Proiect Economia resurselor agroturistice

1 Prezentarea Zonei (localitate, judet, ....)

Orasul Uricani este un oras din sud-vestul judetului Hunedoara, ce a devenit statiune turista de
curand. Acesta este localizat in vestul depresiunii Petrosani, zona cunoscuta si sub denumirea de
Valea Jiului, si are in subordine administrativa satele Valea de Brazi si Campul lui Neag. Orasul
Uricani este marginit la nord de muntii Retezat si la sud de muntii Vâlcan.
60% din suprafata totala a localitatii este reprezentata de paduri, iar 35% este suprafata agricola,
din aceasta, cea mai mare parte (90%0 este ocupata de catre pasuni si fanete.
Localnici impart populatia zonei in doua categorii: momârlani (locuitorii băștinași ai zonei, care
se identifică ca fiind urmașii geto-dacilor) și barabe (populația ce a migrat în această zona).
Ocupația de baza a momârlanilor este oieritul.
Prima atestare documentara cu denumirea orasului a fost realizata in anul 1818, acesta purtand
numele Hobiceni-Uricani. Se crede ca localitatea a primit aceasta denumire din cauza migrarii
locuitorilor Tarii Hategului (proveniti din localitatile Hobița si Uric) catre aceasta zona. Dupa
marea unire, localitatea isi pastreaza doar denumirea de Uricani. In anul 1964, comuna Uricani
este declarată oras. Dupa aceasta perioada aici s-au intensificat exploatarile miniere incepute de
catre austro-ungari, astfel au fost adusi oameni din toate colturile romaniei, populatia
transformandu-se intr-una eterogena. Mina de la Campul lui Neag a fost inchisa in anul 1994,
moment in care a fost lasata sa se inunde, azi pe loculul ei gasindu-se lacul Campul lui Neag.
Mina de la Valea de Brazi a fost inchisa in anul 2004, iar cea de la Uricani in anul 2018. In anul
2019 aceasatea au fost demolate, in locul lor ramandand doar un teren plat de molz.
2.Potential agroturistic

