Valorificarea potenialului turistic

al judeului Vlcea

Alexandru-George Andrei
ECTS FR II

Cap.I Localizarea i caracterizarea geografic i economic a judeului

Scurt istoric
Judeul Vlcea se bucur de forme de relief variate, fapt ce l transform ntr-un
microcosmos al rii. Aproximativ jumtate din teritoriul su este acoperit de pduri de
stejar, fag, conifere sau alt vegetaie forestier. n partea nordic, munii reprezint
peisajul dominant, cu nlimi de peste 2,200 metri.
Prima meniune a judeului Vlcea apare pe data de 8 ianuarie 1392 n Cronicile
Mnstirii Cozia, unde Hrisovul semnat de domnitorul rii Romneti, Mircea cel
Btrn, este nc pstrat.
n Romnia pitoreasc, Alexandru Vlahu afirma faptul c generoasa natur a
dat plaiurilor vlcene cu amndou minile din toate frumuseile i din toate comorile cu
care-i nzestrat ara Romneasc.
Aezare geografic
Judeul Vlcea este situat n partea central-sudic Romniei fiind intersectat de
paralela de 45 latitudine nordic i de meridianul de 24 longitudine estic. Situat de-a
lungul bazinului mijlociu al rului Olt, judeul se ntinde pe o suprafa de 5.765 km
(2,42% din suprafaa rii) i se nvecineaz cu judeele Alba i Sibiu la nord, judeul
Arge la est, judeul Olt la sud i sud-est, judeul Dolj la sud-vest, judeul Gorj la vest i
judeul Hunedoara la nord-vest.
Ci de acces
Judeul Vlcea deine 164 km de ci ferate, 2167 km de drumuri (din care 550 km
sunt drumuri naionale). Exist 7 drumuri naionale care traverseaz judeul, cel mai
important fiind drumul European 81, care leag judeul Vlcea de judeele Sibiu i Arge.
Drumurile judeene msoar 1677 km i au 389 de poduri, cu o lungime total de 10.135
km.
Dezvoltare economico-social
Din punct de vedere administrativ, judeul are n componen dou municipii
(Rmnicu Vlcea i Drgani), nou orae (Horezu, Bile Olneti, Bile Govora,
Climneti, Ocnele Mari, Brezoi, Blceti, Bbeni i Berbeti), respectiv un numr de 78
de comune. Reedina judeului este municipiul Rmnicu Vlcea, ora atestat documentar
n anul 1388.
La nivel naional, Vlcea contribuie doar cu 1.7% din PIB. Aceast contribuie se
mparte n 81% sector privat i 16% sector public. Sectorul serviciilor nseamn 42%,
industria 22%, construciile 7,2%, agricultura i silvicultura 12.3%. Totui, este evident
creterea PIB-ului la nivelul judeului, n ultimii ani. n anul 2012, Produsul Intern Brut
(PIB) al judeului Vlcea a ajuns la 8.486,1 milioane lei, reprezentnd 1,42% din PIB-ul
naional i 18,21% din PIB-ul Regiunii Sud-Vest Oltenia.

n perioada analizat (2007 - 2012) PIB-ul judeului Vlcea a avut un trend

ascendent, fiind n cretere cu 2,33% n anul 2012 comparativ cu 2011).
Potrivit datelor Comisiei Judeene pentru Recensmntul Populaiei i al
Locuinelor Vlcea, judeul Vlcea are o populaie stabil de 355.320 de persoane,
138.142 de gospodrii, 177.924 de locuine i 133.000 de cldiri. De asemenea, conform
rezultatelor provizorii ale recensmntului din 20 octombrie 2011, populaia stabil a
judeului Vlcea a fost de 355.320 de persoane, din care 344.100 au fost persoane
prezente, iar 11.200 temporar absente. Din totalul populaiei stabile, 155.000 de persoane
aveau domiciliul sau reedina n municipii i orae (43,6%), iar 200.300 de persoane
locuiau n comune (56,4%). Din punctul de vedere al mrimii populaiei stabile, judeul
Vlcea se situeaz pe locul 27 n ierarhia judeelor. Cele mai mari localiti din judeul
Vlcea sunt: municipiul Rmnicu Vlcea 92.573 de persoane, municipiul Drgani
16.681 de persoane, oraul Bbeni 8.022 de persoane, oraul Climneti 7.291 de
persoane, comuna Mihieti 6.210 de persoane i oraul Horezu 6.072 de persoane.

