UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRARE A AFACERILOR

SPECIALIZARE: ECTS – EXTENSIUNE BĂLȚI

DISCIPLINA: GESTIUNE HOTELIERĂ ȘI CATERING

PROIECT

Studiu de piață pentru proiect de hotel

Elaborat de: Donos Daniela

Palamari Ana-Maria
 CUPRINS

Capitolul I Studiul mediului

1.1 Din punct de vedere al potențialului turistic natural și antropic

1.2 Din punct de vedere demografic
1.3 Contextul economic
1.4 Infrastructura și serviciile publice
1.5 Activități și produse turistice
1.6 Securitatea

Capitolul II Oferta (concurența)

Capitolul III Cererea și clientela

Capitolul IV Definirea produsului hotelier

Capitolul V Estimarea bugetului de investiții

Capitolul VI Analiza SWOT

 Capitolul I Studiul mediului
1.7 Din punct de vedere al potențialului turistic natural și antropic
1.7.1 Potențial turistic natural
 Relieful

Relieful este variat și coboară în trepte de la sud - Munții Făgăraș, cu vârful Negoiu de 2.535
m, cu o creastă alpină zimțată sub care se adăpostesc văi glaciare și cascade frumoase, Munții
Cindrelului și Lotrului, cu suprafețe plane, ușor vălurite, cu vârful Cindrelul de 2.245m și
vârful Șteflești de 2.244 m cu văi adânci, despărțiți de defileul Oltului, la nord – Podișul
Secașelor și Hârtibaciului, Podișul Târnavelor, cu altitudini de 600-700 m, Depresiunea largă
a Sibiului.

 Clima

În ceea ce privește județul Sibiu, predomină un climat temperat continental, de nuanță central
europeană, cu ierni moderate și veri răcoroase. Factorii climatici înregistrează valori foarte
diferite și se constituie în etaje climatice distincte, corespunzătoare marilor unități de relief,
cum ar fi: munți, dealuri și depresiuni. Principalele elemente care caracterizează climatul
stațiunilor forestiere sunt: temperatura sau regimul termic, precipitațiile sau regimul
pluviometric, vântul sau regimul eolian. Temperaturile medii anuale înregistrează valori
cuprinse între 9 grade și -2. Ele sunt mai joase față de ținuturile de la sud și vest în condiții
similare de altitudine. Distribuția temperaturilor este strâns legată de influența reliefului sau
se manifestă în mod diferit de la un sezon la altul și chiar de la o lună la alta.

 Rețeaua hidrografică

Cursurile de apă sunt egal distribuite pe toată suprafața județului Sibiu. Oltul colectează
apele aduse de râurile din munții Făgăraș, spre exemple: Arpaș, Cârțișoara, Porumbac Avrig.
Râurile de pe versantul nord-estic al munților Cindrel sunt colectate de Cibin care izvorăște
de sub vârful Cindrel. La Mohu, Cibinul primește ca afluent râul Hârtibaciu. Râurile din
partea nordică sunt adunate de Târnava Mare, spre exemplu: Laslea, Valchid, Biertan,
Moșna, Visa.

Rețeaua hidrografică este întregită de numeroase lacuri de diverse origini. În zonele montane
înalte se întâlnesc lacuri glaciare, spre exemplu: Podragu, Bâlea, lacul Doamnei, Avrig,
Iezerul Mare, Iezerul Mic. În județul Sibiu se găsesc și numeroase lacuri artificiale, spre
exemplu: pe Sadu, pe Cibin, pe Hârtibaciu sau pe Olt.

 Resursele subsolului

Pe teritoriul județului Sibiu se găsesc circa o pătrime din structurile gazifere ale
Transilvaniei, spre exemplu: anticlinalul Rusi, Copșa Mică, Bazna. În zona montană se
întâlnesc roci utile și materiale de construcții, și anume calcare cristaline marmoreene,
calcare tectonice pentru var. în zona sedimentară sunt prezente argilele comune la
Dumbrăveni, Medias, Bazna, Agnita, nisipuri și pietrișuri în albia minoră și majoră a râurilor
Olt, Cibin, Hârtibaciu și Sadu.