Aici relieful este impartit in doua mari zone: zonele montane (muntii Vâlcan și Retezat)
și zona de depresiune intramontana (depresiunea Petrosani)
Relieful din Retezatul Mic este predominant carstic, din aceasta cauza culmile montane
sunt segmentate de numeroase vai si chei.
Clima este continental moderată, cu temperaturi medii multianuale de tipul climatului
montan. Temperaturile medii anuale variază în jurul a 7˚C.
Caracterul depresionar favorizează acumularea şi stagnarea aerului rece, care determină
frecvente inversiuni de temperatură chiar şi între unităţile de relief cu altitudini reduse. Vara,
încălzirile pe timpul zilei sunt mai puternice in zonele joase datorită circulaţiei reduse ale aerului,
astfel ca amplitudinile termice sunt mai mari comparativ cu alte zone montane, ce nu formeaza
depresiuni. Bioclimatul este tonic-stimulent, de munte.
Principalul rau care strabate orasul Uricani este Jiul de Vest, care curge pe directia vest-
est, izvoraste de la est de Pasul Jiu-Cerna, din Valea Soarbele. Acesta capteaza toti afluentii
preoveniti atat din Reteaz cat și din muntii Vâlcan. Pozitionarea afluentilor este in general
perpendiculara pe Jiul de Vest. Torentii sunt de asemenea prezenti primavara si dupa perioadele
de ploi puternice.
 Flora ocrotită din zona Uricani este reprezentată de 1050 de specii de plante (floarea de
colţ, papucul doamnei, sângele-voinicului) speciile lemnoase fiind incluse în areale protejate sau
declarate monumente ale naturii.
În etajul subalpin predomină, atât pe versanţii sudici cât şi pe cei nordici pădurile de fag,
care în unele locuri, vegetează cu alte specii lemnoase: bradul, molidul, pinul, lariţa, paltinul de
munte, frasinul, carpenul, mesteacănul ce formează pâlcuri mai întinse în partea inferioară a
pădurii de fag.
În zonele defrişate prin tăieri se instalează zmeurişul, iar în poiene şi liziera pădurii se
găsesc zone întinse de merişor şi afin. În păduri, dar nu numai, se regăsesc o multitudine de
ciuperci, cum ar fi: bureţii de fag, pitoanca, iuţari, crăiţele, gălbiorii, ghebele, etc.
Fauna ocrotită este reprezentată prin 19 specii, respectiv: ursul, lupul, vulpea, mistreţul,
capra neagră, râsul, pisica sălbatică, cerbul, căpriorul, veveriţa, iepurele comun, jderul de copac,
vidra, viezurele, nevăstuica, hermina, şoarecele gulerat, etc.
Cum am precizat anterior, bastinasii zonei se numesc momârlani, și se mandresc mai ales
cu faptul ca sunt urmasii geto-dacilor și cu pastrarea vie a traditiilor legate de agricultura si
crestera animalelor in coexistenta cu natura care ii inconjoara. O alta asemanare cu geto-dacii
este faptul ca casele sunt construite cu o arhitectura asemanatoare din barne necioplite. Acestia
au o atitudine negativa asupra adaparii la tehnologie si obiceiurile contemporane, sustinand ca
acestea nu ii ajuta in natura. Cromatica costumelor populare este alb si negru.
Nedeiile sunt zilele lor de sarbatoare, in trecut si de troc, ei strangandu-se in locuri cu un
peisaj spectaculos. O alta traditie, un pic mai ciudata a lor, este ingropatul mortilor in curte,
pentru ca ei sa fie mereu aproape de familie, sa aiba parte de liniste pentru a nu se transforma in
strigoi sau moroi, si pentru ca familia sa nu poata dezmostenii acel teren.
O alta traditie uitata de lume, folosita de ei inca, sunt constructia momâilor, gramezi
inalte de pietre, contruite in golurile alpine, pentru ca pastorii sa se poata orienta pe munte si in
zilele in care vizibilitatea este mult prea redusa.
Mijlocul de transport cel mai utilizat de catre ei sunt magarii, pentru ca acestia se deplaseaza mai
bine decat caii in zonele montane accidentate, ba chiar, ei memorau drumurile, iar localnicii
ramasi in zonele joase putea sa trimita merinde pastorilor plecati in munte cu oile, fara a se
deplasa si ei. Sunt utilizati si caii in zonele joase, pentru ca sunt mai rapizi si pot cara/trage o
greutate mai mare decat magarii.
Exista mai multe muzee amplasate in alte unitati economice, spre exemplu, restaurantul
cu specific rustic Casa Amici din Uricani și Pensiunea Retezat au muzee etnogafice amenajate
pentru turistii ce ii viziteaza.
Muzeul de etnografie şi istorie locală „Mesajul Străbunilor” este o expozitie realizata de
catre un grup de profesori de la scoala generala, și se afla într-o sala de clasă.
In fiecare an de zilele orasului Uricani, este organizata o expozitie etnografica, ce poate fi
vizitata gratuit de catre oricine, in care sunt expuse tradițiile și meșteșugurile din orașul Uricani.
Principala activitate de baza a momarlanilor este oieritul. Pe langa oierit, acestia intretin
livezi de prune (poroabe) cu scop dual: asigura o parte din hrana ursilor din zona pentru a
minimiza atacurile ursilor la oi, iar din prunele ramase, toamna fac tuica. De asemenea, prunii
sunt utilizati si pentru a umbrii gradinile de cartofi și pentru combatera eroziunii solului. Pe langa
gradinile de cartofi, momarlanii, isi planteaza in general, celelalte legume de care au nevoie in
gradinile din proximitatea casei, pentru a avea acces mai usor la ele. Chiar daca toti momarlanii
au oile lor, o mare parte dintre acestia au si vaci, pentru a avea lapte proaspat tot timpul anului,
laptele oilor fiind mai mult folosit pentru branza.
Exista multe case și stane traditionale vechi doar ca acesta nu au fost introduse in patrimoniul
national. Minele au fost din pacate demolate. In lacul format in fosta exploatare din Campul lui Neag se
pot face scufundari pentru a vedea ceea ce se afla in adancuri.
Alimentarea cu apă potabilă şi industrială a oraşului Uricani are ca sursă Lacul de acumulare
Valea de Peşti, ce are o suprafata de 10ha. Acesta se afla in satul Campul lui Neag
Din cauza reliefului carstic, aici s-au format in timp cateva poduri natura, cel mai cunoscut si
vizitat dintre ele fiind podul din Scocul Uricarului.
Satele de aici sunt risipite, dat fiind caracterul montan al zonei. In satele Campul lui Neag si
Uricani inca se gasesc casute momarlanesti vechi de peste 100 de ani, ce inca sunt folosite de catre
localnici. In zonele alpine se pot regasi stane, unele dintre ele fiind vechi, iar o parte dintre ele sunt si
lasate in paragina.
Cei de la Pensiunea Retezat au constuit doua parcuri de aventura, unul mic, pentru copii, in
special prescolari, si altul unic in tara, construit intre peretii cheilor paraului Negrul. Cel mai inalt traseu
din parcul de aventura de pe paraul Negru are 24m.
Nu exista statiuni de schi in aceasta localitate, dar sporturile de iarna sunt la inaintare, fiind o
zona accesibila si preferata de practicantii schiului de tura. De asemenea, aici se organizeaza singura
competitie din Romania de drumetie si free-ride, si anume Oslea Hike and Ride.
Nu exista centre artizanale și meșteșugărești, dar exista un mestesugar in lemn și os, ce
comercializeaza suveniruri și cadouri.