Cap. II Prezentarea potenialului turistic al judetului Vlcea

Potenialul natural
Relief
Judeul Vlcea prezint un relief variat cu circa 33% muni (incluznd i
depresiunea Lovitea), 20% dealuri i depresiuni subcarpatice, 45% dealuri piemontane i
2% lunci, fiind marcat de pronunate fragmentri, dispus n trepte de la N la S pe o
diferen de nivel de 2274 m (ntre vrful Ciortea de 2426 altitudinea maxim i lunca
Oltului, aflat la 152 m alt. n aval de Drgani).
Zona montan ocup treimea nordic a judeului Vlcea i este reprezentat de
creasta principal a M-ilor Lotrului, partea vestic a M-ilor Fgra, Munii Coziei i
Cpnii i Depresiunea Lovitea. Zona subcarpatic se caracterizeaz printr-un relief
puternic fragmentat de numeroase vi cu direcia general nord-sud. Se caracterizeaz
printr-un relief colinar cu altitudini cuprinse intre 600-800 m, avnd urmtoarele
subdiviziuni: Muscelele Argeului, Subcarpaii Vlcei i Subcarpaii Olteniei.
Suprafeele relativ netede sunt reprezentate prin depresiunile subcarpatice Horezu
i Jiblea, valea larg a Oltului i luncile principalilor si aflueni. n cadrul acestora sunt
concentrate majoritatea localitilor, cele mai importante ci de comunicaie, precum i
cele mai importante activiti economice bazate pe valorificarea resurselor teritoriului.
Piemontul Getic formeaz treapta colinar joas a judeului fiind alctuit din
platouri piemontane care se lesc pe msur ce coboar spre sud. Acestea sunt separate
de vi largi cu lunci i terase mrginite de versani puternic sau moderat nclinai.
Clima
Zona n care se situeaz judeul se caracterizeaz printr-un climat temperat
continental moderat, cu ierni lungi si friguroase si veri scurte.
Clima este mai umeda n zonele nalte si cu temperaturi mai ridicate si precipitatii
mai reduse n zonele joase. n ultimii ani, n judetul Vlcea s-a nregistrat temperatura
minima absoluta de -32,2oC (Obrsia Lotrului - 17.02.1993) si cea maxima absoluta de

41oC (Blceti - 04.07.2000).. Media anual a temperaturii este de +10,2C, iar regimul
anual al precipitatiilor variaza ntre 600 si 1.200 mm.
Flora i fauna
Diversitatea condiiilor fizico-geografice determin o mare varietate a nveliului
vegetal din spaiul judeului, unitile de vegetaie fiind dispuse n fii ce se succed, n
linii generale de la S la N.
Zona pdurilor de foioase format din cerete i grnie, n mare parte defriat,
alterneaz cu culturi i pajiti stepizate. Etajul pdurilor de foioase este cel mai extins,
fiind alctuit din gorunete ntlnite n zona colinar din dreapta Oltului, n mare parte
nlocuite cu livezi, pduri de fag i gorun, pduri amestecate ce cuprind zona subcarpatic
i versanii munilor. Etajul pdurilor de molid apare fragmentat pe masive montane, local
ntlnindu-se plcuri de zad. n cadrul acestor etaje, datorit climatului blnd de adpost
se ntlnete o mare varietate de elemente sudice precum: nucul, crpinia, mojdreanul.
Din aceeai cauz limita coniferelor urc mult n altitudine la 1300 m.
Teritoriul judeului Vlcea dispune de o faun bogat i variat, etajat n funcie
de relief i condiiile climatice. Fauna este reprezentat prin specii de pdure: urs, cerb,
cprior, mistre, viezure, lup, coco de munte, cerbul loptar i elemente mediteraneene:
scorpionul carpatin, vipera cu corn. n zona alpin se ntlnesc psri i animale rare:
vulturul pleuv brun, cinteza alpin, capra neagr, alturi de vipera comun i oprla de
munte.
Au fost identificate un numr de 54 de specii de flor i 67 specii de faun de
interes naional, respectiv 7 specii de flor i 19 specii de faun de interes comunitar.
La nivelul florei i faunei slbatice nu se constat dezechilibre ecologice, generate
de dezvoltarea unei specii n detrimentul altei specii. De asemenea, nu au fost nregistrate
calamiti sau incendii i nici alte fenomene, care s afecteze ireversibil fauna i flora
slbatic protejat de lege n rezervaiile i parcurile naionale (Parcul Naional Cozia,
Parcul Naional Buila-Vnturari, Munii Cpn) de pe teritoriul judeului Vlcea.
Reeaua hidrografic
Reeaua hidrografic a judeului aparine n totalitate bazinului rului Olt i
afluenilor si de pe tronsonul aval, ntre care importani sunt Lotru, Topolog, Olteul.
Rul Olt reprezint axul hidrografic principal al judeului, pe care l strbate de la N la S
pe o lungime de 135 km cu o pant medie de 1,5 .
Lacurile naturale, de origine glaciar sunt numeroase, dar de dimensiuni reduse,
fiind situate n zonele nalte din bazinul superior al Lotrului: Iezerul, Vadu, Znoaga,
Glcescu i al Latoriei: Latoriei, Muntinu, Cioaca.
Izvoare termale
Principala atracie turistic a judeului Vlcea o constituie staiunile balneoclimaterice, vestite pentru apele termale i frumusetea peisajului.
Bile Govora este singura staiune din Romnia unde raportul dintre aeroionii
pozitivi i cei negativi este egal cu 1. Apele minerale clorosodice, iodate, bromurate,
sulfuroase, slab concentrate, ca i nmolul mineral sunt indicate n tratamentul aparatului
locomotor, respirator, ORL, sistemului nervos periferic. nfiinat n anul 1886, staiunea
Bile Govora este considerat una dintre cele mai bogate staiuni n ape iodurate i
bromurate din lume, a doua din Europa.

