunde admnistrativ,
disciplinar, material sau penal pt neindeplinirea sau indeplinirea necorspunzatoare a
obligatiilor profesionale in conformitate cu contractul incheiat, raspunde de rezolvarea
operativa a propunerilor si reclamatiilor turistilor, raspunde de intocmirea formalitatilor si asig
serviciilor tur, raspunde de pastrarea si recuperarea valorilor pe care le are in primire,
raspunde de recuperarea contravalorii, prejudiciilor aduse de atre membrii grupului in timpul
derulari programului turistic, participa la elaborarea programului de activ si la apolicarea
deciziilor, aplica in mod corect legislatia specifica activ, participa la actiunea de formare si
perfectionare a stagiarilor si a noilor angajati, respecta disciplina contractuala si alege
categoriile de contracte adecvate, participa la activitatea de cercetare a pietein interne si
internationale si aplica eficient rezultatele cercetarii, organizeaza si efectueaza permanent
cercetari de teren, analizeaza, interpreteaza si comunica datele obtinute in urma cercetarilor,
participa la elaborarea programelor de investitii, modernizare si retehnologizare a dotarilor,
cunoaste trasee tur si calculeaza analizele de pret pt fiecare traseu, urmareste incasarea
anticipata a contravalorii serivciilor, verifica identitatea participantilor si efectueaza
eventuaele modif intervenite, informeaza turistii despre prog exact de desfasurare a circuitului
tur sau obiectivele vizitate, manifesta loialitate fata de interesele unitatii reprezentate dar si
fata de turisti respectiv clienti.
Ghidul de tur acompaniator (monitor de tur ecvestru)
Acesta conduce un grup calare pe itinerarii identificate si la locuri de popas verificate
garantand securitatea si deplina satisfactie a participantilor precum si folosirea rationala a
cailor.
In cadrul activ de club si agrement el indeplineste functia de acompaniator sau monitor
fiind insarcinat cu executarea si supervizarea activ la grajd si a programului teoretic si practic
de calarie.
Principalele aciv desfasurate sunt: conduce un grup calare pe itinerarii identificate,
rezolva situatiile neprevazute care pot aparea pe parcursul excursiei, raspunde prompt la
solicitarile tur, asista la selectionarea cailor, participa la antrenarea cailor si la initierea tur si
acorda ajutor in pregatirea prog de itendenta. Deasemenea acorda prim ajutor in cazul in care
au loc accidentari usoare pe parcursul itinerariilor tur.
Comportamentul turistilor
Dinamica grupului: atat psihologia cat si dinamica grupului prezinta o imp deosebita
atat pt ghidul de tur cat si pt reusita demersului tur. Oamenii dintr-un grup dupa o anumita
perioada in care sunt impreuna formeaza caract propriu al grupului dar si un mod propriu de
comportament.
De multe ori ei actioneaza ca un grup placut, agreabil sau dimpotriva iar o parte din
munca ghidului de tur consta in a creea senzatia de unitate si armonie necesare bunei delurari
a actiunilor. Este de asemenea deosebit de imp sa se observe cum se inteleg intre ei membrii

grupului, in acest sens ghidul trebuie sa acorde o mare atentie deoarece daca apar neintelegeri
in grup este de datoria lui sa intrepte lucrurile.
De cele mai multe ori oamenii se inscriu la acetse excursii pt a gasi companie si a
scapa de viata singuratica de acasa. Pe de alta parte sunt oamnei care nu vor sa stea in
preajama altora sau sa imparta camera cu altii.
Unii tur incearca sa actioneze in asa fe incat sa dea impresia ca sunt mai buni, mai
cultivati sau mai experimentati decat altii. Unele grupuri ii vor accepta ca si indrumatoriinsa
alte grupuri ii vor respinge.
Sunt oamni care par in permanenta nemultumiti si care pot provoca aceleasi reactii in
cadrul grupului. In acest caz ghidul trebuie sa fie mai dur dar mai politicos si deosebit de atent
mai cu seama in cazul in care nemultumirile sunt nejustificate sau nerezonabile.
Psihologia gruului: una dintre calitatile ghidului este aceea de a fi un bun psiholog pt a
intampina dificultatile care pot aparea in relatia cu turistii. De aceea stabilirea relatiei cu
grupul se va face inca de la bun inceput. In acest sens ghidul de tur va cauta sa respecte urmat
lucruri: sa nu isi aleaga favoritii pt a nu-i nedreptati pe ceilalti astfel incat atitudinea sa fie
egala fata de toata lumea, sa fie respectuos dar nu servil indiferent de situatie, sa fie sensibil la
stariel fiecaruia, sa corecteze dificultatile inainte ca acestea sa scape de sub control, sa fie
atent la neintelegerile din grup pt a nu lasa sa excaladeze conflictele, sa admita faptul ca nu
cunoaste absolut totul in cazul in care apare o anumita intrebare din partea turistilor intr-o
astfel de situatie va trebui sa promita tur faptul ca se va informa si ca ii va da raspunsul cat
mai curan, sa lase tur sa aiba personalitate, sa invete sa foloseasca microfonul si celorlalte
echipamente, sa fie atent cu tur mai batrani sau cu cei bolnavi, sa stie in permanenta unde sunt
turistii, sa nu discute problemele personale in fata grupului, sa nu discute prob ale grupului in
fata tur, sa isi pastreze calmul cahiar si in situatii de criza, sa fie pregatit intotdeauna cu cateva
surprize, sa se comporte in fiecare moment ca o gazda indiferent de locul desfasurarii
excursiei.
Psihologia turistului: aceasta se descrie si analizeaza caracteristicile care sunt speciale
pt anumite grupuri de tur sau tur individuali. Cunoscandu-le psihologia ghdul va fi in stare sa
anticieze si sa inteleaga modul de comportanre dar si reactiile oamenilor pe care ii intalneste.
In acest sens comunicarea este deosebit de imp. Oamneii pot veni din dif zone geografice, pot
lucra in dif domenii sau pot fi chiar persoane oficiale. Succesul muncii ghidului depinde in
mare masura de capacitatea de a reusii sa isi rezvolve sarcinile in mod satisfacator atat pt el
cat si pt parteneri. In acest sens el trebuie sa cunoasca notiuni elementare de psihologir.
Un ghid trebuie sa aiba tot timpul mintea limpede dar si cunostinte necesare pt
intelegerea tipului de caracter, de atitudine sau de comportament.
Caracteristicile genrle: o buna parte a mentalitatii si a comportamentului anumitor pers
este det de mediul in care traieste, de structura psihica de geografia si climatul tarii din care
provine. Astfel locuitorii din zonele mai reci de munte vor avea o preferinta pt locuintele
confortabile ei vor fi in general mai introvertiti decat oamneii din s insorit a caror viata se
petrece in cea mai mare parte in afara locuintelor.
Au preferinte pt culorile vii calde si insorite si o tendinta de a traii intr-o relatie mai
stransa cu vecinii. In schimb locuitorii din v sau chiar din n prefera micile lor gradini
imprejmuite cu gard care sa ii izoleze intr-un fel de restul lumii.
Caracteristicile materiale: o mare parte a vietii unei persoane si comportamentul
acesteia este det de munca sa si de mediul in care traieste. Turistii din tarile industrializate isi
petrec aproape 11 luni pe an intr-o lume inchisa care este dominata de presiunea timpului aflat
mereu in miscare. Orasele aglomerate, traficul intens si statiunile aglomerate sunt tipice pt
aceasta regiune de aceea ii vor atrage locurile larg deschise si plajele singuratice.

