Judetul Vrancea

Judetul Vrancea | Harta Judetul Vrancea | Oferte Cazare Judetul Vrancea

Prezentare judetul Vrancea Harta judetul

Vrancea
Judetul Vrancea este situat in zona sud-est, la curbura Carpatilor Orientali,
reprezentind o veritabila veriga de legatura intre cele trei mari provincii istorice -
Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania.

Formele de relief ale judetului Vrancea pot fi asemuite cu niste trepte uriase, care
coboara de la vest spre est, prima treapta este constituita de muntii Vrancei, alcatuiti
din culmi si masive cu inaltimi de la 960m la 1873m.Urmatoarea treapta este
reprezentata de culmile deluroase, cu altitudini ce incep la 350m si continua variat pina
la 1001m. A treia treapta, ca o platforma intinsa pina la cursurile de apa Siret, Trotus si
Ramnic - o reprezinta campia.

Clima este continentala, influentata de masele de aer venite din estul, nordul si sudul
Europei.

Regiunea seismica cea mai activa din Romania se afla in zona Vrancea, cu epicentrul
in comuna Vrancioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic doua cutremure de
pamant, cele mai multe imperceptibile simturilor omului. O moderna statie seismica
functioneaza in localitatea Vrancioaia.

O imensa resursa a judetului Vrancea o reprezinta padurea, care ocupa aproximativ

38% din teritoriul judetului. Viile pe rod ocupa 6% din suprafata judetului si
aproximativ 11% din suprafata viilor pe rod din Romania, in judetul Vrancea fiind cea
mai intinsa zona viticola din tara, renumite fiind vinurile de Odobesti, Cotesti, Panciu,
Jaristea.

Orase importante din judetul Vrancea

Cazare Focsani Cazare Marasesti Cazare Odobesti
Cazare Adjud Cazare Panciu Cazare Soveja

Alte localitati din Judetul Vrancea click aici

1
 Judetul Vrancea - Istoric
Numele Vrancea, atestat documentar sub forma Varancha in 1431, este explicat in general de specialisti
prin munte sau corb, sugerand desimea padurilor negre ca pana corbului, sau prin gaura de butoi.

Actualul judet Vrancea cuprinde, in proportie de doua treimi, fostul Tinut Putna, mentionat inca din
secolul XV, avand ca nucleu de constituire Tara Vrancei, la care s-a adaugat, in 1968, o parte din fostul
judet Ramnicu-Sarat. Vrancea istorica, delimitata in partea de nord-vest a judetului, a existat ca stat
taranesc autonom, stapanind in comun un sigur trup de mosie, inainte de intemeierea Tarii Romanesti si a
Moldovei.

Tinutul Putnei a intrat oficial in hotarele Moldovei, cu autonomia amintita in 1482, cand Stefan cel Mare a
stabilit granita cu Tara Romaneasca pe raul Milcov, in 1591 alipindu-i-se Adjudul si partile dinspre rasarit.

La 24 aprilie 1574, la Jiliste, langa Focsani, Ion Voda cel Cumplit a obtinut o victorie stralucita imporiva
ostilor turcesti. Istoria consemneaza in aceste locuri si alte evenimente memorabile: trecerea prin tinutul
Putnei si prin Focsani a lui Mihai Viteazul in 1600, in drumul sau victorios pentru realizarea visului unirii
intr-un singur stat a Tarii Romanesti, Moldovei si Transilvaniei.

Intre anii 1714 si 1734, vrancenii au luptat impotriva cotropirii de catre maghiari a unor munti daruiti lor de
catre marele Voievod, iar in primele doua decenii ale secolului XIX pentru iesirea din boieresc, Vrancea
fiind facuta danie visternicului Iordache Rosset Roznovanu de catre domnitorul Constantin Ipsilanti.

Intre evenimentele de seama petrecute pe teritoriul judetului Vrancea mentionam si luptele de la

Martinesti si Focsani din timpul razboiului ruso-turc din 1789.

Dezvoltarea social-economica si culturala dintre cele doua razboaie mondiale si apoi din anii socialismului
s-a inscris pe coordonatele generale ale evolutiei Romaniei, un reviriment cunoscand dupa 1990, judetul
Vrancea situandu-se printre primele din tara in ceea ce priveste economia de piata.

Judetul Vrancea - Obiective turistice in Vrancea

In judetul Vrancea istoria romana, cultura si civilizatia sunt reprezentate deurmatoarele obiective turistice:

- Manastirea Mera - o constructie fortificata construita in 1685; este singura cladire construita in Romania
de catre familia Cantemir (patrioti, conducatori si invatatori).
- Pivnitele domnest de la Odobesti, construite in 1839 unde se gaseste cea mai mare si bogata colectie de
vinuri imbuteliate din Romania, apatinand unitatii Vincon din Focsani.
- Biserica de lemn (s-au folosit grinzi de stejar) din satul Prisaca-Valea Sarii, construita in 1770 pe cursul
superior al raului Putna.
- Muzeul Satului care este o sinteza a traditiilor populare, agricultura traditionala si tehnici artizanale,
obiceiuri si conditii de locuit din Vrancea -este situat in Crangul Petresti, la 7 km distanta de Focsani.
- Mausoleul Eroilor Romani inchinat soldatilor care au murit pe linia frontului de la Marasesti-Marasti-
Soveja-Focsani-Sud, in Primul Razboi Mondial.

Judetul Vrancea - Oferte turism

In judetul Vrancea turismul este la el acasa datorita reliefului foarte variat si istoria foarte veche si agitata
a locuitorilor aceste zone.

Soveja este una dintre cele mai cunoscute statiuni balneo-climaterice. Este cunoscuta datorita traditiilor

2
 Elemente de marketing turistic in Vrancea,

Introducere
Vrancea era numita în trecut VARANCHA care înseamna "pamântul padurilor" sau
"pamântul negru", deoarece o treime din suprafata judetului este acoperita de paduri.
În acest judet exista elemente de patrimoniu si evenimente deosebite, unele fiind unice în
tara.

Elemente de patrimoniu natural:

- Focul de la Andreiasu - emanatie de gaze cu ardere permanenta la suprafata;

- Cascada Putna, la 71 km distanta de Focsani, cu o lungime de 76 m, 14 m înaltime si un
debit de 9 metrii cubi pe secunda.;
- Rezervatia naturala « CHEILE TISITEI » aflata la 850 de metri altitudine, masoara 4,5
kilometri lungime, fiind una dintre cele mai mari zone protejate de pe teritoriul Vrancei,
unde poti întâlni capre negre sau o pasare de dimensiuni mici, denumita fluturasul de
stânca;
- cea mai mare podgorie din România - Odobesti, Cotesti, Panciu, etc..
- zona activa seismic din România, epicentrul seismic aflându-se în satul Vrâncioaia,
unde se gaseste o moderna statie seismologica;
- Crescatoria de pastravi din satul montan Tulnici,

Elemente de patrimoniu arhitectural:

- Manastirea Mera - o constructie fortificata construita în 1685; singura cladire construita

în România de catre familia Cantemir (patrioti, conducatori si învatatori);
- Pivnitele domnesti de la Odobesti, construite în 1839 unde se gaseste cea mai mare si
bogata colectie de vinuri îmbuteliate din România, apartinând unitatii "Vincon" din
Focsani;
- Biserica de lemn (s-au folosit grinzi de stejar) din satul Prisaca-Valea Sarii, construita în
1770 pe cursul superior al raului Putna.
- Mausoleul Eroilor Români închinat soldatilor care au murit pe linia frontului de la
Marasesti-Marasti-Soveja-Focsani-Sud, în Primul Razboi Mondial.
- Teatrul "Maior Gheorghe Pastia",cu foita de aur, o impresionanta cladire europeana
oferita locuitorilor din Focsani în 1913.
- Piata Unirii din Fossani - un ansamblu arhitectonic de cladiri istorice si civice construite
în anii '70; în centru se afla Obeliscul Unirii, înalt de 19,64 m, din granit rosu si care are
la baza sa octagonala un basorelief din bronz în care sunt redate 85 de personaje din
istoria Românie;

Elemente de patrimoniu cultural si evenimente:

- Muzeul Satului Vrâncean care este o sinteza a traditiilor populare, agricultura

traditionala si tehnici artizanale, obiceiuri si conditii de locuit din Vrancea -este situat în
Crângul Petresti, la 7 km distanta de Focsani;
- Casa memoriala Ion Roata, un taran batrân, ales membru al Divanului (un fel de
parlament), care a fost direct implicat în Unirea Principatelor;
- Casa memoriala Duiliu Zamfirescu, din Focsani;

3
- Soveja, una dintre cele mai cunoscute statiuni balneo-climaterice; este cunoscuta si
datorita traditiilor populare (aici s-a nascut balada "Miorita"); pastrarea traditiilor
(costume populare, serbari populare, târguri de artizanat, obiceiuri vechi <<Dansul
mastilor>>, prepararea cascavalului în coaja de brad si a pastravului în cetini de brad);
- Tabara de la Galaciuc, situata la circa 700 de metri altitudine, intr-o padure de brad; de
aici se pot vedea cinci din cele sapte sate întemeiate de feciorii Tudorei Vrâncioaia.

I. Segmentarea pietei turistice

Criterii de segmentare:
*Demografic * Psihografic
Sex -turisti femei Stilul de viata -turisti orientati spre sport
-turisti barbati -turisti orientati spre distractie Venituri -turisti cu venit.mici - turisti
orientati spre cultura
- turisti cu venit.medii - turisti orientati spre sanatate
- turisti cu venit. mari

Din site-ul www.informatorulmoldovei.ro :

Tulnici, cea mai frumoasa zona turistica a Vrancei

Adaugat pe Jan 11 in categoria | Vrancea |

Comuna Tulnici este cunoscuta din vechime pentru frumusetea si pitorescul locurilor.
Aflata la 65 kilometri de Focsani, ajungi în aceste locuri Dumnezeiesti dupa ce treci prin
comunele Bolotesti si Vidra. Dupa ce ai admirat peisajele mirifice din Valea Sarii si ai
strabatut un drum care serpuieste prin frumoasele tinuturi de legenda unde a trait baba
Vrâncioaia ajungi în Tulnici unde gasesti frumusetea muntilor Vrancei.

Cand am ajuns la Tulnici, în acest tinut legendar considerat centrul Vrancei istorice,
soarele lumina întreaga zona, iar zapada parea ca straluceste pe vârful muntilor.

Inca de la intrare în comuna Tulnici observi ca ai ajuns într-o zona turistica pentru ca din
loc în loc exista numeroase case de vacanta, pensiuni si hoteluri.

4
Satul Tulnici este strabatut de un drum larg, recent asfaltat ce urca spre munte cu
ramificatii spre Coza-Paulesti. De la un capat la altul este strabatut de uliti cu case
însirate de o parte si alta care au porti frumos mestesugite.

De la Lepsa în sus zona este o mica Elvetie. În urma cu 40 de ani s-a cerut aprobarea
autoritatilor sa se construiasca câteva case de vacanta. La acea vreme nimeni nu banuia
ca se vor construi sute de astfel de locuinte.

Frumusetea locurilor i-a atras pe multi iubitori de munte si dupa cum spunea Simion
Harnea, în naratiunea “O poveste din Poiana Lepsa”, „o mai fi poate si prin alte parti
locuri minunate si frumoase, dar eu spun ca înfatisare mai placuta, mai mareata si dulce
ca în causul muntilor Vrancei nu se gaseste în multe parti. Raiul acestei tari este Lepsa”.
Se spune ca locul acesta ascuns în capul Carpatilor este ferit de primejdii si mai prielnic
vietii, cu ierni blânde fara învaluiri de furtuni aspre pentru ca nici crivatul nu zburda cu
atâta furie ca în limpezisul câmpiei, fiind strunit de spinarile muntilor iar verile sunt de
obicei dulci si racoroase.

