Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Departamentul de Geografie
Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România
Tel.: +4.0232.20.1075, e-mail: geografie@uaic.ro
http://www.geo.uaic.ro/

INTEGRAREA TURISTICĂ A GEOSITURILOR DIN ZONA

LACUL SFÂNTA ANA

-- Materia: Geosituri –

Profesor: Enea Andrei Studentă: Asăoanu Andreea

Grupa: GT32

1
Integrarea turistică a geositurilor în Lacul Sfânta Ana

Cuprins

INTRODUCERE ............................................................................................................................ 3
CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ ............................................................................................. 4
Caracterizare uman-geografică ................................................................................................... 6
PATRIMONIUL GEOSITURILOR ............................................................................................... 8
Inventarul geomorfositurilor ....................................................................................................... 8
Valorizarea tuistică a geositurilor ................................................................................................. 12
4.1 Propuneri privind amenajarea propriu-zisă a infrastructurii, amenajări cu scopul protejării
acestora. ..................................................................................................................................... 13
Integrarea geositurilor într-un traseu turistic ............................................................................. 13
Concluzii ....................................................................................................................................... 16
Bibliografie ................................................................................................................................... 16

2
Integrarea turistică a geositurilor în Lacul Sfânta Ana

INTRODUCERE

Lacul Sfânta Ana reprezintă una dintre cele mai importante atracții naturale ale Ținutului
Secuiesc, acesta fiind unicul lac din Europa Central-Estică așezat pe fundul unui crater de vulcan
stins.

Este situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, în apropiere de stațiunea Tușnad( stânga
râului Olt). Având o formă aproape circulară, lacul Sfânta Ana impresionează cu o lungime de
620 m și o lățime de 460 m , suprafața sa fiind de 19,50 ha cu o adancime de 7 m.

Puritatea apei este asemănătoare celei distilate deoarece neavând izvoare, lacul își
completează apele numai din precipitații. Emanațiile mofetice atât din fundul lacului cât și din
pereții craterului determină o capacitate trofică redusă a apei .

Lacul Sfânta Ana se încadrează în statutul de rezervație geologică complexă naturală,

floristică și faunisică datorită legăturii cu Baile Tușnad prin poteci turistice.

Figure 1 Harta localizare Lacul Sfânta Ana-

https://www.cazaretransilvania.ro/Harta-map/Lacul_sfanta_ana-map-cazare.jpg

3
Integrarea turistică a geositurilor în Lacul Sfânta Ana

CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ

2.1 Caracterizare fizico-geografică.

Geologia
Situat în extremitatea sudică a lanțului vulcanic neocen, complexul lacului Sfânta Ana-
Tinovul Mohoș se întinde pe latura vestică a Carpaților Orientali, o apariție recentă, formată prin
activitate vulcanică acum circa 9 milioane de ani.
Depresiunea lacului Sfânta Ana este alcatuită din andezite cu hornblendă și biotit dispus în
plăci cu intercalații de aglomerate formând astfel blocuri cuprinse într- o masă sticloasă.
Sub aceste materiale urmează piroclastite urmate de pietrișuri, nisipuri dar și argile caolinoase.
Erupțiile recente aflate la suprafață sunt datorate unor curgeri de lavă din zona vecină, care s-a
spart datorită greutății sale.

Relieful

Datorită vulcanismului de origine neocenă, scăderea vârstei în direcția nord-sud avantajează

masivul Harghita motiv pentru care deține cel mai bine conservat aparat vulcanic.
Situat într-unul din craterele gemene din centrul masivului Ciomad, lacul Sfânta Ana se
adăpostește sub o calderă colmatată rezultată în urma activității vulcanice.
Alcătuirea masivului Ciomatu este simplistă: topiturile magmatice au străpuns stratul de fliș
astfel încăt au luat naștere numeroase formațiuni conice , însă doar cele centrale au ajuns la faza
de erupție.