Oamenii din reg indepartate sau din tarile in curs de dezvoltare vor cauta distractii care
in tarile lor nu exista dar de care ei au auzit mereu. Astfel orasele mari aglomerate,
cinematografele, teatrele se vor numara printre preferintele lor.
Gastonomia este un factor care va avea o infl puternica asupra comportamentului tur.
Fara indoiala ca multi tur straini vor incerca sa se adapteze bucatariei locale dar vor fi f fericiti
sa gaseasca meniuri cu care s-au obisnuit acasa. Din aceatsa cauza trebuie acordata o
atentiedeosebita acestui aspect.
Caracteristicile sociale: suportul social si educational, niv cultural si artistic precum si
alte inclinatii formeaxza intr-o mare masura conceptia asupra vietii, mentalitaile si interesele
oamenilor. In afara de faptul ca scapa de rutina zilnica, ca se relaxeaza si isi refac fortele pt
restul anului, oamneilor le place sa isi continue interesele pana si in timpul vacantelor.
Un ghid trebuie sa incerce sa evalueze preferintele clientilor si trebuie sa adapteze
desfasurarea actiunii la cerintele deosebite ale turistilor. El trebuie sa evidentieze aspectele
localitatilor si atractiile care sunt conforme cu interesele personale drept pt care va trebui sa
gaseasca inf suplimentre peste comentariile tip pt a le da turistilor cea mai buna posibilitate de
avaluare.
Caracteristicile religioase si morale: f multe minuuri si plusuri din tur sunt cauzate de
catre conceptiile religioase si morale ale tur. Daca unele tari sunt predominant sub impresia
unei religii, tur din acele tari vor fi mai mult sau mai putin influentati de principiile religioase
si morale care predomina.
Aceasta va avea un efect asupra a ceea ce ei vor sa auda sau asupra a ceea ce vor sa
manance.
Unele religii interzic carnea de porc in ziua de vineri altele cer practicantilor sa fie
vegetarieni. Toate aceste aspecte trebuiesc luate in considerare de carte ghid care trebuie sa
faca toate eforturile pt ca serviciile asigurate sa fie adaptate acestor cerinte.
Caract politice si istorice: multe natiuni au avut o istorie lunga, unica si particulara.
Multe tari traiesc sub sisteme politice diferite care au o mare infl asupra locuitorilor,
farmandu-le mentalitatea, atitudinile si comportamentul de care ghidul trebuie sa tina cont.
Psihologia individuala joaca un rol deosebit de imp intrucat in functie de aceasta se
poate stabili modalitatea de abordare a grupului. Oamneii cu proportii mai rotunjoare care
pasesc cu oarecare nesuguranta sunt in general iubitori de confort, sunt hurmanzi, iubitori de
mese bogate, de liniste si in multe cazuri au nevoie de o cordialitate care sa se indrepte in mod
special asupra lor.
Oamenilor cu un corp bine dezvoltat si proportionat care sunt rapizi si plini de energie,
le place sa-si asume riscuri, sa fie populari si sa iasa in evidenta. Pe de alta parte oamenii
spalbi cu o expresie serioasa a fetei sunt in general firi retrase, sunt mai putini sociabili si le
place singuratatea. Trebuie sa se acorde atentie felului in care psihicul are actiuni asupra
corpului.
O alta diferentiere este aceea care priveste aspectul psihologic astfel tipul intrevertit
are o energie a spiritului f apropiata de cea a corpului ceea ce il face ezitant si neincrezator in
pofida gandirii sale adanci.
Tipul extrovertit este deschis tuturor stilurilor veniti din afara si de aceea este inclinat
spre a-si face cu usurinta noi relatii insa de multe ori isi asuma si riscuri. Tipului introvertit ii
se castiga f greu increderea, el va vorbi numai de lucruri care il intereseaza doar pe el si se va
exprima intotdeauna cu dificultate. El are hobiuri precise nu ii place sa fie contrazis in timp ce
tipul extrovertit este in principal influentat de mediul in care traieste, este interesat de activ
oamneilor din jur, nu ii place singuratatea, se ambaleaza repede dar nu persista la acelasi niv
de entuziasm o per indelungata de timp.
Orice elem de noutate ii poate modifica parerile si convingerile drept pt care ste f usor
de influentat.

Curs 7
Tipurile de turisti stabilite de lit europeana de specialitate
Metodicul: acest tip de tur vrea sa patrunda in esenta lucrurilor clarificandu-si fiecare
aspect in parte. Acestuia ii plac explicatiile detaliate si de ordin tehnic. Metodicul prefera
analiza si mai putin sintetizarea lucrurilor. El este un client de incredere al unui hotel insa
daca va decide sa il schimbe nu va mai reveni niciodata. Acestui tip de turist trebuie sa ii se
scorde o atentie deosebita iar raspunsurile la intrebarile acestuia trebuie sa fie scurte, clare si
la obiect.
Tacutul (linistitul): acestuia ii displace vorbaria fara sens deoarece el insusi nu este
prea vorbaret. Isi exprima dorintele in termeni scurti si categorici. Daca i se cere parerea el sio va exprima insa nu accepta sa fie contrazis. Din aceasta cauza in situatia in care nu are
dreptate ghidul trebuie sa actioneze cu maxima diplomatie. Astfel raspunsurile in cazul in care
nu are dreptate nu trebuie sa fie neaparat scurte si la obiect.
Timidul: acesta trebuie tratat cordial si asistat atunci cand are neplaceri sau da de un
obstacol. El nu se va certa niciodata chiar si in situatia in care are indoieli intr-o anumita
privinta. Sentimentele sale sunt ranite atunci cand nu este multumit sau cand discutia in
general nu este asa cum si le doreste. Cu un astfel de turist trebuie sa fie ...
Neincrezatorul:acesta traieste totdeauna sub impresia ca cineva vrea sa il pacaleasca
sau sa-l dezamageasca. Din aceasta cauza el suspecteaza toate persoanele din grup inclusiv pe
ghidul de turism. Daca lucrurile ii sunt prezentate cu toata seriozitatea si cineva va reusi sa il
convinga va avea in el un client excelent deoarece dpdv psihologic el defapt cauta pe cineva
in care sa isi puna toata increderea.
Pesimistul: acesta vede lucrurile intotdeauna in mod negativ. Din aceasta cauza ii place
sa se planga chiar si din cauza unor probleme ireale deoarece se teme ca acestea sa nu se
adevereasca in viitor. Acestui tip de turist trebuie sa i se acorde o atentie deosebita in sensul ca
trebuie sa ii se insufle mult optimism si sa fie determinat in a-si da seama ca pana si in micile
inconveniente viata poate capata o turnura placuta.
Prudentul: acestuia ii plac faptele. Astfel nu ii place sa fie prea mult sfatuit in luarea
unei decizii. Cu toate acestea el actioneaza cu prudenta in urma cantririi indelungate, a tuturor
actiunilor pe care va trebui sa le intreprinda. Din aceasta cauza un astfel de turist va ramane
intotdeauna in spatele grupului.
Nehotaratul: acesta are ceva in comun cu turistul timid. El sta intotdeauna la indoiala
atunci cand trebuie sa ia o decizie asupra unui lucru insa se implica in numeroase dificultati
care sunt in afara propriei initiative. Un astfel de turist trebuie asistat oferindui-se f putine
posibilitati de ales altfel va fi f zapacit.
Gentilul: acesta nu-si impune niciodata opinia el aproba opiniile celorlalti dar isi
pastreaza in continuare propria opinie. Un astfe de tur poate fi influentat cu argumente f
precise, solide si substantiale.
Lunaticul: acesta isi schimba atitudinea de la un moment la altul. Cateodata el
actineaza fara nici o logica iar cel mai mic incident ii poate schimba toate sentimentele.
Considera propriile idei corecte si vrea ca ele sa fie duse la indeplinire asa cum doreste el. Un
astfel de turist trebuie f multa rabdare si adaptabilitate pt a se putea obisnui cu notiunea de
grup. Ghidul va trebui sa incerce sa ii satisfaca doleantele in limite rezonabile fara insa a
cadea in derizoriu fata de ceilalti tur considerati normali.
Grabitul: este tot tipmul pe fuga. Mananca pe fuga si vorbeste sacadat si cu
nervozitate. Cateodata aceasta stare de spirit este cauzata de diversele preocupari pe care le
are in minte dar si pt ca nu stie sa isi foloseasca rational timpul. Un astfel de tur trebuie servit
cu promptitudine si daca este necesar trebuie sa ii se accepte pornirile in limite rezonabile.