 Vegetația
Pe întreg teritoriul județului Sibiu, în zone de munte și de podiș, deosebim următoarele tipuri
de vegetație: pășunea alpină, foarte întinsă mai sus de 1.800m, pădure de conifere, pădure de
fag cu multe luminișuri în care se dezvoltă bine fâneața, pădure de stejar pe cea mai mare
parte a podișului. În zona muntoasă pădurile au fost în general cruțate, în cuprinsul
depresiunii și al podișului ele au fost în cea mai mare parte distruse.

 Fauna

Fauna județului Sibiu este una la fel de bogată ca și flora. O mare parte dintre mamifere,
păsări, reptile sau insecte sunt protejate atât național cât și internațional. În această zonă
întâlnim lupul, ursul brun, porcul mistreț, cerbul carpatin, și pisica sălbatică. Pădurile sunt
populate cu păsări prădătoare și cântătoare.

 Natura ocrotită

Rezervaţia „Lacul fără fund” de la Ocna Sibiului. Lacul s-a format pe locul fostei saline
Francisca abandonată în anul 1775. „Lacul fără fund” are o formă ovală, un diametru de 40-
50 m şi, contrar numelui, o adâncime de 34 m. Lacul este cunoscut datorită fenomenului de
heliotermie foarte puternic. Stratul de apă de la suprafaţă are o concentraţie salină mai
scăzută, razele soarelui pătrund mai uşor şi încălzesc particulele de sare din stratul inferior
mult mai salinizat.
Rezervaţia „Dealul Zakel”. Rezervaţia, sub forma unei „insule” de stepă înconjurată de
ecosisteme mezofile se află în apropierea localităţii Slimnic, desupra Văii Şarba. Peste 260
de specii de plante rare au fost identificate alături de peste 400 de speci de insecte.
Rezervaţia naturală „Eleşteele de la Mândra”. Rezervaţia se află într-o frumoasă zonă
colinară, la limita între Podişul Secaşelor şi Podişul Hârtibaciului, în apropierea localităţii
Loamneş. Rezervaţia este cunoscută  datorită numărului mare de specii de păsări: barza albă,
barza neagră, egreta mică, egreta mare, stârcul roşu, pescăruşi, cocor, etc. Iezerele
Cindrelului - este o rezervație mixtă, geomorfologică, hidrografică de floră și faună. Arealul
comunei Gura Râului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vârful Cindrel
(2244m). Cuprinde două văi glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m
adâncime) si Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adâncime). Reliefului alpin i se adaugă
elemente floristice și faunistice interesante: salcia pitică, degitaret, ridichioasa, capra neagră,
prindarasul de munte, pasărea alpină.
Golul Alpin si lacul Balea - rezervație complexă, geomorfologică, hidrologica, de flora si
fauna. Cuprinde relieful alpin, flora si fauna din circul glaciar Balea, precum si lacul cu
același nume Dintre elementele floristice specifice: jnepen, floarea de colt, smirdar, bujor de
munte; Dintre elementele faunistice: capra neagra si acvila de stanca. Starea de conservare a
Rezervației naturale Golul Alpin si lacul Balea (de tip complex) a avut de suferit după
construirea Transfăgărășanului si intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus datorita
numărului mare de autovehicule si turiști, iar o serie de specii de animale s-au refugiat in
văile din împrejurimi. Se înregistrează și aici practicarea unui turism neecologic și a
pescuitului in lac.
Localizare: Munții Făgărașului, căldarea glaciara Balea, intre vârfurile Vânătoarea lui
Buteanu (2508), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) și
Piscul Balii , în aria comunei Cârțișoara. Suprafața 180 ha.
 Rezervația naturala Calcarele eocene de la Porcești - este un monument al naturii cu
valoare paleontologica, cu numeroase elemente minerale si specii de flora si fauna fosilizate:
fosile de lamelibranhiate, gasteropode, echinoderme, dinți de rechin. Localizare: în
extravilanul comunei Turnu Roșu in partea de Sud și Sud - Est a comunei,străbătută de cursul
Văii Sadului. Suprafața:60ha. Problemele cu care se confruntă Rezervația naturală Calcarele
eocene de la Porcești (de tip paleontologic) sunt faptul că pășunatul excesiv favorizează
procesele superficiale de eroziune, care scot la zi depozite fosilifere, din care sunt colectate
fragmente de către diverse persoane și comercializate.
Dealul Zakel Rezervația de stepă din Valea Sârba - este o rezervație complexă de floră și
faună caracteristică arealului de stepă euro-siberian. Dintre elementele care se găsesc aici
enumerăm: jales, steluța vânăta, sachiz, frăsinel, colilie, negara. Suprafața:11 ha (din care
4,5ha afectate de alunecări de teren). In ceea ce privește Dealul Zakel (rezervație de stepă, de
tip complex) datorită fenomenelor de alunecare și a lucrărilor de stabilizare versant, suprafața
inițiala a rezervației s-a redus de la 11 la 5ha; Nu există ridicări topografice pentru ariile
protejate
Calcarele cretacice de la Cisnădioara - monument al naturii cu valoare geologică de tip
paleontologic, aria protejată este afectată de pășunat, nu are pază și este degradată prin
practicarea unui turism neecologic.
Vulcanii noroioși de la Hașag - monument al naturii cu valoare geologică (aria protejată nu
este clar delimitată și nici indicată în vreun fel, iar în zonă se practică agricultura).Localizare:
între Hașag si Mandra, pe raza comunei Loamnes. Suprafața:1,0 ha
Lacul fără fund de la Ocna Sibiului - este un monument al naturii cu valoare geologică.
Prezintă fenomenul de heliotermie. S-a format într-o veche mină de sare prăbușită la 1775.Se
mai numește si Lacul Francisc sau Lacul Lemnelor. Suprafața:0,2ha Localizare: în partea de
est a parcului băilor Ocna Sibiului, în apropierea aleii ce duce la stația CFR.

