Introducere

Agroturismul este o forma a turismului rural care utilizeaz pentru cazare si servirea
mesei numai pensiunile turistice si fermele agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat,
de atraciile turistice naturale si de valorile cultural-istorice, de tradiiile si obiceiurile
prezente n mediul rural.
Agroturismul, este un concept relativ de data recenta, care face referire la diferitele
forme de turism aflate n legtura directa cu activitile agricole si/sau cu construciile avnd
destinaii, rol, funciuni n domeniul agriculturii. Aceasta forma de agroturism este practicata
de micii proprietari din zonele rurale, de obicei ca activitate secundara; activitatea
desfurata n gospodria/ferma proprie rmnnd principala ocupaie si sursa de venit.
Agroturismul este abia la nceput n Romnia dar poate avea o contribuie foarte
importanta n dezvoltarea ruralului, nu numai n termeni financiari ci si prin aceea de crearea
de noi locuri de munca, noi practici de munca, injectarea unei vitalitati noi n economia
ruralului, etc. Dezvoltarea agroturismului se impune n spaiul rural, att pe plan economic
ct si social.
Turitii prefer s cltoreasc i s cunoasc locuri noi tocmai din dorina de refulare
din cotidian, dintr-o lume sortit industrializrii i urbanizrii, monoton i stresant.
Gradual, locaiile cu specific rustic i/sau tradiional ctig teren, n dauna vechilor centre
turistice. n aceste condiii i preferinele excursionitilor vis-a-vis de posibilele structuri de
cazare se schimb. Cele mai cunoscute spaii de cazare i alimentaie - hotelurile i respectiv,
restaurantele i pierd treptat din importan n dauna unor noi forme de cazare i mas pensiunile turistice, mult mai bine integrate n cadrul natural al respectivelor zone.

CAPITOLUL I. PREZENTARE GENERALA A ZONEI AGROTURISTICE

1.1. Prezentare generala a Romaniei.

Fig. 1. Aspectul Romniei.

Romania (fig. 1) este o tara carpatica si dunreana, cu ieire la Marea Neagra, avnd
un relief variat si armonios repartizat: munii 31%, dealurile si podiurile 33%, cmpiile
36%. Carpaii romaneti, cu altitudinea medie de 840 m, ocupa o poziie centrala si prezint
trei mari diviziuni: Carpaii Orientali, Carpaii Meridionali, Carpaii Occidentali. Carpaii
Orientali, desfasurati intre grania de nord si Valea Prahovei, cuprind trei iruri longitudinale:
sedimentar in est, cristalin in partea centrala si vulcanic in vest; au mai multe depresiuni si
sunt bine impaduriti. Carpaii Meridionali se afla intre valea Prahovei si culoarul TimisCerna. Sunt masivi, altitudinile depesc frecvent 2000 m, prezint urme ale glaciaiunii
cuaternare, defilee pe Olt si Jiu si puine depresiuni. Carpaii Occidentali, intre Defileul
Dunrii in sud si Some la nord, sunt alctuii din Munii Banatului, Munii Poiana Ruscai si
Munii Apuseni, fiind mai Putin masivi, cu numeroase depresiuni si frecvente fenomene
carstice. Regiunile deluroase sunt dispuse att in interiorul arcului carpatic (Depresiunea
2

Colinara a Transilvaniei), cat si in exterior ( Subcarpaii). Pe teritoriul Romniei se afla cea

mai mare parte a Deltei Dunrii, declarata in 1990 rezervaie a biosferei. Clima este
temperat- continentala, cu unele influente exterioare ( oceanice, baltice, pontice etc.) in
regiunile mai joase. Temperaturile medii anuale nu depesc 110 C in sud si coboar sub 00
pe culmile cele mai nalte; precipitaiile medii trec de 1500 mm/ an in Munii Apuseni, dar
nu ating 400mm/ an in Dobrogea. Pe numeroase ruri s-au construit, in ultimele decenii,
centrale electrice ( Mai mare, 510 MW, hidrocentrala Ciunget, pe Lotru). Vegetaia forestiera
primordiala, ce acoper peste 2/3 din teritoriu, a fcut loc, in mare parte, terenurilor agricole,
pdurile ocupnd, in prezent, 26,7% din suprafaa. Predomina foioasele ( fag, stejar, tei
etc. ), coniferele ( molid, brad, pin), mai extinse in Carpaii Orientali. Fauna este bogata si
variata, interesanta cinegetic prin cerbi, cprioare, ursi, vulpi, mistrei s.a. si specii mai rare
precum pelicanii, vidrele, capra neagra, rasul, cocosul de munte, sunt puse sub protecia
legii.

1.2. Prezentare generala a judeului Vrancea (fig. 2)

Fig. 2. Aspectul judeului Vrancea.

3

1.2.1. Accesibilitate si infrastructura.

Noiuni despre drumurile naionale si judeene
Judeul Vrancea se afla de-a lungul celor mai importante artere rutiere si feroviare
care fac legtura intre sudul tarii, respectiv capitala , si nordul Moldovei. Unele dintre ele se
racordeaz la magistralele rutiere sau feroviare europene, care leag sud-estul Europei sau
Orientul, de nord-vestul Europei.
Cele mai reprezentative cai rutiere de comunicaii ale judeului sunt:
E 85- Giurgiu- Bucuresti-Buzau- Focsani-Bacau- Suceava- Siret(aproximativ 90 km pe
teritoriul judeului), importanta cale de acces sau de tranzit, parte a magistralei europene care
leag sud-estul Europei sau Orientul de nordul si nord-vestul Europei.
DN 11 A Adjud- Oneti,continund cu DN 12 A( Onesti- Comanesti- Pasul GhimesMiercurea Ciuc) sau cu E 577( Onesti- Pasul Oituz- Tg. Secuiesc-Braov), artere
transcarpatice care leag cele doua provincii istorice Moldova si Transilvania.
DN 2- Buzau- Focsani- Bacau- Suceava- Siret, suprapus pe teritoriul judeului cu E 85