Am ajuns în Tulnici în ziua de Boboteaza, zi când satenii de aici s-au adunat la biserica
“Sf. Ioan Botezatorul” pentru a lua apa sfintita. Se pare ca doar în aceste locuri
binecuvântate se mai pastreaza cruci de gheata în preajma caruia preotul satului împarte
agheasma credinciosilor.

Oamenii locuri sunt cunoscuti ca ospitalieri si cu frica de Dumnezeu. Ajunsi la primaria

Tulnici l-am gasit pe primul gospodar al satului care abia se întorsese de la slujba de
Boboteaza si era ocupat cu problemele comunitatii.

Alimentarea cu apa cea mai stringenta problema a tulnicenilor

Fire deschisa, edilul ne-a vorbit despre problemele comunitatii din Tulnici dar si despre
realizarile si proiectele de viitor ale comune. Vasile Agurida este la al treilea mandat si
chiar daca în acest timp Tulniciul a capatat o alta înfatisare, edilul este suparat ca din
cauza lipsei banilor nu se vor putea finaliza o serie de proiecte. “Apa este o problema la
Tulnici. Avem proiect de realizare a alimentarii cu apa a comunei, dar din lipsa fondurilor
nu se va finaliza prea curând. Anul trecut am avut un proiect aprobat prin Hotarârea de
Guvern 577, dar ni s-a dat doar o parte din bani si, desi acest proiect trebuie finalizat în
2010, nu cred ca vom primi fonduri. Mai avem un studiu de fezabilitate pentru alimentare
cu apa a satelor Lepsa si Gresu. Daca guvernantii nu vor aloca fonduri, aceste proiecte
vor ramâne doar pe hârtie. Exista apa în Tulnici doar pentru ca multi localnici si-au forat
puturi de apa. Daca nu voi reusi sa duc la bun sfârsit aceste proiecte nu voi mai candida,
pentru ca atunci când am venit la primarie eu aveam o afacere a mea si singurul lucru
care m-a determinat sa candidez a fost dorinta ca localitatea sa capete o alta înfatisare”,
ne-a spus primarul comunei Tulnici.

Vasile Agurida a fost alaturi de cetatenii comunei, i-a ascultat când acestia i-au povestit
necazurile si i-a ajutat sa-si rezolve problemele. În ultimii ani a reusit, împreuna cu
oamenii din echipa sa, sa asfalteze sau sa balasteze drumurile, sa repare si sa modernizeze
unitatile de învatamînt si sa construiasca, ajutat fiind de reprezentantii Obstei Tulnici, un
camin cultural nou. „În satul Tulnici, spre Coza, am construit un pod peste râul Putna.
Înainte oamenii nu puteau trece prin zona deoarece nu aveau pe unde. Am asfaltat drumul
Tulnici-Coza si au fost balastate drumurile comunale pe o lungime de 10 kilometri. Am

5
facut reparatii capitale la drumul comunal 68, Coza-Alunu, pe o lungime de 3 kilometri.
Acest drum a fost distrus de inundatiile din 2005. Distruse de inundatii au fost si
drumurile comunale din satele Coza si Tulnici, în apropierea râului Putna, care au fost
reparate pentru ca oamenii sa se poata deplasa în conditii civilizate. Am efectuat reparatii
capitale la scolile din Gresu, Lepsa, Tulnici si Coza si am modernizat gradinitele din
Tulnici si Coza”, a mai precizat primarul comunei Tulnici.
La nivelul localitatii functioneaza Serviciul de salubritate, care a fost dotat cu fonduri de
la bugetul local. De asemenea, a fost înfiintat si un Serviciu voluntar pentru situatii de
urgenta, care a fost dotat cu o autospeciala tip APKA, ce actioneaza la nivelul întregii
comune. „În satul Lepsa, unde sunt aproximativ o mie de case de vacanta, am construit o
statie de epurare a apelor uzate si reteaua de canalizare. Fondurile au fost alocate prin
programul SAPARD. Era absolut necesara realizarea acestei investitii, dat fiind ca zona s-
a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. De asemenea, am extins si modernizat aductiunea
cu apa în satul Tulnici pe o distanta de 4 kilometri. Sediul Primariei a fost modernizat, iar
în cadrul Consiliului Local am înfiintat un Centru de informare si acces la internet. Aici
vin oameni din toata comuna, inclusiv turisti, pentru a se informa. Sala are 20 de
calculatoare toate conectate la internet”, a continuat Vasile Agurida.
Domnia sa a precizat ca au fost efectuate reparatii capitale si lucrari hidrotehnice la
pârâul Streiu, ca urmare a distrugerilor provocate de inundatiile catastrofale care s-au
abatut asupra judetului în 2005. „Am demarat lucrarile pentru constructia unei statii de
epurare si a retelei de canalizare în satul Tulnici, dar si pentru finalizarea acestui proiect
nu sunt bani. Valoarea investitiei este de un milion de euro”, afirma primarul comunei
Tulnici.

Una dintre cele mai mari obsti satesti din România

Tulnicenii ca mai toti vrâncenii s-au gândit ca, numai prin unire, pot face fata
vicisitudinilor vietii, atât în apararea drepturilor fata de dusmanii din afara, cât si pentru
apararea drepturilor pe care le-au mostenit din mosi stramosi în interiorul mosiei Vrancei.
Astfel, în 1910 si în Tulnici a fost înfiintata o obste ce avea pente 500 de membri. Dupa
caderea comunismului, la Tulnici s-a reînfiintat obstea care acum este una dintre cele mai
mari din tara, având 16 000 hectare de padure si 3 000 hectare de pasuni. De-a lungul
timpului, obstea a reusit sa aiba în fiecare an un profit substantial si pe lânga faptul ca
este dotata cu utilaje moderne de prelucrare a lemnului, fiecare membru dintre cei 3 000
de obsteni primeste dividente. De asemenea are si o cladire moderna construita din
venituri proprii.

Pârtie de schi la Lepsa

Primaria mai are un proiect pentru constructia unei pârtii de schi. „Este un proiect al
Consiliului Judetean în colaborare cu austriecii. Daca în Tulnici va fi amenajata o pârtie
de schi, aici vor veni sa schieze turisti din toata Europa”, a mai spus Vasile Agurida.

Partia urmeaza sa se amenajeze în punctul Lepsa – Potok. Va fi o partie moderna dotata

cu telecabina.

Am plecat din Tulnici când soarele se pregatea sa se ascunda dupa muntii împaduriti si se
întrevedea o noapte frumoasa de iarna cum numai aici poti admira. A doua zi era iarasi
sarbatoare, era ziua Sfantului Ion, pe care localnicii se pregateau sa o serbeze conform
traditiilor mostenite din tata în fiu. (M OLTEANU)

6
Articol din www.realitatea.net :

Podgoriile şi zona turistică montană din Vrancea vor fi

promovate cu fonduri europene
01 feb 2010, 10:26 | Actualizat Marţi, 02 Februarie 2010 03:36

REALITATEA.NET
Consiliul Judeţean a iniţiat două proiecte de promovare a traseelor
turistice din podgoriile Panciu, Coteşti şi Odobeşti şi din zona de munte
cunoscută sub numele de "Vrancea arhaică".

CJ vrea să promoveze cu bani europeni zona montană din Vrancea

Consiliul Judeţean Vrancea depune spre finanţare din fonduri alocate prin Programul Operaţional
Regional două proiecte de promovare a celor două zone cu potenţial turistic ale judeţului: zona de
deal, care include podgoriile Panciu, Coteşti şi Odobeşti şi localităţile din zona montană, în care se
păstrează încă obiceiuri arhaice.

Proiectul "Drumul podgoriilor vrâncene" vrea să atragă turişti prin crearea şi marcarea unui traseu
turistic care să includă obiective turistice dar şi combinate de vinificaţie şi crame din zonele viti-vinicole
Odobeşti, Panciu şi Coteşti. Promovarea locaţiilor va fi realizată şi prin organizarea de evenimente,
diseminarea de materiale promoţionale şi realizarea unui site.

"Vrancea turistică" propune dezvoltarea turismului etnocultural în localităţile din "Vrancea arhaică":
Boloteşti, Vidra, Valea Sării, Bîrseşti, Negrileşti, Păuleşti, Tulnici, Vrâncioaia, Năruja, Paltin, Nereju,
Nistoreşti, Spulber. Una din cele mai vechi tradiţii din zona de munte, boteitul oilor de la Negrileşti, va fi
promovată prin permanentizarea unui târg de produse tradiţionale.

Bugetul fiecăruia dintre cele două proiecte se ridică la 140.000 euro. Cererile de alocare a fondurilor
vor fi depuse spre finanţare din Programul Operaţional Regional, Axa 5, "Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului".

Din www.romania-tourist.info :

7
 Mausoleul din Soveja, Vrancea este situat în Moldova, în apropierea localității Soveja
având coordonatele GPS cu latitudine 45.99992893150061 și longitudine
26.648013305664108 Aici poți vedea o hartă turistică și rutieră a zonei Moldova unde
este situat obiectivul turistic Mausoleul din Soveja, Vrancea. Deasemenea poți vedea și
alte obiective turistice care se află în apropierea Mausoleul din Soveja, Vrancea pentru ați
forma o imagine despre ce și cum poate fi vizitat în zona Moldova prin apropiearea
obiectivului turistic Mausoleul din Soveja, Vrancea.

LEPSA:

Cea Mai Apropiata Localitate - Soveja

Coordonate Geografice
latitude: 45.95,
longitude: 26.5667

Zona Turistica
Moldova

Accesibilitate
teren dificil dar accesibil cu mașină/vehicul de teren

Agrement
drumetie, natura, catarat, rural

Descriere

Situata pe DN 2D la circa 75 km de orasul Focsani, de-a lungul riului Putna, intr-o zona
de un pitoresc coplesitor, localitatea LEPSA incearca sa devina un pivot al turismului
romanesc. Veche asezare de padurari si crescatori de animale, fructificind avantajele
zonei montane in care este amplasata, aceasta localitate a cunoscut o dezvoltare deosebita
in ultimii ani. S-au constuit adevarate cartiere de case de vacanta printre care si pensiuni
turistice si agroturistice.

Ca atractii turistice enumeram:

Rezervatia geologica si peisagistica Cascada Putnei. Dupa confluenta cu paraul

Tisita,raul Putna curge printr-o vale ingusta,sapata de-a lungul vremii in gresii dure.Apele
tumultoase ale Putnii au sapat in mod diferentiat,in functie de duriatatea rocilor,formand
o cadere de peste 12 m,iar zona este cunoscuta sub numele de Cascada Putnei.Pentru
protejarea obiectivului a fost declarata zona ocrotita suprafata de 10ha.

Un obiectiv deosebit este si PASTRAVARIA LEPSA infiintata in 1955 cu o capacitate

de 10 tone pastravi, pentru consum si repopulare ape.

Rezervatia forestiera, geologica, zoologica, floristica Tisita, a fost extinsa la

5400,1ha.Aceasta cuprinde resturi de paduri seculare pe Masivul Tisaru si Cheile Tisitei-
o vale adanca si ingusta, sapata de-a lungul timpului de paraul Tisita.Se mai gasesc aici o

8
flora si o fauna interesanta cu multe endemiste si specii rare: capre negre, ursi, caprioare,
cerbi.

1. Rezervatia naturala Cheile Tisitei

Plimbare pe cheile Tisitei...

Asezata in inima muntilor si dealurilor vrancene, Lepsa este o oaza de liniste si

frumusete, un loc unde turistul revine mereu pentru a se intalni cu natura si pentru a se
regasi pe sine. Drumetii in salbaticia Cheilor Tisitei, refacere si odihna pe malurile
Putnei, intr-un peisaj mirific, sau regasirea pacii sufletesti la Manastirea Lepsa sunt
cateva dintre placerile unei vacante minunate pe care o puteti petrece la Lepsa.

