Valea Mureului deine un potenial turistic remarcabil i foarte uor accesibil.

Localitile situate n defileu ofer

condiii prielnice pentru turiti, constituind de altfel puncte de plecare ctre numeroase trasee turistice. Aici poate fi
practicat i pescuitul i vntoarea. Pitorescul zonei i aceste posibiliti au determinat muli turiti de toate categoriile
de vrst s se recreeze aici la sfrit de sptmn, mai ales n sezonul de var.

1. Comuna Rstolia - Plaiul Ulmului - Poiana Compii - Valea Via - Comuna Rstolia
Traseu de 15 Km, de dificultate medie, slbatic, cu privelite frumoas din Poiana Compii, nemarcat, diferen de
nivel 700 m.

2. Comuna Rstolia - Valea Iodului - Poiana Borta (1080 m) - Poiana Belciu (1188 m) - Poiana Iodului (1248 m) -
Poiana Ursu - Valea Rusu - Comuna Rstolia
Traseu de 26 Km, de dificultate medie, n mare parte traseu de plai, cu privelite frumoas spre creasta munilor
Climani, diferen de nivel 700 m.

3. Comuna Rstolia - Valea Iodului - Poiana Borta (1080 m) - Creasta Liste - Drumul Liste - Comuna Rstolia
Traseu de 12 Km, dificil n zona crestei, pasaj stncos de 4 m, nemarcat, diferen de nivel de 600 m, privelite
frumoas spre Valea Mureului.

4. Comuna Rstolia - Podul Borzia - Santinela Borzia - i retur

Traseu uor de 5 Km, cu crare uoar pe Santinel.

5. Comuna Rstolia - Valea Tihu - aua Tihului - vf. Pietrosul (2100 m) - vf. Negoiul Unguresc (2081 m) - aua
Negoiului - Valea Ilvei - Lunca Bradului
Traseu lung, drum forestier 19 Km + 20 Km, creasta 16 Km, diferen de nivel 1550 m, marcaj cruce albastr pe vile
Tihului i Ilvei, band roie pe creast, recomandat apropierea de creast cu autovehiculul.

6. Comuna Rstolia - Bistra Mureului - Creasta Scaunului - Scaunul Domnului (1380 m) - Poiana Mijloc - Valea
Gloaia Mic - Gloaia - Rstolia
Traseu de 26 Km, din care 11 Km pe osea recomandat a fi parcurs cu autovehiculul, dificultate medie, privelite de
neuitat de pe stncile vestice de andezit ale Scaunului spre Valea Mureului, iar de pe stncile estice, spre creasta
munilor Climani.

Sectorul turistic n anul 2005, comparativ cu anul 1998, a nregistrat o cretere a numrului structurilor de cazare
(+35,4%), a nivelului capacitii de cazare (+0,95%) i numrul locurilor de cazare n pensiunile turistice a ajuns la
22.061 n anul 2005, dintre care 50,5% n spaiul rural. Dezvoltarea turismului rural n pensiuni depinde de
caracteristicile specifice ale fiecrei regiuni, folclor, regiuni etnografice i produse agricole. Turismul specific pentru
Bucovina (Nord - Est) este cel religios, n Maramure (Nord - Vest), turismul arhitectural i etnografic, n Transilvania
(Centru) - turismul recreaional i cultural, arta culinar i a vinului, iar la poalele Munilor Carpai se practic
pescuitul. Turismul rural i agro-turismul sunt activiti generatoare de venituri alternative, ceea ce ofer posibiliti de
dezvoltare a spaiului rural, datorit peisajelor unice, ariilor semi-naturale vaste, ospitalitii locuitorilor din mediul
rural. Conservarea tradiiilor, culturii, a specialitilor culinare i a buturilor precum i diversitatea resurselor turistice
rurale ofer potenial pentru dezvoltarea acestui sector. Este necesar un proces de modernizare, dezvoltare i
inovare pentru turismul romnesc, precum i de creare de servicii turistice moderne i competitive. Sectorul este
afectat de lipsa organizrii, promovrii i diseminrii informaiilor precum centrele turistice ce activeaz la nivel local.
O component important a vieii satului este cultura, domeniu care poate contribui n mod specific la creterea
gradului de atractivitate a satului pentru populaia tnr. Mijloacele prin care se transmite cultura n mediul rural
sunt: cminele i alte aezminte culturale, bibliotecile, cinematografele, radioul, televiziunea i internetul. n ultimii
10-15 ani s-a putut constata o continu degradare a mediului cultural al Romniei pe fondul reducerii sprijinului
financiar acordat domeniului, att din partea bugetului public, ct i din partea finanatorilor privai. Aceast situaie a
cptat aspecte alarmante n multe zone rurale, unde majoritatea cminelor culturale,a caselor de cultur i a altor
aezminte culturale i-au ncetat activitatea sau servesc altor destinaii. Situaia bibliotecilor este caracterizat i ea
de o tendin descendent, mai mult sau mai puin asemntoare cu a altor domenii din viata cultural a satelor, i cu
toate c n anul 2005 se nregistrau un numr de 8.239 de biblioteci, doar o mic parte desfurau activiti specifice.
Manifestarea identitii culturale, a tradiiilor i a obiceiurilor este influenat de regiune, care reprezint mai mult
dect o locaie geografic. Date fiind acestea, meninerea identitii culturale trebuie s includ civa factori, cum ar
fi educaia i consumatorii de cultur. n acest sens, protejarea motenirii rurale este extrem de important n ceea ce
privete dezvoltarea turismului rural, ca modalitate de promovare a satelor romneti, cu un efect pozitiv asupra
atragerii turitilor, dar i asupra populaiei locale.