Judeul Vrancea este situat in partea de sud, sud-est a tarii, in zona curburii carpatice
si constituie o punte de legtura intre cele trei provincii istorice romaneti, si anume:
Moldova, Tara Romneasca si Transilvania. inutul Vrancei, strveche vatra de civilizaie,
incarcat de istorie, se nvecineaz in nord cu judeul Bacu; la est ci judeul Vaslui si Galai;
la sud, sud-est cu judeul Brila; la sud, sud-vest cu judeul Buzu, iar in vest cu judeul
Covasna.
Judeul Vrancea se ntinde pe o suprafaa de 4863 Km2 , avnd un relief foarte variat
si divers, att sub aspectul structurii geologice, a caracteristicilor fizico-geografice, precum
si din punct de vedere geomorfologic. Cadrul natural, in ansamblu, prezint o gama variata
din frumusei, multe din ele fiind inedite. Pe baza complicatei structurii geologice, a
particularitilor fizico-geografice si geomorfologice, H. Grumazescu si Ioana tefnescu,
deosebesc mai multe unitati si subunitati de relief. Aceste forme sunt dispuse in trepte,
cobornd altitudinal de la vest spre est, Treapta vestica, cea mai nalta, este alctuita din
culmi si masive muntoase izolate, cu aspect de mguri, cu altitudini cuprinse intre 960 si

1783m. Aceste culmi formeaz cunoscuii muni ai Vrancei, una din unitile de relief care
da nota dominanta a peisajului vrncean.
Munii Vrancei(fig. 3) sunt muni de ncreire, prezentnd o larga diversitate
structurala, delimitndu-se cu uurina mai multe subunitati: culmi masive muntoase care
provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m, 1500m, 1300m si 1100m.

Fig.3. Aspectul Munilor Vrancei

Dealurile si depresiunile subcarpatice cuprind mai multe forme de relief, si anume:

depresiunea submontana, dealurile nalte vestice, depresiunea intradeluroasa, dealurile sudestice, dealurile nalte estice si glacisul subcarpatic.
Cmpia Siretului este treapta cea mai joasa de relief si ncepe de la baza glacisului
subcarpatica pana la Raul Siret.
Dealurile Tutovei sunt situate intre vile Siretului si paraul Zeletin.
Datorita poziiei sale, Judeul Vrancea este situat in regiunea cu cea mai intensa
activitate seismica. Cutremurile care se produc in zona Vrancei sunt de tip tectonic. Cele mai
puternice cutremure au avut loc in anii 1941 si 1977.
Judeul Vrancea are o clima temperata, cu mari variaii de la o zona la alta, variaii
datorate, in parte, dispunerii reliefului in trepte si care nlesnete accesul unor influente de
5

nuana est-continentala. Pe de alta parte, se aduga influentele climatului nordic si sudic. Un

rol important revine, nsa Carpailor de Curbura care ndeplinesc funcia unui deversor
natural pentru masele de aer vestice.
Zona de cmpie are o temperatura medie anuala mai mare de 90 C, dealurile
subcarpatice si glacisul subcarpatic au temperatura medie anuala cuprinsa intre 60 C si 90 C.
Cea a munilor oscileaz intre 20 C si 60 C.
Media precipitailor anuale este mai mare de 40 mm, nsa, acestea au o repartiie
inegala, fiind influenate de formele de relief. Astfel, in Cmpia Siretului cad anual mai puin
de 600mm, in regiunea dealurilor subcarpatice, valorile medii sunt de circa 800mm, pentru a
creste in zona montana la circa 1200mm. Repartiia precipitaiilor in cursul anului este
neuniforma. Cele mai uscate luni sunt in perioada decembrie-februarie, iar cele mai ploioase
sunt lunile mai-iunie. O buna parte a precipitaiilor czute sub forma de ploaie, sunt
toreniale.
Exceptnd Siretul, care formeaz limita estica a judeului, Putna (fig. 4) este
principalul ru care strbate teritoriul de la vest la est, pe o distanta de 144 km. Suprafaa
bazinului de recepie este de 2720km2 si cuprinde toate cele trei trepte mari de relief ( muni,
dealuri, cmpie).

Fig. 4. Aspectul Rului Putna

Putna primete un mare numr de afluienti, nsa, cei mai importani sunt: Zbala,
Leica, Milcovul si Rmna. Raul Zbala, de-a lungul celor 64 km, primete un numr de 8
afluienti, dar cel mai important este Nruja. Milcovul beneficiaz de aportul a 9 influienti
mai importani, dintre care 4 in regiunea dealurilor subcarpatice ( Reghiu, Milcovelul, Groza
si Arva) si 5 in regiunea de cmpie ( Valea Seaca, Pietroasa, Dalhauti, Dilgov si Argintul).
Partea sudica a inutului vrncean este strbtuta in parte, de cursul rului Rmnic, iar
nordul judeului este brzdat de apele Susitei cu afluientii ei. Larga variabilitate a condiiilor
climatice de la o treapta de relief la alta, cat si distribuia precipitaiilor pe anotimpuri sunt
cauzate care explica variaiile debitului reelei hidrografice. Cele mai ridicate valori ale
scurgerii medii anuale se nregistreaz in zona montana, iar cele mai sczute se ntlnesc in
zona glacisului subcarpatic. Mari cantitati de material erodat sunt transportate pe toate
rurile judeului. Proveniena acestui material este din zonele despdurite.
Datorita diversitii condiiilor geografice si alctuirii litologice, teritoriul judeului
Vrancea este acoperit de o cuvertura de soluri foarte variate, chiar mozaicate.
Astfel, ca tipuri principale zonale, se ntlnesc soluri caracteristice stepei, silvostepei si zonei
forestiere. In raport cu formele de relief ntlnim urmtoarele tipuri de sol:
-

in zona de cmpie predomina cernoziomurile, iar in lungul rurilor apar soluri

aluvionare;
pentru zona de deal sunt specifice solurile cenuii de pdure si brune de pdure,

ntrerupte pe alocuri de cernoziomuri aflate in diferite stadii de levigare;

in regiunea montana larga rspndire au solurile brune montane de pdure, cele
podzolice acide, podzolurile humico-feruginoase si chiar podzoluri turboase.