Una dintre principalele atractii ale zonei atat pe timp de vara, cat si in sezonul rece este
rezervatia naturala Cheile Tisitei. Aici, paraul Tisita a sapat o vale adanca intre Tisaru
Mare si magura Rapa Caprei, formand aceste chei de o deosebita frumusete. Rezervatia
naturala, aflata la 850 de metri altitudine, masoara 4, 5 kilometri lungime, fiind una dintre
cele mai mari zone protejate de pe teritoriul Vrancei. Daca vizitati rezervatia, cu putin
noroc puteti intalni pe versantii stancosi cateva capre negre, specie ocrotita prin lege. Tot
aici traieste si o pasare de dimensiuni mici, denumita fluturasul de stanca. Pe teritoriul
rezervatiei traiesc si alte animale salbatice, printre care si ursi, insa pe acestia nu si-ar
dori sa ii intalneasca de aproape nici un turist.

Indiferent in ce perioada a anului veniti la Lepsa, puteti intra macar cateva minute in
mica bisericuta a Manastirii Lepsa. Amplasata intr-un cadru natural deosebit de pitoresc
si ingrijita cu multa dragoste de maicute, Manastirea Lepsa este unul dintre cele mai
vechi asezaminte spirituale din spatiul vrancean. Manastirea, care poarta hramul
"Nasterea Maicii Domnului", a fost initial ridicata in anul 1789 de localnici pe locul
primit ca danie "de batranul Grigorie Gherman din Tulnici". Daramata in 1927 si refacuta
din lemn in 1936, aceasta manastire a fost reinfiintata dupa anul 1989.

La cativa kilometri de Lepsa se afla Cascada Putnei, o rezervatie naturala in miniatura.

Aici ajungeti coborand pe niste scari de piatra protejate cu balustrade. Cascada are circa
80 de metri lungime, iar apa se strange intr-un lac cu o adancime de aproximativ 12
metri.

(sursa: http://www.turistinfo.ro )

VALEA NARUJEI

Cea Mai Apropiata Localitate

Nistoresti, Vrancea

Coordonate Geografice
latitude: 45.80805822242841,
longitude: 26.57128067016606

Zona Turistica
Moldova

9
 Accesibilitate
teren dificil dar accesibil cu mașină/vehicul de teren

Agrement
pescuit, sanatate, drumetie, natura, catarat, sport agrement, istorie, cultura, traditie,
legende

Descriere

Vrancea - taram ascuns si ocrotit de Subcarapatii si Muntii Vrancei, poate pe nedrept

uitat de turisti. Un spatiu unde cine va incerca sa patrunda pe poteci si drumuri circulate
sau mai putin batute va cunoaste satisfactii nebanuite.

Daca Putna vranceana cu a sa cascada impresionantate face sa te simti mai putin muritor
exista acolo, in imparatia Zboinei Frumoase, un alt colt de rai, Cheile Narujei, cu
caldarile sale (asemenea caldarilor Zabalei), cu cascade impresionante. In preajma le
stau cetatile Misunei, splendida zamislire in gresie. Intr-acolo ne vom indrepta pasii,
uitand de agitatia inceputului de vara.

Valea Narujei este o zona foarte frumoasa dar foarte putin cunoscuta din Muntii
Vrancei. Aici se gasesc mai multe rezervatii naturale printre care Cheile Narujei 1,
Cheile Narujei 2, Padurea Verdele, Lacul Negru (turbarie activa), Cascada Misina

De la Focsani, urmand drumul medernizat inspre Depresiunea Vrancei si apoi spre rama
muntilor cu acelasi nume ce o ocrotesc inspre vest, pe la Naruja si Nistoresti, pana la
Vetresti - Herastrau sun 65 km. Din comuna ce include si satele Podu Schiopului si
Bradetu un drum forestier patrunde in lungul afluentului Zabalei, Naruja, inspre izvoarele
pline de farmec si liniste.

In satul Herastrau poate fi vizitata biserica din lemn, durata la anul 1870, renumita
pentru cele patru icoane pictate in stil bizantin, pe lespezi de piatra. Pornim din sat (500
m altitudine), inspre vest. Dupa 1,5 km. ajungem la gura paraului Valea Neagra, iar mai
sus - inspre dreapta - porneste (insotit de marcajul banda galbena) drumul ce urca prin
preajma schitului Valea Neagra (monument istoric din 1746, numit si schitul Vrancei)
inspre Varful Zimnicea.

Dupa inca 1,25 km, tot la dreapta, urca drumul spre satul Bradetu, cocotat pe culmile de
pe stanga Narujei. Treptat valea se ingusteaza. Dupa 2 km. de mers pe drum sosim la
confluenta Narujei cu Paraul Secatura. Puncul numi Botu Misunei adaposteste cateva
case ale forestierilor.

De aici, poecamarcaa cu banda albastra urca spre culmea Misunei, inspre Vf. Zboina
Frumoasa. De acum patrundem cu adevara in munte. Valea se ingusteaza tot mai mult.
Straturile de gresie, dispuse in pozitii parca nefiresti (inclinate sau orizontale, la foarte
mica distanta) srang in chingi puternice apa zglobie. Ceva ne spune ca dupa desele
schimbari de directie ne asteapta o surpriza. Si inr-adevar, la varsarea Paraului Misuna, in
stanga drumului marcat cu punct albastru, se deschide o lume minunaa a microformelor
de relief sculptate in gresie: chei inguste si intunecoase, marmite laterale, praguri si
repezisuri, mici cascade, etc.

10
 Abaterea pe care o facem din "drumul mare" ne va oferi momente unice de satisfacere a
curiozitatii, dorintei de frumos si inedit. Putin in amonte, 15 - 20 de metri, se afla
Caldarile Narujei (Cascadele Narujei). Peste cele trei praguri de roca cu duritati
diferite din albia ingusta apa de culoarea turcoazului se arunca vijelioasa. Curgand cand
pe patul de roca al unui veritabil jgheab stancos, cand despletindu-si undele pe latimea
unor praguri, Naruja dovedeste ca lucrul sau nu este mai prejos fata de cel al Putnei,
creatoarea cele mai frumoase cascade a Vrancei. Fagii prezenti in preajma albiei sau pe
talazul drumului ne indeamna la un popas mai lung.

Nu mult mai sus, din drumul forestier principal ce urca pe Valea Narujei inspre amonte
se desprinde un altul, care, in panta accentuata sau curba de nivel, ne poarta spre sud,
ajungand la obarsiile Misunei, la Cascada Boului (situata la circa 1000 m altitudine).

De la capatul drumului forestier, pe poteci tainice, cei indrazneti pot urca direct spre
Zboina Frumoasa (un varf de 1657 m), unul din "farurile" Muntilor Vrancei, de pe care se
pot admira multe din cotloanele ascunse ale acestei zone. De astfel, de la Gura Balosului
(afluent al Narujei) marcarea punct albastru urca in Culmea Zboinei, coboara apoi la
Caldarile Zabalei si urca din nou poposind pe Vf. Lacauti (1777 m), binecunoscutul reper
al Carpatilor Curburii.

Daca dorim, puem sa urcam in sudul Narujei pentru a cunoaste si un al doilea sector se
chei (mai inguste si mai spectaculoase). Ele incep in amonte de Gura Balosului si tin 3
-3,5 km. Drumul forestier, insotit de marcajul cruce albastra, urca aproape de firul apei
(pe sub steiuri de gresie si marna dispuse impreuna si cu alte roci sedimentare, in pozitii
structurale, uneori nefiresi, cutate sau redresate pana la verticala) fie in inalul versantului.

Al doilea sector de chei ale Narujei si Lacul Negru (acumulare de alunecare ce

adaposteste elemente de flora si fauna deosebite) fac parte dintr-o rezervatie naurala
ocrotita de lege si de iubitorii naturii.

Ca si primul sector de chei (inclusiv Caldarile Narujei si Cetatile Misunei) se Cer

ocrotite de noi toti. Inspre izvoare, drumul forestier urca in Saua Tisitei, usurand accesul
in zona inalta a Muntilor Vrancei. Acolo, in preajma codrilor seculari de conifere, langa
izvoare bogate si reci, puem pune cortul si priviin aina noptii luna plina sau puzderia de
stele. Curand, in taieturile de arbori se va coace zmeura, pe care o iubeste atat omul, cat si
ursul carpatin. Vantul aduce de pretutindeni miresmele aromate ale unor plante de munte,
iar noi trebuie sa hotaram: mai ramanem inca o noape pe plaiurile vrancene, la foc de
tabara si cantec de pasari sau ne retragem in ininsul depresiunii atat de populate.

MAUSOLEUL DE LA MARASESTI

Cea Mai Apropiata Localitate

Focsani

Coordonate Geografice
latitude: 45.8816536,
longitude: 27.2101621

11
 Zona Turistica
Moldova

Accesibilitate
autobuz, cursa periodică

Agrement
istorie, cultura, traditie, legende, cetati, orase, muzee

Descriere

Mausoleul de la Marasesti
Mausoleul de la Marasesti - Monumentul Eroilor din Razboiul de Intregire Nationala se
afla la kilometrul 202 pe drumul national ce leaga orasul Focsani de Adjud, pe locul in
care, in vara anului 1917, s-a desfasurat glorioasa batalie de la Marasesti.
Mausoleul de la Marasesti este cel mai impunator din tara si printre cele mai
maiestuoase de acest fel din Europa, fiind un monument dedicat eroilor Primului Razboi
Mondial.
Pe campiile de lupta de la Marasesti armata romana a tinut piept atacurilor armatei
inamice, care voia sa strapunga poarta Moldovei pe la Marasesti. Raspunsul a venit cu o
forta de nezdruncinat: "Pe aici nu se trece!". Intre 21 iulie - 21 august 1917 la Marasesti
si in imprejurimi armata romana a obtinut o stralucitoare si rasunatoare victorie.
In confruntarile de la Marasesti au pierit 480 de ofiteri si 21.000 de soldati romani.
Actualmente mausoleul adaposteste 5.073 de soldati si ofiteri in 154 de cripte individuale
si 9 cripte comune de pe 18 culoare.
Mausoleul de la Marasesti - "Intru slava eroilor neamului"
In memoria celor care si-au jertfit viata in luptele de la Marasesti, s-a inaltat Mausoleul
"Intru slava eroilor neamului", cum sta scris pe frontispiciul acestuia. Initiativa construirii
Mausoleului Eroilor apartine Societatii Ortodoxe Nationale a Femeilor Romane in cadrul
Congresului din data de 8 iunie 1919.
La data de 8 octombrie 1919 s-a fixat locul unde urma sa se inalte Biserica Neamului,
pamantul pe care avea sa se ridice Mausoleul fiind donat in anul 1921 de catre Georges
Ulise Negropontes.
Monumentul, printre cele mai importante de acest fel din Europa, a fost realizat dupa
planurile arhitectilor George Cristinel si Constantin Pomponiu - castigatori ai concursului
de proiecte si premiati cu 40.000 de lei aur - intre anii 1923-1938 si a fost inaugurat in
mod oficial oficial la data de 18 septembrie 1038.
Piatra de temelie s-a pus in data de 6 august 1923. La data de 28 septembrie 1924 s-au
inaugurat criptele in prezenta Reginei Maria si a unor personalitati ale timpului. Edificiul
are 154 de cripte si gropi comune, in care sunt ingropati peste 5.000 de soldati si ofiteri
romani cazuti in Marele Razboi. Lucrarile s-au reluat dupa 12 ani, in anul 1936.
In vara anului 1924 a inceput reinhumarea osemintelor ostasilor cazuti pe campul de
lupta in criptele mausoleului, iar in august s-au depus osemintele Generalului Eremia
Grigorescu, comandantul Armatei I Romane pe timpul luptelor de la Marasesti.
Dupa 12 ani de la inaugurarea criptelor, in anul 1936, s-au reluat lucrarile de zidire la
"Cupola Gloriei" ale carei basoreliefuri au fost sculptate de catre Cornel Medrea si Ion
Jalea , acestea redand diferite episoade din timpul crancenelor batalii de la Marasesti.
Pictura interioara a fost executata de catre Eduard Saulescu.