Descriere general

Judeul Mure este aezat n zona central-nordic a Romniei, n centrul

Transilvaniei, una din cele trei mari provincii istorice ale rii, ntre
meridianele 2355' i 2514' longitudine estic i paralele de 4609' i
4700' latitudine nordic.

Suprafaa judeului este de 671.400 hectare (2,8 % din suprafaa rii ),

din care:

agricol: 4.097,8 km2

fond forestier: 2.161,7 km2
ocupat cu construcii: 170,8 km2
ocupat cu drumuri i ci ferate: 110,2 km2
ape i bli: 63,8 km2
alte suprafee: 109,9 km2

Judeele limitrofe sunt: Alba, Cluj, Bistria Nsud, Harghita, Suceava,

Braov i Sibiu.

Relieful judeului are n cea mai mare parte aspect de depresiune

intracarpatic, ce coboar uor n trepte, de pe piscurile vulcanice ale
Munilor Climani (2100 m) i ai Gurghiului spre mijlocul Cmpiei
Transilvaniei ( 280 m) brzdat fiind de Valea Mureului i fragmentat de
afluenii acestuia.

Rul Mure, unul dintre cele mai mari ruri din Romnia strbate judeul pe
o lungime de 180 km, iar rurile Trnava Mare, Trnava Mic, Gurghiu, Niraj
sunt cei mai importani aflueni de pe teritoriul judeului. n vestul judeului
se afl dou salbe de lacuri, amenajate pentru pescuit i recreere, cu o
suprafa de peste 400 ha. n staiunea Sovata se gsete lacul heliotermic
Ursu cu ap srat cu deosebite caliti terapeutice.

Clima este temperat continental, cu diferene ntre zonele deluroase i

montane, temperatura medie anual este de 8-9 C n zona de vest i 2-4
C n zona de est. Precipitaiile variaz ntre 550 mm pe an n partea de vest
i 1000 -1200 mm pe an n zona montan. Vnturile predominante sunt cele
de vest i nord-vest, cu intensitate i frecven mijlocie.
Suprafaa mpdurit ocup 2.161,7 km2, aproximativ 30% din totalul
suprafeei judeului. n etajul montan pdurile sunt formate din rinoase
(brad, n special) amestecate fag, anin alb i negru. Etajul de deal i podi
este ocupat de pduri de gorun, amestec de fag i gorun, carpen, tei, frasin.
Vegetaia intrazonal este reprezentat prin pduri de lunc, fnee de
lunc, stuf, papur. ntregul covor vegetal spontan este deosebit de util, att
pentru hrana animalelor, ct i ca plante melifere i medicinale. Fauna
cuprinde printre altele ursul brun, cerbul carpatin, cprioara, mistreul,
iepurele, fazanul, iar n apele curgtoare i lacustre pstrvul, crapul.

Flora i fauna caracteristice podiului Transilvaniei sunt ocrotite n

numeroase rezervaii, ntre care aminitim: pdurea secular de stejari de pe
terenurile mltinose de la Mociar; Bujorul Romnesc din Valea Botei
Mari de la Zau de Cmpie, Poiana de Narcise de lng Gurghiu i parcul
dendrologic din Gurghiu.

Resursele naturale ale solului i subsolului sunt: gaz metan, pduri ntinse
de foioase i conifere (216.170 hectare - aproximativ o treime din
suprafaa judeului) zcminte de sare, roci pentru construcii, ape
minerale.