Clima

Detaliind caracteristicile climatice zonale, subliniem faptul că arealul nostru este influențat de
masele de aer dinspre V și N-V, masele de aer oceanic aducând cantități apreciabile de
precipitații atmosferice 1000 mm/an încadrându-se astfel în spectrul de climă temperat-
continentală.
Regimul climatic este diferențiat adică în zonele cu climă de dealuri verile sunt mai calde
având precipitații bogate și iernile reci marcate de viscole pe când în zonele cu climă de munte
unde se află și arealul nostru , verile sunt racoroase 12-18oC, precipitații abundente iar iernile
friguroase temperaturile medii anuale fiind cuprinse între -4 și -8oC cu strat stabil de zăpadă și
inversiuni de temperatură.

4
Integrarea turistică a geositurilor în Lacul Sfânta Ana

Hidrografia

Cu referire la configurația hidrografiei locale, rețeaua hidografică are o densitate ce variază

între 0,5 și 1,1 km/km2. Aici sunt situatiate izvoarele a două mari râuri ale țării – Olt și Mureș-
care străbat meridianul județului Harghita, unul curgând către S, pe o distanță de 80 km, iar
celălalt către N-NV, pe o lungime de 72 km.
O importanță economică deosebită, o reprezintă pânzele de ape subterane, extinse pe mari
suprafețe în depresiunile Giurgeu, Ciuc, Bibor,Borsec ș.a din care iși trag ”seva” diferite izvoare
cu ape minerale având un procent ridicat de dioxid de carbon, renumite pentru gustul plăcut și
efectele curative.
Cu privire la caracteristicile lacului Sfânta Ana, acesta este un lac glaciar, alimentat de
precipitații neavând scurgere de suprafață cu un volum de 780 000 mc. Emanațiile mofetice atât
din fundul lacului cât și din pereții craterului determină o capacitate trofică redusă a apei .

Vegetația

Flora vegetației naturale a lacului Sfânta Ana, se încadrează în categoria etajului pădurilor-
mixte din zona temperat-continentală. Pe malul lacului predomină molidul( Picea abies) iar atât
pantele superioare ale craterului cât și pantele estice și sudice sunt acoperite de păduri de fag
(Fagus sylvatica). Mai întâlnim bradul (Abies alba), pinul (Pinus silvestris) dar și mesteacănul
(Betula pendula).
La nivelul ierburilor, este întâlnită o gamă floristică diversă, construită în cea mai mare parte
din plante: alcia aurie (Salix aurita), mesteacănul pufos (sBetula pubescens), curechiul de munte
(Ligularia sibirica) – plantă de interes comunitar, rozmarinul de baltă (Andromeda polifolia),
iarba neagră (Calluna vulgaris), diverse specii de rogoz (Carex curta, Carex echinata, Carex
elongata, Carex limosa), diverse specii de ciuperci (flocoșelul albastru – Hydnellum suaveolens,
iasca boreală – Climacocystis borealis, gheba purpurie – Phaeocollybia christinae, cortinaria
brun-roșcată – Cortinarius semisanguineus, bălușca molidului – Gomphidius glutinosus, lăptarul
de mesteacăn – Lactarius turpis etc.)
Fauna întâlnită este și ea foarte variată cu specii de amfibieni vulnerabile la nivel național
cum ar fi: tritonul cu creastă (Triturus cristatus), izvorașul cu burtă galbenă (Bombina
variegata), tritonul carpatic( Triturus montandoni), broasca roșie de munte (Rana temporaria) și
multe specii de lepidoptere: molia portocalie ( Triodia sylvina), molia șoim (Sphinx ligustri),
molia fantomă (Hepialus humuli), fluturele albastru comun ( Polyommatus icarus), fluturele cu
litera C ( Polygonia c-album), fluturele umbră și lumină ( Pararge aegeria), fustița albă
(Nymphalis antiopa).

5
Integrarea turistică a geositurilor în Lacul Sfânta Ana

Areale protejate existente

Aria de importanţă comunitară ROSCI0248 Tinovul Mohoş-Lacul Sf. Ana, este parte
integrantă a reţelei de Situri NATURA 2000 din România.
În cadrul acestui sit NATURA 2000 sunt incluse următoarele arii protejate, declarate prin
Legea 5/2000:
- Rezervaţia naturală „Lacul Sfânta Ana” cod 2.486
- Rezervaţia naturală “Tinovul Mohoş” cod 2.4

Caracterizare uman-geografică

Lacul Sfânta Ana este situat în masivul Ciomatu, din județul Harghita, în stânga râului Olt, în
apropiere de stațiunea Tușnad. Lacul este situat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit
Ciomatu Mare din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați
și în Europa de Est.