12
 La data de 18 septembrie 1938, in prezenta Regelui Carol al II-lea, s-a desfasurat
ceremonia inaugurarii Mausoleului. Monumentul adaposteste in 154 de cripte individuale
si 9 cripte commune dispuse pe 18 culoare un numar de 5.073 de ostasi si ofiteri.
Tot in anul 1938, cu prilejul inaugurarii, a fost emisa o medalie jubiliara, cu diametrul
de 60 de milimetri, in trei variante: aur, argint si bronz. Pe aversul medaliei se aflau
efigiile regilor Ferdinand I (in dreapta) si Carol al II-lea (in stanga), fata in fata, iar in
mijloc, dedesubt, se afla stema Regatului Romaniei. Pe revers, in mijloc, este infatisat
Mausoleul Eroilor de la Marasesti.
Pe frontispiciul Mausoleului s-au inscris si numele localitatilor unde s-au purtat
principalele batalii de pe frontul romanesc.
Mausoleul de la Marasesti - stabilirea Eroului Necunoscut
In anul 1923, in fata Mausoleului, a fost stabilit Eroul necunoscut de catre un copil de
trupa. Tatal baiatului murise in primul razboi mondial, fiind unul dintre miile de eroi
necunoscuti. Dupa ce si mama lui a murit, baiatul a fost crescut langa Regimentul din
Craiova. Pentru ca a fost cel mai bun elev din promotie, Sandulescu a fost desemnat sa
aleaga eroul necunoscut.
In fata Mausoleului au fost aduse 10 sicrie cu cate un erou necunoscut din fiecare zona
istorica a Romaniei. Baiatul s-a oprit in fata sicriului din Oltenia. Se pare ca ar fi spus:
"Acesta este tatal meu".
Acest sicriu a fost transportat in Parcul Carol din Bucuresti, unde a ramas pana in 1958,
cand a fost construit Mausoleul Eroilor Comunisti, apoi dus din nou la Marasesti si
ingropat in fata Mausoleului.
In annul 1993, sicriul a fost scos din cripta si depus pentru o luna si patru zile in
Mausoleu, iar cripta, mutata in Parcul Carol. In luna septembrie a anului 1993, Eroul
Necunoscut a ajuns din nou in Capitala, unde se afla si acum.
Mausoleul de la Marasesti - "Cupola Gloriei" si "Culoarul Cavalerilor"
Construit din beton armat placat cu blocuri de andezit de Deva, acesta are o forma
circulara - 30 de metri inaltime si 40 de metri in diametru. Partea superioara a
monumentului este terminata cu o cupola - "Cupola gloriei" - a carei baza este flancata de
patru vulturi din granit de Deva, inconjurata de o imensa friza in basorelief, cu o
suprafata totala de 100 de metri patrati.
Trei terase suprapuse conduc spre intrarea in cupola, care este decorata in interior cu o
pictura in fresca creata de pictorul Eduard Saulescu. La parterul impresionantului
monument se afla criptele care adapostesc osemintele soldatilor si ofiterilor romani.
In centrul mausoleului este dispus sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, decedat la
21 iulie 1919. Generalul Eremia Grigorescu fost decorat cu Steaua Romaniei si Ordinul
Sfantul Gheorghe si Sfanta Ana al Tarului Rusiei, a fost Prim Cavaler al Legiunii de
Onoare si a primit o sabie de samurai avand gravate cuvintele "Pe aici nu se trece!".
Pe "Culoarul Cavalerilor", alaturi de maiorul mitralior Grigore Ignat sau locotenentul
Gabriel Pruncu, se afla si mormantul Mariucai Zaharia, copila de 12 ani din Haret care a
ajutat armata romana, transmitand din nucul aflat in spatele casei date despre inaintarea
nemtilor, pana in momentul in care a fost doborata de glontul unui lunetist neamt.
In incinta mausoleului a fost amenajat, intr-o cladire separata, un muzeu al luptelor
desfasurate pe aceste locuri, care ofera vizitatorului imagini foto-documentare, armament
si echipament militar din dotarea armatei romane la vremea respectiva, obiecte personale
ale Ecaterinei Teodoroiu cazuta in timpul luptelor desfasurate pe valea Susitei.
La etajul superior se afla o rotonda in care sunt asezate, in mod simbolic, drapelele
unitatilor romane participante la batalia de la Marasesti.

13
 MAUSOLEUL DIN SOVEJA

Cea Mai Apropiata Localitate

Soveja

Coordonate Geografice
latitude: 45.99992893150061,
longitude: 26.648013305664108

Zona Turistica
Moldova

Accesibilitate
teren dificil dar accesibil cu mașină/vehicul de teren

Agrement
drumetie, natura, istorie, cultura, traditie, legende

Descriere

Mausoleul Soveja

In satul Dragosloveni ce apartine de comuna Soveja s-a inaltat un mausoleu in memoria

celor cazuti in luptele din 1916-1918 asa cum consemneaza inscriptia de pe frontispiciul
monumentului : “Aici odihnesc ostasii cazuti pe aceste plaiuri in razboiul 1916-1919.
Urmasii bravilor ostasi au inaltat din blocuri de piatra si beton un mausoleu in anul
1929, care adaposteste in cripte oseminte ale ostasilor romani si rusi. Pe placile de
marmura din fata criptelor au fost inscrise numele celor identificati. Pe latura de vest se
afla groapa comuna ( osuarul ) care adaposteste 2000 de oseminte.
Monumentul care are aspectul unei cetati de piatra strajuie de pe inaltimea pe care s-a
ridicat spre a aminti generatiilor viitoare de jertfa celor cazuti la datorie.
Alaturi, intr-o cladire situata in spatele mausoleului, s-a amenajat un muzeu in care s-a
expus material foto-documentar si armament folosit de ostasii romani in timpul luptelor
din primul razboi mondial.
Sursa:http://www.vrancea.com.ro/Muzeul-Vrancei/Mausoleul_Soveja.html

CASA MEMORIALA ION ROATA

Cea Mai Apropiata Localitate

Gura Văii

Coordonate Geografice

latitude: 45.72291569068791,
longitude: 27.18428344726567

14
 Zona Turistica

Moldova

Accesibilitate

mașina de familie, fără mijloace de transport în comun

Agrement

drumetie, natura, istorie, cultura, traditie, legende, rural

Descriere

Localitatea: Gura Vaii

Adresa: Campuri
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): VN-IV-m-B-06624

Casa lui Mos Ion Roata, monument istoric , reprezinta o casa taraneasca de sfarsit de
secol XIX. Aici s-a amenajat o expozitie in memoria celui care a reprezentat judetul
Putna in calitate de deputat in divanul Ad-hoc al Moldovei .
Transformarea casei fostului deputat in Casa Memoriala in anul 1959, cu ocazia
centenarului Unirii Principatelor Romane, este “un gand curat de recunostinta si veneratie
pentru unul din romanii adevarati pentru care idea de dreptate si cinste, dragoste de neam,
au fost mai presus de orice”.

Casa memoriala a fost inaugurata la 24 ianuarie 1959, cu prilejul Centenarului Unirii

Principatelor Romane, in casa in care a locuit Ion Roata, din catunul Gura Vaii si
stramutata la soseaua ce leaga orasul Panciu de Soveja.

Casa cuprinde obiecte specifice ambientului familial si social in care a trait Ion Roata si
marturii documentare privind activitatea sa in Divanul ad-hoc al Moldovei (1857), ca
deputat al taranimii putnene.

Academia de Studii Economice

Facultatea de Comert – Specializarea Turism

15
 Valorificarea potentialului turistic din Judetul Vrancea

Capitolul 1. Localizarea si caracterizarea Judetului Vrancea

Asezare geografica si cai de acces

Pe harta Romaniei – judetul Vrancea poate fi identificat in zona sud-est, cuprins intre
coordonatele geografice 45°23 ´ si 46°11 ´ latitudine nordica si 26° 23´ si 27° 32´
longitudine estica, se invecineaza cu judetul Bacau, la nord, judetul Buzau, la sud - vest,
la est cu judetele Vaslui si Galati si judetul Covasna la vest, judetul Vrancea se intinde pe
4857 km 2 reprezentand 2 % din suprafata tarii, ocupand locul 30 pe tara ca suprafata si
locul 7 ca suprafata rurala.
Reteaua de localitati cuprinde doua municipii, Focsani si Adjud, orasele
Odobesti, Panciu, Marasesti si 59 de comune cu 331sate. Aceste localitati sunt distribuite
in proportie de 53% in zona de ses si 47% in zona de deal si munte.

Judetul Vrancea se cifra in anul 2005 la 393766 locuitori, din care 37,8% locuiau in
mediul urban, iar 62,2% in mediul rural. Structura pe sexe este relativ echilibrata pe
ansamblul judetului, populatia feminina reprezentand 50,9 la suta din totalul locuitorilor.

Tabelul nr. 1: Numarul de locuitori in Judetul Vrancea in 2005

- locuitori -

Romania 818c25i
Judetul Vrancea

Total persoane
21623849
393766

Mediu urban

16
 11879897
148999

Mediu rural
9743952
244767

Sursa: Breviar Statistic “Turismul Judetului Vrancea” editia 2005

Tabelul nr. 2: Populatia ocupata si numarul somerilor in Judetul Vrancea in 2006

- locuitori si %-

Romania 818c25i
Judetul Vrancea

Numar someri
Rata somajului
Numar someri
Rata somajului

Total persoane
5816400
5,425
68975
3,875

Barbati
3436300
6,050
44721
5,058

Femei
2380100
4,742
24254
2,708

Sursa: Statistici lunare la nivel national si la nivelul Judetului Vrancea, editia 2007

Ultimele date statistice arata ca rata somajului in Judetul Vrancea este mai scazuta decat
rata somajului pe total Romania, insa inregistreaza valori ridicate, pe termen mediu si
lung tinzandu-se la micsorarea acestui numar.

17
 Prin pozitia sa in teritoriu, Vrancea se afla de-a lungul celor mai importante artere
rutiere si feroviare care fac legatura intre sudul tarii, respectiv capitala si nordul Moldovei
. Unele dintre ele se racordeaza la magistralele rutiere sau feroviare europene, care leaga
sud-estul Europei sau Orientul, de nord -vestul Europei.

Judetul Vrancea totalizeaza 1783 Km de drumuri publice din care 209 Km drumuri
nationale, drumuri judetene 1031 Km si comunale 543 Km.

Cele mai reprezentative cai rutiere de comunicatii ale judetului sunt:

E 85 Giurgiu - Bucuresti -Buzau -Focsani - Bacau - Suceava - Siret ( aproximativ 90

Km pe teritoriu judetului ) importanta cale de acces sau de tranzit, parte a magistralei
europene care leaga sud - estul Europei sau Orientul de nordul si nord - vestul Europei.

DN 11 A Adjud- Onesti, continuand cu DN 12 A (Onesti-Comanesti-Pasul Ghimes-

Miercurea Ciuc) sau cu E 577 (Onesti-Pasul Oituz-Tg.Secuiesc-Brasov), artere
transcarpatice care leaga cele doua provincii istorice Moldova si Transilvania (circa 4 km
pe teritoriul judetului);

DN 2 Buzau-Focsani-Bacau-Suceava-Siret, suprapus, pe teritoriul judetului cu E 85;

DN 2 D Focsani-Tulnici-Odjula-Tg.Secuiesc, urmareste Valea Putnei, 96 km pe

teritoriul judetului (limita-vf.Musat-1503 m), importanta artera de legatura cu
Transilvania, iarna se circula mai greu, arareori este blocat din cauza conditiilor
meteorologice (inzapeziri);

DN 24, suprapus pe teritoriul judetului cu E 581 (Tisita-Cosmesti-Tecuci-Barlad-

Albita), se desprinde din E 85 la Tisita si face legatura cu punctul de frontiera Albita, pe
Prut-146 km (10 km pe teritoriul judetului).