Judeul Mure se afirm cu un potenial turistic ridicat, ntruct pe ntreg

teritoriul sunt concentrate obiective turistice variate i de mare valoare, ntre
care se evideniaz:

Municipiul Trgu Mure cu Cetatea Medieval, Palatul Culturii, Biblioteca

Teleki, Complexul de agrement i sport "Week-End" de pe malul rului Mure
(pe o suprafaa de 25 hectare, din care 5 hectare oglinda de ap, cu
amenajri moderne, tranduri, terenuri de sport i case de agrement)
grdina zoologic (a doua ca mrime din ar).
Cetatea medieval Sighioara a fost construit n secolul XIV de colonitii
germani. Este singura cetate medieval locuit n ntregime din Europa i
este vizitat de numeroi turiti din ntreaga lume. Numeroasele monumente
de o mare valoare istoric i artistic, zidurile i turnurile de aprare ale
cetii, cele peste 100 de case vechi, Biserica din Deal, scara acoperit,
Biserica Mnstirii Dominicane, Casa Veneian, Casa cu cerbi, Casa Vlad
Dracul, Turnul cu ceas fac din centrul istoric al Sighioarei una dintre cele
mai mari valori culturale i istorice din estul Europei.

Staiunea balneoclimateric Sovata este situat la 60 de km de Trgu

Mure, la poalele Munilor Gurghiu i ofer factori curativi de mare eficien
ntr-un numr mare de afeciuni. Punctul de atracie al staiunii este lacul
heliotermic Ursu cu ap srat, unul dintre puinele de acest fel din Europa.

Sectorul montan al Vii Mureului - defileul Mureului pe teritoriul

judeului Mure, ntre Localitile Ciobotani i Deda, pe o lungime de 38 de
km, este cea mai mare vale de strpungere din lanul munilor vulcanici din
Romnia. Mrginit la dreapta de masivul Climani i la stnga de Munii
Gurghiu, Valea Mureului colecteaz numeroi aflueni, dintre care mai
importani sunt: Bistra, Rstolia, Ilva, Slard, Metera. De-a lungul
Mureului, n defileu, pe versani se zresc stnci abrupte cu aspect de
turnuri construite din aglomerate vulcanice, iar n poriunile mai largi ale vii
situndu-se aezri umane: Ciobotani, Stnceni, Metera, Neagra, Lunca
Bradului, Androneasa, Rstolia, Gloaia, Bistra Mureului, Pietri. Zona
ofer posibiliti reale pentru odihn, drumeii i practicarea unor sporturi de
iarn. Potenialul acestei zone poate fi valorificat prin dezvoltarea
agroturismului.
Un rol important n turismul murean revine staiunilor locale Sngeorgiu de
Mure, Ideciul de Jos, Jabenia, Solovstru cu ape srate, nmoluri, ape
iodurate i clorurate.

Activitatea turistic este susinut de existena unei infrastructuri dezvoltate

cu unitati de cazare corespunzatoare in special in centrele urbane. Zona
montan, respectiv Defileul Mureului Deda - Rstolia, Lunca Bradului,
Stnceni, Munii Climani i Gurghiu, Lpuna se confrunt cu lipsa
infrastructurii necesare - in acest domeniu existand un mare potential pentru
dezvoltarea turismului montan si a agroturismului.

4.1 Principalele date despre judetul

Judetul Mures este situat in zona central-nordica a tarii pe o suprafata de
6.696 km patrati(2,8 % din suprafata totala a tarii),avand o populatie de
584,089 locuitori,din care 309,192 locuiesc in centre urbane.

Teritoriul judetului este localizat in depresiunea situata in

Arcul Carpatic,reliefic coborand in trepte
dinspre varfurilemuntilor vulcanici Calimani (2100 m)
si Gurghiu spre Campia Transilvaniei (208m),fiind traversat de raul Mures si
fragmentat de afluentii sai.

Judetul Mures este atestat documentar din 1409 an n care

regele Sigismund de Luxemburg a rasplatit vitejia locuitorilor din Casin si din
satele nvecinate si a dezlipit acest tinut de tinutul Ciucului, oferindu-i administratie proprie. n 1462 Matei Corvinul ntareste
hotarrea lui Sigismund prin diploma de la Medias confirmnd prin aceasta dreptul locuitorilor de a-si alege judecatori si
conducatori n razboi. Desi formarea judetului ca teritoriu de sine stator cu o administratie proprie este destul de trzie,
exista destule urme care dovedesc ca locuitorii acestor locuri au construit de-a lungul timpului o civilizatie comparabila cu
orice civilizatie din acea vreme, din orice colt al lumii. Istoria locurilor si a populatie autohtone se pierde n negura timpurilor,
reconstructia istoriei realizndu-se prin descoperiri arheologice ale urmelor pastrate pna n zilele noastre. Desfasurate n
diverse etape, sapaturile arheologice au scos la iveala o multitudine variata de vestigii (arme, podoabe, unelte) nca din
neolitic, astfel nct tabloul conturat de acestea prezinta actualul teritoriu al judetului Mures ca pe o arie de populare
timpurie, nca din primele faze ale civilizatiei, din epoca ornduirii comunei primitive.

Climatul este temperat-continental.Principalele bogatii naturale ale judetului sunt constituite din
gazele naturale,rocile folosite ca materiale de constructii,izvoareleminerale clorurosodice.