Bile Olneti reprezint singurul loc din ar unde se efectueaz tratament

pentru desensibilizarea organismului la bolnavi cu diverse afeciuni alergice, prin injecii
cu ap mineral izoton. De asemenea, apele minerale bogate n substane multiple fac
adevrate minuni n tratarea unui spectru larg de afeciuni Apele minerale de la Olneti
au fost analizate din punct de vedere chimic nc din anul 1830. n anul 1873 au fost
medaliate cu aur la Expoziia Internaional de la Viena.
Prin aezarea sa geografic, clim, aciunea terapeutic a apelor minerale, Staiunea Bile
Olneti beneficieaz de toate caracteristicile unei zone turistice complexe, turismul
reprezentnd ansa dezvoltrii oraului i punerea lui n valoare att pe plan naional, ct
i internaional.
Staiunea Climneti-Cciulata dispune de izvoare reci i fierbini care nesc
de la o adncime de 1.200 m i sunt captate cu ajutorul unor sonde de mare adncime.

Potenialul antropic
Judeul Vlcea dispune i de un bogat i valoros potenial antropic, rezultat al
istoriei i culturii poporului din acest spaiu geografic. Numeroasele vestigii ale
civilizaiilor trecute, unele dintre ele unicate, bogia tradiiilor populare, creaia
spiritual modern, realizrile tehnico-economice contemporane atest evoluia i
continuitatea vieii pe meleagurile vlcene, alctuind un important fond cultural-istoric.
Patrimoniul cultural vlcean se manifest prin 14 muzee, 10 expoziii permanente,
2 teatre, o filarmonic, 15 cinematografe, 280 biblioteci, 21 de librrii, 92 monumente i
situri arheologice, 11 statui, 2 case memoriale, 2 cimitire ale eroilor, 492 biserici, 22
mnstiri i schituri .
Vestigiile arheologice
n categoria acestora, de menionat sunt: cetatea dacic de la Buridava i Castrul
Roman de la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton" situat n comuna Deti i Castrul de la Titeti-Periani, acestea datnd din primele secole
ale mileniului I.

Monumente istorice, de arta i arhitectur

Cele mai importante monumente i statui sunt n Rmnicu Vlcea:
Monumentul Independenei
Placa memorial dedicat revoluiei de la 1848
Obeliscul 1848
Bustul domnitorului Constantin Brncoveanu
Bustul monumental Nicolae Blcescu
Statuia lui Barbu tirbei

Edificii religioase
ncrctura religioas a judeului Vlcea este una de necontestat, aceasta zon
adpostind un numr impresionant de lcauri de cult valorificate turistic. Printre acestea
putem meniona:

Mnstirea Horezu, cea mai de seam ctitorie a lui Constantin Brncoveanu,

reprezint o sintez a artei romneti din acel timp. Construit ntre anii 1690 i
1693, aceasta este cel mai important centru de arhitectur religioas din epoca
brancoveneasc i de art feudal din ara Romneasc.
Mnstirea Cozia este cea mai veche mnstire din Valahia i reprezint unul
dintre cele mai valoroase monumente de arhitectur din secolul XIV. Muzeul
mnstirii adpostete o colecie impresionant de icoane vechi i manuscrise din
secolul al XVII-lea.
Mnstirea Govora este o mnstire de maici cu hramul Adormirea Maicii
Domnului, una dintre cele mai vechi mnstiri din ara Romneasc, precum i
un monument arhitectonic medieval de o rar frumusee.
Mnstirea Dintr-un Lemn este un aezmnt monahal din comuna Frnceti, la
aproximativ 25 de kilometri sud de municipiul Rmnicu Vlcea.
Mnstirea Bistria - a fost construit n 1492 de ctre boierii Craioveti i
avariat de Mihnea cel Ru n anul 1508, deoarece ctitorii ei se ridicaser
impotriva lui. Dup mai multe reconstruiri, din anul 1856, ntreaga cladire i-a
pstrat forma de azi;
Acestora li se adaug bisericile i schiturile ce dateaz din sec XVI-XIX, cele
mai renumite fiind:
Biserica Cetuia din Rmnicu Vlcea
Biserica Sf.Gheorghe, zidit n anul 1681
Schitul Jgheaburi (1640-1826) din comuna Stoeneti,
Schitul Dobrua din comuna tefneti
Schitul Sf. Ioan de sub piatr, Cozia Veche (1602)
Schitul Iezer n apropiere de oraul Bile Olneti
Schitul Ostrov (contruit ntre anii 1518-1522) din Climneti
Instituii i evenimente cultural-artistice
O alt resurs turistic antropic de importan deosebit o constituie muzeele,
amenajate n 16 uniti de profil n ntregul jude.
Cel mai valoros tezaur muzeistic se afl la Muzeul Judeean de Istorie din
municipiul Rmnicu Vlcea, care dispune de un inestimabil patrimoniu. Sunt adunate i
expuse aici aproape 50.000 de mrturii care vorbesc despre existena neamului romnesc
din cele mai vechi timpuri i pn n prezent.
Un real interes l reprezint i celelalte uniti muzeale:
Muzeul de Art "Casa Simian", Casa Memorial "Anton Pann" din Rmnicu
Vlcea
Memorialul "Nicolae Blcescu" din Comuna Milcoiu
Colecia de arheologie Bujoreni
Complexul Muzeal "Gheorghe Magheru" de la Troianu,
Muzeul de arheologie i art bisericeasc "Gheorghe Petre" din Govora
Muzeul Viei i Vinului i Expoziia "Gib I.Mihescu" din Drgani
Complexul Muzeistic Mldreti
Expoziia de arheologie de la Ocnele Mari
6

Realizrile tehnico-economice recente constituie, de asemenea, elemente de

atracie turistic:
Amenajarea hidro-energetic Olt- Lotru
Hidrocentrale: Govora, Drgani, Gura Lotrului, Turnu, Ciunget, Brdior,
Robeti, Climneti etc.
Dintre lacurile antropice, importante sunt lacurile srate de la Ocnele Mari i
Ocnia, formate n urma prbuirii unor saline. De menionat sunt i lacurile de
acumulare de pe Olt: Deti, Rmnicu Vlcea, Rureni, Govora, Ioneti, Zvideni,
Drgani, i de pe Lotru: Vidra, Malaia. La acestea se adaug acumulrile Jidoaia
de pe rul cu acelai nume i Petrimanu pe Latoria, de dimensiuni mai reduse.

Capitolul III Analiza bazei tehnico-materiale si oferte de servicii a judetului

Vlcea

La nivelul anului 2014 structurile de primire turistic cu funciuni de cazare

turistic din judeul Vlcea reprezentau 53,44% din totalul unitilor de cazare existente
n Regiunea Sud-Vest Oltenia, avnd ponderea cea mai mare din toate judeele regiunii.
Conform Anuarului Statistic al Judeului Vlcea pentru anul 2012, judeul s-a
situat pe locul 6 pe ar n ceea ce privete unitile de cazare turistic existente i pe
locul 4 n ceea ce privete numrul de nnoptri n structurile de cazare turstic.
n ceea ce privete evoluia structurilor de primire turistic la nivelul judeului
Vlcea se observ o cretere de 38,69% n anul 2014 comparativ cu 2007. 28,18% dintre
structurile de primire turistic din judeul Vlcea sunt pensiuni turistice, urmate de
26,46% pensiuni agroturistice, 18.02% sunt hoteluri iar 12,87% sunt vile turistice.