Impulsivul: acesta se grabeste in luarea deciziilor iar atunci cand greseste recunoaste
greseala dar da vina pe altcineva aproape intotdeauna. Ghidul trebuie sa isi impuna sfaturile
cu tact si discretie.
Agresivul: este mereu pus pe recamatii, mereu in ofensiva dar de cele mai multe ori
are lacune in educatie. Ii place sa se ia la harta cu toata lumea chiar si pt lucruri neimportante
sau mici neintelegeri. Ghidul trebuie sa ii asculte plangerile cu calm si politete si trebuie sa il
faca sa inteleaga faptul ca proasta sa dispozitie il poate face nepopular printre ceilalti turisti.
Atotstiutorul: acesta nu admite ca ar mai avea ceva de invatat, el crede ca stie totul in
privinta conducerii unui hotel drept pt care este absolut in zadar sa incerce cineva sa ii
schimbe parerea daca cere explicatii ghidul va trebui sa ofere informatii de maxima precizie.
Acestuia nu ii place sa isi exprime opinia in schimb prefera serviciile prompte si opiniile
cordiale.
Competentul este contrar tipului atotstiutor el este in general un bun observator si
cateodata chiar expert in probleme de turism.
Vorbaretul: vorbeste incontinuu. El trece in mod fericit de la un argument la altul fara
nici un fel de coordonare. Ii place sa se asculte pe sine si de multe ori se autofeicita pt ceea ce
a spus. El nu este un client dificil trebuie ascultat fara a se ridica f multe probleme, altfel
ghidul nu va mai scapa de el.
Importantul: acest tur se simte f important cateodata peste clasa sociala din care face
parte. In general este f conservator si din aceasta cauza asteapta acelasi lucru si de la ceilalti
acestuia ii plac bunele maniere dar niciodata complimentele
Ingamfatul: acesta se vrea mereu remarcat si vrea sa fie mereu lume in jurul lui. Unui
astfel de tur trebuie sa ii se satisfaca vanitatea in limite rezonabile.
Increzatorul: acesta este clientul sau turistul ideal. El crede in ceea ce ii se spune
deoarece prin natura sa increzatoare asteapta aceeasi incredere. Un astfel de tur, ghidul trebie
sa fie cinstit si precis deoarece nu se mai intoarce in situatia in care afla ca a fost pacalit.
Comerciantul: acesta din principiu si obisnuinta doreste mereu sa plateasca mai putin
decat ar trebui. Acestuia ii place sa spuna povesti despre cum a primit aceleasi servicii in alta
parte la un pret mult mai mic.
Fandositul (afectatul): acesa este genul caruia ii place sa iasa in evidenta si sa atraga
atentia. Cu un astfel de tur ghidul va trebui sa evite aratarea iritatiei.
Impacientatul: acesta este nelinistit, nerabdator dar si pretentios. Ii place sa primeasca
un servicu eficient si la obiect iar conversatia sa se mentina la un anumit nivel. Acestui tur
ghidul nu va trebui sa ii arate faptul ca este intimidat.
Nemultumitul: acesta din obisnuinta se va plange de orice. In acest caz ghidul va
trebui sa evalueze reclamatia si sa ia o decizie. Daca reclamatia se va dovedi neintemeiata
ghidul va trebui sa ii explice acest lucru sugerandu-i totusi sa scrie o reclamatie la intoarcere.
Intr-o astfel de situatie ghidul trebuie sa fie ferm in atitudine dar in acelasi timp politicos.
Daca totusi insiste cu reclamatiile va trebui sa ii se spuna ca nu are nici un rost sa continue
deoarece ghidul nu are nicio putere in acest sens in plus va trebui sa aiba grija si de alti turisti
din cadrul grupului.
Comportamentul ghidului fata de turistii dificili:
In comert in general este buna regula trateaza clientii asa cum ei vor sa fie tratati insa
in acest domeniu nu trebuie mers pana la a spune turistul are intotdeauna dreptate deoarece
aceasta ii va aduce pe cei care efectueaza servicii de proasta calitate sa le sublime moralul.
A trata pe cineva asa cum vrea sa fie tratat inseamna ai analiza virtutile si viciile, ai
utiliza cunoastintele si a le directiona in etapa dorita, dandu-i impresia ca totul se desfasoara
asa cum si-a dorit. Aceasta abordare cere insa f multa experienta in felul de a trata oamenii, f
multa politete dar si bineinteles mult farmec si tact.

Din aceasta cauza, ghidul de tur trebuie sa fie un f bun cunoscator al psihologiei
umane.
Organizarea excursiilor interne
Etapa de pregatire
Pregatirea profesionala a excursiei trebuie sa inceapa cu analiza in ansamblu in cadrul
agentiei de turism si impreuna cu referentul sau agentul care se ocupa de relatia respectiva pt
a cunoaste caracteristicile voiajului, caract grupului sau posibila sa problematica.
Daca ghidul merge pt prima data in excursia respectiva el trebuie sa ceara agentului de
turism toate informatiile pe care le considera necesare si chiar sa consulte alti ghizi care au
realizat acelasi tarseu.
Urmeaza apoi pregatirea propriu-zisa a traseului prin consultarea bibliografiei pe care
ghidul o considera necesara tinand cont si de mijlocul de transport folosit fie ca este avion, ten
sau autocar.
Daca excursia se desfasoara in autocar de regula in circuit ghidul trebuie sa aiba in
vedere urmat aspecta deosebit de imp: constituirea etapelor de parcurs pe zile cu opririle
necesare in functie de starea drumurilor, alegerea drumurilor si a deviatiilor din orase
respectiv a variantelor de rezerva pt situatii care pot aparea in ultimul moment iar opririle
trebuie facute in functie de durata calatoriei din ziua respectiva cel putin una dimineata s alta
dupamiaza, trebuie cunoscute deasemenea f bine locurile in care se vor face opriri de obicei
parcari amenajate pt a fi alese cele care se prezinta in conditii corespunzatoare de igiena,
culeregrea informatiilor generale in legatura cu orarele muzeelor, magazinelor sau
principalele atractii din zona precum si posibilitatea de a efectua excursii optionale in
imprejurimi, informatii concrete despre localitatile vizitate, despre monumente, peisaje, sau
alte curiozitati naturale.
O prima etapa deosebit de imp este pregatirea bagajului personal
Preg bagajului pers al ghidului va include pe langa garderoba si o mica garderoba dar
si o mica biblioteca ambulanta formata din bibliografia pe care ghidul considera necesar sa o
aiba asupra sa.
In ceea ce priveste garderoba aceasta trebuie sa fie aleasa in functie de anotimp, in
functie de locul in care se desfasoara excursia, de mijlocul de transport folosit, de durata
circuitului sau de evenimentele la care participa astfel incat ghidul sa aiba pe tot parcursul
excursiei o tinuta ireprosabila.
Preluarea documentelor de la agentie
Aceata preluare se face o data cu prmirea dosarului actiunii de la agentie. Inainte de
plecare ghidul va trebui sa verifice daca toate comenzile catre prestatorii de servicii au fost
lansate, au fost confirmate dar si de asemenea sa verifice daca au fost facute anlari. In acest
sens documentele care trebuie preluate de catre ghid in dosarul actiunii sunt: 1. lista
pasagerilor care va contine si numerele de telefon prin care acestia pot fi contactati in acest
sens voucherul poate fi unul singur pt tot grupul sau pot fi si vouchere individuale. 2.
programul actiunii cu desfasurarea pe zile. 3. lista de rooming respectiv repartizarea turistilor
pe camere. 4. schema autocarului respectiv asezarea turistilor pe locuri si acest lucru doar in
situata in care repartizarea a fost stabilita chiar de catre agentie. 5. delegatia sau ordinul de
deplasare a ghidului. 6. avansul spre decontare fie in lei fie in valuta. 7. cecul si stampila
ghidului. 8. alte documente de calatorie in special biletele de transport. 9. copii dupa
comenzile de rezrvare si anulare daca este cazul pt toate serviciile solicitate. 10. adresele
agentiilor partenere si a persoanelor de contact eventual ghizii locali. 11. pliante si alte
materiale informative. 12. coli de hartie cu antetul si sigla agentiei de turism pt diferite
comunicari care se vor face turistilor. 13. etichete pt bagaje, pasta de lipit si alte obiecte.
Diagrama grupului care va trebui sa fie in posesia ghidului inainte de plecare este:

Nr. Crt.