Economie

Judetul Vrancea dispune de o industrie complexa si diversificata din aproape toate

ramurile, in care ponderea o detin industria textila si a confectiilor, alimentara si a
bauturilor, productia de mobilier, industria celulozei, hartiei si cartonului, industria de
masini si echipamente, industria de aparataj electric.

Agricultura in Vrancea are cu adevarat o traditie, si reprezinta sursa principala a

economiei judetului dispusa pe cele 3 forme de relief : munte, deal si cimpie.
Faima meleagurilor vrincene este dusa peste hotare de viticultura. Strugurii si
vinurile nobile sunt mesagerii podgoriilor cu un vechi renume : Panciu, Odobesti, Cotesti

Desi ponderea in Vrancea a detinut-o si o detine viticultura, situand-o astfel, pe

primul loc in tara, agricultura nu se reduce numai la atat.

18
 Pasunile si finetele ofera posibilitatea cresterii animalelor, ocupatie traditionala
romaneasca. Atat silvicultura cat si exploatarile agricole si, indeosebi, agricultura,
reprezinta sursa principala pentru ramurile industriale cu pondere in economia judetului
respectiv industrializarea lemnului si industria alimentara..

Culturile agricole ocupa o parte semnificativa a suprafetei judetului remarcindu-se

lanuri intinse de porumb, griu, orz, ovaz, sfecla de zahar si floarea soarelui.
Sectorul legumicol si livezile intinse de meri, peri , caisi si pruni constituie o alta
mindrie a locuitorilor din aceasta regiune.

Capitolul 2. Prezentarea potentialului turistic al Judetului Vrancea

Potentialul turistic al Judetului Vrancea este marcat prin doua componente:

Potentialul turistic natural

Relieful

Formele de relief ale judetului Vrancea pot fi asemuite cu niste trepte uriase, care
coboara de la vest spre est, prima treapta este constituita de muntii Vrancei, alcatuiti din
culmi si masive cu inaltimi de la 960m la 1873m. Principalele subunitati ale Muntilor
Vrancei sunt: Muntii Lacauti-Goru, Muntii Furu, Muntii Zboina Frumoasa, Muntii Coza,
Muntii Lepsei, Muntii Zboina Neagra[1].

Urmatoarea treapta este reprezentata de culmile deluroase, cu altitudini ce incep la

350m si continua variat pina la 1001m. In fine a treia treapta, ca o platforma intinsa pina
la cursurile de apa Siret, Trotus si Ramnic – o reprezinta campia.

Regiunea seismica cea mai activa din Romania 818c25i se afla in zona Vrancea, cu
epicentrul in comuna Vrancioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic doua
cutremure de pamint, cele mai multe imperceptibile simturilor omului. O moderna statie
seismica functioneaza in localitatea Vrancioaia.

Hidrografia

Teritoriul judetului este strabatut de o bogata retea hidrografica. Siretul formeaza spre
est pe cca. 80 km, limita cu Judetul Galati. Trotusul are cursul inferior(13 km) tot pe
teritoriul judetului si se varsa in Siret. Dintre apele ce strabat judetul cea mai importanta
este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei si curge in directia nord-
vest-sud-est pe 144 km, strabatand toate formele de relief. Bazinul ei hidrografic este de
2720 km2, colectand toate apele judetului, cu exceptia Zabrautilor, Susitei si Ramnicului,
a Berheciului si Zeletinului, ce trec prin extremitatea nord –estica a judetului, pe 4-5 km.
Zabala, cu un bazin hidrografic de 559 km2, izvoraste de sub versantul sudic al zonel
centrale a Muntilor Vrancei si curge pe 64 km. Milcovul(68 km lungime) izvorand de sub

19
Muntele Monteoru, se varsa in Putna in zona satului Rastoaca. In nord de sub Tiua
Golasa si Zboina Neagra, curge spre sud-est, pe 68 km, paraul Susita, cu un bazin de 410
km2, dar cu un debit in general sarac, ceea ce face ca pe ultimii sai 8 km apele sa dispara,
in albia de o mare permeabilitate. In extremitatea sudica a judetului curge partial
Ramnicul Sarat, care izvoraste de sub Varful Furu Mare.

Clima

Sub aspect climatic, teritoriul judetului este influentat de relief astfel incat media anuala
a temperaturii in zona de campie este de 9 grade Celsius, iar in zona de deal si munte,
intre 6 si 9 grade Celsius. Sub aspect pluviometric precipitatiile cele mai importante se
inregistreaza in lunile mai-iunie iar caderile de zapada din perioada decembrie-martie se
situeaza sub media pe tara, solul fiind acoperit in anii normali intre 80-120 de zile in zona
muntoasa si intre 60 si 80 de zile in restul teritoriului.

Vegetatia

Vrancea cuprinde trei zone de vegetatie: padurea, silvostepa si stepa, cea mai intinsa
fiind prima zona, care include pasunile, fanetele, livezile, viile precum si unele terenuri
agricole, acoperind impreuna peste 70 % sin cele 481 700 ha ale fondului funciar. In
cadrul acestei structuri se disting asociatii vegetale specifice diferitelor forme de relief.
Astfel, molidisurile pure si in amestec acopera culmile cele mai inalte ale Muntilor
Vrancei, cu goluri pe varfuri in care domina parusca, paiusul vanat si afinisurile. Fagetele
montane pure si in amestec se intalnesc pe culmile mai joase ale muntilor si, in parte, pe
dealurile inalte vestice. Gorunetele, goruneto-fagetele si fagetele cresc pe dealurile
subcarpatice. Pajistile montane din depresiune sau din aria glacisului subcarpatic cuprin
asociatii mixte defiruta violacee, paius vanat si rosu, iarba campului, ghizdeiul si altele.
Padurile se intind pe 181 898 ha, reprezentand 2,9% din suprafata forestiera a tarii.
Pasunile acopera cca. 8%, iar fanetele 5% din suprafata totala a fondului funciar. Un loc
important il ocupa viile, renumite inca din secolul al XVII –lea, atat in tara cat si peste
hotare. Ele totalizeaza 32752 ha si sunt distribuite in trei bazine viticole principale:
Cotesti, Odobesti si Panciu. Livezile ocupa 5408 ha, fiind raspandite in zona
depresiunilor submontane si a dealurilor subcarpatice. Suprafata arabila cuprinde 146 871
ha. [2]

Fauna
Vrancea constituie un important fond cinegetic, renumit nu numai in tara ci si
peste hotare. Cerbul este intalnit mai ales pe culmile nordica, vestica si mediana ale
Muntilor Vrancei, ursul este prezent in aceleasi zone, mai frecvent insa pe Zboina
Neagra, Zboina Frumoasa, Vaile Tisitei, plaiul Giurgiului si muntele Cabalasu. Alte
speciipe care le putem intalni sunt caprioara, pisica salbatica, rasul, lupul, vulpea, jderul,
ariciul, nevastuica, veverita si iepurele de camp. In fauna ihtiolologica se intalnesc
pastravul, chiscarul, molanul, biosteanul, porcusorul de munte, mihaltul.[3]

20
 Ariile protejate din zona montana a judetului Vrancea declarate conform Legii nr. 5 /
2000 privind aprobarea a Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -
zone protejate:
1. Caldarile Zabalei - Zarna Mica - Raoaza; Tip Complex IV; Rezervatie naturala;
Comuna Nereju; 350 ha
2. Muntele Goru; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 388,1 ha;
3. Lacul Negru - Cheile Narujei I; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie
naturala Comuna Nistoresti; 20 ha;
4. Padurea Verdele - Cheile Narujei II; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie
naturala; Comuna Nistoresti; 250 ha;
5. Padurea Lepsa - Zboina; Tip Forestier IV; Rezervatie naturala; Comunele Tulnici si
Soveja; 210,7 ha;
6. Cascada Misina; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 183,5 ha;
7. Groapa cu Pini; Tip Paleontologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici 11,1 ha;
8. Rapa Rosie - Dealu Morii; Tip Geomorfologic III; Monument al naturii; Comuna
Tulnici; 49,6 ha;
9. Stramtura - Coza; Tip Geomorfologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici; 15
ha;
10. Cascada Putnei; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Tulnici; 10 ha;
11. Valea Tisitei; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala; Comuna
Tulnici; 307 ha;

TOTAL zona montana a judetului Vrancea: 1795 ha.

Potentialul turistic antropic

Numele « Vrancea » este pentru prima data atestat documentar intr-un act scris in
latina, datat 2 iulie 1431, sub denumirea VARANCHA, explicata de cercetatori in general
prin sanscritul vrana – « munte » ori prin vechiul slav vranu – « corb ». Ambele
etimoane, ca si altele mai putin acceptate, duc la geografia regiunii: « intunecimea
codrilor », respectiv « defileu », « frangere a Carpatilor ».

De o deosebita valoare istorica si artistica sunt cele 41 monumente memoriale

inchinate eroilor neamului; mausolee, monumentele de eroi, cimitire ale eroilor romani si
straini, luptatorii in razboaiele de independenta si de intregire a neamului, pentru apararea
independentei si suveranitatii nationale.

Judetul Vrancea mai dispune de un bogat patrimoniu de arta plastica, reprezentata de

„pictura pe lemn”, incepand inca din secolul al XIV –lea si pana in secolul al XIX-lea,
acesta demonstrand legaturile cu alte tari si curente culturale, care ajungeau pana in
mediul romanesc si care erau exprimate prin icoanele aflate in monumentele de cult.

Arta populara a constituit de veacuri un mijloc de manifestare artistica a intregului

popor. Varietatea obiectelor din lemn este foarte mare: vase de toate felurile, necesare in
pastorit ( cupe de muls, lucrate cu mare maiestrie, dintr-o singura bucata de lemn, vase
din doage de brad, cu ornamente realizate prin pirogravare, putine de batut untul, coveti
si „crinte” pentru framantat branza), bate ciobanesti, cu crestaturi decorative, codiristi de
bici, etc. Insa din punct de vedere artistic cele mai valoroase raman tiparele si papusarele
pentru cas, cu crestaturi ornamentale. Papusile de cas uscat si afumat se agata uneori de
mester in grinda casei, constituind elemente decorative. Acestea sunt de doua feluri :

21
tipare rotunde cu care se preseaza casul pe o singura fata; papusarele dreptunghiulare,
duble, cu care se imprima modulul cu doua fete al casului. Astazi se mai lucreaza inca
tipare de cas la Nereju si Negrilesti.
O alta categorie importanta este aceea a uneltelor folosite in industria casnica
textila : razboiul de tesut, melita, vartelnita, sucala, pieptenii, furca de tors.
Prelucrarea fibrelor textile este o indeletnicire traditionala, exclusiv feminina, practicata
in toate satele. Materialele folosite au fost canepa, bumbacul si lana. Frumoasele tesaturi
vrancene pot fi vazute in fiecare casa, decorand chiar si interioarele moderne.

Folclorul reprezinta, in judetul Vrancea, domeniul principal de afirmare a

creativitatii populare si acest fapt se poate autentifica prin capodopera creatiei noastre
populare - MIORITA, care exprima insasi esenta spiritualitatii poporului nostru. Pentru
perpetuarea traditiei folclorice si valorificare superioara a creatiei populare anual in
ultima saptamana a lunii octombrie se desfasoara la Focsani „Festivalul Folclorului
Vrancean”.

De un interes deosebit se bucura parada mastilor si a portului popular, care

prilejuieste cunoasterea celor mai inspirate realizari in arta portului popular de la catrinta
tesuta acum mai bine de un veac pana la iile cusute in vremea noastra, dar pastrand
nealterate liniile de o pura frumusete ale creatiei traditionale.

Portul popular este de o mare sobrietate, autenticitate si robustete, pastrand o nota de

eleganta si distinctie. Costumul vrancean are o ornamentatie discreta si de efect.
Portul popular ilustreaza convingator autohtonia, continuitatea si unitatea cultural –
etnografica a poporului nostru.