Serviciile de alimentatie publica fac parte din categoria serviciilor de baza

oferite turistilor. In practica specialistii se lovesc de o problema: separarea serviciilor de
7

alimentatie pe doua categorii distincte de consumatori, turisti si rezidenti. In final s-a

ajuns la un compromis, considerandu-se ca servind nevoile turistilor toate unitatile
amplasate in incinta hotelurilor si cele din statiuni turistice si adresandu-se rezidentilor
cele amplasate in restul localitatilor. Serviciile de alimentatie trebuie sa fie prezente in
toate momentele cheie ale derularii vacantei, respectiv in mijlocul de transport, la locul
de petrecere al vacantelor si la punctele de agrement.
Reteaua unitatilor de alimentatie din judetul Valcea este foarte diversificata,
fiecare statiune dispunand de numeroase restaurante, patiserii, braserii, bufete, terase,
cofetarii etc.
De mare popularitate se bucura restaurantele cu specific dar mai ales cele care
ofera gastronomie locala. Aceste unitati de alimentatie sunt clasificate pe categorii de
confort satisfacand cele mai diverse gusturi si preferinte.
Un obiectiv care trebuie avut in vedere in acest domeniu este pregatirea cadrelor
care activeaza in alimentatia publica: ospatari, bucatari etc. Luand in considerare ca in
Calimanesti exista un liceu care pregateste personal in turism, se poate aprecia ca in
judetul Valcea forta de munca din alimentatia publica v-a intruni conditiile impuse in
acest domeniu.
In statiunile din judetul Valcea exista o baza de tratament integrata in baza de cazare.
Baza de tratament analizata in fiecare statiune a judetului Valcea se prezinta
astfel: Calimanesti, incluzand si statiunea Caciulata, atestat documentar in anul 1386,
este situata pe malul drept al Oltetului, intr-un minunat cadru natural.
Este o statiune balneoclimaterica permanent situata pe DN7, la 18km de Ramnicu Valcea,
la altitudinea de 260m.
Frumoasa statiune dispune de izvoare reci si fierbinti care tasnesc de la o adancime de
1200m si sunt captate cu ajutorul unor sonde de mare adancime. Apele minerale ale
statiunii Climanesti Caciulata sunt atermale, iesind din pamant la o temperatura de 5-15
C cu exceptia izvorului Bivolari, care este mezotermal cu o temperatura de 19 23 C.
Din punct de vedere al compozitiei chimice apele minerale sunt: sulfuroase, clorosodice,
calcice, magnezice, bromurate si iodurate.
Unele din izvoarele cu ape minerale atermale si termale se folosesc pentru cura interna iar
altele sub forma de bai minerale. Pulverizatii, inhalatii, irigatii in tratamentul intern al
afectiunilor gastro-intestinale, de rinichi, metabolice si intestinale sau in cura externa (bai
calde sau reci), in bolile terapeutice, echivaland cu cele din Aix les Baines, Eaux
Banes sau Baden Baden.
Pentru a evidentia calitatile terapeutice ale acestor ape, trebuie sa amintim ca doctorul
francez, Joseph Caillat care in 1854 a poposit o vreme pe meleagurile valahe, a procedat

in anul 1859 la analiza apelor minerale de la Calimanesti, iar in anul 1869 Imparatul
Frantei, Napoleon al III-lea la recomandarea doctorului Carol Davilla s-a tratat cu apa
minerala dusa cu diligenta de la izvoarele din Calimanesti.
Functionarea statiunii este in regim permanent existand doua baze de tratament cu peste
5000 proceduri pe zi ce functioneaza in cadrul hotelurilor apartinand de S.C. Calimanesti
Caciulata S.A. Aceste baze de tratament sunt dotate cu aparatura medicala moderna
ceea ce a contribuit la un aflux permanent de turisti.
Dotari: instalatii pentru bai calde cu ape minerale in cada si piscina, piscine descoperite
cu ape termale sulfuroase, buvete pentru cura interna, cu ape minerale; instalatii pentru
aerosol si inhalatii; electroterapie si hidroterapie, sali de gimnastica medicala, plaje pe
malul Oltului, sanatoriu pentru copii cu sechele de hepatita epidemica.
Baile Olanesti statiune situata la poalele muntilor Carpati, la 20 km nord-vest de
Ramnicu Valcea este singurul loc din tara unde se efectueaza tratament pentru
desensibilizarea organismului la bolnavii cu diverse afectiuni alergice, prin injectii cu apa
mineralizata izotona; de asemenea apele minerale bogate in substante multiple fac
adevarate minuni in tratarea unui spectru larg de afectiuni in cura interna si externa ale
tubului digestiv, rnichilor si cailor urinare, boli de nutritie, afectiuni ale pielii, ale
sistemului nervos periferic, ale bolilor profesionale.
Calitatea curativa a apelor cu o mineralizare de 3 -18 grame/litru rivalizeaza cu cele ale
unor statiuni de peste hotare: Hall Weissbaden, Aix la Chapelle, Aix les Bains, Baden
Baden sau Karlovy Vary.
Apele minerale de la Olanesti au fost analizate din punct de vedere chimic inca din anul
1830. In anul 1873 au fost medaliate cu aur la Expozitia Internationala de la Viena.
Baile Govora este un oras predominant balneoclimateric si turistic de interes national.
Statiunea este asezata la o altitudine de peste 360m, la adapostul unor dealuri impadurite
de fag si stejar, intr-un climat puternic ionizat.
Baile Govora este singura statiune din Romania unde raportul dintre aerionii
pozitivi si cei negativi este egal cu 1.
Apele minerale clorosodice, iodate, bromurate, sulfuroase, slab concentrate ca si
namolul mineral sunt indicate in tratamentul aparatului locomotor, respirator, O.R.L.,
sistemul nervos periferic. Infiintata in anul 1886, statiunea Baile Govora este considerata
una dintre cele mai bogate statiuni in ape iodurate si bromurate din lume, a doua in
Europa.
Este unica statiune din tara in care se afla ape minerale cu o compozitie chimica
diferentiata ca: ape sarate iodurate, bromurate, sulfuroase foarte concentrate, izvoare
crenoterapie cu ape hipotone, sulfuroase, bicarbonate, sodice, calcice si magneziene.