Nume
turist

Nr.
camera

Nr locuri

Tip
spatiu
cazare

Nr nopti

Tarif
Total lei
camera/zi

Plecarea grupului
Se face in functie de mijlocu de transport din gara, din aeroport sau dintr-un loc
convenabil si usor accesibil atat pt turisti cat si pt autocar atunci cand se pleaca cu un astfel de
mij de transport.
Plecarea cu trenul pp sosirea ghidului cu aproz 3 sferturi de ora inainte de plecare pt a
identifica peronul si locul de intalnire cu turistii ce mai adesea fiind in apropierea ghiseului de
informatii. Pe masura ce acestia sosesc ghidul ii va saluta, le va verifica documentele de
calatorie si ii va nota pe lista pasagerilor. Cu un sfert de ora inainte plecarii ghidul va conduce
turistii la vagon supraveghind uracrea acestora si a bagajelor cerand sa isi ocupe fiecare locul
in tren pt a-i putem nr inca o data.
Plecarea cu avionul
Pp intalnirea ghidului cu tur in aeroport cu aprox 2 ore inainte de decolarea avionului.
Ghidul va ajunge insa in aeroport ceva mai devreme pt a identifica poarta de imbarcare a
turistilor dar si locul in care se vor desfasura formalitatile de imbarcare. Apoi ghidul va astept
turistii la locul stabilit si o data cu sosirea lor ii va saluta. In momentul deschiderii ghiseului
de check in ghidul va invita tur sa prezinte bagajele si documentele pt verificarea in momentul
imbarcarii. Cu aceasta ocazie la va atrage atentia inca o data asupra greutatii max admisa la
bagajele de cala si la bagajele de mana. Inainte de imbargarea in avion ghidul va mai face inca
o data prezenta tur.
Plecarea cu autocarul
Se va face dintr-un loc ales astfel incat sa fie cunoscut de toata lumea iar autocarul
trebuie sa poata parca fara a incurca circulatia. Ghidul de tur va sosi inainte tur pt a verifica
starea autocarului daca acesta corespunde cu tipul de autocar rezervat respectiv daca are toate
dotarile solicitate microfon sau aercondtionat si daca acestea sunt in stare de functionare.
Ocuparea locurilor in autocar se va face in baza listei primita de la agentie sau in lipsa
acesteia in ordinea sosirii tur. Ghidul va supraveghea asezarea bagajelor in spatiul destinat
acestora cerand tur sa nu ia cu ei in interior decat lucrurile strict necesare pt calatorie. Dupa
urcarea turistilor in autocar ghidul se va prezenta dupa care va putea incepe demersul turistic.
Verificarea bagajelor
Aceata se face inca din momentul sosirii tur prin notarea nr de valize aferent fiecarei
persoane dar si realizarea unor modalitati de identificare usoara a acestora eventual prin
lipirea unor etichete pe maner. Orice modificare a nr de bagaje va fi aduse la cunostinta
ghidului pt o uramrire eficienta a acestora.
Pers care nu s-au prezentat
Daca in momentul plecarii lipseste un tur ghidul va actiona in conformitate cu situatia
data: 1. i cazul plecarii cu trenul ghidul se poate intoarce la locul de intalnire dupa ce in
prealabil a condus tur prezenti in tren si mai poate astept cateva min. In limita posibilitatilor
va incerca sa ia legatura cu pers absente sau in ultima instanta contacteaza agentia de tur pt ca
aceasta sa poata face anularile necesare. In situatia in care nu se poate lua legatura nici cu
agentia ghidul va face anularile o data cu sosirea sa la destinatie. 2. in cazul plecarii cu
avionul se procedeaza la fel ca si in situatia anterioara numai ca ghidul poate incerca aceste
variante doar inaintea deschiderii check inului. 3. in cazul plecarii cu autocarul daca ghidul de
tur nu reuseste sa ia legtura nici cu tur nici cu agentia se mai poate astepta 10 15 min la
locul de intalnire dupa care se pleaca in excursie. Indiferent de situatie ghidul va atrage atentia

asupra punctualitatii stabilind faptul ca nerespectaea orelor de intalnire atrage dupa sine
impposibilitatea realizarii programului stabilit.
Prezentarea ghidului
Aceasta se va face in functie de locul intalnirii cu grupul, ghidul va avea grija ca atunci
cand se va face acest lucru sa fie prezenti toti turistii cu aceasta ocazie prez salutul si urarile
de bun venit in excursie. Este f importanta modalitatea in care ghidul se va prezenta tur,
aceasta fiind prima impresie pe care o va face asupra lor cunoscand faptul ca niciodata nu va
mai exista o a doua sansa pt a crea prima impresie.
Acest lucru se va face in autocar dupa ce toti tur si-au ocupat locurile. Stand cu fata
spre ei ghidul isi va cauta o pozitie astfel incat sa fie vazut de toata lumea iar apoi se prezinta.
Nu se poate vorbi de un anumit sablon in ceea ce priveste prezentarea ghidului sau a celorlalte
persoane dintr-o anumita excursie. Deobicei insa se folosesc expresii precum buna ziua
doamnelor si domnilor ma numesc ... si voi avea placerea sa va insotesc pe toata durata
excursiei in calitate de ghid de turism alaturi de ... dupa care se prez celelalte pers implicat.
Urmeaza apoi anuntarea orei de plecare, traseul ce se va urma, principalele opriri,
intervalul si locul de oprire cu toate facilitatile oferite prima destinatie sau destinatia finala
prezentarea propriu-zisa facandu-se ceva mai tarziu. In mod normal dupa aceasta prezentare
se poate punde muzica lasand turistii sa se acomodeze si sa se cunoasca intre ei.
Daca plecarea se va face cu trenul sau cu avionul tehnica de prezentare ramane aceeasi
numai ca ghidul se va prezenta dupa ce toti turistii s-au adunat la locul stabilit inainte de a se
urca in tren sau in avion.
In aceste situatii prezentarea excursiei se va face abia la locul de destinatie eventual
organizandu-se un cocktail de bun venit la receptia hotelului.
Curs lipsa
Curs ?
Orgnizarea excursiilor externe
Sosirea la hotel
Daca este posibil ghidul va suna la hotel odata cu plecarea din aeroport sau inainte de sosirea
la destinatie pt a anunta timpul aprox de sosire ca o ultima verificare a rezervarii efectuate.
In ceea ce priveste indeplinirea formalitatilor de cazare, operatiunile principale care se
efectueaza de catre ghidul de turism la sosirea la hotel sunt: verificarea turistilor si a bagajelor
recomandata fiind prezenta in holul hotelului, prezentarea la receptie a listei de rooming pt
repartizarea camerelor, verificarea cerintelor speciale din partea turistilor cu privire la cazarea
in camere meniuri speciae sau un anumit tip de regim alimentar, preluarea cheilor sau a
cartelelor de la receptie, verificarea camerelor dar si rezolvarea eventualelor probleme care
apar, stabilirea orelor de masa si a locului rezervat turistilor pt servirea micului dejun sau
cinei, prezentarea facilitatilor oferite de hotel in ceea ce priveste piscina, barul sau salonul de
cosmetica precum si a modalitatilor de acces pt tur hotelului cu sau fara plata.
Informatiile primite de catrea ghidul national de tur vor fi transmise cu proptitudine
tuturor turistilor. In mod suplimentar mai pot fi comunicate urmat: locul unde va fi plasat un
buletin informativ asupra desfasurarii programului sau locul in care se vor face diferite
comunicari. Si de asemenea se mai poate comunica rugamintea ca toate reclamatiile sau
cererile tur sa fie semnalte mai intai ghidului de turism si apoi organismelor abilitate.
In privinta sosirii la hotel alte operatiuni care trebuiesc efectuate in functie de
specificul grupului sau in functie de program sunt: supravegherea transportului bagajelor in

camera, comunicarea la receptie a orei de trezire pt a doua zi dimineata in situatia in care