3. Gradul de valorificare a potentialului agroturistic – analiza swot

Din punct de vedere al producatorilor locali ce functioneaza in conditii de legalitate, avem un producator
ce comercializeaza mure si produse din mure crescute din butasi colectati din natura (vinde si butasi
facuti de el), doi apicultori, si inca trei producatori ce comercializeaza conserve (borcane de zacusca,
dulceata, muraturi, tocanite) si sucuri/siropuri naturale. Pe suprafata orasului sunt peste 10 stane de vara,
dar exista doar un singur producator, majoritatea agriculturii si cresterii animalelor din aceasta localitate
fiind una de subzistenta, bazata pe traditii proprii.

Puncte tari Puncte slabe

Virginitatea duala a locului (natura salbatica Lipsa utilităţilor în zonele turistice;

neatinsa de oameni si mediu economic virgin, in
care concurenta este mica)
Suprafata mare de pasini si faneturi, si respectiv de
paduri.
Traditie in cresterea animalelor (oierit si vite mari)
Multitudinea surselor de apa potabila
Manifestările folclorice tradiţionale încă păstrate
cum ar fi: nedeile, măsuratul oilor, ceremonialul de
iarnă al crailor, nunţile;
Un valoros fond cinegetic ( urs, capră neagră,
mistreţ, cocoş de munte) şi piscicol (păstrăv,
scobar, mreană, lipan)
A doua poarta de intrare din Retezat
Existenta unui Centru de Informare şi Promovare
Infrastructura turistică, și nu numai, slab
dezvoltată;
Slaba diversificare a structurilor de primire turistică
(nu exista pensiuni agroturistice)
Lipsa structurilor pentru agreement si petrecere a
timpului liber;
Oferta de servicii turistice monotonă şi lipsită de
interes şi varietate, slaba valorificare a potenţialului
existent
Lipsa resurselor umane specilizate în domeniul
turismului, cu efect asupra calităţii serviciilor
oferite de operatorii de turism (migratia populatiei)
Agricultura practicată este în general pentru
Turistică
Prezenta traseelor si curcuitelor tematice
Pot fi practicate numeroase forme de turism ce se
bazează pe natură: turism montan, de odihnă şi
recreere, turism de aventură, turism de week-end,
speoturism, cicloturism, fototurism, turismul
punctelor inalte, etc.
Zona cu risc seismic redus
subzistenţă
Promovarea și valorificarea insuficientă a
produselor alimentare şi nealimentare tradiţionale
(produse specifice zonei montane)
Demolarea minelor și stergerea trecutului minier
Investitii reduse in agricultura si turism
Buget actual limitat