Populație și așezări

Județul Harghita este situat în estul Transilvaniei și se învecinează cu județele Neamț și

Bacău la est, la vest cu Mureș, la sud cu Brașov și Covasna, iar la nord cu județul Suceava.
Conform datelor recensământului din 2011, populația județului Harghita este constituită din
82,89% etnici maghiari și 15,94% români, diferența fiind reprezentată de alte naționalități.

Activități economice

Pe raza județului Harghita activitatea economică de bază este reprezentată atât de exploatarea
și prelucrarea lemnului, de industria de textile, confecții și tricotaje cât și de industria alimentară
prin prelucrarea și industrializarea cărnii și a laptelui urmată nu în cele din ură de intensificarea
agriculturii .

6
Integrarea turistică a geositurilor în Lacul Sfânta Ana

Bogăția subsolurilor în hidrominerale, ape termale și gaze mofetice iau parte la importanța
economicăa județului prin valorificarea acestora în stațiunile balneoclimaterice: Băile Harghita și
Băile Tușnad.

Turismul

Vizitatorii sunt atrași de frumusețea legendelor scornite de localnici, dar și de peisajul

spectaculos, unic în lume. Una dintre cele mai frumoase și mai interesante rezervații naturale ale
județului Harghita este chiar însuși lacul Sfânta Ana, lac de origine vulcanică.
În rezervație se poate ajunge ușor și cu ajutorul lui GoogleMaps cu mașina, avand o parcare
special amenajată la aproximativ 1400m de lac. De aici sunt existente 2 strasee: unul prin padure
și unul asfaltat, cel mai apreciat fiind cel prin pădure unde poți ajunge cu ușurință la belvedere
dar și la Capela Sfânta Ana.

Legendele lacului Sfânta Ana

Ca despre aproape fiecare obiectiv din țara noastră și despre Lacul Sfânta Ana există
legende.
- O primă legendă vorbește despre o tânără, pe nume Ana, ce urma să se căsătorească cu un tânăr
obligată fiind de părinții ei. Nedorind acest lucru, fata fuge în noaptea nunții și se aruncă în lacul
ce astăzi îi poartă numele, trupul ei fiind pierdut pe vecie.
-A doua legendă vorbește despre 2 frați ce stăpâneau fiecare câte o cetate: unul pe Vârful
Puciosul, iar celălalt pe locul lacului de astăzi. Primul frate a etalat într-o zi o superbă caleașcă,
fapt ce a stârnit invidia celui de al doilea frate care a pariat că a doua zi el va veni cu o caleașcă
și mai impunătoare. A doua zi, tiranul înhamă la o caleașcă 8 fete considerate a fi cele mai
frumoase din regiune. Cum fetele nu au putut trage caleașca, stăpânul începe să le biciuiască.
Nedreptatea suferită o face pe una dintre tinere, pe nume Ana, să îl blesteme pe bărbat.
Blestemul s-a împlinit chiar în aceeași seară, când o furtună groaznică scufundă castelul și pe
stăpânul său în flăcări. În locul castelului, s-a format un lac albastru și liniștit denumit după cea
care a aruncat blestemul.

7
 Integrarea turistică a geositurilor în Lacul Sfânta Ana

PATRIMONIUL GEOSITURILOR

Inventarul geomorfositurilor

Rezervația naturală Tinovul Mohoș

Rezervația naturală se află într-unul dintre craterele
Masivului Ciomatu în apropierea Lacului Sfânta Ana.
Suprafața protejată este este de 240 ha din care se
evidențiază mlaștina acestuia de 80 ha, o mlaștină
oligotrofă.

Rezervația suprapusă sitului Natura 2000 -

Figura 2 Tinovul Mohoș
Tinovul Mohoș - Lacul Sf. Ana se află la o altitudine
de 1050 m și adăpostește vegetație forestieră alcătuită https://upload.wikimedia.org/wikipedia
în mare parte de pin silvestru (Pinus sylvestris), specii
de mesteacăn pitic (Betula nana) și mesteacăn pufos (Betula pubescens).
Căi de acces: Deplasarea în rezervație se face doar în grupuri, pe o pasarelă de lemn care duce la două dintre
ochiurile de apă în prezența unui ghid desemnat.