grupul are in program plecarea la o ora matinala sau aranjarea ca in loc de dejun sa se dea tur
hrana la pachet atunci cand acestia au hotarat sa plece intr-o excursie optionala cu durata de o
zi.
Plecarea de la hotel
Daca excursia se face cu autocarul, plecarea se face de regula dupa micul dejun. Ghidul va
trebui sa ajunga inaintea grupului cu aprox 15 min inainte de servirea micului dejun pt a
vedea sau pt a verifica daca totul este in regula.
Plecarea de la hotel impune ghidului national de tur urmat operatiuni de baza: sa
urmareasca daca bagajele au fost coborate in holul hotelului sa verifice etichetele si sa le
numere, sa supravegheze incarcarea si aranjarea bagajelor in autocar, sa verifice la receptia
hotelului daca toate serviciile solicitate de tur care nu apareau in voucher au fost platite de
acestia, sa verifice daca toate cheile sau cartelele au fost returnate, sa verifice daca toae
pasapoartele sau cartile de identitate au fost ridicate de tur de la receptie, sa numere turistii si
sa se asigure daca acestia si-au ocupat locurile in autocar, sa salute turistii prezentandu-le un
sumar al zilei cu itinerariul urmat si obiectivele care vor fi vizitate, sa vegheze ca plecarea sa
se faca la ora stabilita pt a nu permite tur sa intarzie in mod constant.
Prezentarea generala a excursiei
Aceasta se va face de catre ghidul national de tur urmarind o anumita schema logica indiferent
daca acest lucru se intampla la hotel o data cu preluarea grupului sau in autocar. Aceasta
schema logica a prezentarii generale are urmat puncte:
1. introducerea de bun venit
2. descrierea turului in acest sens se va face o descriere mai ampla motivand obiectivele
tur incluse in program pt a trezi interesul turistilor
3. ritmul excursiei se stabileste in primul rand in functie de prog general al excursiei, de
regula la circuite unde sunt distante mai lungi de parcurs si mai multe obiective tur de
vizitat ritmul vafi mai alert astfel incat sa nu existe discontinuitati pe parcurs.
4. rolul diverselor persoane implicate in excursie, in acest sens se face prezentarea
ghizilor locali, a soferului sau duca caz a personalului de la agentia partenera sau alte
persoane care au legaturi directe cu grupul pe masura apritiei si implicarii lor in relatia
cu turistul.
5. regulile excursiei, se stabilesc reguli de calatorie mai ales in cazul excursiilor cu
autocarul dar si reguli de participare la excursii obtionale sau reguli de punctualitate.
6. bagajele, se atrage atentia asupra nr de genti si volumul acestra, nr de kg admise in
transportul aerian dar si obligativitatea insemnarii acestora.
7. securitatea tur, se atrage atentia asupra eventualelor pericole fie generale, fie locale.
8. obiceiurile dintr-o tara, ghidul de tur aduce la cunostinta tur regulile de comportament,
regimul amenzilor, relatia cu autoritatile locale dar si date gnerale cu privire la traditii
si obiceiuri cu scopul de a nu aduce ofense localnicilor. Se ofera deasemenea info cu
privire la cursul valutar, la birourile de schimb valurat, orarul magazinelor, locurile de
interes special dar si pozitia hotelului in planul orasului specificand specializarea in
centru sau la periferie.
9. mancare si bautura, in acest sens tur vor primi info referitoare si la alte localuri
eventual cu specific local sau national in care se pot consuma mancaruri si bauturi
traditionale in acest sens este bine ca acestia sa fie avertizati asupra continutului
meniurilor traditionale pt a nu exista surprize.
10. transport, se fac referiri la mijloacele de transport, categorie sau corespondenta in
cazul in care se schimba mai multe mijloace dar si facilitatile oferite.
11. rata de schimb, se specifica paritatea fata de moneda nationala sau fata de euro dolar,
comisioanele practicate in cadrul birourilor de schimb valutar.

12. cumparaturile, ghidul de tur va informa asupra centrelor comerciale mai imp, acolo
unde se pot gasi suveniruri traditionale dar si ce produse pot trace granita.
13. excursiile obtionale, sunt prezentate programele obtionale pe care ghidul le preia fie de
la agentia de tur organizatoare fie de la alte agentii partenere sau locale prezentandu-se
in ce constau punctele de atractie, cat costa vizitarea acestora, conditiile de inscriere si
participare precum si formularele care trebuiesc completate.
Regulile generale in excursie
Regulile de calatorie se stabilesc in special pt transportul cu autocarul, ele referindu-se la
urmat:
1. fumatul, este interzis fumatul in autocar sau in spatiile inchise.
2. luarea mesei si consumul bauturilor in autocar, se interzice atat consumul bauturilor
alcoolice dar si al alimentelor in autocar mai ales al celor perisabile
3. masa, se stabilesc inca de la iceput ora si punctele speciale unde vor opri autocarul pt
masa, fie ca este vb de parcari amenajate fie ca este vb de oprirea la un restaurant.
4. rotatia locurilor in autocar, se face astfel incat toti turistii sa poata ocupa pe rand
locurile din fata, aceasta regula se stabileste de la inceput de catre ghid odata cu
plecarea pe traseu insa se poate stabili si de la agentie acolo unde ghidul preia schema
autocarului.
5. curatenia in autocar, turistii au obligatia de a pastra pe cat posibil curatenia in autocar
iar soferului ii revine sarcina de a face curatenie fie atunci cand au loc opriri mai lungi
fie seara la intoarcerea din circuit.
6. regula cu privire la bagaje, acestea vor fi etichetate cu insemnul specific al firmei iar
ghidul va tine o evidenta stricta a lor respectiv nr de bagaje ce revine fiecarui turist dar
si modif intervenite
7. bagajele de mana, acestea se afla in grija fiecarui turist cu obligatiile de rigoare care
vor fi aduse la cunostinta turistilor in functie de mijlocul de transport folosit
8. curatatul spatiilor din autocar, revine deasemenea soferului iar acest lucru se va face
doar seara.
9. cheia de la caemra este obligatoriu de returnat atat dimineata cat si la sf excursiei
10. disponibilitatea ghidului, ghidul va trebui sa fie la dispozitia tur pe tot parcursul
excursiei
11. caractul bagajelor, se afla strict in sarcina fiecarui turist.
Bagajele
Este bine ca in aceasta privinta ghidul national de turism sa stabileasca niste reguli pt a nu
avea reclamatii referitoare la disparitia lor sau a lucrurilor din bagaje. Turistii vor fi informati
de la agentie asupra baagjelor in privinta nr max posibil sau a capacitatii max posibile a
acestora.
Cu toate acestea ghidul national de tur are obligatia sa atraga atentia asupra urmat:
1. de obicei un singur bagaj se poate lua in interiorul autocarului
2. plata serviciului pt caratul bagajelor in aerport este inclusa in pretul excursiei, la
fiecare oprire este obligatia ghidului sa plateasca acest serviciu
3. bagajele trebuie sa fie clar etichetate eventual sa se aplice un sticker cu insemnele
grupului respectiv ale agentiei deoarece ghidul trebuie sa stie in orice moment cate
bagaje exista pt tot grupul.
4. la sosirea in hotel ghidul va supraveghea descarcarea bagajelor din autocar si la va
marca pe fiecare.
5. la plecarea din hotel bagajele vor fi coborate cu aprox 45 min inainte pt a putea fi
numarate.

