Integrarea turistică a geositurilor din

zona ”Grădina Zmeilor”

Spoială Ionela
Grupa: GT34
 La aproximativ 9 km sud-est de Jibou, 36 km de Zalău și 71
km de Cluj- Napoca, în comuna Bălan, respectiv în imediata
apropiere vestică de satul Gîlgău Almașului, se află rezervația
geologică, geomorfologică și peisagistică Grădina Zmeilor,
care, din punct de vedere juridic, este sub administrația
Primăriei comunei Bălan.

 Arealul „Grădina Zmeilor” prezintă o zonă naturală, ce

cuprinde un ansamblu neregulat de stânci, cu forme bizare,
dispuse la baza dealului „Dumbrava”.
 Se extinde pe 3 ha, iar în anul
2000 a fost declarată arie
protejată, pentru interesul
deosebit, din punct de vedere,
geologic.

 Unicitatea este dată de

formele “ciudate” ale
stâncilor: coloane, ciuperci,
turnuri, poduri, ace, stânci cu
forme de animale, siluete
umane, hornuri, abrupturi
stâncoase.
 Caracterizare fizico-geografică
 Grădina Zmeilor, se suprapune în întregime depozitelor
sedimentare oligocene care pot atinge grosimi de până la 200 m.

 Acestea cuprind stratele de Valea Almășului, cu gresia de Tihău,

argilele roșii vișinii de Sânmihai, gresia de Var, stratele de Cetate
și stratele de Buzaș, cărora la corespund gresii cu intercalații de
argile marnoase.

 Stratele de Buzaș, se menționează a fi cele predominante în

arealul rezervației Grădina Zmeilor și se deosebesc prin
alcătuirea lor din microconglomerate și gresii slab cimentate,
străbătute din loc în loc de benzi mai dure, în alternanță cu
marne și argile.
 Alcătuirea și aspectul actual al Grădinii Zmeilor se datorează
proceselor geomorfologice holocene, mișcărilor tectonice
neogene, precum și factorilor exogeni actuali (variațiile
termice, acțiunea vântului și a apei din precipitații, influența
directă a animalelor și a omului).

 În evoluția reliefului acestui areal, s-au identificat două etape:

prima, care se suprapune fenomenului de faliere și instalare a

Văii Dosuri
doua etapă, e reprezentată de amplificarea proceselor
erozionale, care au dat curs desprinderii și glisării blocurilor de
gresie înspre talvegul pârâului.
 Acest caracter de depresiune relativ adăpostită, mai ales
față de M-ții Meseș, este evidențiat prin valori medii ale
temperaturii anuale de peste 8°C și prin reducerea
cantitativă a precipitațiilor, care se mențin în jur de 550-
650 mm.

 Valorile medii ale temperaturii în lunile de iarnă,

înregistrează -1, -2°C, în această perioadă fiind specifice
inversiunile de temperatură, cu maxim de intensitate în
luna decembrie, media lunilor de vară depășind pe valea
Almășului 18°C.

 Vânturile sunt influențate aici de morfologia reliefului

depresionar, fiind însă dominate de masele de aer vestice
  Cu referire la configurația hidrografiei locale, subliniem
existența apelor de suprafață și a celor subterane, primele
fiind reprezentate de cursul Râului Almaș și al afluenților săi
de stânga pe direcția vest-est, cu o morfologie consecventă.
• Lungimea râului Almaș
în cadrul arealului
Grădinii Zmeilor este de
cca. 4,5 km, considerată
din dreptul localității
Chechiș la sud, până la
confluența cu Pârâul
Gorunilor în nord,
neprimind pe această
porțiune a cursului său,
de vreun afluent
important.
 Flora lemnoasă a rezervației este constituită din arbori și
arbuști, cu specii de: carpen, fag, stejar, cer, tei pucios,
frasin, plop tremurător, alun, sânger, corn, lemnul câinelui,
păducel, mur, măceș.
 Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului, osul
iepurelui, brebenel, rostopască, talpa gâștii, tătăneasă, traista-
ciobanului, viorea, măcrișul iepurelui, brândușă de toamnă,
sânzâiană, margaretă, sunătoare, coada-calului, ciuboțica
cucului
 Areale protejate existente

 Rezervația naturală ”Grădina

Zmeilor” a fost declarată arie
protejată prin Legea Nr.5 din 6
martie 2000 (privind aprobarea
Planului de amenajare a
teritoriului național - Secțiunea a
III-a - zone protejate) și se
întinde pe o suprafață de 3
hectare.
 Caracterizare uman-geografică
 Grădina situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei
Bălan.
 Comuna Bălan este aşezată în partea central-estică a judeţului Sălaj,
la o distanţă de 45 km. de municipiul Zalău
 Conform recensământului
efectuat în 2011, populația
comunei Bălan se ridică la
3.722 de locuitori, în
scădere față de
recensământul anterior din
2002, când se înregistraseră
4.136 de locuitori

 Majoritatea locuitorilor sunt români (94,84%), cu o minoritate

de rromi (2,71%). Pentru 2,12% din populație, apartenența
etnică nu este cunoscută
 Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
ortodocși (75,28%), cu o minoritate de penticostali (20,5%).
Pentru 2,12% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.
• Activități economice
 În raza comunei activitatea economică de bază este agricultura,
cu cele două ramuri ale sale, cultivarea plantelor şi creşterea
animalelor pentru carne, lapte, lână şi piei, suprafaţa de 4954 ha
teren fiind lucrată privat de către fiecare gospodar, neexistând
forme asociative din acest punct de vedere.