Piatra Șoimilor
Rezervația „Piatra Șoimilor” este situată în extremitatea sud-estică a lanțului vulcanic
Harghita, pe versantul estic al conului vulcanic Plișca Mare.

Datorită întinderii sale pe o suprafață de 1,5 ha, cea mai spectaculoasă privelniște oferită de
turnul de andezit (824m) este panorama Vâii
Oltului. Tot aici găsim și alte plante rare ocrotite ca
borșișorul (Sempervivum marmoreum)și o serie de
păsări de pădure ca: huhurezul mare (Strix
uralensis).
Căi de acces: Traseul spre Piatra Șoimilor este
marcat cu triunghi roșu durează între 1 și 2 ore, din
stațiune.

Figura 3 Piatra Șoimilor-

http://romanianturism.com/wp-content/uploads/2013/08/piatra-
pinului-si-piatra-soimului-5.jpg

8
Integrarea turistică a geositurilor în Lacul Sfânta Ana

Grota sulfuroasă
Cunoscută și sub denumirea de Peștera sulfatară, grota se
află pe versantul sud-vestic al Muntelui Puturosu la o
altitudine de 1052m având o lungime de 14 metri.
Prin gaura grotei iese la suprafață o imensă
cantitate de gaz mofetic(3000m3/zi) ce conține hidrogen
sulfurat respectiv dioxid de sulf.
Partea de la intrare este consolidata, iar pe doua parti
sunt amplasate banci pentru cei care doresc sa ia parte la o
Figura 4 Grota Sulfuroasă-
baie gazoasa. https://www.trecator.ro/wp-content/uploads/2015/10/Pestera-
Sulfuroasa-23-720x340.jpg
Căi de acces: Se poate ajunge la grota urmand poteca
turistica marcata cu punctul rosu, care porneste de la hotelul
central.

Băile Balvanyos
Este o stațiune balneoclimaterică situată
în județul Covasna, la N-V de orașul Târgu
Secuiesc. Se caracterizează prin existența a
numeroase izvoare de apă minerală, de
emanații mofetice de bioxid de carbon precum
și de frumusețea peisajului având un caracter
postvulcanic.

Arealul de desfășurare este larg, fiind

situat atât pe versanții munților Bodocului (la
nord și nord-est de Vârfului Zimbrului), cât și
Figure 5 Băile Balvanyos- pe cei ai Masivului Puturosu, Ciomatu (la
https://img.directbooking.ro/getimage.ashx?f=statiuni&file=Statiu
ne_22_Balvanyos17185b89-16ed-4fd1-9606-ee424100121d.jpg
sud-vest de Muntele Puturosul și de Muntele
Cetății). În desfășurarea ei, stațiunea se
integrează sitului Natura 2000 Ciomad-
Balvanyos.
Pe plan local altitudinea variază între 840 și 950 m. Căi de acces: Stațiunea este străbătută de
drumul județean DJ113, care leagă Târgu Secuiesc situat la intersecția DN11 cu DN11B și
DN2D, de Bixad situat pe DN12. Pe calea ferată cea mai apropiată gară este Bixad - gară
accesibilă pe Magistrala CFR 400 spre vest și, apoi Târgu Secuiesc situat pe linia secundară 404
conectată la Magistrala 400 în Sfântu Gheorghe.

9
Integrarea turistică a geositurilor în Lacul Sfânta Ana

Evaluarea geomorfositurilor
Valoarea științifică și educațională

A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 Sum %
Lacul Sfânta Ana 1 0,5 1 1 1 1 1 1 1 8,5 94
Tinovul Mohoș 1 0,5 1 0,5 1 1 1 0,5 0,5 7,0 78
Piatra Șoimilor 0,5 0 0,5 0,5 1 0,5 1 0 1 5,0 56
Grota Sulfuroasă 0,5 0 1 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 4,5 50
Băile Baalvanyos 1 0 0,5 1 1 1 1 1 0,5 7,0 78