6. turistii nu au voie sa adauge sau sa reduca nr gemantanelor fara a informa in prealabil


ghidul.
7. bagajele vor fi asezate si aranjate de catre sofer in autocar
8. orice stricaciune care apare pe parcursul calatoriei va fi raportata de catre ghidul de tur
impreuna cu o decalaratie scrisa in care se descriu imprejurarrile in care s-a produs
paguba, decalaratie care este absolut necesara pt asigurare
9. pierderea bagajelor in aeroport va fi semnalata printr-o declaratie la oficiul de bagaje,
ghidul fiind cel care va pastra legatura cu acest oficiu. In cazul in care bagajele au fost
pierdute in hotel acest lucru va fi semnala tot printr-o decalaratie la receptia hotelului.
Soferul autocarului
Inca de la inceputul excursiei ghidul va trebui sa discute cu soferul stabilind serviciile si
responsabilitatile ce ii revin pe tot parcursul calatoriei, in principiu soferul va avea urmat
obligatii: incarcarea si descarcarea bagajelor, curatatul gemurior, curatatul autocarului in
interior si exterior, asigurarea unui sac pt gunoi, daca este cazul sa ajute pasagerii la coborat,
sa respecte pauzele de masa, sa efectueze toate opririle prevazute in program, sa respecte
traseul stabilit, atitudinea fata de pasageri sa fie plina de solicitudine si sa emane incredere, sa
aiba o tinuta ingrijita si decenta, sa asigure functionare aparatului bord, sa participe la excursii
obtionale, sa inuie usa autocarului la fiecare oprire.
Durata unei zile de lucru a soferului se stabilste in functie de nr de km parcursi zilnic
putand exista chiar 2 soferi de ex la excursiile in circuit atunci cand distanta zilnica parcursa
depaseste 500 km sau 8 ore de condus.
Crearea unei relatii bune cu grupul
Aceasta se face intr-o maniera profesionala, ghidul dovedind o atitudine pozitiva fata de
turisti, de la primire si pe toata perioada excursiei care se va reflecta in: politete in
comunicare, in gesturi si atitudini, eficienta in condcerea excursiei, cunostinte bine
fundamentate pt realizarea unor expuneri inchegate, asumarea responsabilitatii i ceea ce
priveste serviciul si informatiile oferite turistilor precum si securitatea acestora si nu in ultmul
rand acuratete. Aceste relatii sunt deosebit de imp intru-cat se cunoaste importanta ghidului in
reusita unei excursii intru-cat de el depinde in mare parte satisfactia sau insatisfactia turistilor.
De cele mai multe ori atunci cand anumite servicii nu se ridica la niv cerut ghidul este
cel care mentine la un standard ridicat excursia prin agrementul oferit dar si prin calitatea
acestuia de a tine turistii uniti deoarece un turist multumit este cel caruia i-au fost satisfacute
nevoile de pretecere a timpului liber.
Folosirea microfonului
Avand in vedere faptul ca microfonul repr pt ghid obiectul muncii el trebuie sa dovedeasca
dexteritate in al folosi. Prin urmare el va cauta in primul rand sa:
1. sa nu priveasca microfonul in timp ce vorbeste ci trebuie sa priveasca tur pt a sti ca ei
sunt cei carora li se adreseaza prezentarea.
2. sa verifice volumul intreband tur daca se aude in tot autocarul
3. sa nu tina microfonul la o distanta mare fata de gura dar nici sa nu vorbeasca prea
aproape de el intru-cat sunetul se disproportioneaza
4. sa nu stea sub difuzor pt a nu creea efectul e microfonie
5. atunci cand raspunde la intrebari sa repete intrebarea astfel incat toti turistii sa poata
intelege la ce se refera raspunsul
6. sa nu lase microfonul pe mana tur pe mici interventii
7. in situatia in care nu mai functioneaza ghidul va trebui sa gaseasca o pozitie in autocar
astfel incat sa fie auzit de toata lumea.

Comentarii si opriri pe parcursul excursie


Ghidul national de tur va face comentarii in functie de obiectivele stabilite in programul
excursiei si va stabili opriri pt diferite necesitati. Aceste comentarii pp:
1. prezentari scurte si la obiect intr-un limbaj agreabil nici sofisticat nici monoton
2. referiri la chestiuni practice din program
3. informatii generale referitoare la tara sau orasul care sa viziteaza privind economia,
cultura, obiceiurile, traditia, religia sau personalitatile cunoascute din diverse domenii
4. subiectul tratat va fi ales in functie de structura grupului
5. prezentarea obiectivelor imp intalnite pe traseu chiar daca nu se fac opriri
6. prezentarea hotelului unde vor fi cazati turistii precizandu-se gradul de confort, pozitia
in oras sau facilitatile oferite.
In ceea ce priveste opririle pe percurs acestea se fac de regula intr-un loc amenajat facandu-se
cel putin o oprire la 2 ore de mers, se mai pot face opriri pt fotografii, pt cumparaturi sau pt a
lua masa la restaurant. Mai pot fi si opriri neprevazute in prog fara insa a se devia de la traseu
sau a se intarzia atingere acelorlalte obiective incluse. La sf fiecarei opriri ghidul de tur nr
turistii dupa ce acestia si-au reluat locurile in autocar.
Vizitarea unui obiectiv tur
Indiferent de locul in care se desfasoara vizita fie in interior intr-un muzeu fie in exterior in
cazul unui tur de ora pe jos, ghidul trebuie sa tina seam ade particularitatile insotirii unui grup,
avand grija de urmat aspecte:
1. mersul sa fie potrivit
2. grupul sa se adune departe de multimi, de intrari la obiective astfel incat sa nu se
amestece cu alte grupuri
3. sa nu dea intalnire grupului intr-un loc neprotejat fie de soare fie de ploaia
4. tur sa fie avertizati sa aibagrija de lucrurile care le au asupra lor si sa nu dea vina pe
alte pers responsabile
5. grupul sa stie cat dureaza vizitarea obiectivului si daca exista posibilitatea unor locuri
pt odihna in interiorul obiectivului, sa indice un loc si o ora de intalnire in cazul in
care cineva se rataceste in interiorul obiectivului.
6. fiecare tur sa cunoasca numele hotelului saulocul de parcare al autocarului,
7. comentariul la locul vizitei sa fie facut intr-un limbaj accesibil pe intelesul tuturor
8. vocea sa fie bine dozata sa fie auzit de tot grupul nu doar de turistii din fata
9. sa fie incurajate intrebarile venite din partea tur pt a creea un discurs interactiv si pt a
asigura permanent un dialog cu turistii.

Curs
Excursiile optionale
Sunt procurate de ghidul de turism national atat pe parcursul programului turistic dar
si de la agentia organizatoare. Pt a promova si vinde excursiile obtionale ghidul de turism
trebuie sa aiba in vedere urmat aspecte:
1. identificarea agentiilor care organizeaza aceste excursii
2. planificarea excursiilor intr-o perioada propice in functie de distanta la care se gasesc
obiectivele, in functie de timpul alocat dar si in functie de disponibilitatea turistilor.
3. intocmirea unei liste cu posibile excursii obtionale care va servi in final si ca formular
de rezervare.

4.
5.
6.
7.