Ca institutii de cultura si civilizatie pot fi amintite :

Muzeul satului vrancean,situat in Cringul Petresti, Muzeul Unirii din Focsani,

Rezervatia naturala Cascada Putnei, de pe teritoriul comunei Tulnici, Rezervatia
geologica “Focul viu”, din zona montana Andreiasu, Ansamblul arhitectonic Piata Unirii
din Focsani, cu obeliscul realizat de sculptorul Ion Jalea.

Personalitati marcante ale istoriei si culturii romanesti au vazut lumina zilei pe acest
tinut : mitropolitul Varlaam al Moldovei, deputatul in parlamentul Moldovei, Ion Roata,
pictorul Gh.M. Tatarascu, arhitectul Ion Mincu, parintele scolii nationale de arhitectura,
scriitorul si diplomatul Duiliu Zamfirescu, savantul Simion Mehedinti, creator al scolii
romanesti de geografie.

Mnifestari expozitionale

Organizatori : Camera de Comert si Industrie Vrancea

Consiliul Judetean Vrancea

07-09 martie – MODERN -

Targ National de Moda si Accesorii – Casa de Cultura – Focsani ;

04- 06 aprilie – Targ de echipamente medicale si ingrijirea sanatatii – I

Galeriile de Arta - Focsani ;

22
 04 – 06 mai - FABRICAT IN VRANCEA -
Focsani ;

23 – 25 mai – SAV -
Piata Unirii – Focsani;

05 – 08 iunie - SALONUL CONSTRUCTORILOR

Sala Polivalenta – Focsani ;

03 – 06 iulie – SARBATOAREA BERII SI A BAUTURILOR RACORITOARE

Piata Unirii – Focsani;

08 – 15 septembrie – SAPTAMANA AFACERILOR DE SUCCES

Sala Mare a Consiliului Judetean Vrancea, Focsani;

22- 26 octombrie – BACHUS –

Festivalul International al Viei si Vinului, Focsani ;

noiembrie. – KARAT -
- Targ Bijuterii, pietre pretioase,ceasuri
Casa de Cultura, Focsani;

Propuneri pentru valorificarea superioara a potentialui natural si antropic al Judetului

Vrancea

Valoarea deosebita a potentialului turistic vrancean cit si stadiul actual de valorificare al

acestuia, permit conturarea unor directii principale de dezvoltare a turismului avand in
vedere estimarile facute cum ca tot mai multi turisti vor fi interesati de judetul Vrancea..

Acestea se pot fi concentrate in strategii pe termen mediu si lung, avand ca scop

integrarea produsului turistic vrancean in viitoare programe turistice nationale si
internationale.

Cu o modernizare radicala a infrastructurii in general si cu precadere a cailor de

circulatie rutiera, a retelelor de alimentare cu energie electrica, apa si canalizare, vor
putea fi promovate formele de turism si produse turistice noi, dupa cum urmeaza:

· turism montan in masivele muntoase Soveja, Tulnici- Lepsa si Jitia-Vintileasca;

· turism balnear prin imbunatatirea conditiilor de cazare, a gradului de confort in general

in statiunea Soveja;

· infiintarea statiunii de interes local Vizantea prin valorificarea bioclimatului si a apelor

minerale;

· infiintarea statiunii de agrement Tulnici-Lepsa;

23
 · turismul stiintific prin reluarea legaturilor si protocoalelor cu universitatea Iasi. Se
urmareste valorificarea stiintifica a posibilitatilor rezervatiilor naturale ale judetului;

· se vor largi baza materiala, activitatile si serviciile turismului rural astfel incat fiecare
din localitatile etno-folclorice sa devina un centru turistic.

· dezvoltarea si modernizarea structurilor turistice;

· lansarea si exploatarea in folosul comunitatilor rurale a programelor turistice

promovate de asociatia judetelor de munte;

· infiintarea cadrului institutional adecvat pentru asigurarea accesului unui numar tot
mai mare de turisti.

24
Biserici si Manastiri

25
 Biserica de lemn-Vrancioaia
Biserica de lemn-Ruget Biserica de lemn-Valea Sarii

Biserica de lemn-Poiana

Sf. Ioan - Piata Uniri

Manastirea Mera

Ovidenia Armeni Sf. Anton

Schitul Lepsa
Schitul Brazi-Panciu

Monumente, muzee si case memoriale

Borna de hotar Moldova- Bustul domnitorului Bustul poetului national Monumentul Ecaterina
Tara Romaneasca Stefan cel Mare Focsani Mihai Eminescu-Focsani Teodoroiu-Straoane

Monumentul Monumentul lui Stefan Monumentul Victorie-Tisita

Independentei Focsani cel Mare-Barsesti

Casa Memoriala Ion Voda

cel Cumplit-Jiliste

Casa Memoriala Al. Casa Memoriala Al. Casa Memoriala Mos Ion
Vlahuta-Exterior Vlahuta-Interior Roata-Exterior

Complexul Muzeal Mausoleul Eroilor-Focsani

Vrancea-Crangul Petresti Sud
Casa Memoriala Mos Ion Casa Vrancioaia
Roata-Interior

26
 Mausoleul Maras

Mausoleul Marasesti

PALTIN:

Numele satelor aflate in administratie: Paltin, Prahuda, Vîlcani, Ghebari, Tepa

Suprafata: 3750 ha
Intravilan: 230 ha
Extravilan: 3520 ha
Populatie: 2280
Gospodarii: 810
Nr. locuinte: 952
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 5

Asezarea geografica: Partea de sud-est a Romîniei, subcurbura carpatică, pe Valea

Râului Zăbala, coordonate geografice: 45 grade 44 minute şi 45 grade şi 48 minute
latitudine nordică
La o distanţă de 70 km de municipiul Focşani, fiind străbătută de DJ 205D Valea Sării-
Nereju

Activitati specifice zonei: Cultivarea pământului

Creştere animalelor - oierit
Exploatarea lemnului

Activitati economice principale: Exploatarea şi prelucrarea lemnului - în comună există

trei asociaţii de proprietari de păduri - Obşti, cu suprafeţe de peste 1000 ha păduri şi
păşuni

Obiective turistice: Zonele montane din proprietatea obştilor, pentru drumeţii,

sporturi de iarnă - Platoul Tojanului în special, pe care se pot amenaja o pârtie de
ski, cabane, pensiuni, camping-uri

Muzeul Etnografic al comunei, înfiinţat în anul 1972

Evenimente locale: Festivalul Folcloric Interjudeţean "Pe Plaiul Tojarului" - anual, în

ultima duminică a lunii iulie, aflat la a 44-a ediţie, care reprezintă şi ziua comunei

Facilitati oferite investitorilor: Concesionare de terenuri pentru investiţii

Proiecte de investitii: Alimentare cu apă satele Paltin şi Prahuda - în execuţie

Modernizare drumuri comunale - în execuţie

27
 Reabilitare şi modernizare sediu primărie - în execuţie

Înfiinţare şi amenajare de parcuri de agrement - în derulare

Modernizare bază sportivă - stadion - în derulare

Vezi http://www.primariapaltin.ro/index.php?id=4

REZERVATIA NATURALA PADUREA VERDELE

De tip mixt, este situata in sectorul cursului superior al Zabalei, in zona de

confluenta cu Paraul Misina.Trasatura caracteristica a regiunii este data de puternica
fragmentare a reliefului ce duce la accentuarea complexitatii peisajului Cheilor Narujei si,
intregit de padurea Verdele, la idividualizarea unui spatiu de mare valoare stiintifica si
estetica. Rezervatia reprezinta sectorul inferior al Cheilor Narujei, in care relieful apartine
bordurii externe a Muntilor Vrancei, orientata nord-sud. Pe malul stang al Narujei –se
desfasoara Culmea Muntisoarele (1395 m) si Culmea Buhaiului, coborita in chei, din care
se desprind o serie de culmi secundare, orientate in general de la NE - SV si respectiv de
la V - E; pe malul drept al Narujei, Culmea Misina, orientata in aceiasi directie cu culmea
Muntisoarele, in timp ce Culmea Verdele - Cateaua - Piscul Caprei este orientata E - V, ca
una din catenele de legatura dintre bordura externa si ceilalti munti, situati central in
ansamblul Muntilor Vrancei.
Trasatura caracteristica din punct de vedere morfologic este puternica fragmentare a
terenului, cu o energie de relief relativ mare, pe intreaga suprafata a ariei protejate si
maxima in sectorul Cheilor Narujei, unde diferentele altitudinale sunt de la 700 la 1395
m; altitudinea medie fiind de cca 1000 - 1100 m, iar declivitatea medie este cuprinsa intre
16 – 30°, ajungand in sectorul Cheilor la valori cuprinse intre 70 – 80°.
Situl propus este desemnat ca zona cu rol de coridor ecologic de tip stepping stone in
cadrul retelei ecologice locale de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea.
Valoarea ecologica a sitului este sustinuta de caracteristicile arboretelor forestiere de tip
natural fundamental, pluriene si relativ pluriene, cu varste intre 110 si 150 ani (brad, fag,
molid), la care se cadauga pe suprafete restranse, arborete artificiale, relativ echiene, de
10 - 15 ani si trasaturile de topoclimate si de microrelief, care imprima calitatea de
favorabilitate ridicata habitatelor pentru carnivorele mari.
Statutul de protectie al regiunii este dublat de faptul ca Padurea Verdele este sit Natura
2000.
In covorul ierbos au fost identificate cca 200 de specii de plante superioare avand cele
mai diferite origini fitogeografice. .De un interes deosebit se bucura si habitatele
forestiere specifice acestui etaj : Paduri de tip Asperulo-Fagetum, Paduri de tip Luzulo-
Fagetum si Paduri acidofile cu Picea care adapostesc pe langa numeroasele specii de flora
si fauna de interes comunitar, populatii reprezentative de carnivore mari din speciile
Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protectie
conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
In cadrul Retelei ecologice locale de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea,

28
Padurea Verdele este desemnata ca Zona de protectie insulara cu rol de coridor ecologic
(de tip stepping stone) si se suprapune partial peste Zona de securitate pentru carnivore
mari Vrancea Sud.

Cai de acces
Drumul forestier care urmareste albia raului Zabala, in continuarea drumului judetean
Dj 205 A Focsani – Nereju. Doua trasee turistice marcate strabat aria protejata Verdele.
Marcajul turistic "punct albastru" leaga localitatea Vetresti Herastrau prin Vf, Pitrosu, de
creasta Vrancei. Acestuia i se adauga traseul turistic care racordeaza Valea Narujei cu
Saua Tisitei si in continuare cu creasta Vrancei, marcat cu "cruce albastra".

Limita de nord:
- porneste de pe Culmea Cateaua Verdele pe Culmea Halaului pana la in albia Narujei.
Din acest punct limita se indreapta spre aval, pe un sector de albie, de unde, abordeaza
versantul stang, catre est.

Limita de sud:
- insoteste albia Narujei, pana la confluenta Naruja – Paraul Misina, de unde continua
pe culmea Catelei.

REZERVATIA NATURALA FOCUL VIU DE LA

ANDREIASU DE JOS

Rezervatia naturala Focul viu de la Andreiasu de Jos a fost infiintata prin Legea 5/2000
si este situata pe versantul drept al Milcovului in spatiul localitatii Andreiasu de Jos,
ocupand un sector al versantului nordic al Culmii Titila, afectat pe o arie extinsa de
alunecari de teren active. Structura geologica este marcata de falia Casin - Bisoca, prin
ale carei fracturiprofunde hidrocarburile gazoase ies la suprafata si se aprind spontan, cu

29
flacari inalte pana la 30 cm, Debitul emanatiilor de gaze este influentat idirect de nivelul
precipitatiilor atmosferice, gazele naturale intersectand panze de ape freatica, pe care o
antreneaza in drumul lor spre suprafata. In zona punctelor cu emanatii de hidrocarburi s-a
amenajat o infrastructura de vizitare.