Conform tabelului inserat anterior, observăm valori pozitve din punct de vedere
științific și educațional. Procentul de 94% este deținut de către Lacul Sfânta Ana fiind și primul
în lista clasamentului deoarece acest geosit se încadrează în toate cele 9 criterii cu punctaj
aproape maxim. Este cunoscut atât pe internet cât și prin intermediul cărților, reportaje ș.a.
exemplificat pentru toate nivelurile de educație.
Este urmat la distanță de câteva procente de Rezervația Tinovul Mohoș, clasandu-se
astfel pe locul 2 cu 78% din pricina câtorva criterii. Această rezervație deși este aproape la fel de
cunoscută totuși menționăm și cateva aspecte negative cum ar fi gradul ușor de degradare, lipsa
mai multor explicații prin intermediul broșurilor sau al hărților încadrându-se în stadiul de parc
peisagistic, Natura 2000.
Pe locul trei, Piatra Șoimilor deține un procent de 56% minusurile fiind lipsa
informațiilor de orice natură, puține, deși sunt vizibile caracteristici abiotice nu este o raritate,
neatrăgând atenția turiștilor fiind greu de observat fără trasee bine definite odată cu schimbarea
anotimpurilor.
Pe ultimul loc în clasament se află Grota Sulfuroasă cu un procent de 50% fiind foarte
puțin vizitată, deși informații există totuși un plus l-ar constituii broșurile, hărțile inexistente
decât câteva poze. Deși gradul de degradare este ușor, nivelul de observare este mediu mai
potrivit pentru experți.
Egalând Tinovul Mohoș, Băile/Cetatea Balvanyos cu procentul de 78% se enumeră
printre rezervațiile cunoscute ale Județului. Este potrivit mai degrabă celor cu probleme de
sănătate datorită apelor sale având valoare atât științifică cât și educațională.

Valoare funcțională
B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 Sum %
Lacul Sfânta Ana 1 1 1 1 1 0,5 0,5 6,1 63
Tinovul Mohoș 0 0,5 0,5 0,5 0 0,5 0,5 2,5 60
Piatra Șoimilor 0 0 0 0 0,5 0 0,5 1 40
Grota Sulfuroasă 0 0 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 2,5 46
Băile Balvanyos 1 1 1 1 1 1 0,5 6,5 73

10
 Integrarea turistică a geositurilor în Lacul Sfânta Ana

Tabelul atașat reprezintă valoarea funcțională a celor 5 geosituri propuse. După cum se poate
observa, doar trei dintre cele cinci sunt pozitive restul clasându-se la valori negative.Aceste
procente sunt rezultate în urma unor criterii de clasificare care fac referire la locație,
accesibilitate,infrastructură turistică și riscuri. Piatra Șoimului și Grota Suflufoasă sunt două
rezervații mai puțin avantajate de cele enumerate anterior deoarece sunt situate în zone cu risc,
neamenajate pentru practicarea turismului. Restul geositurilor Lacul Sfânta Ana, Tinovul Mohoș
și Băile Balvanyos sunt amenajate, expuse turiștilor cu ajutorul traseelor, harților, ghizilor
desemnați astfel creându-se o funcționalitate mai accentuată în comparație cu celelalte.

Valoare turistică

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 Sum %
Lacul Sfânta Ana 0,5 1 0,5 1 1 1 1 1 6,5 81
Tinovul Mohoș 0,5 0,5 0 1 0,5 1 1 0,5 4,5 56
Piatra Șoimilor 0 0,5 0,5 1 0 0 0 0 2 25
Grota Sulfuroasă 0,5 0,5 0 0,5 0,5 0,5 0,5 0 2,5 31
Băile Balvanyos 0 1 0,5 0,5 1 1 0,5 1 5,5 69

Din punct de vedere turistic dintre cele cinci geosituri menționate, cele mai avantajate sunt
Lacul Sfânta Ana și Băile Balvanyos deoarece acestea sunt cele mai căutate de turiști.
Infrastuctura, accesul, informațiile exacte și locurile de cazare în apropiere constituie un plus față
de celelalte trei care nu beneficiază de aceste condiții decât puțin spre foarte puțin ceea ce
reprezină o nesiguranță pentru iubitorii de călătorii.