tipurile de excursii pt care se poate opta fie de oras, expozitii sau spectacole
descrierea amanuntita a lor astfel incat turistii sa stie la ce sa se astepte
momentul vanzarii de obicei prezentandu-se turistilor in a 3 a zi dupa micul dejun
formularul pt rezervare sau inscriere se da fiecarui turist pt a completa numele, nr
excursiilor la care doreste sa participe iar in final acest formular repr cererea de
rezervare pt excursiile obtionale
8. anularile la excursiile obtionale nu se pot face in acest sens incasarea contravalorii se
face o data cu predarea de catre turist a fomularului deoarece timpul este relativ scurt
iar ghidul va plasa comanda a agentia organizatoare imediat dupa ce se strang banii
9. toate costurile pe care le implica organizarea acestor excursii obtionale presupun
existenta unui nr minim obligatoriu de participanti.
situatiile neprevazute in excursie. Pe parcursul unei calatorii pot aparea situatii neprevazute la
care ghidul va trebui sa actioneze spontan astfel sa faca fata crizei. Desi aceeasi situatie
neprevazuta poate aparea in mai multe excursii nu se pot da solutii universal valabile aceste
situatii rezolvandu-se diferit de la caz la caz. Se pot face insa in acest sens o serie de
recomandari dintre care cele mai reprezentative sunt:
1. in cazul situatiilor grave se pot inlocui unele obiective cu alte oiective turistice
2. in cazul zborurilor suprarezervate se va alege o alta cursa in aceeasi zi
3. in cazul intarzierilor turistilor se poate astepta pana la max 15 min peste ora plecarii in
cazul transportului cu autocarul. Se incearca deasemenea contactarea turistului iar
daca nu este posibil se anunta agentia de neprezentarea unui turist urmand ca de aici sa
se faca toate anularile referitoare la cazare sau masa.
4. bagajele pierdute sau deteriorate. Acest lucru se poate intampla mai ales in cazut
transp cu avionul lasandu-se in acest sens o reclamatie la biroul de bagaje pierdute.
Aceste bagaje se urmaresc ulterior pe baza nr de inregistrare primit
5. pierderea biletelor de transport. In acest sens se poate elibera un alt bilet daca exista
dovada ca turistul se afla pe lista pasagrilor inclusi in program
6. pierderea sau furtul obiectelor personale in acest sens se face o palngere la politie sau
la receptia hotelului in functie de locul in acre se intampla
7. pierderea unui pasaport. Se anunta consulatul sau ambasada pt eliberarea unui duplicat
8. lipsa unui turist. In acest sens daca nu ii lipsesc si bagajele atunci se anunta politia.
9. imbolnavirea. In acest sens se acorda primul ajutor in situatii care nu necesita punerea
unui diagnostic sau in cazuri mai grave se solicita personal calificat chemandu-se
ambulanta.
10. in caz de deces. Se anunta familia pt a veni sa se ocupe de toate formalitatile de
transport
pt imbolnavire si deces se va plati o asigurare suplimentara.
Alte situatii neprevazute care pot aparea sunt:
1. arestarea turistului
2. declansarea unor revolutii sau revolte sociale
3. declansarea unor hazarduri naturale, incendii sau defectarea mijlocului de transport
la finalul excursiei. Pt ca excursia sa se sfarseasca in cele mai bune conditii ghidul de tur va
trebui sa se ocupe in principal de:
1. reconfirmarea zborului cu cel putin 72 de ore inainte
2. organizarea unei mese festive daca nu este inclusa in program
3. colectarea chestionarelor de la turisti pt a analiza nivelul calitativ al excursiei
4. despartirea de grup se va face in termeni cordiali
5. depunerea la agentie a dosarului actiunii ca va cuprinde decontul si raportul ghidului

comisioanele: acestea se practica in functie de obiceiul din fiecare tara, acestea lasandu-se fie
in numele touroperatorului fie de fiecare turist in functie de serviciile oferite.
In numele touroperatorului se lasa in primul rand la hotel si aeroport pt caratul
bagajelor. La receptia hotelului si la restaurant pt celelalte servicii. Si in al doile rand de
fiecare turist pt serviciile oferite acestea dandu-se stuartului in cazul croazierelor, ghizilor
locali daca excursia necesita insotitori, soferului de taxi, chelnerului la room service sau
restaurant sau pt alte servicii (camerista). In aceste situatii ghidul explica turistilor care este
obiceiul locului si eventual sugereaza si suma sau procentul care se practica.
Prezentarea unui itinerariu turistic

1.
2.
3.
4.

1.
2.
3.
4.
5.

Elementele de baza in prez itinerariilor


Inainte de plecarea in actiune vor trebui avute in vedere urmat:
salutul
prezentarea ghidului si a pers de insotire (sofer sau ajutr de ghid)
expunerea in cateva cuvinte a planului de vizitare a zonei sau a orasului
date elementare de cunoastere a localitatii in acest sens se vor face precizari cu privire
la asezarea geo, caile de acces dar si legaturile cu principalele trasee turistice, se va
preciza intinderea in comparatie cu tara de origine a turistului, nr de locuitori data
fondarii si eventual originea numelui dar si un scurt istoric facandu-se referire la date
din dezvoltarea economico-sociala sau anumite date culturale.
in timpul actiunii
pt prez obiectivelor tur propriu-zise se afla in vedere urmat demersuri:
se face astefl ca atentia tur pt noul obiectiv sa fie trezita in mod prealabil
explicatiile se vor da pt obiectivele care se vad pe traseu
nu se vor aminti biectivele tur care a u fost depasite
in cazul opririlor de durata la obiective se vor face comentarii mai ample cu eventuale
date comparative
prezentarea trebuie sa fie obiectiva, clara, precisa, atractiva si neaparat interesanta

la sf actiunii
trebuiesc avute in vedere doua aspecte de baza:
1. aprecierile generale asupra perspectivelor de dezvoltare a orasului sau zonei
2. multumiri din partea ghidului si a agentiei pt placerea efectuarii turului de oras

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

cerintele unei prezentari atractive


asazisul decalog al acestor cerinte consta in:
pasiunea pt meserie evitandu-se lipsa de interes si a atitudinii deplasate
documentarea serioasa reflectata in explicatii concise si clare
prezentarea sa se refere la ceea ce este valorors si caracteristic turismului romanesc
sa se imprime un ritm sustinut prezentarii prin dozarea explicatiilor in functie de
succesiunea obiectivelor
sa nu se abuzeze de detalii minutioase si nesemnificative intru-cat acestea obosesc
turistii
prezentarea sa fie conceputa de ghid ca in act de creatie
ghidul insotitor trebuie sa fie un bun psiholog
sa aiba o atitudine plina de tact, de politete si de atentie fata de turisti
sa foloseasca formule de atragere la coparticipare a tur la explicatii

10. dozarea cu pricepere a vocii


in ceea ce priveste primul aspect al decalogului pasiunea pt meserie. In acest sens trebuie
evitata lipsa de interes si atitudinea de blazare intru-cat activ ghidului nu trebuie sa se
transforme intr-o rutina sau o obligatie. Este neplacut ca turistii sa perceapa ghidul ca pe o
persoana obosita de acelasi traseu si aceleasi obiective si care urmareste mai degraba
terminarea actiunii decat satisfactia turistilor. Drept urmare ghidul de tur trebuie sa
constientizeze faptul ca desi excursia se poate repeta participantii se vor schimba de fiecare
data la fel si prezentarea va trebui facuta la un alt nivel si conceputa in functie de
caracteristicile si obtiunile grupului.
In ceea ce priveste documentarea serioasa: aceasta trebuie sa fie reflectata in explicatii
concise si clare presupunand din partea ghidului un studiu aprofundat al materialului
bibliografic in vederea extragerii si prezentarii doar a informatiilor importante tinandu-se cont
si de timpul alocat fiecarui obiectiv.
Prezentarea trebuie sa se refere la ceea ce este valoros si mai ales caracteristic tur
romanesc. In acest sens ghidul va evidentia acele resurse tur naturale sau antropice
reprezentative pt tur nostru care au valoare de unicat pe plan european sau mondial (delta
dunarii este considerata unicat in EU atat prin flor cat si prin fauna sau manastirile din n
moldovei considerate adevarate tezaure de arta medievala romaneasca unicate pe plan
mondal)
Sa se imprime un ritm sustinut prezentarii pin dozara explicatiilor in functie de
succesiunea obiectivelor astfel incat sa nu se ajunga la situatia in care prezentarea mai
detaliata a unui obiectiv duce la neprezentarea altora (in conditiile in care se realizeaza turul
orasului Buc, prezentarea ampla a arcului de triumf fara a fi prevazuta o oprire la acest
obiectiv putand duce astfel la neprezentarea urmat obiectiv important cum ar fi muzeul
satului).
Sa nu se abuzeze de detalii minutioase si nesemnificative care obosesc turistii drept
urmare expunerile nu trebuie sa fie nici seci dar nici excesiv de didactice. In sensul acesta
ghidul va trebui sa tina cont de faptul ca turistii doresc sa afle intr-un mod agreabil si fara
efort tot ce ii intereseaza in legtura cu obiectivele tur prevazute in program.
Prezentarea trebuie sa fie un act de creatie in acest sens fieare expunere va fi diferita
de cele anterioare chiar daca se refera la acelasi obiectiv turistic, ghidul tinand cont in
prezentarea sa de particularitatile fiecarui grup respectiv va tine cont de preferintele turistilor,
de gradul de interes manifestat de acestia dar si de nivelul cultural. Daca totusi din anumite
motive se prelungeste prezentarea de ex din cauza unor intr suplimenatre ale turistilor
obiectivul depasit nu va mai fi prezentat.
Ghidul trebuie sa fie un bun psiholog antrenant si spiritual depasind cu usurinta
momentele de oboseala. Chiar daca ghidul in cea ma mare parte a chidului calatoreste el
trebuie sa nu piarda din vedere faptul ca se afla in timpul serviciului iar principala sa
indatorire este sa asigure tur tot confortul necesar pt reusita unei excursii. Acest lucru se va
reflecta nu doar in serviciile platite de tur de care ghidul trebuie sa fie cnvins ca vor fi prestate
la niv calitativ comandat dar si in realizarea unei ambiante placute in grup prin stabilirea unor
relatii amicale intre el si turisti dar si in interiorul grupului. El se va stradui sa fie la dispozitia
turistilor ori de cate ori acestia au nevoie cautand sa nu-si manifeste starile de oboseala sau
plictiseala pt a nu pune turistii intr-o situatie jenanta.
Atitudinea plina de tact, de politete si de atentie fata de turisti este o calitate a ghidului
prin care acesta face dovada unui comportament matur cautand in orice moment sa creeze o
atm placuta in grup. El trebuie sa afiseze aceeasi atitdine fata de toti turistii pt a nu genera
senzatia ca unele persoane se bucura de un tratament preferential.