Bogata fauna cinegetica si piscicola,flora rezervatiilor naturale,bujorul romanesc de la Zau de Campie,padurea de

la Mociar,Poiana narciselor si Parcul dendrologic de laGurghiu incanta ochii turistilor.

Castelele in stil baroc,gotic ori renascentist precum:Castelul Bethlen(secolele XV-

XVII),stil renasterea italiana,Castelul Teleki(secolul al XVIII-lea),in stil baroc cu
elemente traditionale transilvane,Castelele Dumbravioara si Brancovenesti,cetatile medievale de la Targu-Mures (secolul al
XVII-lea) si Sighisoara(secolele XIII-XIV) constituie tot atatea invitatii pentru cei interesati de cultura si istorie.

Primele sase sectoare ale economiei judetului sunt:constructia de masini,chimie,textile, exploatarea si

prelucrarea lemnului,industria farmaceutica si cea alimentara.Stema judetului Mures se compune dintr-un
scut sfertuit, cuprinznd, in primul cartier, pe fond rosu, o piesa istorica alcatuita dintr-un motiv central, de forma ovala, si din
buline alungite din aur; in cartierul doi, pe cmp de azur, se afla o constructie cu poarta inchisa, cu sapte ferestre si doua
turnuri, cu acoperis conic retezat, totul din argint; in cartierul trei, tot pe fond de azur, se afla o balanta de aur, cu talgerele in
echilibru.
In ultimul cartier, pe fond rosu, se afla trei bruri ondulate de argint. (poza stema)

Semnificatia elementelor insumate:

- piesa metalica din primul cartier este cunoscuta sub denumirea "Fibula de la Suseni", izvor arheologic de inestimabila
valoare, apartinnd fazei de inceput a epocii fierului. Ea reflecta nivelul de cultura materiala si spirituala al locuitorilor de pe
aceste meleaguri, al geto-dacilor, in ansamblu;
- constructia evoca ctitoriile importante de pe aceste locuri, ct si sistemul de fortificatii specific epocii feudale;
- balanta, insemn heraldic care evoca justitia sociala, face aluzie la echilibrul si cumpatarea locuitorilor, amintind, totodata,
rolul activitatilor comerciale in progresul social;
- brurile argintii transpun in stema bogatia hidrologica a judetului si desemneaza rurile Mures, Trnava Mica si Niraj.

10510k1018k 10510k1018k 4.2 Cadrul natural

10510k1018k 4.2.1 Asezarea geografica

Judetul Mures,pitoresc cadru natural al spatiului carpato-danubian,este situat in zona cental nordica
a Romaniei,desfasurandu-si teritoriul in partea central-nord-estica a frumoaselor plaiuri ale "cetatii de munti"
a Transilvaniei ,meleaguri stravechi romanesti,pamant din vatra si leaganul de zamislire a poporului roman.

Suprafata sa de 6696 km patrati coboara usor in trepte de pe piscurile vulcanice ale Muntilor Calimani si Gurghiu,pana spre
mijlocul Campiei Transilvaniei,brazdatafiind,axial,de Valea Muresului si fragmentata de afluentii acestuia.Ea pare privita pe o
harta in relief un adevarat covor multicolor,brodat cu migala de maiestrianaturii,sclipind in ochiurile de apa ale
"Campiei",ale carstului in sare de la Sovata sau de cele maiestrite de iscusints omului,pe vaile de munte sau
de podis,desiestompat de alunecarile de teren.

In acest cadru fizico-geografic,judetul Mures se afla pe coordonate geografice intre meridianul de 24 grade
longitudine estica,in partea de apus si cel de 25grade 15' longitudine estica in partea de rasarit,iar pe latitudine
se intinde intre paralela de 46 grade4' latitudine nordica la limita sa dinspre miazazi si respectiv de 47 grade12' latitudine
nordica la limita sa spre miazanoapte.
Localitatile Ciobotani in partea de nord-est,spre Toplita,Apold,spre sud si Hadareni spre vest sau Sarmasu spre nord-
vest,se afla la extremitatile principalelor axe,judetulinvecinandu-se cu urmatoarele unitati administrative
ale patriei:judetul Brasov spre sud-est,Sibiu spre sud,Alba spre sud-vest,Cluj in vest,Bistrita-Nasaud in partea
denord,Suceava spre nord-est si Harghita spre est.

Raul Mures si zona de "Campie" a judetului imprumuta numele lor atat judetului cat si
multor localitati,astfel incat determinativul enclitic "de Campie" si hidronimicul"Mures",ilustreaza continutul geografic
al toponimicelor.Ele reflecta trasaturi ale cadrului natural specifice zonei,o adevarata descriere
geograficarezumativa,geomorfologica si geologica,asa cum rezulta din
denumirea localitatilor:Capusu de Campie,Mihesu de Campie,Zau de Campie sau Targu Mures,Oarba deMures,Sangeorgiu
de Mures,Santana de Mures s.a.