Valoare economică

A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 sum %
Lacul Sfânta Ana 1 0,5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0,5 0,5 0,5 1 0,5 1 1 1 1 1 21,5 89,6
Tinovul Mohoș 1 0,5 1 0,5 1 1 1 0,5 0,5 0 0,5 0,5 0,5 0 0,5 0,5 0,5 0,5 0 1 0,5 1 1 0,5 14,5 60,4
Piatra Șoimilor 0,5 0 0,5 0,5 1 0,5 1 0 0 0 0 0 0 0,5 0 0,5 0 0,5 0,5 1 0 0 0 0 7 29,2
Grota Sulfuroasă 0,5 0 1 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0 0 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0 0,5 0,5 0,5 0,5 0 10 41,7
Băile Balvanyos 1 0 0,5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0,5 0 1 0,5 0,5 1 1 0,5 1 19,5 81,3

În comparație cu tabelele atașate celorlalte valori, acesta reprezintă analiza celor trei
(științific-educțională, funcțională, turistică) rezultatul final rezultând valoarea economică a
geositurilor menționate. După cum se poate observa în fruntea clasamentului se califică Lacul
Sfânta Ana urmat de Băile Balvanyos, Tinovul Mohoș, Grota Sulfuroasă și nu în ultimul rând
Piatra Șoimilor. Valoarea economică reprezintă produsele și serviciile oferite in cadrul acestor
rezervații așadar dupa ordinea crescatoare enumerată putem observa care zonă este mai
frecventată din punct de vedere turistic.

11
Integrarea turistică a geositurilor în Lacul Sfânta Ana

Protecția geomorfositurilor

Analiza geomorfositului nu este completă atâta timp cât nu facem referire și la principalele
probleme și amenințări existente, pe care le mai putem numi și elemente de risc potențial/existent
sau în cazul asocierii fenomenelor naturale cu practica turistică, vorbim de factori restrictivi.

Aceste elemente sunt, în cazul Lacului Sfânta Ana, atât elemente naturale cât și antropice cele
dintâi înglobând factorii endogeni( cutremure, mișcări tectonice) friabilitatea lacului. Între
amenințările de natură externă se numără de asemenea factorul antropic și mai puțin cel redat de
floră și faună, a căror influență slab negativă poate fi controlată sau chiar stopată. Tot un factor
de risc este și cel turistic, care cuprinde în cazul lacului Sfânta Ana, problematica impusă de
ineficiența unui program bine stabilit cu turiștii.

În cazul geositurilor Tinovul Mohos, Piatra Șoimilor, Grota Sulfuroasă amenințările sunt
cauzate tot din pricina factorilor endogeni, de data aceasta adăugând și pe cei exogeni, mai exact
cei morfoclimatici.Factorul turistic reprezintă și aici un risc mai accentuat deoarece problematica
este impusă de ineficiența exploatării, mai exact, la neadaptarea ofertei la cerere/nesatisfacerea
cererii turistice, prin lipsa unei infrastructuri de cazare apropiate , prin dificultățile și carențele
legate de informare și orientare în aceste arealuri etc. Datorită schimbărilor recente ale unora
dintre ele dar și cele lăsate în voia timpului, putem aduce în discuție ideea de risc al poluării
estetice, care presupune de altfel, problema atractivității unui sit, în cazul de față a atractivității
peisajelor propuse.

În ideea unui marketing turistic al arealelor de studiu propuse , măsurile avute în vedere ar
trebui să vizeze geoconservarea și promovarea acesora, prin îmbunătățirea programelor de tip
ecoturistic, respectiv geoturistic și implementarea lor cu activități specifice turismului rural chiar
și agroturismului și nu în ultimul rând turismului religios și cultural, având în vedere ca este
vorba de spații rurale și bogate în obiective istorice, în speță arheologice și religioase.

4. Valorizarea tuistică a geositurilor

12
Integrarea turistică a geositurilor în Lacul Sfânta Ana

4.1 Propuneri privind amenajarea propriu-zisă a infrastructurii, amenajări

cu scopul protejării acestora.