Cai de acces
Drumul judetean Dj 205 A, Focsani – Andreiasu de Jos care urmareste albia Raului
Milcov, in continuarea caruia se afla drumul comunal Andreiasu de Jos - Andreiasu de
Sus.

Limita de nord:
- se suprapune unui sector al vaii Milcovului situat in sudul localitatii Andreiasu de Jos
urmand in continuare limita fondului forestier, pana la drumul local dintre Andreiasu de
Jos si Andreiasu de Sus.

Limita de est:
- se desfasoara in lungul drumului forestier local.

Limita de sud:
- se desfasoara la limita nordica a localitatii Andreiasu de Sus de la drumul local pana la
albia unui organism torential.

Limita de vest:
- se desfasoara intre albia unui torent si continua catre nord – vest pana in albia
Milcovului.

REZERVATIA NATURALA REGHIU SCRUNTARU

Rezervatie naturala de tip mixt, desemnata prin Legea nr. 5/2000, cuprinde doua trupuri
dispuse pe dreapta si stanga Paraului Milcov, in zona localitatilor Reghiu si Sindrilari.
Aria protejata se suprapune sectorelor de vale longitudinala si respectiv transversala a
Milcovului, sapate in strate alternante de gresii, argile, marne si calcare, cutate si

30
redresate la verticala. Efectul este aparita in peisaj a unui spectaculos relief ruiniform, a
carui valoare stiintifica se amplifica prin axistenta resturilor fosile de nevertebrate din
Miocen si de mamifere de varsta sarmato-pliocena.
Relieful este reprezentat de versantii abrupti pana la verticala pe malul drept al raului
Milcov, formati din strate cu orientari diferite, alcatuite din roci cu duritati variabile,
erodate diferentiat, conferindu-se astfel versantilor un aspect ruiniform. Relieful in
ansamblu se prezinta puternic fragmentat de paraie torentiale, cu vai inguste si adanci,
dintre care cea mai spectaculoasa este cea a pr. Valcea (Creiu), care strapunge stratele
verticale de gresie in punctul numit Poarta Dracilor. In conditiile alternantei de strate cu
alcatuiri si duritati diferite, a cutarii si a ridicarii la verticala a stratelor, a puternicelor
procese tectonice care au generat falia Casin - Bisoca, precum si a violentelor cutremure
de pamant, aceste elemente cu rol in declansarea si desfasurarea proceselor
geomorfologice determinante ale unor forme de microrelief, au generat in acest spatiu
aparitia unui peisaj de o deosebita valoare estetica si stiintifica. Rezervatie naturala
Reghiu Scruntar. Se suprapune sitului Natura 2000 cu acelasi nume.

Cai de acces
Drumul judetean, care urmeaza albia raului Milcov, Dj 205A Focsani – Odobesti –
Andreiasu, pana in localitatile Reghiu sau Valea Milcovuluio.

1) Limitele trupului (1) situat pe versantul stang al Raului Milcov

Limita de nord:
- coincide cu baza de versant care se termina in albia Paraului Reghiu.

Limita de est:
- se desfasoara din albia Paraului Reghiu, spre sud, pana la limita superioara a
intravilanului localitatii Valea Milcovului.

Limita de sud:
- se desfasoara pe o culme secundara care porneste de la vestul localitatii Valea
Milcovului si se oresta la obarsia unui afluent de dreapta al paraului Reghiu.

Limita de vest:
- urmareste spre nord si avale afluentul de dreapta al paraului Reghiu pana in albia
Paraului Reghiu

2) Limitele trupului (2) situat pe versantul drept al Raului Milcov:

Limita de nord:
- porneste din apropierea confluentei Paraului Reghiu cu Milcovul, ontinua pe la baza
abruptului, la marginea suprafetei construite a localitatii de pe malul drept, pe limita de
subparcela, pana intersecteaza albia Paraului Milcov.

Limita de est:
- se desfasoara intre albia Milcovului prin punctul numit Poarta Diavolului si prin
Dealul Chicera (537 m) pana la obarsia paraului Valcea.

Limita de sud:
- coincide cu albia, Paraului Valcea, de la obarsie pana la confluenta acesteia cu
Milcovul

31
 Limita de vest:
se desfasoara spre avale pe valea Paraului Milcov, urmnand sinuozitatile abruptului din
malul drept, de la confluenta cu Valcea pana in apropierea confluentei cu Paraul Reghiu.

REZERVATIA NATURALA CALDARILE ZABALEI

Rezervatia naturala Caldarile Zabalei infiintata prin Legea nr. 5/2000 este situata in
sectorul cursului superior al Zabalei, in zona de confluenta cu Paraul Zarna. Conserva
peisajul complex definit de Zabala, aspectele geomorfologice deosebite ale albiei Zabalei
sculptate in pachete compacte de gresii si asociatiile floristice si faunistice de valoare
stiintifica ale zonei. Este arie protejata de tip mixt conservand elemente de
hidrogeomorfologice, forestiere, floristice, faunistice si de peisaj. Acest areal este
remarcabil datorita hidrogeomorfologiei deosebite a albiei Pr. Zabala, cu renumitele
marmite de evorsiune de fund suspendate, sculptate in pachete de gresii masive,
cunoscute sub denumirea de "Caldari", pentru padurile deosebite de aici si nu in ultimul
rand pentru asociatiile floristice si faunistice intalnite in acest perimetru. Relieful este
foarte variat sicomplex, in peisaj impunandu-se catre nord Culmea Frumoasele, orientata
nord-sud, spre SV Culmea Muselor, Dealul Negru si Culmea Vetrila, in timp ce spre S si
SE de Culmea Vetrila. Din culmea Furului (si in continuare spre N - Culmea Pescarului,
Culmea Preluca), se desprind spre N si spre V o serie de culmi secundare care separa
diferite piraie afluente Zarnei Mici si Zabalei.
Rezervatia naturala Caldarile Zabalei este sit Natura 2000 desemnat ca zona cu rol de
coridor ecologic de tip stepping stone in cadrul retelei ecologice locale de protectie a
carnivorelor mari din judetul Vrancea, statut justificat de existenta a numeroase habitate
caracterizate de favorabilitate ridicata pentru carnivorele mari.

Cai de acces
Drumul forestier care urmareste albia raului Zabala, in continuarea drumului judetean
Dj 205 A Focsani - Nereju. Drum forestier pe valea Zarna Mica si traseu turistic marcat
cu punct albastru pana in Mt. Furu.

32
 Limita de nord:
- nordica se suprapune unui sector al albiei Zabalei orientandu-se pe versantul stang al
vaii pana in culmea interfluviului urmand sa reintersecteze albia raului Zabala in punctul
de confluenta cu Pr. Zarna Mica. Din acest punct limita urmeaza in aval Zabala
aproximativ 500 de metri, pana la piciorul unei culmi secundare a Dealului Coastei
(1122m.).

Limita de est:
- se suprapune unei culmisecundare ce se desprinde catre nord-vest din Dealul Coastei,
pana la 950m, de unde se orienteaza catre sud vest, spre albia Zarnei Mici si in continuare
pe versantul ei stang pana cca. 1100m.

Limita de vest:
- urmareste interfluviul dintre Zarna Mica si Paraul lui Lica, sectoare ale vaii
Gogoanelor si Zarna Mare pana la confluenta cu Zabala, Culmea Mandrutei si Culmea
Paraului Mic.

REZERVATIA NATURALA CASCADA PUTNEI

Declarata rezervatie naturala prin Legea nr. 5/2000 Cascada Putnei este arie protejata de
tip mixt, ce cuprinde zona in care raul Putna traverseaza structurile geologice variate si
intens tectonizate, de la limita bordurii montane. Aria protejata cuprinde zona in care
Putna traverseaza structurile geologice variate si intens tectonizate, de la limita bordurii
montane. La iesirea din spatiul montan, raul Putna traverseaza faciesuri structurale
diferite (gresii de Kliwa compacte sau in formatiuni cu duritate mai mica), in care a
sculptat un sector de defileu, o cascada pe care a parasit-o in urma miscarilor tectonice si
o albie actuala caracterizata de o succesiune de trepte si marmite ce se desfasoara pe 76
metri lungime si pe o diferenta de nivel de 14 metri.
In zona cascadei au avut loc intense procese tectonice dintre care cel mai recent a fost
probabil cutremurul din 1802 in urma caruia este posibil ca raul sa-si fi schimbat cursul
pe un sector de cca. 350 m aval de actuala cascada Urmarind albia Putnei in aval de

33
viaduct, se constata direct caracterul transversal, marcat de o succesiune de ruperi de
panta in trepte, din ce in ce mai accentuate, pe masura apropierii de "saritoare". Dupa
ruperea de panta cea mai mare (cascada propriuziza), urmeaza un jgheab ingust de cca.
11,5 m cu mici marmite de evorsiune laterala, care debuseaza intr-o marmita bazala lunga
de cca. 200 m si lata de 35 – 45 m care a ramas separata in actualul curs printr-un
interfluviu in peretii caruia se manifesta numeroase microfalieri pe flanc de anticlinal
reprezentand vechea cascada, care impreuna cu cea actuala si cu cascada Cainelui
formeaza un ansamblu complex unic in Romania.

Cai de acces
Drumul national DN 2D (Focsani – Tg. Secuiesc).

Limita de nord:
- porneste de la confluenta Pr Porcului cu Putna spre nord-est, ocolind proprietatea pe
care se afla si "Motelul Cascada Putnei" pana la drumul national DN 2D, pe care il
urmeaza pana in albia Paraului Tunel.

Limita de sud:
- se desfasoara intr-un prim sector in amunte pe malul drept al Raului Putna,
traverseaza Paraul Cainele si interecteaza drumul forestier de pe malul drept urmandu-l
spre amunte pana la confluenta cu Paraul Porcu.

Acces in Zona
Principalul oras de unde se poate ajunge in zona Muntilor Vrancei este orasul Focsani,
capitala judetului Vrancea, unde se poate ajunge pe drumul european E 85 si pe calea
ferata.. Din Focsani exista mai multe posibilitati de a accede in zona montana:

1. DN 2D Focsani - Targul Secuiesc - Brasov care strabate o portiune din Valea Putnei si
poate permite accesul in masiv din localitatile Gresu, Lepsa, in partea de nord si in zonele
de interes Cheile Tisitei, Cascada Putnei, Valea Putnei.

34
2. DJ 205D Focsani - Vidra - Valea Sarii - Naruja - Nistoresti - Herastrau, de aici
putandu-se ajunge in zonele de interes turistic Cheile Narujei, Valea Narujei si Lacul
Negru.

3. DJ 205A Focsani - Naruja - Nereju poate duce in zona sudica a muntilor, in Valea
Zabalei si mai apoi inspre varful Goru.
Din partea de vest a Muntilor Vrancea accesul se mai poate face pe soseau Covasna -
Targu Secuiesc - Bretcu. De pe aceasta sosea se poate ajunge in localitatile Zabala,
Ghelinta, Ojdula, Martanus si de aici in partea vestica a muntilor la varfurile Lacauti,
Zarna, Musat.