1.7.2 Potențial turistic antropic

Centrul istoric al orașului Sibiu este unul dintre cele mai frumoase din țară, unde s-au păstrat
și conservat multe monumente istorice și de artă, astfel enumerăm: Catedrala Evanghelică,
Liceul Brukenthal, Turnul Preoților, Biserica Romano-Catolică, Turnul Sfântului, Casa
Winder-Reussner-Czekelius, Casa Luțc, Episcopia Evanghelică, Casa Haller, Casa Hecht,
Casa Albastră, Palatul Brukenthal, Biserica Reformată, Primăria Veche, Pasajul Scărilor,
Casa Luxemburg, Casa Artelor-Fosta Hală a breslei măcelarilor, menționată pentru prima
dată în documente în anul 1370. Clădirea a fost restaurată între anii 1962 și 1967. Pe fațada
de sus se observă stema orașului care a fost realizată în anul 1789, Piața Aurarilor, Casa
Michael Brukenthal, Casa Cupinion, Colegiul ,,Gheorghe Lazăr”.
Referindu-ne la Sibiu se poate spune că este județul cu 18 muzee și case memoriale.
Caracteristice pentru orașul Sibiu sunt: Muzeul Brukenthal și Muzeul Civilizației ÂPopulare
Tradiționale ,,Astra”. Încă din secolul al 18-lea, guvernatorul Transilvaniei Samuel von
Brukenthal începe să=și adune colecțiile de tablouri, antichități și cărți rare, pe care le va
expune în muzeul ce îi poartă și azi numele. Monument de arhitectură în stil baroc austriac,
muzeul a fost deschis pentru public în anul 1917.
Alte clădiri și monumente istorice: Biserica și complexul Ursulinelor, Casa cu Cariatide,
Podul Minciunilor, Clădirea bibliotecii Astra, a treia centură de fortificații, a patra centură de
 fortificații, Turnul Archebuzierilor, redenumit apoi Turnul Pânzarilor, Turnul Olarilor,
Turnul Dulgherilor și Turnul Gros.
Edificii religioase: Catedrala Mitropolitană, Biserica din groapă, Biserica Romană-Catolică
din Piața Mare, Biserica Franciscană, Biserica Ursulinelor, Capela ,,Sf. Cruce”, Biserica
dintre Brazi, Caterdala Evanghelică, Biserica Evanghelică ,,Sf. Ioan”, Biserica Evanghelică
din turnișor, Biserica Reformată, Sinagoga, Biserica Ortodoxă Sf. Luca, Biserica Azilului,
Biserica Evanghelică din Gușterița, Biserica Romano-Catolică din Terezian.
Alte monumente de arhitectură care-și păstrează nealterat specificul medieval sunt: Turnul
Sfatului (primul sediu al Sfatului Orășenesc), Biserica Parohială Catolică, Scara Fingerling,
Pasajul Scărilor și Biserica Parohială. De asemenea se mai pot enumera turnurile de apărare
ale cetății Sibiului în Evul Mediu, construite de meșteșugarii breslași, care se mai păstrează
pe strada Cetății și Primăria veche, construită în stil goti în sec. al XV-lea. Aici a funcționat
Primăria orașului între 1550-1948.