În ideea elaborării unor măsuri de geoconservare și promovare turistică, s-au impus noi reguli
cu privire la vizitarea acestora din mai multe puncte de vedere. Atât craterul cât și lacul sunt
declarate rezervații naturale și fac parte din situl Natura 2000ROSCI0248, Lacul Sfânta Ana-
Tinovul Mohoș, situri care cuprind cele două cratere ale muntelui Ciomatu. Pentru protejarea
acestora întreaga arie este monitorizată strict cu camere video, este interzis scăldatul, campatul,
grătarele, aruncarea gunoaielor în locuri neamenajate, hrânirea animalelor sălbatice și plimbarea
pe lac cu utilaje motorizate care fac zgomot. Pentru încurajarea drumețiilor și a mișcării în
natură, parcarea se face în pasul dintre cele două cratere în zonele prevăzute cu bariere
amenajate.

Îmbinând drumeția montană cu tratamentul balneo, Grota Sulfuroasă și Băile Balvanyos se

potrivesc perfect în realizarea unei drumeții. Cele două rezervații sunt special amenajate cu
poteci marcate, cu interdicția intrării în grotă datorită emanațiilor mari de gaz mofetic chiar daca
acestea au un rol esențial în tratarea bolilor riscul este unul prea mare. Băile sunt implementate
cu vane, bazine în aer liber având o instalație pentru băi calde. Pentru protejarea acestora s-a
impus un program diferențiat cu turiștii, zone supravegheate, panouri cu informații și ghizi unde
este cazul.

Rezervație naturală de tip geologic și botanic, Piatra Șoimilor este o arie protejată datorită
frumuseții cât și istoriei sale. În vederea protejării sale, s-au construit trasee marcate cu
triunghiuri roșii, acestea fiind parcurse cu ajutorul unui ghid deoarece dificultățile parcurgerii lui
se schimbă în funcție de anotimp. Pentru fiecare dintre cele cinci geosituri, propunem o gamă
mai largă de pliante, afișe, panouri și hărți amplasate strategic care să conțină informații de bază
pentru fiecare înțelegerea oricărui nivel educațional.

Integrarea geositurilor într-un traseu turistic

Tot în ideea unor măsuri de promovare turistică, dorim să includem Lacul Sfânta Ana într-un
traseu tematic, de interes atât pentru turiștii neavizați, cât și pentru cunoscători. Traseul este
propus în scop educațional și presupune ca puncte de oprire următoarele situri de interes științific
și cultural:

13
Integrarea turistică a geositurilor în Lacul Sfânta Ana

 Piatra Șoimilor
 Băile Tușnad
 Punct de observare al urșilor
 Băile Balvanyos
 Grota Sulfuroasă
 Tinovul Mohoș
 Lacul Sfânta Ana

Parcurgând acest traseu, cei interesați vor vizita pe de o parte, atât areale amenajate în scop
turistic sau unul pur informativ (Punct de observare al urșilor, Grota Sulfuroasă),cât și situri cu
un puternic aspect industrializat (Băile Tușnad, Băile Balvanyos,Lacul Sfânta Ana ) iar pe de altă
parte vor putea face cunoștiință cu areale complet neamenajate( Piatra Șoimilor, Tinovul
Mohoș), însă foarte atractive datorită pachetelor de roci existente.

Traseul va avea o durată de 1h 10min cu mașina, prima oprire fiind la rezervația Piatra
Șoimilor, arie protejată plină de istorie, urmată mai apoi de Băile Tușnad. Continuam aventura
către Punctul de observare a urșilor alături de un ghid special desemnat care ne va ajuta în
parcurgerea traseului, ca mai apoi să admirăm frumusețea Băilor Balvanyios. Aici vom face o
pauză de masă la Pensiunea cu acelasi nume din cadrul locației noastre ca mai apoi să continuam
traseul către Grota Sulfuroasă de unde ne vom încărca cu o ”energie” pozitivă. Continuăm
drumul către Tinovul Mohoș, crater vulcanic cu o suprafața de 240 ha finalizând la cea mai
așteptată locație și anume Lacul Sfânta Ana, lac de origine vulcanică, unde ne vom și caza.