Unitate teritorial-administrativa cu conditii naturale deosebit de variate,si prielnice unei

ample dezvoltari economice,desi detine numai 2,8 % din suprafata tarii,judetulMures dispune de
un potential industrial,agricol si forestier considerabil,incadrandu-se organic in marea familie a judetelor patriei.

4.2.2 Relieful
Situat n interiorul arcului carpatic, judetul Mures este favorizat de un relief armonios, dispunand de bogate si variate resurse
naturale.

Relieful teritoriului judetului cuprinde o depresiune intracarpatica ce coboara usor in trepte, de pe piscurile vulcanice
ale muntilor Calimani (2100 m) si ai Gurghiului, spre mijlocul Campiei Transilvaniei (276 m), brazdata fiind de Valea
Muresului si fragmentata de afluentii acestuia.

Unitatile deluroase cu interfluvii domoale de 500-600 m altitudine apartin Podisului Transilvaniei.

Se deosebesc trei unitati:

- Campia Colinara a Transilvaniei cu altitudinea de 400-500 m la nord de raul Mures;

- Podisul Tarnavelor,extins la sud de Mures(450-700 m);

- Subcarpatii Transilvaniei in partea de est a judetului,in zona cutelor diapire (600-1000 m altitudine).

Teritoriul judetului Mures cuprinde o retea de ape curgatoare,de lacuri, helesteie,bazine de retentie artificiala.

4.2.3 Clima
10510k1018k

10510k1018k Regimul climatic ce caracterizeaza judetul Mures este continental-moderat, cu diferentieri n zona de
deal, fata de cea de munte. Temperaturile medii anuale se mentin intre 80- 90C in partea de vest si 20- 40C in partea de
est. Precipitatiile variaza intre 550 mm pe an in partea de vest si 1000-1200 mm pe an in
zona montana.Vanturile predominante sunt cel de vest si nord-vest, cu intensitate si frecventa mijlocie.

4.2.4 Reteaua Hidrografica

 Reteaua hidrografica a judetului apartine in totalitate bazinului raului Mures,principalul colector de apa
in intreg bazinul Transilvaniei, care strabate teritoriul judetului pe o lungime de 187 km.

Lacurile, iazurile si bazinele de retentie completeaza hidrografia judetului.

Pe rauri s-au creat o serie de iazuri de interes piscicol (de exemplu de-a lungul raului Paraul de Munte,
lacurile Zau de Campie- 133 ha,Saulia- 48 ha, Taureni- 53 ha).

Lacul Faragau,prezinta importanta stiintifica pentru flora si fauna sa, iar lacurile antropogene de la Ideciu de
Jos, Jabenita si Sangiorgiu de Mures cu apa sarata,prezintainteres balneoclimateric local.

O importanta deosebita o prezinta complexul lacustru de la Sovata unde se evidentieza Lacu Ursu, fiind considerat cel mai
caracteristic lac heliotermic din Europa.

10510k1018k 4.2.5 Solurile

In stransa concordanta cu substratul litologic,cu relieful,clima si vegetatia,considerata in evolutia ei,invelisul de sol al
judetului este foarte variat.De pa crestele inalta ale muntilor si pana in luncile joase ale raurilor,intalnim o gama larga de
soluri zonale,intrazonale si azonale.
In zona de munte sunt specifice cele montane brune,brune galbui podzolite sau brune acide de pajisti alpine,brune de
padure acide si podzolice feriiluviale,iar pe versanti soluri tinere de grohotisuri,precum si soluri scheletice.
In zona de deal si podis, mai frecvente sunt solurile silvestre,brune inchise de padure,pe alocuri argiloiluviale,podzolice
argiloiluviale pseudogleizate, brune de padure cernoziomice, soluri erodate si coluviale la baza versantilor.
In regiunea Campiei Transilvaniei predomina solurile silvestre brune si mai ales cernoziomurile levigate, soluri negre de
fineata umeda, balane de coasta si soluri erodate, cernoziomurile levigate freatic umede si izolat gleice si humicogleice, iar
in partea vestica a acestei unitati sunt raspandite cele de cernoziom carbonatic, in tinp ce in est sunt mai frecvente cele de
padure tipice, brun inchise de padure cernoziomice si pseudorendzinice, favorizand dezvoltarea unei vegetatii forestiere, dar
si formandu-se sub influenta acesteia.
Pe arii restranse se dezvolta in Campia Transilvaniei lacovisti si saraturi in lungul vailor.Pe terase sunt caracteristice
solurile aluviale, favorabile cultarilor de cereale si legume, iar in lunci domina aluviunile recente si actuale, superficiale,
solurile hidromorfe, lacovistile, solurile de mlastina.
Mozaicului de soluri i se suprapune un covor vegetal nu mai putin variat, concordant brodat pe relief, tip de sol si regim
topo climatic
4.3 Populatia
In cadrul descrierii evolutiei economico-sociale a judetului,populatia ocupa un loc deosebit,conferit de importanta
problematiciisale ,de ridicarea permanenta a nivelului ei de trai material si spiritual,in contextul general al fauririi societatii.