1.8 Din punct de vedere demografic

Populația județului Sibiu, în perioada 2014 și până în prezent înregistrează o creștere de la

463.228 locuitori la 466.472, cu 0,7 la sută. Gradul de urbanizare este de 67,1 % în anul
curent.

Gradul de urbanizare

Urban
Rural

Pe sexe, anul curent, populația de sex masculin reprezintă 48,73 la sută, iar cea de sex
feminin 51,17 la sută.

Populația pe sexe

Urban
feminin
POPULAȚIA DUPĂ DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de vârstă, sexe, medii de
rezidență, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
Grup Sexe Medii Macroregiun Ani
e de de i, regiuni de 2015 2016 2017 2018 2019
vârst rezidenț dezvoltare și UM: Număr persoane
ă ă județe Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
persoan persoan persoan persoan persoan
e e e e e
Total Total Total Sibiu 463228 464077 464746 465421 466472
- - Urban Sibiu 313986 314004 313742 313165 313078
- - Rural Sibiu 149242 150073 151004 152256 153394
- Masculi Total Sibiu 226011 226389 226702 226916 227351
n
- - Urban Sibiu 150851 150790 150508 150016 149865
- - Rural Sibiu 75160 75599 76194 76900 77486
- Feminin Total Sibiu 237217 237688 238044 238505 239121
- - Urban Sibiu 163135 163214 163234 163149 163213
- - Rural Sibiu 74082 74474 74810 75356 75908
1998-2019 Institutul Național de Statistică

Structura etnică
5% 1% 7%
3% români
maghiari
romi
germani
altă etnie

85%

1.9 Contextul economic

Unități local active, pe activități ale economie naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2,
clase de mărime după numărul de salariați, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și
județe
CAEN Rev.2 Clase de Macroregiuni Ani
(activități ale mărime , regiuni de 2015 2016 2017 2018 2019
economiei dezvoltare și Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
naționale – județe
secțiuni)
Total Total Sibiu 10031 10225 10603 10729 11160
Agricultură, Total Sibiu 256 264 281 296 310
silvicultură și
pescuit
Industrie Total Sibiu 27 23 23 24 24
extractivă
Industria Total Sibiu 1189 1182 1229 1217 1194
prelucrătoare
Producția și Total Sibiu 26 31 43 38 32
furnizarea de
energie
electrică și
termică, gaze,
apă caldă și
aer condiționat
Distribuția Total Sibiu 74 71 69 70 66
apei,
salubritate,
gestionarea
deșeurilor
Construcții Total Sibiu 1004 1015 1036 1057 1140
Comerț cu Total Sibiu 3048 3087 3121 3089 3088
ridicata și
amănuntul,
repararea
autovehiculelo
r și
motocicletelor
Transport și Total Sibiu 902 935 1003 1039 1099
depozitare
Hoteluri și Total Sibiu 636 659 698 689 708
restaurante
Informații și Total Sibiu 345 346 360 378 405
comunicații
Intermedieri Total Sibiu 133 119 129 131 164
financiare și
asigurări
Tranzacții Total Sibiu 332 353 362 407 423
imobiliare
Activități Total Sibiu 1064 1084 1131 1094 1183
profesionale,
științifice și
tehnice
Activități de Total Sibiu 423 447 501 527 550
servicii
administrative
și activități de
servicii suport
Învățământ Total Sibiu 69 76 76 86 99
Sănătate și Total Sibiu 211 223 214 229 272
asistență
socială
Activități de Total Sibiu 90 104 107 130 161
spectacole,
culturale și
recreative
Alte activități Total Sibiu 202 206 220 228 242
de servicii