Figura 6 Harta Traseu

14
Integrarea turistică a geositurilor în Lacul Sfânta Ana

1m1!1s0x40b4ce858c203da5:0xa66ee0db83d476e2!2m2!1d25.8569589!2d46.1460752!1m5!1m1!1s0x40b4cf1dbd3aafdd:0xceb09fb3f0f72ed8
!2m2!1d25.9062392!2d46.1073239!1m5!1m1!1s0x40b4c594b324b8d3:0x65af4b7bb9440625!2m2!1d25.9590997!2d46.1104342!1m5!1m1!1s
0x40b4c58e4984c049:0x169cc5a07c7c6e3f!2m2!1d25.9486063!2d46.1196538!1m5!1m1!1s0x40b4cf053409a8ef:0xbe807898c5112762!2m2!1
d25.8986351!2d46.1348053!1m5!1m1!1s0x40b4cf226c08fed5:0x506ccb7c82fde2c3!2m2!1d25.8876047!2d46.1265204!3e0

4.3 Broșură sugesivă conform geositulului.

15
Integrarea turistică a geositurilor în Lacul Sfânta Ana

Concluzii

În concluzie, una dintre cele mai importante atracții naturale ale Ținutului Secuiesc este
unicul lac vulcanic din România mai exact Lacul Sfânta Ana, format pe fundul craterului unui
vulcan stins în urmă cu 9.800 de ani.

În urma analizei, considerăm că așa ar trebui să arate o arie protejată, să îmbine armonios
rolul de protecție cu rolul educativ deoarece această educație ecologică se poate face doar într-un
stil lejer, destins care să ne ofere într-un final atractivitate și eficiență.

Așadar, acest loc deși restrâns ca suprafață, dar concentrat pe spectaculozitatea naturii
sălbatice, reușește la momentul actual să se pună în valoare fiind utilizat în așa fel încât omul să
beneficieze de vizitarea acestor splendori ale județului.

Bibliografie

16
Integrarea turistică a geositurilor în Lacul Sfânta Ana

1 Appleton, M. R., Ghidul pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile

protejate din România, Proiectul Managementul Conservarii Biodiversitatii din
România.Facilitare si asistenta tehnica în schimbarile institutionale. Proiectul Bancii
Mondiale Numarul: RO-GE-44176;
2 Octavian DULIU, Titus BRUSTUR, Ştefan SZOBOTKA, Gheorghe OAIE,Călin
RICMAN,Veronica ALEXE,Mihai IOVEA, Silvia HODOROGEA -Studiul
interdisciplinar al ecosistemelor semiînchise (lacuri alpine şi vulcanice) învederea
stabilirii nivelului de referinţă pentru aprecierea impactului factorului antropic:lacurile
alpine din masivul Făgăraş şi lacul Sfânta Ana.
3 https://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/harghita-22/geologie/
4 https://www.totb.ro/foto-lacul-sfanta-ana-si-tinovul-mohos/
5 https://geoecomar.ro/website/publicatii/supliment2008/24.pdf
6 https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Harghita
7 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-03-
23_PM_Tinovul_Mohos_Lacul_Sfanta_Ana.pdf
8 http://regio-adrcentru.ro/wp-
content/uploads/Document_Files/PORStudiiRegionale/00001243/brbww_Profil%20judet
ul%20Harghita.pdf
9 https://norishorul-calator.com/2022/08/11/lacul-sfanta-ana/
10 https://www.cazaretransilvania.ro/Menu/grota_pestera_sulfatara_turia-prezentare-
obiective_turistice-cazare-harta-atractii_turistice-grota_pestera_sulfatara_turia.html
11 https://instatravel.ro/lacul-sfanta-ana-regulament-de-vizitare-21/
12 https://www.directbooking.ro/obiectiv-rezervatia-naturala-piatra-soimilor-204.aspx
13 http://csomad-balvanyos.ro/ro/welcome-3/
14 https://www.agerpres.ro/social/2018/04/23/harghita-scaldatul-in-lacul-sfanta-ana-a-fost-
interzis-pentru-protejarea-calitatii-apei--95968
15 https://www.youtube.com/watch?v=VBHs8W5IYKE
16 https://www.youtube.com/watch?v=HmjHvSsuj9Y
17 https://www.vacantelatara.ro/baile-balvanyos
18 https://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bie_natural%C4%83

Listă figuri

1. Figura 1- Harta localizare Lacul Sfânta Ana 3

2. Figura 2- Tinovul Mohoș 8
3. Figura 3 – Piatra Șoimilor 8
4. Figura 4-Băile Balvanyios 9
5. Figura 5-Grota Sulfuroasă 9
6. Figura 6- Harta traseu 14
17