In funcie de condiiile fizico-geografice variate, pe teritoriul judeului Vrancea, se gsesc

concentrate o larga diversitate de ecosisteme, specifice celor trei zone de vegetaie, si anume:
-

stepa care apare pe un spaiu restrns in partea estica si sudica a judeului, indeseobi
la sud de la valea Rmnicului. Flora si vegetaia spontana a fost nlocuita pe aproape
ntreaga suprafaa cu culturi agricole. Zona este lipsita de pduri, iar vegetaia
ierboasa este reprezentata de pajiti aflate in diferit stadii de degradare. Predomina

gruprile vegetale edificate de paius, pir si firua.

silvostepa are o ntindere mult mai mare dect stepa, fiind mrginita in sud-est de
stepa, la est, limita o formeaz in parte Siretul, iar la vest atinge linia ce trece pe la
nord de localitile Crlige, Odobeti, Boloteti si Muncel. Flora pstreaz, in
7

general, aceeai structura floristica ca si in stepa. Vegetaia lemnoasa este

reprezentata prin pduri de foioase cu ntinderi variabile. Aceste pduri sunt formate
din stejar, carpen si mai rar gorun. Vegetaia ierboasa ocupa suprafee reduse si in cea
mai mare parte denaturata. Predomina gruprile edificate de paius, firua, pelinia,
brboasa, pir-gros si mai rar se ntlnesc plcuri de negar, rest din vegetaia primara.
-

Peisajul silvostepei este dominat de culturi agricole, in special vii si livezi.

zona forestiera ocupa cea mai mare parte din teritoriul judeului si in cadrul acesteia
se disting trei etape, si anume: etajul stejarului, etajul fagului si cel al coniferelor.
Judetul are cinci orase: Focsani (100.000 locuitori), Adjud, Panciu, Marasesti si

Odobesti. Judetul Vrancea are 59 comune, dintre care doua sunt suburbii, , si 331 sate.
Relieful prezinta ca niste trepte mari care coboara de la vest spre est. Cele mai inalta treapta
o reprezinta Muntii Vrancei, formati din masive cu inaltimi cuprinse intre 960 si 1.783 m;
urmeaza dealurile care ating inaltimi intre 350 si 1.001 m; a treia treapta o reprezinta campia
care se intinde pana la raurile Siret, Trotus si Ramnic. Clima este continentala, influentata de
curentii de aer din nordul si sudul Europei. Padurile acopera de muntii si dealurile, in timp ce
la campie predomina vegetatia de silvo-stepa. Cea mai activa zona seismica se gaseste in
Vrancea, epicentrul fiind in satul Vrancioaia. Padurile, care acopera aproape 38 % din
suprafata judetului Vrancea, reprezinta una dintre cele mai importante bogatii ale sale.
Agricultura este bine dezvoltata; intreaga suprafata agricola cuprinde peste 255.284
ha, dintre care terenul arabil ocupa 146.792 ha, podgorii peste 35.000 ha, livezi 4.654 ha si
paduri 191.792 ha. Se poate observa ca podgoriile nu ocupa o suprafata mare din judet dar
reprezinta productia principala a judetului. In judet de gasesc 678 institutii educationale
(locul 32), dintre care 20 sunt licee. De asemenea mai sunt 276 biblioteci publice (locul 27),
noua muzee (locul 23) si patru sali de cinema (locul 23).
Asezata in inima muntilor si dealurilor vrancene, Lepsa(Fig.5) este o oaza de liniste
si frumusete, un loc unde turistul revine mereu pentru a se intalni cu natura si pentru a se
regasi pe sine.

Fig. 5. Aspectul zonei Lepsa

Drumetii in salbaticia Cheilor Tisitei, refacere si odihna pe malurile Putnei, intr-un
peisaj mirific, sau regasirea pacii sufletesti la Manastirea Lepsa sunt cateva dintre placerile
unei vacante minunate pe care o puteti petrece la Lepsa.
Am ales aceasta regiune pentru ca este foarte frumoasa, eu fiind din judetul Vrancea
am vizitat-o de multe ori si cred ca are multe lucruri frumoase care atrag privirile turistilor.
Este o zona foarte linistita in care cei care o viziteaza se pot relaxa. Merita sa fie admirate
aceste frumuseti ale naturii.
Prin acest studiu as dori sa pot face cunoscuta acesta regiune, Lepsa persoanelor care
nu o cunosc si sa le starnesc curiozitatea pentru a o vizita. Nu cred ca o sa le para rau.

1.3. Analiza situatiei actuale a microregiunii Lepsa

1.3.1. Asezarea geografica si cadrul natural
Lepsa este un sat al comunei Tulnici, situat pe DN2 la aproximativ 75 km de orasul
Focsani. Este asezat in partea de N-V a Depresiunii Vrancei, pe cursul inferior al Raului
Putna.
Flora cuprinde aproximativ 1500 de specii de plante avnd ca origini fitogeografice
inuturi din Orientul ndepartat pn la Oceanul Atlantic i din nordul Eurasiei pn la
9

bazinul mediteranean. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind
ocrotite de lege (floarea de col, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc).
Fauna cinegetic este bogat (cocoul de munte(Fig.6), acvila iptoare(Fig.7),
corbul, cerbul, ursul(Fig.8), mistreul, rsul la munte, popndul la es). n lacurile i ruri
gsim pstrvul, molanul, boiteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit n apele de
munte.