• Turismul

 Vizitatorii sunt atrași de frumusețea legendelor scornite de

localnici, dar și de peisajul spectaculos, unic în lume.
 Stâncile sculptate de acțiunea vântului, a ploii și a zăpezii au
devenit personaje fantastice în legendele localnicilor.
 Grădina Zmeilor îi atrage pe fotografii dornici să surprindă
farmecul neîntrecut al acestui colț al Sălajului.
Legendele Grădinii Zmeilor
 În partea cea mai vestică a grădinii, mai mari, separate una de alta, sunt două stânci
gemene. Sunt Zmeul şi Zmeoaica. Se spunea că pe aceste pietroaie se opreau zmeii să se
odihnească atunci când mergeau după sare la Dej.

 De asemenea, se spune că zona era casa zmeilor care furau fetele oamenilor. Într-o zi, se
zice că unul dintre ei a furat soarele de pe cer, însă un voinic a decis să îi înfrunte. După
ce l-a învins, a găsit soarele şi l-a aruncat sus pe cer. Ceilalţi zmei au venit să îl ajute,
dar au fost orbiţi de strălucirea neaşteptată. În acelaşi timp, una dintre fetele eliberate a
rostit asupra lor o vrajă, iar zmeii au rămas acolo, transformaţi în stane de piatră.

 De Grădina Zmeilor se leagă şi o altă legendă, a fetei Cătanii. Legenda spune că, o
astfel de femeia avea o fată, care s-a îndrăgostit, împotriva voinţei mamei sale, de un
soldat. Cum fata nu a renunţat la iubirea pentru tânărul militar, mama – cătană a
blestemat-o să se transforme în stană de piatră”.

 Mai sunt şi alte legende născute acolo, în grădină. Pe peretele stâncos din care s-au
desprins stâncile curgeau şiroaie de apă roşiatică. Li se spuneau ”Sângele ţigănaşului
frumos”. Se pare că un tânăr ţigan s-ar fi împuşcat acolo cu o armă găsită în vechea
mină. Fugea, pare-se, de poliţie şi, decât să fie prins, a preferat să îşi ia viaţa”.
 Patrimoniul geositurilor
Rezervația naturală „Poiana cu narcise”

 Rezervaţie naturală de
interes naţional, în suprafaţă
de 1,5 ha aflată în zona
izvoarelor pârâului Jernău,
în Depresiunea Almaş-Agrij,
judeţul Sălaj.

• Pe lânga narcise rezervaţia adapoşteste un ecosistem de

pajişte bine conservat, cu o bogată diversitate floristică
”Stânca Dracului” din Hida
 Rezervația ”Stânca dracului”
are o importanță peisagistică.
Stânca situată chiar la capătul
localității Hida, lângă drum,
este constituită din gresii
oligo-miocene, care datorită
fenomenelor de eroziune, sub
influența apei și a vântului a
primit această formă ciudată

• Din 1975 stânca este pusă sub ocrotire, rezervația are 1 ha.
Peştera Măgurici

 Peștera Măgurici este o arie protejată de interes național declarată

monument al naturii situată în judeţul Sălaj, pe teritoriul
administrativ nord-vestic al comunei Ilenda.
• Peștera Măgurici deține
rarități mineralogice
mondiale și naționale, ce fac
din aceasta un monument al
naturii.
• Aici au fost identificate cinci
specii de lilieci, dintre care
trei sunt unicat în Europa și
sunt considerate specii
ocrotite în baza acordului privind Conservarea Liliecilor în Europa.
Pietrele ”Moşu şi Baba”

• Pietrele „Moșu și Baba”

(monument al naturii) ,
reprezintă o arie protejată
de interes național situată
în judetul Sălaj , pe
teritoriul administrativ al
comunei Năpradea.

• Aria naturală cu o suprafață de 0,20 ha, se află în extremitatea

nordică a județului Sălaj (aproape de limita teritorială cu judetul
Maramures) , pe teritoriul estic al satului Somes- Guruslău) în
lunca pârâului Valea Caselor (la o altitudine de 400 de m) .
Evaluarea geomorfositurior

• Valoarea științifică și educațională

  A A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 Total
1
Grădina Zmeilor 1 1 0,5 0,5 0,5 1 0,5 0,5 1
6,5
Rezervația naturală „Poiana cu 0, 0 1 0 0 0,5 0 0,5 0
narcise” 5
2,5
”Stânca Dracului” din Hida 0 0,5 0,5 0 0 1 1 1 0,5
4,5
Peştera Măgurici 0, 0 1 0,5 0,5 0,5 0 0 1
5
4
Pietrele ”Moşu şi Baba” 0 1 0 1 0 0 0,5 0,5 0
3
• Valoarea funcțională