Numărul unităților locale active a crescut constant de la un an la altul, în principal datorită

creșterii investițiilor străine și interne care au dus la dezvoltarea județului. În structură,
analizând anul 2019 pe primul loc sunt unitățile din ramura de comerț cu ridicate și
amănuntul (27,65%), urmate de cele din industria prelucrătoare (10,7%), activități
profesionale, științifice și tehnice (10,6%), construcții (10,2%), transport (9,8%), hoteluri și
restaurante (6,34%), activități de servicii administrative (4,9%).

1.10 Infrastructura și serviciile publice

Județul Sibiu este străbătut de o rețea totală de drumuri de 1.062 km 590 m, repartizată astfel:
drumuri naționale 125 km 106 m, drumuri județene 442 km 880 m, drumuri comunale 494
km 604 m, lungimea podurilor este de 3.856 m. prin județ trec 3 drumuri naționale, legând
următoarele localități: Făgăraș – Sibiu – Alba Iulia, Râmnicul Vâlcea – Sibiu, Sighișoara –
Sibiu.
Județul Sibiu este străbătut de o rețea totală de cale ferată de 2.208 km, din care 69 km linii
principale simple și 78 km linii secundare simple. Ca itinerarii principale avem: accelerate
București – Podul Oltu – Sibiu, și stații importante Sibiu, Cisnădie, Podul-Olt, Cornățel,
Vurpăr.

1.11 Activități și produse turistice

1.12 Securitatea

În județul Sibiu, precum și în țară, securitatea populației este asigurată de Inspectoratul

general de Poliție. Misiunea acestuia este de a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale
persoanei prin activități de menținere, asigurare și restabilire a ordinii și securității publice,
de prevenire, investigare și de descoperire a infracțiunilor și contravențiilor.

Capitolul II Oferta (concurența)

Situația unităților de primire turistică în perioada 2014-2019 se prezintă astfel:

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județe

și localități
Tipuri de Județe Localități Anii
structuri de 2014 2015 2016 2017 2018 2019
primire UM: număr
turistică Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
Total Sibiu Total 109 112 119 315 295 338
Hoteluri Sibiu Total 34 36 39 43 42 43
Hosteluri Sibiu Total 2 2 6 9 8 8
Moteluri Sibiu Total 5 5 3 10 8 9
Vile Sibiu Total 2 2 3 17 18 21
turistice
Cabane Sibiu Total 6 6 6 14 12 14
turistice
Bungalouri Sibiu Total 1 1 6 1 1 2
Campinguri Sibiu Total 1 1 1 3 3 3
Căsuțe Sibiu Total 2 2 2
turistice
Tabere de Sibiu Total 8 8 9 8 7 7
elevi și
preșscolari
Pensiuni Sibiu Total 25 26 23 90 84 91
turistice
Pensiuni Sibiu Total 25 25 28 118 110 138
agroturistic
e

Numărul de unități, de cazare turistică a crescut pe total județ în perioada analizată, de la 109
unități în anul 2014 la 338 unități în anul 2019, o creștere de 3,10 ori, creștere care se realizează
pe toate tipurile de unități de cazare cu excepția taberelor școlare unde acestea s-au redus de la 8
la 7 unități, astfel: la hoteluri +26,4 la sută, la hosteluri +400%, la moteluri +180%, vile turistice
+1050%, cabane turistice +233,3%, bungalouri +200%, campinguri +300%, pensiuni turistice
+364% și pensiuni agroturistice +552%.

Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică, județe

și localități
Tipuri de Județe Localități Ani
structuri de 2014 2015 2016 2017 2018 2019
primire UM: locuri
turistică locuri locuri locuri locuri locuri locuri
Total Sibiu Total 6125 6247 6547 10473 10036 10902
Hoteluri Sibiu Total 3522 3630 3796 3936 3796 3853
Hosteluri Sibiu Total 84 84 181 265 229 160
Moteluri Sibiu Total 150 150 84 310 266 288
Vile Sibiu Total 151 151 221 411 441 607
turistice
Cabane Sibiu Total 266 266 271 501 473 478
turistice
Bungalouri Sibiu Total 28 28 28 24 24 54
Campinguri Sibiu Total 60 60 54 204 176 256
Căsuțe Sibiu Total 146 146 135
turistice
Tabere de Sibiu Total 676 676 685 630 596 603
elevi și
preșcolari
Pensiuni Sibiu Total 518 532 491 1927 1841 1983
turistice
Pensiuni Sibiu Total 670 670 736 2119 2048 2485
agroturistic
e

Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe

tipuri de structuri, tipuri de turiști, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
Tipuri de Tipuri Macroregiuni Ani
structuri de , regiuni de 2014 2015 2016 2017 2018 2019
de primire turiști dezvoltare și
turistică județe
Total Total Sibiu 28513 32998 355698 43861 50362 565346
6 6 1 0
- Români Sibiu 20776 25315 265905 32807 36076 401406
2 1 1 6
- străini Sibiu 77374 76835 89793 11054 14285 163940
0 4

Numărul cazărilor în total structuri de primire turistică, a crescut de la un an la altul, pe fondul

creșterii numărului de unități de cazare precum și a dezvoltării turismului și a organizării de
festivaluri, expoziții, creșterea calității serviciilor pentru atragerea acestora. Astfel numărul
acestora de la 285.136 nopți de cazare în anul 2014 a urcat la 565.346 nopți de cazare în anul
2019, o creștere de aproximativ două ori. Creșterea numărului cazărilor pe segmentul străini a
fost mai mare decât în cazul turiștilor autohtoni.

Capitolul III Cererea și clientela

Pentru o mai bună analiză a clientelei noastre am realizat următorul chestionar:

1. Vă folosiți de servicii hoteliere?

 Da
 Nu
2. Care este scopul de utilizare a hotelului pentru dumneavoastră?
 Afaceri
 Odihnă
 Agrement
 Tratament
3. Care este motivul care vă determină să nu utilizați hotelurile?
 Prefer motelurile sau gazdele
 E o cheltuială de bani
 Nu-l consider necesar
 Alte motive
4. Cum obișnuiți să faceți o rezervare la hotel?
 Birou de rezervări
 Agenție de voiaj
 Booking sau alte site-uri web
  Direct cu proprietarul prin e-mal, etc.
5. Cât de des faceți rezervări la hotel?
 Mai mult de 2 ori pe an
 1-2 ori pe an
 O dată la 2 ani
6. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
 0-18 ani
 18-30 ani
 30-55 ani
 Pete 55 ani
7. Care este venitul dumneavoastră lunar?
 Mai puțin de 500 euro
 500-1000 euro
 1000-3000 euro
 Peste 3000 euro
8. Ce zonă preferați să alegeți pentru destinația dumneavoastră turistică?
 Zonă urbană
 Zonă rurală
 Zonă montană
 Zonă litorală
9. Care este durata sejururilor turistice?
 1-3 zile
 5 zile
 7 zile
 10 zile
 12-14 zile
 Mai mult de 14 zile
10. În ce perioadă a anului preferați să călătoriți?
 Iarna
 Vara
 Toamna
 Primăvara

Pe baza informațiilor obținute în urma realizării studiului de piață, am definit produsul nostru
hotelier care ne-ar face plăcere să-l oferim pe piața turistică.

Capitolul IV Definirea produsului hotelier

Vă prezentăm Hotel ,,ROYAL”, cu o clasificare de 4 stele.
Am ales anume această denumire deoarece ne duce la ideea unui ,,Regal,, ce semnifica un loc
special și plin de căldură. Prin aceast nume credem ca vom atrage clienți dornici de a petrece
timpul intr-un loc bine amenajat și curat.

4.1 Informatii despre piata tinta

Serviciile oferite de hotelul nostru se adreseaza clientilor cu venituri peste medie in
special persoanelor care vin in orasul Sibiu pentru afaceri. In acest scop le punem la
dispoziție săli de conferintă unde iși pot desfăsura activitatea. Pe parcursul sederii lor
acestia au posibilitatea vizitarii principalelor puncte turistice din oras . Nu in ultimul rand
organizam evenimente precum: nunti, botezuri, aniversari, training-uri, etc. De asemenea
pentru iubitorii de cai oferim cursuri de echitatie, si pentru copii locuri de joaca special
amenajate.