Fig.6. Aspectul Cocosului de Munte

Fig.7. Aspectul Acvilei Tipatoare

10

Fig.8. Aspectului Ursului

In aceasta microregiune regasim doua rezervatii naturale Cheile Tisitei si Cascada
Putnei cu fauna si flora deosebita in care regasim animale salbatice, printre care si ursi, dar si
plante protejate. Pastravaria Lepsa este una din principalele surse de pastrav pentru tara
noastra.
Puncte tari:
- aproape de ora ;
- zona de relaxare ;
- peisaje frumoase, cadru natural deosebit cu rezervatii naturale;
- flora si fauna bogata, cu numeroase specii ale naturii.
Puncte slabe:
- cazare doar la pensiuni deoarece exista doar un singur hotel;
- statiune destul de mica si publicitate putina.
Oportunitati:
- amenajarea pastravariei mai bine;
- pastrarea rezervatiilor naturale;
- ingrijirea speciilor pe cale de disparitie.
Amenintari:
- stricare si mai tare a drumului de acces catre rezervatii;
11

- taierea copacilor si distrugerea zonelor;

- inchiderea pastravariei.
1.3.2. Populatia si nevoile sale
Satul Lepsa este atasat de comuna Tulnici, impreuna cu satele Tulnici, Coza si Gresu.
Populatia acestor sate este in jur de 3600 de locuitori. Populatia este formata in special din
persoane mai inaintate- varsta deoarece tineretul a preferat sa mearga la oras sau sa emigreze
in tarile straine. Datorita varstei, dar si a zonelor este foarte greu ca anumite persoane sa se
deplaseze spre oras si de aceea au nevoie de un spital si de drumuri mai bune. Copii lor care
au fost sau sunt plecati au investit in construirea unor pensiuni pentruu a putea face bani din
turism pe toata perioada anului.
Puncte tari:
-

locuitorii au grija de frumuseile naturii;

au grija de rezervaiile naturale si de animalele si plantele pe cale de disparitie ;

Puncte slabe:
-

populatie preponderent imbatranita;

numar mic de locuitori;

nevoi multe si solutii putine.

Oportunitati:
-

construirea mai multor pensiuni de catre locuitori;

intoarcerea populatiei tinere pentru a imbogati zona;

rezolvarea nevoilor locuitorilor.

Amenintari:
-

diminuarea populatiei datorita imbatranirii si a mortii;

nerezolvarea nevoilor locuitorilor;

1.3.3. Situatia infrastructurii

La Lepsa se poate ajunge pe un drum din Focsani sau pe altul, prin munti, venind din
Soveja pe Coasa. Drumul principal este asfaltat, insa ulitele si celelalte strazi sunt
pietruite, accesul fiind mai greoi pentru autoturisme, in special iarna. Insa localnicii se
deplaseaza cu alte mijloace de transport, ca biciclete sau carute. Accesul spre Lepsa si in
Lepsa este mai dificil iarna din cauza drumului nu foarte bun dar si destul de ingust, accesul
fiind pentru doua masini, a versantilor care pot provoca caderi de zapada. Iarna drumul pe
12

Coasa intre Lepsa si Soveja este mai mult inchis deoarece nu au acces masinile de
dezapezire pentru a facilita accesul.
Puncte tari:
-

acces pe doua drumuri; unul direct din Focsani si unul din statiunea Soveja;

multe cai de acces prin zona,

Puncte slabe:
- drumuri foarte proaste;
- acces dificil iarna din cauza zapezii;
- drumuri pietruite;
Oportunitati:
-

asfaltarea drumurilor;

consolidarea drumurilor pentru siguranta locuitorilor si a turistilor.

Amenintari:
-

erodarea versantilor si caderea pietrelor pe drumul principal blocand accesul in

stricarea si mai tare a drumului asfaltat existent;

inchiderea drumului dintre Soveja si Lepsa definitiv.

zona;

1.3.4. Economia
Economia in aceasta zona este dezvoltata, dar nu in mod excesiv. Datorita faptului ca
majoritatea au paduri pot vinde lemne. Insa principala sursa de venit este turismul. De aceea
majoritatea si-au renovat sau si-au reconstruit casele pentru a le transforma in pensiuni si a le
oferi locuri de cazare turistilor. Multi dintre tineri sunt plecati in strainatate, insa la intoarcere
toti isi construiesc case cu scop turistic. Restaurantele si barurile, sau locurile de agrement
pot fi si ele surse de venit pentru locuitori. Se poate spune ca economia este mai dezvoltata
ca intr-un sat normal, insa poate fi si si mai dezvoltata daca s-ar exploata mai mult zona prin
turism, insa in mod rational pentru a nu distruge natura.
Puncte tari:
-

posibilitatea de a scoate profit din turism;

posibilitatea de a scoate profit din vanzarea lemnelor;

posibilitatea de a scoate profit din activitatile de agrement.

13

Puncte slabe:
-

putine locuri de agrement;

lipsa unui hotel pentru turistii amatori de lux;

drumurile proaste pot fi un impediment pentru turism.

Oportunitati:
-

exploatarea la maxim a resurselor;

refacerea drumurilor poate atrage mai multi turisti;

amenajarea mai multor locuri de agrement;

Amenintari:
-

distrugerea zonei ce va duce la distrugerea turismului;

alunecarile d teren pot duce la distrugerea caselor si turistii nu vor mai avea locuri
de cazare.

1.3.5. Turismul in zona

In aceasta zona se parctica turismul insa nu este exploatat la maxim asa cum ar
trebui. Datorita rezervatiilor naturale, Cheile Tisitei si Cascada Putnei, cred ca este un loc
foarte important al tarii noastre deoarece ofera peisaje unice si aer curat de munte, dar si
relaxare si ospitalitate din partea localnicilor. De asemenea in apropiere de Lepsa se afla si
Soveja, o alta regiune frumoasa de munte care poate fi vizitata de amatorii aerului curat si
racoarea muntelui vara si zapada pentru sanius iarna.
Pentru cei care doresc sa ramana pe o perioada mai lunga de o zi se pot caza la
numeroasele pensiuni din sat, sau in apropiere la tabara de la Gresu. Hotelul nu este renovat
si de aceea nu reprezinta o optiune prea fericita. Iarna turistii vin pentru sarbatori si pentru
Revelion si au locuri in care se pot da cu sania, cu ligheane, pot inchiria ATV-uri sau pot opta
pentru un vin fiert sau o ciocolata calda la unul din resturantele sau barurile existe. Vara
gratarele in aer liber, plimbarile pe munte sau jocurile in aer liber sunt printre preferintele
turistilor.
Puncte tari:
-

existenta multor pensiuni pentru cazare;

posibilitati de agrement pentru turisti atat iarna cat si vara;

multe locuri de vizitat si admirat;

preturi accesibile pentru momente de neuitat;

turistii care vin o data se mai intorc fiind fascinati de zona;

loc de relaxare.
14

Puncte slabe:
-

lipsa publicitatii si a informatiilor duc la primirea unui numar prea mic de turisti;

lipsa unui hotel pentru turistii amatori de lux;

prea putine restaurante si nu foarte variate;

lipsa unei partii specializate pentru anumite sporturi de iarna cum ar fi sky-ul.

lipsa semnalului la telefon pentru oamenii de afaceri care nu se pot dezlipi de

telefon nici in vacanta.