Intrebuintarea formulelor de coparticipare a turistilor la explicatii caz in acre este de


preferat ca ghidul sa atraga turistii in discutie pt a creea o atm antrenanta prin sporirea atentiei
acestora afland ce ii intereseaza mai mult, ce obiective apreciaza inlaturand totodata
prezenatrea plictisitoare
Dozara cu pricepere a vocii este imp ca ghidul sa isi menajeze vocea avand in vedere
ca aceasta este principalul sau instrument de lucru. Orice pierdere temporara a vocii duce la
incetarea lucrului din cauza imposibilitatii de comunicare cu tuistii.
Factorii care intervin in prezentare
In decursul prezentarii traseului turistic, ghidul cauta sa atraga de partea sa atat
simpatia cat si aprecierea turistilor. Turistii sunt dornici sa cunoasca localitatea orasul, zona
sau tara pe care o viziteaza. In funtie de pregatirea, de ocupatia turistilor sau de alte aspecte,
interesele pot fi diferite (un turist poate fi mai interesta de arta, altul de arhitectura iar un altul
de etnografie sau economie). In acest sens ghidul trebuie sa aiba pregatita prezentarea
traseului tur cuprinzand info generale care sa satisfaca intru-totul curiozitatea tur si sa fie
pregatit sa raspnda si la intrebarile suplimentarea adresate de catre tur.
Ghidul trebuie sa se apropie de tur in decursul prezentarii prog tur, sa creeze o atm
destinsa de prietenie. Inainte de intalnirea cu grupul ghidul chemat sa coordoneze un prog tur
va obtine dosarul cu documentele necesare dar si prog grupului in functie de cele prevazute in
contract sau in programul excursiilor obtionale.
Este bine ca documentatie existenta sa stea l baza extragerii de date cu privire la
componenta profesioanala a grupului sau varsta tur intru-cat acestea sunt deosebit de imp pt
felul in care ghidul isi va organiza expunerea. In prezentarea unui tur de oras sau a unui traseu
turistic trebuie sa se tina seama de o serie de factori dintre care cei mai imp sunt:
1. factorul timp adica durata sau timpul afectat in cadrul programului pt vizitarea unor
obiective. De ex turul obisnuit al orasului bucuresti sau turul de litoral dureaza aprox 4
ore, durata in care sunt prevazute si cateva opriri pt vizitarea unor muzee sau pt
fotografiere. Trebuie avut in vedere insa faptul ca nu intotdeauna turul orasului
dureaza cateva ore. In cadrul unor actiuni speciale de ex cu ocazia croazierelor sau pt
tururile de oras diferentiate programul poate dura mai putin. In aceste situatii se
selecteaza din turul obisnuit traseul cel mai reprezentativ expunandu-se doar cele mai
imp obiective tur pe baza unui plan special elaborat. Sunt situatii insa cand avem de-a
face cu grupuri care stau 2 sau mai multe zile care stau in buc sau pe litoral si nu am
prevazut in prog o vizitarea mai amanuntita a orasului sau a zonei. In astefl de stuatii
prezentarea se poate face pe etape astfel in prima zi se va face prezentarea generala a
orasului cu opriri rezervate doar pt vizitarea unora dintre obiectivele cele mai
reprezentative si fotografierea acestora. De aici rezulta faptul ca fiecare ghid trebuie sa
stapaneasca f bine materialul brut pe care sa-l poate prezenta in orice moment. Aici
intervine capacitatea ghidului de a selectiona din bogatul material documentar
aspectele principale in functie de profilul grupului.
2. factorul anotimp: prin acesta se intelege felul in care se prez orasul sau traseul in
functie de dif anotimpuri in care se efectueaza excursia. De obicei in sezonul de vara
au loc cele mai multe actiuni tur ceea ce nu inseamna ca in restul anului nu exista activ
cu turisti. Ghidul va trebui sa tina cont de conditiile climaterice in care se desfasoara
actiunea. In general in sezonul de varf incepand de primavara pana toamna se pot face
mai multe opriri la obiective localizate in aer liber. Turul de oras sau vizitarea unor
obiective se va adapta conditiilor climaterice cu consultarea serviciilor de resort astefl
incat in caz de ploaie sau timp nefav sa se evite coborarile din autocar. Deasemenea pe
timp nefav se pot inlocui unele obiective cu altele. De ex in cazul turului orasului buc

se pote inlocui intr-o astfel de situatie vizitarea muzeului satului cu vizitarea muzeului
taranului roman.
3. componenta numerica a grupului: in acest sens grupele mari, grupele mici sau turistii
individuali saunt analizati in mod special. Modul de expunere al ghidului dfera
deasemenea in functie de componenta numerica a grupului. In cazul in care ghidul va
avea in fata un grup mare de cel putin 45 de tur va trebui sa acorde o atentie deosebita
respectarii graficului excursiei iar expunerea sa trebuie sa fie cuprinzatoare si explicita
pt a face fata exigentlor tuturor turistilor din grup. Va trebui sa anunte clar timpul
afectat vizitarii unui monument sau timpul destinat pauzelor de fotografiere. In timpul
deplasarilor cu autocarul ghidul va folosi microfonul. In acest sens este indicat sa nu
stea tot timpul cu spatele la turisti. Din cand in cand el se va intoarce spre turisti pt a
observa felul in care reactioneaza acestia dar si pt a stabili un contact cu ei in actiuni
cu tur individuali ghidul nu va mai face o expunere la microfon de genul celui din
autocar avand ca auditor un om sau cel mult 3, angajeaza cu ei o convorbire de cele
mai multe ori directa in care rolul de a conduce discutie ii revine lui. In cadrul unor
interactiuni cu tur individuali opririle pot fi mai dese deoarece mobilitatea unui
autorurism este mai mare. Deasemenea timpul castigat prin parcurgerea unor trasee
mai putin interesante cu viteze mai mari poate fi folosit pt vizitarea mai multor
obiective. Ghidul trebuie sa cunoasca f bine traseul, regulile elem de circulatie precum
si semnele de circulatie, cunostinte deosebit de utile atunci cand trebuie sa conduca tur
care au autoturisme proprii. in aceasta situatie ghidul indica si traseul ce trebuie
parcurs dar si ca atare trebuie sa respecte regulile de circulatie si sa aba grija sa nu se
rataceasca.
4. varsta participantilor: experienta va arata ca atunci cand aven de-aface cu un grup de
tur mai invarsta explicatiile trebuie date mai raspicat, mai tare si inlaturand f mult
amanuntele nesemnificative. Opririle si coborarile din masina trebuie deasemenea
reduse la minim. Pe de alta parte la grupurile de tineri se pot face referiri in mod
special la conditiile de studiu, de sport, de cultura, de distractie dar si alte subiecte care
intereseaza tinerii in general. Deasemenea in cazul unei coordonari a tinerilor opririle
si coborarile pot fi mult mai dese decat in cazul coordonarii unui grup de varstnici.