4.2 Tip de hotel

Aspect foarte bun al clădirii , hotel de tip nou luminos
-Intrări separate pentru turişti şi bagaje;
-Intrări separate pentru personal;
-Intrări separate pentru primirea mărfurilor;
-Rampă de acces al cărucioarelor pentru persoanele cu handicap fizic;

Spaţii de cazare
- 68 de camere (2 garsoniere, 17 camere single, 45 camere duble și 2 camere pentru persoane
cu dizabilități), dotate cu mobilier în stil clasic și facilități moderne
-Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 15 m²;
-Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 18 m²;
-Înălţimea spaţiilor de cazare 2.8m;
-Numărul maxim de pături într-o cameră -2;
4.
4.4 Dotare camere
-Mochetă sau covoare (pardoselile din marmură, ceramică sau alte materiale
similare pot fi acoperite doar parţial);
-Pat tip hotelier cu somieră şi cu saltea tip “relaxă’’ (patul va avea lungimea de
minimum 200 cm);
-Saltea de lînă în grosime de 5cm (poate fi încorporată în salteaua de bază);
-Salteluţă-husă de protecţie din material textil, lavabil şi hidroabsorbant;
-Noptiere;
-Fotolii, demifotolii sau scaune tapisate (1 bucată/loc);
-Masă sau măsuţă;
-Masă de toaletă cu scaun tapisat;
-Suport sau spaţiu pentru bagaje;
-Ansamblu cuier cu oglindă în hol;
-Dulap sau spaţiu amenajat pentru lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe (4
buc./persoana);
-Veioză sau aplică la capătul patului (1 buc./loc);
-Scrumiere de masă;
-Pahare pentru apă (1 buc./loc);
-Perii pentru haine şi perii pentru încălţăminte;
-Trusă pentru cusut;
-Vaze cu flori;
-Televizor color;
-Radio;
-Prize pentru calculator şi internet;
telefon cu instrucţiuni de utilizare şi tarife, acces direct;
- Sistem de trezire;
-Minibar frigorific dotat cu produse de tip minibar contra cost;
-Pled sau alte obiecte similare de calitate superioară;
-Cearşaf plic;
-Cearşaf pentru pat;
-Pernă mare înfăţată;
-Pernă mică înfăţată;
-Cuvertură pentru pat;
-Lenjeria de pat va fi schimbată la 2 zile;
-Perdele, draperii sau alte mijloace obturante;
Dotare grup sanitar din cameră
-Oglindă cu suport pentru articole la lavoar;
-Suport separat de oglindă pentru articole la lavoar;
-Savonieră;
-Coş pentru gunoi;
-Cuier de baie;
-Perie WC şi dezodorizant;
-Covoraş de protecţie sau alt echipament pentru evitarea alunecării;
-Suport pentru prosoape;
-Priză pentru aparate de ras;
-Derivaţie de telefon;
-Pahare pentru apă (1 buc./persoana);
-Uscător de păr;
-Hîrtie igienică;
-Mîner de sprijin pentru intrare-ieşire din cadă;
-Şampon spumant sau gel pentru duş, ambalat, săpun tip turist, cască de baie,
-Şerveţele parfumate;
-Prosop pluşat pentru faţă;
-Prosop pluşat pentru baie;
-Prosoapele vor fi schimbate la 2 zile;
-Halt pluşat pentru baie, schimbate la 2 zile;
-Papuci de unică folosinţă;

Organigrama hotelului
 Propriet
ar

Manage
r

Director Director Director Director de Director

Director tehnic
de hotel restaurant resurse umane marketing contabilitate

Sef de Asistenti Coordonator Instalator

Front office Guvernanta Sef de sala
bucatarie vanzari de conferinte Electrician

Cameriste Bucatari
Receptioner Ospatari
Spalatorie Ajutor de
Curier proprie bucatari
Portar

Capitolul V Estimarea bugetului de investiții

Capitolul VI Analiza SWOT