Oportunitati:
-

construirea unui hotel pentru amatorii de lux;

construirea unei partii;

promovarea unor noi activitati de agrement;

atragerea unui numar mai mare de turisti prin publicitate.

Amenintari:
-

distrugerea rezervatiilor care atrag turistii;

poluarea zonei;

stricarea drumurilor si a cailor de acces spre rezervatii.

1.3.6. Mediul inconjurator

Calitatea mediului inconjurator este foarte buna. Aer curat de munte, copaci si
sanatate unde vezi cu ochii, ape curate de izvor. Departe de poluarea si stresul orasului, unde
nici telefoanele nu au semnal, pentru turisti linistea si distractia sunt principala ocupatia. In
comparatie cu mediul din oras unde masinile polueaza atmosfera si apa de la robinet nu
poate fi bauta, aici datorita padurii aerul e tot timpul proaspat si oxigenat, apa de izvor e
sanatoasa si poate face minuni pe oraseni.
Puncte tari:
-

ape naturale de izvor;

aer curat de munte;

loc de relaxare;

sursa de sanatate.

Puncte slabe:
-

stratul de ozon duce la distrugerea naturii;

nu se mai planteaza copaci in locul celor taiati pentru pastrarea oxigenului;

15

apele sunt uneori poluate cu deseuri menajere de catre turisti.

Oportunitati:
-

pastrarea zonei si a rezervatiilor asa cum sunt;

ingrijirea speciilor montane;

profitarea de aerul curat si de natura prin diferite activitati.

Amenintari:
-

defrisarea excesiva a padurilor ce duc la alunecari de teren;

poluarea apei si a aerului;

inundarea si distrugerea zonei.

1.3.7. Studiul formelor de turism ce se pot practica

Variaia, volumul si valoarea resurselor turistice ale judeului Vrancea au favorizat

dezvoltarea si promovarea unor forme de turism precum turismul montan ce se desfasoara
sub forme variate:
-

drumeia montana este favorizata de existenta a circa 15 trasee montane(13

marcate) si de numeroase drumuri forestiere. Posibilitile de cazare sunt aproape
nule, deoarece numrul cabanelor este foarte redus(2), iar cantoanele silvice sau

de vanatoare nu sunt deschise circuitului turistic;

sporturile de iarna reprezint doar o perspectiva pentru Munii Vrancei. In prezent
aceasta activitate are caracter neorganizat si se poate desfura doar in staiunea
Soveja. Lipsesc prtiile amenajate, instalaiile mecanice de urcat, dotrile aferente

si cile de acces modernizate;

turismul de circulaie este favorizat de existenta a numeroase localitati cu valoare
culturala( etnofolclorica, istorica) si peisagistica.

Cile de acces de-a lungul principalelor vai nlesnete aceasta activitate turistica si anume:
-

turismul itinerant cu valente culturale, permite realizarea unor trasee tematice

care includ valorile etnofolclorice, monumentele istorice si de arta sau muzeele ;

are un caracter educativ

turismul de tranzit este dat de poziia judeului intre cele doua provincii istorice
si de existenta traseelor europene, rutiere si feroviare;
16

turismul balnear este tot mai puin practicat datorita lipsei dotrilor si degradrii
celor existente din staiunea Soveja si localitatea Vizantea. Calitatea apelor
minerale si a bioclimatului sunt suficiente motive pentru iniierea, in plan local , a

unui plan de masuri in scopul reabilitrii acestor staiuni;

turismul tiinific se adreseaz mai ales specialitilor care doresc sa viziteze
rezervaiile naturale, prezente in numr apreciabil si cu extindere mare pe

teritoriul judeului;
turismul aval este o forma de turism mai puin practicata in Romania , si cu att

mai reprezentativa pentru zona Vrancei;

turismul rural se adreseaz locuitorilor din centrele urbane care doresc sa se
recreeze intr-o ambianta rustica, nepoluata si cu un efort financiar mai redus.
Omologarea unor gospodarii taranesti ca pensiuni turistice si deschiderea filialei
ANTREC Vrancea cu sediul in comuna Vidra au dus la dezvoltarea acestei forme

de turism;
turismul de vanatoare si pescuit sportiv se bazeaz pe un important patrimoniu
cinegetic si ihtiologic. Se desfasoara numai in conformitate cu legile in vigoare ,

care limiteaz perioadele si locurile pentru vnat si pescuit;

turismul de sfrit de saptamana este practicat in proporie mare datorita nevoii

populaiei de a-si reface capacitatea de munca etc.;

turismul de reuniuni si congrese se practica in oraul Focani si staiunea Soveja,
unde nu exista, nsa , amenajri speciale.

1.3.8. Resursele turistice. Elemente de potenial turistic natural

-varfurile reprezentative, aparinnd in general culmilor omonime: vf. Lacauti (1777m) cu
staia meteorologica; vf. Zboina Frumoasa (1657m) cu pajiti montane multicolore; vf. Goru
Coza (1675m); vf. Goru91785m) cu abrupturi spectaculoase date de prezenta gresiilor dure;
Goru Pietrosu(1675m); vf. Goru Roibului (1461m); vf. Cristianu (1629m); vf. Bulboacea
(1548m); vf. Izvoarele Nrujei (1524m); Casca da si defileul Putna;
- apele minerale de la Vizantea Manastireasca, Chiojdeni, Reghiu, Valea Srii;
-carstul de sare de la Chiojdeni;
-rezervatia naturala Focul Viu de la Andreiasu de Jos;
-rezervatia mixta Reghiu-Scruntaru;
17

-rezervatia floristica Pdurea Cenaru;

-fondul forestier-pduri de foioase;
-fondul piscicol.
Elemente de potenial antropic. Monumentele istorice si de arta de factura religioasa:
-Manastirea Mera, satul Mera, cu o biserica de lemn
-Manastirea Cotesti;
-Manastirea Valea Neagra;
-Manastirea Muunoaiele;
-Manastirea Dalhauti.