10510k1018k Populatia ca principal element al societatii, apare intr-o dubla ipostaza : ca forta de munca si ca
beneficiara a bunurilor materiale si spirituale create, considerandu-se in acest fel, atat ca factor cat si ca scop al dezvoltarii,
element fundamental al intregi activitati social economice.

10510k1018k 4.3.2 Structura populatiei

Repartizarea populatiei pe sexe arata stabilitatea inregistrata in acest sens la diferite recensaminte. Din totalul populatiei
judetului, barbatii reprezinta cca 49%, iar femeile 51%, in timp ce la nastere proportia este inversa. Perioada 1966-1977 in
judetul Mures ca de altfel pe intreaga tara, asistam la o crestere a populatiei masculine. Cresterea raportului de
masculinitate, in primul rand la grupa de varsta 15-59 de ani, are o importanta deosebita, determinand inbunatatirea structuri
fortei de munca ajudetului .

10510k1018k Dupa structura pe varsta, din punct de vedere al topoligei, structura populatiei judetului se apropie de
tipul stationar, care se caracterizeaza printr-o crestere mai lenta.

10510k1018k Populatia judetului este relativ tanara, cu ponderi diferite in special la grupele marginale.O
particularitate a structurii populatiei judetului Mures este cea pe nationalitati. La ultimul recensamant(1977), stuctura
populatiei dupa aceasta caracteristica se prezinta astfel :

-romani 10510k1018k 10510k1018k 299212 49.4%

-maghiari, secui 10510k1018k 265785 43.9 %

-germani, sasi, svabi 19741 10510k1018k 3.3%

- tigani 10510k1018k 10510k1018k 19574 10510k1018k 3.2%

- evrei 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 660 10510k1018k 0.1%

- alte nationalitati 10510k1018k 408 10510k1018k 0.1%

10510k1018k Oamenii muncii din judetal Mures ,romani, maghiari, germani si de alte nationalitati, bucurandu-se
de drepturi egale, in deplina unitate si fratie, sunt angjati in efort comun de dezvoltare si iflorire a meleagurilor muresene, a
intregi tari.

10510k1018k 4.4 Orasele Judetului Mures

10510k1018k 4.4.1 Municipiul Targu Mures
La inceputul secolului al XVII-lea, orasul si cetatea au fost asediate si incendiate de trupele lui Gheorghe Basta
si Moise Secuiul, dar asezarea s-
a refacut curand,astfelca n anul 1616
o gasim mentionata ca "civitas", iar intr-o relatare
din1660 se vorbeste despre Targu Mures in
termeni elogiosi,ca fiind un oras cu case
trainice, ulitefrumoase,locuitori bogati.

Totodata,Targu Mures a fost un important

centru cultural:inca din anul 1587 luase fiinta aici un
colegiu reformat;in secolul al XVIII-lea sunt semnalate
o tipografie si un gimnaziu. Aici au activat o serie
de personalitati ale culturii transilvanene ca Petru
Maior, Gheorghe Sincai,JanosBolyai.

Cu prilejul evenimentelor din 1848-1849, aici au avut

loc manifestari cu
caracterrevolutionar,printre ai caror organizatori s-au aflat, o vreme, doi dintre fruntasii revolutiei dinTransilvania -Avram
Iancu si Alexandru Papiu Ilarian. Ca represalii, orasul a fost devastat de armatele contrarevolutionare in anul 1849.
In timpul razboiului de independenta(1877-1878), populatia orasului a contribuit la actiunea de sprijinire a
armatei romane,colectand bani, alimente si imbracaminte.

Odata cu dezvoltarea mai accentuata a industriei, mai ales a celei forestiere,in viata social-politica a orasului a aparu si
proletariatul, care isi constituie asociatii profesionale, care initiazaimportante actiuni greviste in anii 1901, 1904si1914. In
perioada interbelica,acesta desfasoarao sustinuta activitate revolutionara si democratica,dintre care amintim: grevele
muncitorilor forestieri si textilisti din 1921-1925, manifestatia de protest din 1934 impotrivateroarei hitleriste din Germania si
pentru eliberarea lui Ernst Thalmann.

Apoi orasul a parcurs o etapa de prefaceri adanci,devenind, prin munca unita a locuitorilor sai- romani,maghiari, secui, sasi-
unul din cele mai importante centreeconomice,stiintifice si culturale ale tarii,cu apreciate institute de invatamant superior.