Apele izvoarelor de cura interna slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentratie
mica de hidrogen sulfurat si clor, dar bogate in bicarbonati.
Dotari: instalatii pentru bai calde cu ape sulfuroase si iodate, instalatii pentru impachetari
cu namol, bai cu acid carbonic, ultra sono aerosoli, Sali de cultura fizica medicala,
instalatii pentru fizioterabie si buvete pentru cura interna.
Statiune sezoniera de interes local subordonata medical Bailor Govora.
Ocnele Mari, foloseste ca factori naturali de cura apele minerale hipotone, atermale,
acumulate in fostele guri de ocna de sare parasita si namolul sapropelic fosil. Apele
minerale, clorurate, sodice, de mare concentratie sunt folosite exclusiv in cure exclusiv
externe in cadrul bazinelor bailor reci de la Ocnele Mari si Ocnita. Namolul sapropelic
fosil, utilizat sub forma de impachetari si bai la Ocnele Mari, se recolteaza din vechile
lacuri sarate, mici astazi, colamtate prin depunerea sarurilor combinate cu diferite
microorganisme si diferite materiale.
Apele minerale, clorurate, sodice concentrate si namolul sapropelic fosil sunt utilizate in
tratarea urmatoarelor afectiuni: bolile aparatului locomotor, bolile oaselor si muschilor,
bolile sistemului nervos periferic si bolile aparatului genital feminin.
Statiunea balneoclimaterica permanenta Voineasa se intinde pe o suprafata de 15ha, fiind
amplasata pe valea raului Lotru, la poalele muntelui, pe platoul Poduri, la o altitudine
de cca. 650m fata de Marea Neagra. Localitatea a devenit statiune, cea mai importanta de
pe Valea Lotrului dupa terminarea lucrarilor la hidrocentrala Ciunget Lotru. Dar
localitatea este mult mai veche fiind atestata pentru prima data intr-un hristov al lui
Neagoe Basarab, pe la 1520.
Voineasa este renumita si pentru baza sa de tratament pentru diverse afectiuni ale
sistemului nervos, afectiunilor respiratorii, surmenajului si anemiilor.
Mijloace de agrement
Agrementul turistic poate fi definit ca fiind ansamblul mijloacelor si formelor capabile sa
asigure turistului si nu numai, o stare de buna dispozitie, sa dea senzatia unei alegeri
excelente.
Agrementul turistic trebuie sa raspunda atat nevoilor turistului cat si agentilor economicio
pentru care reprezinta o sursa de crestere a incasarilor si a competitivitatii unitatilor
turistice.
Pentru ca serviciile de agrement sa raspunda nevoilor turistilor trebuie indeplinite trei
conditii:
1. existenta unor echipamente adecvate;
2. personal cu pregatire adecvata;