Ansambluri memoriale si monumente istorice

-Casa memoriala Mo Ion Roata din satul Gura Vii, comuna Cmpuri;
- Casa Babei Vrncioaia din satul Negrileti, comuna Brseti;
-Monumentul dedicat Ecaterinei Teodoroiu, satul Muncelul, comuna Stroane;
-Monumentul eroilor vrnceni din Primul Rzboi Mondial in comuna Vidra;
-Monumentul Fratiei de arme romano-francez(1916-1919), din satul Varnia, comuna
Rcoasa;
-Monumentul comemorativ al lui Stefan cel Mare din comuna Brseti.

Etnografia si folclorul
In acest areal ntlnim artizanatul in:
-comuna Barsesti-cusaturi populare din lna,cergi;
-comuna Naruja-tesaturi tradiionale, cergi de lna;
-comuna Nereju si Paltin,satul Spulber-custuri,tesaturi, tors si cergi din lna;
18

inutul Vrancei a reprezentat dintotdeauna un spaiu privilegiat pentru nflorirea

folclorului nostru tradiional. De-a lungul vremurilor n aceste locuri s-au dezvoltat
numeroase meteuguri, dintre care le citm doar pe cele ce au vizat confecionarea
obiectelor de lemn, frumos decorate de maetrii populari vrnceni sau a tiparelor de ca
specifice zonei numit ara Vrancei. La ele s-au adugat i altele precum prelucrarea lnei i
a pieilor de animale, prelucrarea lemnului din pdurile nvecinate dar i tehnologia obinerii
vinului din strugurii podgoriilor ntinse de pe aici, renumite deja n ar (s amintim numele
ctorva: Odobeti, Jaritea, Panciu). Vrancea a fost i este un pmnt binecuvntat, purttor
de vechi tradiii i obiceiuri romneti, meleagul Mioriei i cuibul celor apte fii ai
babei Vrncioaiei, dar mai ales punct geografic important pentru c se afl la intersecia celor
trei mari provincii romneti: Moldova, Muntenia i Ardealul.
i cum dansul i jocul i-au dat cel mai bine mna pe aceste locuri aflate la curbura
Carpailor, vom ncepe expunerea referitoare la manifestrile folclorice din Vrancea cu unul
din cele mai frumoase i mai admirate dansuri populare de pe aici dansul (sau jocul) cu
mti. Prin excelen dansul acesta a fost unul de tip funerar, ce avea loc cu ocazia decesului
unui membru al comunitatii. Prin extindere (asta nsemnnd trecerea ctorva sute de ani de la
data apariiei lui), ritualul s-a practicat i la srbtorile Anului Nou, dar, repetm,
specificitatea sa rmne strns legat de momentul priveghiului. n zilele noastre, din
nefericire, jocul mtilor se mai poate privi doar n dou centre din Vrancea arhaic: Nereju
i Brseti.
Jocul mtilor(Fig.9) din Vrancea a fost ntotdeauna nsoit aa cum remarca Romulus
Vulcnescu, de un bocet nenchipuit de valoros din punct de vedere estetic. Valoarea
strigtelor de jale aveau menirea de a sublinia nu doar regretul (datorat despririi de mort,
dar i de a crea o atmosfer tipic mortuar, n care tristeea era dominant i chiar mai mult
(lucru uimitor), cu miestrie artat lumii.

19

Fig. 9. Aspectul Jocului de masti din Vrancea

Patrimoniul viticol
In perioada 1989-2009 patrimoniul viticol s-a meninut la un nivel aproape constant
situandu-se in prezent la un nivel de 27841 ha, din care 27628 ha vii pe rod.
Suprafata viticola a judetului este impartita in trei podgorii reprezentative si anume:
podgoria Panciu, podgoria Odobesti si podgoria Cotesti. Mai putin cunoscuta si cu un areal
restrans, amintim si podgoria Zeletin.
Podgoria Panciu- cu o suprafata de peste 8100 ha a fost si ramane o permanenta atractie
pentru cei doritori sa cunoasca bogatiile, frumusetile si vestigiile acestor locuri.
In podgoria Panciu(Fig.10) exista trei centre viticole: Panciu, Tifesti si Paunesti a
caror incadrare naturala impreuna cu factorii externi, aigura conditii optime pentru
dezvoltarea vitei de vie si obtinerea unor vinuri de calitate. In trecut renumele podgoriei il
faceau vinurile obtinute din soiuri traditionale ca Plavaie, Galbena, Babeasca neagra,
Feteasca alba si Feteasca neagra. Ulterior au cucerit teren si altele precum: Feteasca regala,
Riesling italian, Sauvignon,Pinot noir, Cabernet Sauvignon care au permis obtinerea unor
vinuri cu denumire de origine si aparitia vinurilor spumante care au ridicat faima podgoriei.

20

Fig.10. Aspectul Podgoriei Panciu

Podgoria Odobesti(Fig.11) - are o suprafata de aproximativ 7000 ha si este cea mai
veche podgorie din tara noastra fiind considerata ca o podgorie dacica.. Profilata pe
producerea de vinuri si in mod deosebit a celor albe, in podgoria Odobesti se cultiva o mare
varietate de soiuri. Dintre cele de origine locala existente inca din cultura se mentioneaza
Galbena de Odobesti, iar pe suprafete mai restranse Plavaie si Mustoasa.