Oportunitati Amenintari

Dezvoltarea ecoturismului- existenţa unei strategii
naţionale de dezvoltare a ecoturismului care
prevede conservarea şi valorificarea ariilor naturale
protejate din zonă în vederea exploatării acestora ca
atracţii turistice
Posibilitatea omologării unor produse tradiţionale
locale
Dezvoltarea de activităţi culturale locale care să
promoveze tradiţiile şi zona
Posibilitatea obţinerii de produse alimentare
ecologice
Promovarea identitatii locale
Posibilitatea accesării de fonduri pentru dezvoltarea
turismului și agriculturii (deschiderea de
agropensiuni dezvoltate în jurul identității
momârlanilor)
Posibilitatea accesării de fonduri pentru
conservarea naturii si a traditiilor.
Slaba preocupare pentru valorificarea potenţialului
turistic al zonei montane şi întreţineree traseelor
turistice
Îmbătrânirea demografică și continuarea
fenomenului de migrație
Scăderea nivelului de trai datorată creşterii
semnificative a şomajului şi a gradului de
neocupare a forţei de muncă active
Pierderea identităţii şi a specificului zonei, a
tradiţiilor şi obiceiurilor, kitsch-urile
Lipsa de interes pentru conservarea obiceiurilor şi
tradiţiilor prin trecerea populaţiei din zona rurală de
la un stil de viaţă tradiţional la cel modern, urban
Slaba aplicare a legislaţiei în domeniul turismului;
Lipsa unor programe de reorientare şi
reprofesionalizare coerente pentru forţa de muncă
care ar creşte atractivitatea zonei pentru investitori
Exploatarea neraţională a fondului cinegetic şi
forestier

4. Identificarea pensiunilor agroturistice.

In aceasta zona nu exista pensiuni agroturistice, dar am in minte construirea unui resort agroturistic, unde
cazarea se va realiza in case traditionale momarlanesti (doresc ori sa gasesc un loc cu mai multe casute
intre care sa fie o distanta relativ mica, daca nu se vor putea reloca pentru a nu fi prea departe unele de
celalalte, iar in timp, dupa ce vom gasi un mester, sa mai costruim noi casute, astfel se vor oferii si locuri
de munca). Restaurantul va functiona pe regimul de bufet sudez cu produse locale la micul dejun, cat si
antreuri, iar la parnz si cina, mancarea se va gati afara, in ceaune.
Pensiunea va avea si o mica gradina de zarzavaturi, o livada plina de poi fructiferi diversi, la umbra
carora vor fi plantate zmeura, mure, afine, coacaze, capsuni, fragute (pentru ca turisti sa se infructe cu
fructe de padure de aici, pentru a lasa cele crescute in natura sa fie consumate de animale). Pe langa zona
de fructe si legume, as vrea sa am si cateva animale (oi, magari, cai, vaci, gaini, rate, gaste, si caini
ciobanesti care sa le protejeze de animalele salbatice.
De asemenea, mi-ar placea sa instalez camere și senzori pentru a surprinde animalele salbatice si sa
construiesc un observator dual, in apropiere, unde oamenii sa poata sa observe atat animalele salbatice in
habitatul lor natural, cat si stelele in serile senine.
Magarii si caii vor putea fi calariti, turisti vor putea lucra in gradina in caz ca nu au mai experimentat
aceasta activitate, vor exista biciclete pentru cei cazati, ciubar și sauna exterioara, loc de joaca de tipul
parcului de aventura pentru copii.
Pentru a fi si ecoresortul, nu vom utiliza plastic, lumina va putea fi aprinsa doar cand este intuneric, toate
camerele vor avea ca si luminat alternativ si o lumanare pe baza de grasime de oaie, vom colecta apa de la
ploaie, pe care o vom reutiliza, etc.