10

3. existenta unor programe de agrement

Baza tehnico-materiala de agrement cuprinde o gama de mijloace si dotari destinate sa
asigure posibilitati cat mai largi si diversificate pentru petrecerea placuta a tampului liber.
In fiecare statiune din judetul Valcea exista mijloace destinate distractiei cum ar fi:
cluburi, sali de jocuri, baruri si restaurante, popicarie mecanica si bowling. Pe langa
acestea mai exista si terenuri de sport, bazine de inot, unele cu ape termale, posibilitati de
pescuit sportiv, sporturi nautice. Exista, de asemenea posibilitatea organizarii de drumetii
in imprejurimi, excursii cu autocarul pe Valea Oltului si in alte obiective turistice.
Zona turistica a Valcei prezinta numeroase locuri de agrement, fiecare oras avand
frumoase si odihnitoare parcuri. La Ramnicu Valcea, oras imbracat in verdeata exista un
minunat loc de agrement, parcul Zavoi, aproape de centrul orasului. In el sunt numerosi
arbori seculari, izvoare cu apa potabila si sulfuroasa, iar prin canalizxarea unui brat al
raului Olanesti, in parc este amenajat un parc de agrement si un strand. Parcuri si zone
verzi se gasesc si in Calimanesti (Ostrov). Olanesti, Govora, Ocnele Mari

Capitolul IV Analiza indicatorilor circulaiei turistice

La nivelul anului 2013, numrul de nnoptri n structurile de cazare turistic din
judeul Vlcea reprezenta 66,96% din numrul total de nnoptri n Regiunea Sud-Vest
Oltenia. Din numrul total de turiti strini care au nnoptat n Regiunea Sud-Vest Oltenia
(100.793 persoane), cca 12,16% s-au nregistrat n judeul Vlcea.
n perioada 2010-2013 se observ c numrul de turiti strini cazai n unitile
de cazare turistic s-a dublat. Numrul de nnoptri n structurile de cazare turistic a
crescut n aceeai perioad cu 25,30 % .
Indicatorii principali ai activitii turistice n Regiunea SV Oltenia i judeul Vlcea

11

Capitolul V Propuneri de valorificarea a potenialului turistic

Propunerile de valorificare sunt cu adevrat diverse i orice mbuntire major
va avea un efect considerabil asupra turismului vlcean. Tendina actual, aa cum o
demonstreaz i analiza circulaiei turistice efectuat anterior, indic o scdere
considerabil a numrului de nnoptri efectuate de turiti, respectiv a duratei medii de
edere pe teritoriul judeului. Acest lucru se datoreaz n special infrastructurii de turism
nentreinut, dezvoltrii dezechilibrate a zonelor turistice sau competitivitii sczute a
ofertei turistice.
Conform celor mai recente date statistice disponibile, judeul Vlcea dispune de
168 de uniti de cazare, o component foarte important fiind reprezentat de numrul
de hoteluri i moteluri.
Turismul balnear este cea mai important form de turism practicat n judeul
Vlcea, de aceea investiii consistente trebuie efectuate n vechile baze de tratament cu
scopul de a moderniza i diversifica gama de servicii oferit de acestea.
Conceperea unui program de valorificare superioara a potentialului turistic trebuie
sa porneasca de la adevarata realitate existenta in judet ca propunerile de revigorare si
dezvoltare a turismului sa aiba sorti de izbanda. Acest program trebuie sa urmareasca
imbunatatirea calitatii produsului turistic si diversificarea lui, crearea unei imagini
pozitive in randul potentialilor turisti printr-o activitate sustinuta de marketink si
promovare.
Plecand de la echipamentele de cazare turistica de care dispune judetul
Valcea putem concluziona ca aceste conditii oferite turistilor sunt necorespunzatoare, din
oferta hoteliera inregistrata reiese ca 1,58% sunt hoteluri de 4 stele, 13,75% sunt unitati
de cazare de 3 stele, 51,32% de 2 stele, 17,46% sunt unitati de 1 stea, iar restul de 15,87%
neclasificate.
Caracterul sezonier al ofertei se reflecta prin aceea ca peste 45% din
capacitatea de cazare turistica este oferita de baze sezoniere, cele mai multe dintre acestea
nefiind echipate pentrua functiona in tot timpul anului.
In ceea ce priveste distribuirea cererii in functie de tipul structurilor de
primire se poate afirma ca cererea este dominata de hoteluri si vile turistice. Cererea are
un varf semnificativ in perioada de vara ceea ce ii confera un caracter sezonier.
Depasirea acestor dificultati necesita investirea de resurse financiare,
materiale si umane in turism si in sectoarele adiacente, dupa niste obiective clare care sa
permita o abordare planificata:

In judet exista zone de atractie turistica in care unitatile de primire lipsesc cu

desavarsire. Este cazul zonei subcarpatice unde se afla o serie de manastiri, care
constituie obiective de mare valoare in circuitul turistic. In aceasta zona este

12

necesara construirea unor moteluri unde turistii in pelerinaj ar putea inopta sau
petrece un weekend. Un caz aparte il constituie Manastirea Frasinei unde fluxul
de turisti este foarte mare tot timpul anului.
Avand in vedere ca manastirea se afla doar la 20km de Municipiul Ramnucu-Valcea
constructia unui mini hotel sau camping ar fi binevenita putand fi si un minunat loc
de petrecere al timpului liber de catre locuitorii zonei urbane (Ramnicu Valcea,
Calimanesti);

Imbunatatirea nivelului de cazare turistica si a altor facilitati a caror stare proasta

rezulta din lipsa de reinvestitii si modernizari. Facilitati ce s-ar putea acorda
turistilor sunt reprezentate de posibilitatea practicarii sporturilor si recreerii,
spectacolelor si chiar posibilitatea ca trustul sa-si efectueze micile cumparaturi din
magazinul unitatii de cazare conferind acestei activitati un caracter placut a
timpului liber.
Noile unitati de cazare, in special hotelurile, sa dispuna de o capacitate de cazare
cuprinsa intre 40 60 de paturi, deoarece o unitate de dimensiuni mai mici nu
necesita o investitie foarte mare, sunt mult mai profitabile si mai usor de
administrat. Aceste viitoare unitati trebuie sa respecte normele de protectie a
mediului si de integrare in peisajul zonei;
Avand in vedere specificul de baza al statiunilor din judetul Valcea si anume
tratamentul balnear, un accent deosebit trebuie pus pe dotarea acestora cu o baza
moderna, de mare eficienta. Aceasta trebuie sa ofere conditii optime de utilizare
complexa a factorilor naturali de cura, pe baza rezultatelor obtinute in cadrul
cercetarii stiintifice medicale. Climatul propice al acestor statiuni cu temperatra
medie a lunii iulie de 20 - 22s C umiditate relativa, aerul bogat in aerosoli de
padure si sare, apele minerale, vanturile slabe, iernile blande, trebuie valorificate
din plin in sensul cresterii numarului de turisti care viziteaza aceste statiuni;
Amplificarea activitatii de iformare a turistilor prin materiale publicitare (harti
turistice, pliante, brosuri), cu privire la destinatie si circuitele turistice ale
judetului Valcea.

Acestea trebuie distribuite prin contracte de colaborare, la marile agentii de turism din
tata, la oficii de posta si la ghiseele de informatii turistice la froniere. Pe teritoriul
judetului trebuie amplasate panouri cu harti care sa prezinte atractiile locale, zonele
pitoresti si locurile de interes acolo unde exista un trafic intens. De asemenea, ar fi
necesare implantarea unor ghisee cu informatii turistice, cu un design atragator usor de
observat si identificat, eventual amplasat langa o statie de benzina, service auto;

In domeniul transportului: modernizarea soselelor, a echipamentelor tehnice ale

drumurilor (telefoane, grupuri sanitare), modernizarea trenurilor (vagon dus,
vagon - club);
In domeniul serviciilor: generalizarea rezervarii informatice, extinderea room
service, instituirea unui set de servicii obligatorii si de un anumit nivel calitativ;
In domeniul politicii de pret si promovare: renuntarea la cresterea preturilor fara
imbunatatirea ofertei, manevrarea pretului ca un element mobil de marketing,

13

cointeresarea lucrarilor (procent de incasari), imbunatatirea programelor

publicitare, participarea la manifestari nationale si internationale cu caracter de
publicitate, lansare pe pietele netraditionale;
In domeniul potentialului turistic initierea unor lucrari de conservare a resurselor
turistice (de restaurare a celor degradate, paralel cu inlaturarea cauzelor ce
afecteaza in mod negativ aceste resurse), identificarea unor noi resurse,
dimensionarea optima in consumul celor neregenerabile (unele resurse balneare,
stimularea formelor de turism de vanatoare);
In domeniul cooperarii nationale si internationale cresterea numarului de
contracte cu firme touroperatoare de prestigiu din tara si din strainatate in vederea
reluarii de catre acestea a actiunii de atragere a turistilor, initierea de tratative
privind cooperarea cu firme specializate la echiparea unor statiuni balneare,
cooperarea cu firme de renume in vederea dotarii cu cazinouri, night cluburi,
parcuri de distractie.

14