Fig. 11. Aspectul Podgoriei Odobesti

21

Dintre soiurile romanesti mai sunt intalnite Feteasca alba, Feteasca regala si Sarba,
iar din cele straine se cultiva pe suprafete relativ mari Aligote, Riesling italian si Muscat
Ottonel. Grupa Soiurilor de struguri negri este reprezentata de Babeasca neagra si Pionot
Noir.
Podgoria prezinta conditii favorabile si pentru producerea strugurilor de masa din al
caror sortiment nu lipsesc soiurile din grupele Chasselas si Coroana insotite de Muscat
Hamburg si Cinsaut..
La ascensiunea vinurilor odobestene, o cntributie importanta a adus-o Statiunea de
Cercetare si Productie Vitivinicola, care de la infiintarea sa in 1936 a ridicat stacheta calitatii
vinurilor din aceasta podgorie la cote apreciabile.
Podgoria Cotesti(Fig.12)-constituie o continuare a plantatiilor viticole din podgoria
Odobesti, beneficiind de resurse heliotermice mai ridicate si cuprinde centrele viticole
Cotesti, Tamboiesti,Carligele si Vartescoiu.In toate aceste centre viticole exista areale de
producere a vinurilor albe si rosii de consum curent din soiurile: Feteasca regala, Aligote,
Babeasca neagra. Vinurile de calitate superioara se obtin din soiurile: Feteasca alba, Riesling
italian, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra si Merlot.

Fig.12. Aspectul Podgoriei Cotesti

22

Alaturi de renumele vechi al podgoriilor, vinuri ca: Galbena de Odobesti,Feteasca

alba, Sarba, Feteasca neagra sau delicioasele si recunoscutele vinuri spumante produse la
Panciu constituie salba de aur a viticulturii vrancene care se adauga constelatiei de vinuri ce
impodobeste cerul oenologiei romanesti.
1.4. Rezervaii naturale
inutul Vrancei, bogat in marturii istorice legate de lupta pentru libertate si unitate
naionala a poporului roman, este cunoscut, att pentru dezvoltarea sa economica armonioasa
si rapida, cat si pentru frumuseile sale naturale.
Cu toate denaturrile profunde asupra naturii vrncene, o motenire a trecutului nu
prea ndeprtat, judeul Vrancea prezint inca o flora, vegetaie si fauna variata si de mare
nsemntate tiinifica, un patrimoniu natural care conserva un interesant tezaur de genofond.
Avntul economic intr-o rapida evoluie, profundele transformri obiective ale naturii
cauzate de etapa revoluiei tehnico-tiinifice, au dus, in mod justificat, la conservarea celor
mai reprezentative eantioane ale cadrului natural, a celor mai puin alterate crmpeie din
natura autohtona. Prin decizia nr. 156 din 1973 a Consiliului Popular al judeului Vrancea sau nfiinat 9 rezervaii naturale cu o suprafaa de 1.313,40 ha, de asemenea s-a instituit un
regim de protecie pentru un grup de plante rare, arbori seculari si numeroase specii de
animale. Reeaua de rezervaii naturale create este menita sa pstreze staiunile cu flora si
fauna cea mai bogata, cu vegetaie nealterata, cat si cele mai autentice peisaje. Aceste
rezervaii adpostesc plante rare sau pe cale de dispariie, conservnd o vegetaie interesanta,
att sub raport fitoistoric, cat si biogeografic.

23

1.4.1. Rezervaia forestiera Lepsa - Zboina(Fig. 13)

Fig.13. Aspectul Rezervaiei Lepsa - Zboina

Situata in zona de culmi si masive muntoase ce provin din fragmentarea platformei
de eroziune de 1300m, si anume: pe versantul stng al paraului Lepa si in zona muntoasa a
vrfului Zboina Neagra.
Relieful prezint un contur neregulat, crestele alterneaz cu ei si vai adnci, iar
povrniurile sunt abrupte. Altitudinea este cuprinsa intre 600 si 1370m. Constituia
geologica este complexa datorita alternantei gresiilor dure cu marno-calcare si conglomerate.
Peisajul zonei este foarte variat si de o frumusee rara. Vegetaia ntregii zone este
reprezentata prin fgete(Fig.14) in amestec cu brad si molid, fie molidise pure si chiar mici
plcuri de pinete.

Fig.14. Aspectul Fgetelor

24

Vegetaia lemnoasa din aceasta zona este aproape naturala. Pe o suprafaa de 210,70
ha din aceasta zona se menin fgete seculare pure, fgete in amestec cu brad(Fig.15) si
molid, precum si molidise seculare.

Fig.15. Aspectul Bradului

Molidisele(Fig.16) sunt ntrerupte doar de mici poieni, cu mrimi variabile si de
ivirile stncoase la zi. Vrsta arborilor de fag ajunge pe alocuri la 200 ani, cu diametre de
pana la 120 cm. Inaltimea fagilor ajunge pana la 35 m. Exemplarele de molid au vrste
cuprinse intre 100-175 ani, iar cele de brad depesc 135 ani. Pe abrupturile stncoase
ntlnim casita sau stnjenelul de munte, firua de stanca, unitate endemica, gua
porumbelului.

Fig.16. Aspectul Molidiselor

25

Pinul apare in mod izolat sau in plcuri cu ntinderi variabile, pe tanarii de gresii
dure.
Cercetrile asupra florei si vegetaiei au scos in evidenta, ca pe langa bogatia
floristica si interesanta alctuire a vegetaiei, un interes tiinific deosebit l are alctuirea
floristica. Aici se ntlnesc elemente de diferite obrii fitogeografice ( europene, alpine de
diferite nuane, specii endemice, dacice, pontice, submediteraneene etc. ).
Fauna rezervaiei este bogata si variata. Edificator in acest sens sunt speciile:
ierunca(Fig.17), cocosul de munte, corbul, acvila tipatoare, mierla gulerata(Fig.18),
forfecua(Fig.19), ciocnitoarea neagra(Fig.20), ciocnitoarea cu trei degete(Fig.21),
mistreul, cerbul, ursul, pisica slbatica(Fig.22). Toate aceste elemente, mpreuna cu
frumuseea peisajului, dau rezervaiei o importanta deosebita. Strjuita de depresiunile
Sovejei si Lepei, zona montana in care se afla rezervaia Lepa-Zboina constituie un punct
de intensa atracie turistica. Accesul in rezervaie nu prezint dificultati, iar zona ofer o
gama larga de priveliti minunate si variate.