  B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 Total

Grădina Zmeilor 1 1 1 1 0 0, 0,
5 5 5
Rezervația naturală „Poiana cu 0, 0 0, 0 1 0 0
narcise” 5 5
2
”Stânca Dracului” din Hida 1 0, 0 0, 0 0 0
5 5 2
Peştera Măgurici 0 1 0, 0 1 0, 0,
5 5 5 3,5
Pietrele ”Moşu şi Baba” 0, 0 0 1 0, 1 0
5 5 3
• Valoarea turistică

  C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 Total

Grădina Zmeilor 1 1 1 0,5 0,5 0 1 0,5

5,5
Rezervația naturală „Poiana cu 1 0 0,5 0 0,5 0 0,5 0
narcise” 2,5
”Stânca Dracului” din Hida 0 0,5 1 0,5 1 0,5 0 0,5
4
Peştera Măgurici 0,5 0,5 0,5 0 0 1 0,5 0
3
Pietrele ”Moşu şi Baba” 1 0 0 0,5 0,5 0 0 1
3
 În ideea unui marketing turistic al arealului de studiu, măsurile
avute în vedere ar trebui să vizeze geoconservarea și
promovarea acestuia, prin îmbunătățirea programelor de tip
ecoturistic, respectiv geoturistic și asocierea lor cu activități
specifice turismului rural, respectiv agroturismului și nu în
ultimul rând, cu cele ale turismului cultural și religios, având
în vedere că este vorba de un spațiu rural și bogat în obiective
istorice, în speță, arheologice și religioase.
 Tot în ideea elaborării unor măsuri de geoconservare și
promovare turistică,dorim să includem Grădina Zmeilor într-
un traseu tematic, de interes atât pentru turiștii neavizați, cât și
pentru cunoscători.

 Traseul este propus în scop educațional, pentru cunoașterea

depozitelor sedimentare eocen-miocene nord-vest transilvane,
respectiv vest-sălăjene și presupune ca puncte de oprire
următoarele localități și situri de interes științific:
 BAIA MARE

•Lemniu (Valea Peșterii)

• Răstoci (cariera de calcar)
 •Cliț (Stanii Clițului)

•Hida (Stânca Dracului)

•Gîlgău Almașului (Grădina Zmeilor)
 Parcurgând acest traseu, cei interesați vor vizita pe de o parte,
atât areale amenajate în scop turistic sau unul pur informativ
(Grădina Zmeilor, Stanii Clițului, Stânca Dracului), cât și situri
cu un aspect puternic industrializat (Cuciulat, Răstoci), iar pe
de altă parte vor putea face cunoștință cu un areal complet
neamenajat (Valea Peșterii), însă foarte atractiv din punctul de
vedere al numeroaselor fosile marine eocene regăsite aici.
Bibliografie

1. Abrudan, I., Medve, A. (2008) – Ghidul ariilor naturale protejate din județul Sălaj.Edit.Școala Noastră,
Zalău.
2. Cioacă, A. (1986) – Grădina Zmeilor (județul Sălaj) – Monument al naturii .Ocrotirea naturii si a
mediului inconjurator, nr. 2, București.
3. Savu, Al. (1987) – Podișul Someșan Geografia României, vol. III – CarpațiiRomânești și Depresiunea
Transilvaniei, Edit. Academiei Rep. Soc.România
4. http://www.cunoastelumea.ro/gradina-zmeilor-un-loc-unicat-in-romania-galerie-foto/
5. http://www.turismzalau.ro/index.php/ro/obiective-turistice-menu-ro/item/54-gradina-zmeilor
6. https://turdaturistica.ro/1384/gradina-zmeilor-monument-al-naturii/
7. http://promenada-culturala.ro/gradina-zmeilor/
8. https://peterlengyel.wordpress.com/2015/10/19/gradina-zmeilor-rezervatie-naturala/
9. http://apmsj.anpm.ro/-/arii-protejate-de-interes-national-in-judetul-salaj
10. https://www.uvvg.ro/ro/sesiune-stiintifica-internationala-flor
a-vegetatia-fauna-ecologia-si-ocrotirea-patrimoniului-natural-al-salajului-in-organizarea-uvvg/
11. https://blog.hotelguru.ro/care-sunt-povestile-care-aduc-turistii-gradina-zmeilor/
12. https://primariabalan.ro/primaria/monumente/
13. http://turism-camar.ro/rezervatia-naturala-gradina-zmeilor/
14. https://lumeamare.ro/2014/02/06/in-gradina-zmeilor/
15. http://
www.turismzalau.ro/index.php/ro/obiective-turistice-menu-ro/obiective-turistice-din-judetul-salaj?start=9
16. https://destepti.ro/rezervatia-naturala-stanca-dracului-salaj
17. http://www.montaniarzi.ro/pestera-magurici-pestera-cu-lilieci/
18. https://muntiimeses.wordpress.com/2018/11/22/pietrele-mosu-si-baba/
19. http://travel.ro/gradina-zmeilor-locul-in-care-fiecare-piatra-are-legenda-sa/