10510k1018k Obiective Turistice

10510k1018k

10510k1018k Cel mai mare oras al judetului, este deopotriva centru economic, turistic si cultural, fiind unul din
cele mai atragatoare orase ale tarii.. Recunoscut ca un oras curat si placut, accesul n Targu Mures este posibil pe sosele si
calea ferata, dar si pe cale aeriana,
aeroportul Targu Mures - Vidrasau avandcurse
regulate spre Bucuresti, ceea ce face
posibila legatura cu orice punct de pe glob, dar
si posibilitati pentru a asigura curse charter.

"Oras al trandafirilor"
, Targu Mures ofera posibilitati multiple pentru
includerea sa in traseele turistice.

Complexul muzeal Targu Mures face posibil un

periplu in istoria locurilor prin colectiile de arheologie,
etnografie si stiintele naturii. La acestea
se adauga colectiile Muzeului de Arta situat in Palatul
Culturii, monument de arhitectura in stil secesion,
ridicat intre anii 1911-1913. Palatul Culturii are o sala
de spectacole cu o orga renumita cu 4463 tuburi.
Sala oglinzilor este emblematica si un continuu punct
de atractie turistica.

Teatrul National amplasat intr-o piata strajuita de lucrari de arta este unul dintre cele mai moderne
si functionale din tara.

Biblioteci celebre ca Biblioteca Teleky si Biblioteca judeteana gazduiesc valori inestimabile.

Reteua de invatamant include universatati si licee renumite pentru valorile care s-au format aici.

Sub aspect medical, Targu Mures are servicii la standarde europene si un serviciu de urgenta devenit centru pilot
pe plan national.

Targu Muresul este orasul unor personalitati emblematice, fauritoare de istorie n domeniul politic, al stiintelor si
artelor. Posteritatea i-a nemurit in bronzuleternitatii. Sunt de retinut monumentul lui Avram Iancu, al
lui Bolyai Farkas si Bolyai Janos, ale vrednicilor edili Bernady si Dandea.
Ofertele turistice ale orasului includ: zona de agrement Muresul (Week-end) situata pe malul Muresului pe o suprafata 25
ha, din care 5 ha oglinda de apa, cuamenajarile corespunzatoare, Gradina zoologica de la Platoul Cornesti (a doua ca
marime din tara) si Cetatea medievala.

4.4.2 Municipiul Sighisoara

Cel mai vechi oras al judetului, Sighisoara este un oras al contrastelor ce
se armonizeaza, in care arhitectura moderna, contemporana, este o prelungire
a orasului vechi, cu cetatea sa medievala , singura cetate
medievala locuita din estul si sud-estul Europei.

Perla Transilvaniei, cum a fost numita, Sighisoara este o istorie vie. Marca de
identitate a Sighisoarei este cetatea, care domina orasul de la inaltimea Dealului cetatii.
Cetatea, inconjurata de un zid de aproape 1 km lungime, a fost terminata n secolu
l al XIV-lea si a fost strajuita de 14 turnuri, din care se mai pastreaza 9. Intre acestea
domina turnul cu ceas, inalt de 64 m, care ofera o priveliste minunata imprejurimilor.
Ceasornicul din turn, construit in anul 1648, are zilele saptamanii prezentate simbolic prin
7 figurine mecanice sculptate in lemn, iar alte figurine arata orele, ceasul fiind
executat n Elvetia. In turnul cu ceas se afla de un secol Muzeul istoric al orasului,
care adaposteste colectii de piese arheologice, istorie medievala, ceramica, mobile si
o colectie de ceasuri.

10510k1018k In cetate se afla 150 de case vechi, de un farmec aparte, viu si diferit
colorate. Strazile sunt inguste, pietruite, iar in aer pluteste o atmosfera medievala.

Intre 1431 - 1435 la Sighisoara a trait Vlad Dracul, tatal lui Vlad Tepes, de numele caruia se leaga "Legenda lui Dracula".

O galerie de lemn acoperita cu 175 de trepte, construita in anul 1642 duce la Biserica din
Deal, constructie monumentala veche de aproape o jumatate de mileniu.

10510k1018k Pe strazile cetatii se desfasoara anual festivaluri de arta medievala, in biserica au loc
concerte, turistilor le sunt oferite suveniruri de arta populara, iar pictorii din toata tara fac portrete celor doritori
sau realizeaza peisaje ale orasului.

4.4.3 Municipiul Reghin

In amonte de Targu Mures, la confluenta Muresului cu Gurghiul, cea mai importanta localitate este municipiul
Reghin. Ridicat pe ruinele unei cetati dacice,avand o viata medievala cu patina saseasca, a carei marturie este pana
azi impunatoarea biserica evanghelica, Reghinul devine in veacurile XVIII-XIX un centru
alresurectiei nationale romanesti, inceputa cu carturarul Petru Maior si incheiata sub arcul de trimf al Marii Uniri.