Pentru a ajunge in localitatile Lepsa, Tulnici, Soveja, de unde se poate ajunge in zona
inalta a muntilor se pot lua microbuze si autobuze din autogara Focsani, de preferabil
dimineata dupa ora 6 cand exista curse in aceste directii. Pentru ocazii se poate sta la
iesirea din oras dinspre Orasul Panciu.

http://tara-vrancei.ro/traditii-si-obiceiuri.php

TRADITII SI OBICEIURI
Zona teritoriala „Tara Vrancei” exercita o putere de atractie deosebita datorita
stravechilor traditii de civilizatie si cultura populara pe care le detine. Se pare chiar ca
Tara Vrancei este meleagul unde s-a plamadit se pare Miorita, meleag cu o istorie adinc
inscrisa in constiinta trecutului neamului.
Descoperirile arheologice, alaturi de documentele istorico-etnografice si marturiile
lingvistice, la fel ca si in alte judete ale tarii, atesta continuitatea de viata si cultura din
perioada orinduirii comunei primitive pina in zilele noastre.
Tara Vrancei constituie o zona etnografica distincta, cu caracteristici proprii de
civilizatie si cultura populara. Este un teritoriu care pastreaza tradiţii, obiceiuri şi
meşteşuguri populare, creaţii seculare ale locuitorilor Vrancei Arhaice, tezaurul folcloric
şi istoria acestor locuri,
Vrancea pastorală este şi în prezent deţinătoarea vechilor meşteşuguri populare
tradiţionale: oieritul, caşul afumat, cioplitul lemnului (mica dogărie, tiparele şi păpuşarele
de caş, troiţele, obiectele gospodăreşti), olăritul, ţesutul pânzei, stofei, ştergarelor şi
confecţionarea (cusutul, brodatul) portului popular vrâncenesc, al confectionatului de
instrumente populare (fluier, caval, trişcă, cimpoi, bucium, ocarină,etc) din Nereju,
Nistoreşti, Spulber şi a autenticelor măşti tradiţionale din Nereju, Năruja, Vintileasca.
In Tara Vrancei se mentin si azi elemente caracteristice ale vechilor asezari vrancene
de razesi, pot fi vazute sate in hotarul carora se faceau pana nu de mult curaturi, deci se
practicau tehnici agricole stravechi, ceea ce atesta continuitatea acestei ocupatii de baza a
poporului român.
In unele localitati se pot remarca aspecte specifice in structura asezarii. Astfel, de
exemplu, in Tulnici si Barsesti vatra satului este separata in intregime de hotarul satului.
Alte sate, ca Nereju, Naruja au structura satelor de tip rasfirat.
Notam si faptul ca din satele vrancene turistul poate urca usor la stanele montane
pentru ca sa cunoasca in atmosfera ei tipic traditionala toata activitatea la tarla si stana.

35
 In multe sate din Vrancea se pot admira locuinte construite in intregime din barne, cu
structura si amenajarea interioara ce pastreaza elementele de baza caracteristice traditiei
locale.
Sub raportul planului, casele traditionale din Vrancea au odaia curata, denumita si
casoita, in care se intalneste textilele de interior specific vrancene, precum si vechi piese
de mobilier taranesc.
Caracteristice sant puretarele - tesaturi de lana ce acopera unul sau mai multi pereti
din odaia curata avand functie estetica, apoi scoartele ce au aceeasi functionalitate si
servetele puse pe pereti ca decor.
Mentionam, de asemenea, si frumusetea arhitecturii casei taranesti vrancene, care in
sate ca Nereju, Tulnici, pastreaza inca forme traditionale in proportie mai mare.
Tara Vrancei face parte din categoria zonelor etnografice in care populatia din mediul
rural continua sa poarte la evenimente specilale costumul traditional specific.
Remarcam faptul ca s-au mentinut piese de port ce au asemanari cu unele piese de
costum de pe monumentul de la Adamclisi. Asa sant, de exemplu, camasa incretita la git,
denumita adesea in literatura etnografica de specialitate si camasa dacica, apoi itarii
foarte lungi, strimti pe picior si incretiti ca un fel de armonica, gluga de lana utilizata si
azi de ciobani atat pentru a-i apara de intemperii, cat si pentru a-si transporta hrana.
In teritoriile Tarii Vrancei apare cu totul remarcabila si activitatea creatorilor populari
mai ales in domeniile prelucrarii artistice a lemnului, in broderia pe piele, in cusaturi, in
confectionarea de masti, etc.
Sant renumite pentru frumusetea lor indeosebi tiparele de cas confectionate din lemn,
piese caracteristice pentru arta populara din aceasta zona, alaturi de care am situa si
vasele de lemn pirogravate, fluierele, bitele ciobanesti, mastile.
Bogatia si originalitatea produselor mestesugaresti fac posibila si organizarea unor
expozitii ale creatorilor de arta populara.
Astfel, in Negrilesti se mentine mestesugul sculptatului in lemn (tipare de cas din
lemn cu ornamente specifice), in Nereju, pot fi intalniti creatorii populari de masti cu un
talent exceptional, precum si fauritori de vase pirogravate, vase specifice odinioara
activitatii mestesugarilor vranceni.
In localitatea Spulber, intre creatiile originale care se mai pastreaza se numara si
vechile instrumente muzicale populare, inclusiv buciumul.
Astfel, creatorii populari de aici continua sa se ocupe si in prezent cu confectionarea
de buciume — instrument popular românesc care, dupa cum este binecunoscut are o larga
raspindire in zonele montane ale patriei noastre. De asemenea, comuna este vestita si prin
formatia muzicala de fluierasi si buciumasi.
Comuna Tulnici, una dintre cele mai pitoresti comune vrancene situate in inima
muntilor Vrancei, pastreaza aspectele caracteristice ale asezarii vechi vrancene, precum si
ale arhitecturii populare in lemn.
Din aceasta comuna se ajunge usor in Muntii Vrancei, in care se mentin aspectele
caracteristice ale activitatii pastorale in zona montana.
Interiorul caselor taranesti in Tulnici pastreaza pana in prezent amenajarea in maniera
mostenita de la generatiile mai in virsta, femeile realizand si acum piese textile de interior
ce trebuie situate printre cele mai izbutite piese de arta populara româneasca.
Spatiul rural al Tarii Vrancei este important prin potentialul sau turistic generos, atat
datorita mediului natural de o inalta valoare ecologica, cat si a valoarilor cultural-
etnografice si prin obiectivele de patrimoniu localizate in acest mediu.
In conditiile in care resursele subsolului, traditia industriala si gradul de urbanizare
sunt limitate, principalul potential de dezvoltare al zonei este legat de mediul rural.

36
 In aceste conditii, strategia de dezvoltare a GAL – Tara Vrancei isi propune sa pastreze
linia de evolutie actuala si sa valorifice potentialului rural, natural si etno-cultural al
zonei, prin dezvoltarea si cresterea valorii adaugate prin abordarea inovativa a turismului,
agriculturii, industriei alimentare si diversificarii economiilor rurale.
Cresterea valorii adaugate in aceste sectoare traditionale – intensive in forta de munca,
dar mai putin intensive in capital si tehnologie – in conditiile unei competitii acerbe pe
plan european pe aceste piete, depinde insa de crearea unei imagini de marca a
―produsului Tara Vrancei‖ cu o serie de caracteristici clare, usor de recunoscut de
consumator si care sa creeze asocieri pozitive cu specificul zonei (o oaza de viata
traditionala, revigoranta, relaxanta si ―savuroasa‖), care sa determine grupul-tinta vizat
sa prefere respectivele produse altor produse alternative, (mai putin ―originare‖ / mai
putin ecologice / mai putin organice etc) si sa il determine sa plateasca un pret adecvat .
In acest sens, o importanta deosebita trebuie acordata definirii imaginilor de marca,
atat pentru produsele turistice cat si pentru produsele agricole, alimentare de origine,
traditionale garantate.
Acest proces de construire a imaginilor de marca trebuie abordat integrat deoarece
produsele agricole, alimentare de origine, traditionale pot fi valorificate drept atractii
turistice, iar influxul de turisti din zone puternic urbanizate sau din Europa poate constitui
un excelent canal de comercializare a produselor agricole, alimentare de marca.
In acest context, revitalizarea si exploatarea comerciala a mestesugurilor traditionale
urmeaza aceeasi logica de integrare mutual benefica in raport cu dezvoltarea turismului
ca si pentru produsele agricole, alimentare.
Mai mult, mestesugurile traditionale pot constitui – in masura in care sunt integrate in
circuite comerciale – excelente vehicule pentru diversificarea economiilor rurale
dependente de agricultura, contribuind astfel la cresterea veniturilor populatiei rurale si la
stabilizarea acesteia, precum si ca modalitati cu valoare adaugata ridicata de valorificare
a produselor agricole si forestiere locale.
Aceste caracteristici demografice creeaza premisele necesare pentru o buna dezvoltare
a turismului rural si etnografic, care sa valorifice: forta de munca disponibila in mediul
rural;
modul de viata traditional bine conservat, mentinerea unor activitati agricole
traditionale in gospodariile taranesti, in conformitate cu cerintele bunastarii animalelor si
in buna masura ecologica (dar fara a fi certificate ca atare inca), existenta unor produse
alimentare traditionale de inalta calitate specifice zonei, care insa nu sunt protejate prin
marcile europene garantate, sunt insuficient promovate si sunt rareori comercializate in
afara judetului, diversitatea etnografica, reunind traditiile diferite existente in zona
(bazinul Putnei si in special Valea Zabalei, un adevarat ―Muzeu Viu‖ , respectiv pe Valea
Susitei (in special in zona Sovejei – ―inima‖ culturii mioritice, arie cu populatie
provenita din procesul transhumantei) si pe Valea
Ramnicului Sarat (cu un specific etnografic care face tranzitia catre partea sudica a
Carpatilor de Curbura si a judetului Buzau), festivalurile folclorice care marcheza intreg
parcursul anului, dar cu o concentrare ridicata in sezonul estival, cel mai propice de altfel
pentru turismul rural, si cu o a doua intensificare in perioada sarbatorilor de iarna, care
pot constitui prime surse de atractie pentru turisti in zonele respective, daca vor beneficia
de o promovare
Adecvata, mestesugurile inca vii, care – daca vor fi integrate cu activitatea turistica si
vor beneficia de sprijin prin PNDR pentru orientarea catre comercializarea pe plan local –
pot contribui semnificativ atat la cresterea cheltuielii pe turist (prin oferirea unor
produse/suveniruri locale suplimentare) si la cresterea atractivitatii festivalurilor,
targurilor traditionale, cat si la extinderea duratei sejurului turistic, daca ar fi valorificate

37
prin organizarea de tabere, scoli de vara , cursuri de scurta durata, ateliere de creatie
deschise turistilor.
Organizarea unor astfel de tabere, cursuri, ateliere de mestesuguri traditionale poate fi
optimizata prin organizarea unor spatii adecvate (de exemplu prin identificarea,
reabilitarea si amenajarea unor cladiri dezafectate reprezentative pentru specificul
arhitectonic al zonei), prin promovarea externa (inclusiv prin internet) focalizata catre
statele europene puternic urbanizate, industrializate.;
Bogatia etnografica a zonei este expusa in unele unitati muzeale cum ar fi: Muzeul
Satesc Paltin (care are o traditie indelungata). Muzeul satesc Paltin este localizat practic
in centrul zonei cu atractivitrate etnografica maxima (Valea Zabalei).
Din pacate, aceste muzee se confrunta cu limitari financiare si umane considerabile,
care impiedica o dezvoltare a muzeelor, oadaptare dinamica a modalitatii de prezentare a
exponatelor, se confrunta cu insuficienta ghizilor, a materialelor de prezentare multi-
lingvistice si nu sunt prezentate pe internet.
Specificul locuintelor rurale traditionale din Vrancea (caracterizate de dimensiuni
relativ reduse, comparativ cu alte zone montane ale tarii) si mentinerea activitatilor
agricole, respectiv producerea unor alimente traditionale, recomanda agro-turismul
(caracterizat prin unitati de cazare mai reduse, buna integrare a turistilor in viata satului a
gospodariei traditionale si oferta de alimente produse in gospodarie) ca deosebit de
adecvat pentru Tara Vrancei, in special pentru bazinele Zabalei-Narujei.
Orientarea catre agro-turism se confrunta insa – alaturi de necesitatea unei mai bune
diseminari a standardelor specifice si a unei promovari clare a ofertei specifice – cu o
serie de rovocari ridicate de cadrul legal incoerent referitor la acest tip de turism (in
special referitor la securitatea alimentara).

38