Reghinul este azi un oras cu o viata culturala densa, un oras al bunei convietuiri si al interferentelor culturale intre
romani si unguri, un targ de produse agrare,mestesugaresti si artistice populare din zona.

Pe plan national, Reghinul este insa in primul rand orasul viorilor.

4.4.4 Orasul Sovata

 La poalele muntilor Gurghiului se afla renumita statiune balneoclimaterica Sovata ce ofera factori curativi de mare
eficienta intr-un numar mare de afectiuni,atragand in fiecare an un numar mare
de turisti straini si romani.

Punctul de atractie al statiunii Sovata este Lacul Ursu, cu

apa tamaduitoare, cu namolurile sale indicate in diverse afectiuni, precum si
moderna baza de tratament din cadrul complexului turistic si
de tratatamant "Danubius".

Factorii naturali de cura ai statiunii sunt: apa minerala clorurata,

sodica, de mare concentratie, a lacurilor cu fenomenul de heliotermie (in Lacul
Ursu, la adancimea de 1,5-2 m, apa atinge temperatura maxima de peste
450C); in afara de baile in lacul helioterm, apa salina a acestuia este utilizata in baza de tratament; namolul terapeutic, de
tip sapropelic, extras din lacuri; bioclimatul sedativ, de crutare.

Categoriile de afectiuni tratate aici sunt: afectiuni ginecologice, afectiuni reumatismale articulare degenerative si
inflamatorii, afectiuni posttraumatice ale sistemului locomotor, afectiuni neurologice si boli asociate.

De asemenea la circa 10 km functioneaza o partie de schi cu telescaun, ceea ce face ca statiunea sa fie cautata si
pe timp de iarna.

Un rol important in turismul muresan, cu posibilitati de dezvoltare, revine statiunilor locale. Sangiorgiu de
Mures cu ape sarate, namoluri, ape iodurate si clorurate si Ideciu de Jos cu ape sarate.

Rastolita si Lunca Bradului pot fi dezvoltate si considerate ca statiuni climaterice.

10510k1018k Capitolul V Actiuni turistice organizate

pe Valea Muresului
10510k1018k 5.1 Reclama agentiei turistice
Agentia de turism "TIGRUS",este situata in localitatea Targu Mures,Str:Ciucului in Cartierul Unirii.Ofiliala a
acesteia functioneaza si pe Str:Deva in Cartierul DambuPietros.
Agentia de turism are licenta de turism de categoria A nr 23,Mai 2007,brevetul de turism nr 29,este detinut de
directorul agentiei,domnul Bordo Daniel.
Agentia de turism "TIGRUS",a fost inmatriculata la Oficiul Registrului comercial sub nr 916/1985/2003 din
localitatea Targu Mures,Str: Mihai Viteazul,nr:13 si are codul de inregistrare fiscala R 26051984.
Alte acte constitutive si acte de autorizare,de functionare:-Statutul Agentiei
10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k
10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k -Autorizatie sanitara de functionare
10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k
10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k -Autorizatie sanitara-veterinara
10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k
10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k -Autorizatie de mediu
10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k
10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k -P.S.I
10510k1018k
5.2 Obiectul de activitate
 Licenta de turism,mai sus mentionata,atesta faptul ca agentia de turism desfasoara urmatoarele activitati turistice:-tour-
operator in domeniul turismului intern siintenational
10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k -comercializarea catre turisti a programelor si
a actiunilor turistice proprii si a celor contractate cu alteagentii tour-operatoare
10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k -rezervarea si comercializarea serviciilor
de cazare,masa ,transpor si cura balneara,asistentaturistica(ghizi,agentii de turism),inchirieri de autoturisme cu
sau fara sofer,detinerea de vize turistice
10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k -excursii interne si externe
10510k1018k 10510k1018k 10510k1018k -alta servicii specifice
Agentia de turism organizeaza mai multe tipuri de deplasari:

Excursii de o zi:

La munte:

Scaunul Domnului (Muntii Calimani, 1.380 m), din satul Bistra Muresului, pe valea paraului Bistra, n directia nord;
Vf. Fancelu (Muntii Ghurghiului, 1.684 m), din satul Stanceni spre sud, sau din satul Salard, pe valea Salardului,
spre nord-est;
Vf. Saca Mare (Muntii Gurghiului, 1.777 m), din satul Iliesi (langa Sovata), n directia nord-est;
Pasul Bucin (1.287 m), ntre Sovata si Gheorgheni;

Excursii de doua zile:

Baile Tusnad (181 km pe drumul E60, DN13 si DN12), cu Lacul Sfanta Ana;
Lacul Rosu si Cheile Bicazului (153 km pe drumul R60, DN13, DN13A, DN13B si DN13C);
Muntii Hasmasu Mare (1.792 m) - Piatra Singuratica (peste 1.500 m);
Muntii Ceahlaului (1.907 m), 172 km pe drumul DN15, n directia nord din orasul Bicaz.