Fig.17. Aspectul Ieruncii

26

Fig.18. Aspectul Mierlei

Fig.19. Aspectul Forfecuei

Fig.20. Aspectul Ciocnitorii Negre

27

Fig.21. Aspectul Ciocnitorii Cu Trei Degete

Fig.22. Aspectul Pisicii Slbatice

28

1.4.2. Rezervaia forestiera si geologica Cheile Tisitei(Fig. 23)

Fig.23. Aspectul Rezervatiei Cheile Tisitei

Urmrind traseul oselei Focsani- Tulnici- Lepa, traseu ce rar se abate de rul Putna,
doar numai acolo unde serpentinele o cer, traseu cu un pitoresc de o rara frumusee, ajungem
in apropiere de Lepa intr-un adevrat defileu, dltuit in piatra de apele furioase ale Putnei si
Tisitei.
Valea Putnei, in apropiere de Lepa, este strjuita de partea dreapta de complexul
muntos Tisaru. Zona Tisu face parte din categoria munilor mijlocii si joi ( 1256m), cu
culmi vlurate si aspect de mguri.
Structura geologica a zonei este foarte complexa, rocile sunt alctuite din: gresii
calcaroase, marno-calcare, marno-argile, argile istoase si conglomerate. Aceasta structura
geologica a permis cu uurina fragmentarea reliefului, sparea unor vai adnci si ei, care
delimiteaz distinct Tisarul Mic la vest, Tisarul Mare la nord-est si mgura Rpa Caprei la
sud-est. Paraul Tisita a dltuit cu migala, in decursul timpului, intre Tisarul Mare si mgura
Rpa Caprei o vale adnca si ingusta- Cheile Tisitei, cu o lungime de circa 4,5 km.
Cheile Tisitei(Fig.25), aflate la o altitudine de aproximativ 850 m, prezint perei
abrupi si pante cu inclinare mai mare de 600 . Versani abrupi, numeroasele stncrii cu
forme bizare, pintenii si contraforturile imprima peisajului o maretie, duritate, slbticie,
frumusee si splendoare. Aceasta gama variata de peisaj face ca ntreaga zona a Cheilor
29

Tisitei sa fie considerata printre cele mai minunate colturi din natura Vrancei. Climatul
continental, specific regiunii montane mpdurite ofer condiii de viaa unei lumi animale si
vegetale foarte diverse. Pe langa solurile brun montane de pdure, o larga rspndire au
podzolurile scheletice, intrerupte pe mari suprafee de ivirile rocilor compacte la zi.

Fig.25. Aspectul Cheilor Tisitei

Marea variabilitate staionara, versanii abrupi, stncriile formate din gresii
calcaroase, explica bogatia floristica a acestei zone. Cercetrile floristice, efectuate de Cl.
Horeanu, au dus la identificarea a unui numr de 438 specii de plante superioare. Numrul
ridicat al speciilor de plante ce vieuiesc in aceste chei este dublat si de o mare nsemntate
tiinifica pe care o prezint flora sub raport fitogeografic. Ponderea cea mai mare o au
elementele eurasiatice, urmate de cele europene, central-europene si circumpolare.
Un rol important revine elementelor alpino-carpatice, alpino-boreale si atlantice.
Dintre aceste categorii, citam: omagul, aninul de munte, izmusoara, curpenul de munte,
ciuboica ursului, snziene de munte, sor cu frate, trandafirul de munte, iarba surzilor, iarba
casunaturii, gua porumbelului s.a.
Importanta tiinifica a zonei este sporita de numrul ridicat al elementelor endemice,
carpato-endemice si dacice. Din bogatul cortegiu enumeram doar speciile: breabnul sau
zlacul, crucea voinicului, firua de stanca, glbenelele de munte, brusturele negru, barba
ungurului etc. Abundenta substratului pietros, indeseobi stncriile alctuite din gresii
calcaroase ( care formeaz un substrat termofil), explica numrul ridicat de specii
30

continentale, pontice si submediteraneene. Din aceste grupe larg rspndite sunt speciile:
brbioara, stelia, zmeoaia, verigariu etc. ncepnd de primvara timpurie, peisajul stncos
al cheilor este nviorat de albastrul mai multor specii de toporai, dar cel mai incantator
ramane in timpul verii. Acum, multitudinea plantelor aflate in anteza, cu o splendida paleta
de culori, confer peisajului o uimitoare frumusee. Vegetaia lemnoasa este reprezentata prin
fgete amestecate cu molid si brad, cat si prin modalitile pure. Rar apar si exemplare
izolate de pin. Att fgetele amestecate, cat si molidisele pure sunt parial denaturate,
invadate de mesteacn.
Fauna este foarte diversa si bogata, indeseobi ornitofauna. In zona cheilor se afla
fluturaul de stanca, specie rara in fauna noastr. Paraul Tisitei(Fig.26) este bogat in pstrv.

Fig.26. Aspectul Paraului Tisita

Accesul pentru vizitarea rezervaiei este uurat de prezenta drumului forestier, iar
efortul este rspltit din plin de pitorescul inedit al cheilor.

31

1.4.3. Rezervaia geologica si peisagistica Cascada Putnei(Fig.27)

Fig.27. Aspectul Rezervaiei Cascada Putnei

Dup confluenta cu paraul Tisita, rul Putna curge printr-o vale ngusta, spata de-a
lungul vremii in gresii dure. Apele tumultoase ale Putnei au spat albia in mod difereniat, in
funcie de duritatea rocilor, formnd o cdere de peste 12 m, iar zona este cunoscuta sub
numele de Cascada Putnei.(Fig. 28)

Fig.28. Aspectul Cascadei Putna

32

Accesul vizitatorilor ce trec pe oseaua de pe valea Putnei este uurat prin amenajarea
unor trepte, spre punctul ce cea mai frumoasa privelite. Cascada Putnei constituie unul din
punctele cu cel mai mare aflux turistic, lucru care explica valoarea peisagistica a zonei.
Malul drept, foarte abrupt pstreaz o interesanta flora de stncrie. Aici se intalneste:
garofia, iarba surzilor, mierlua, izmusoara de munte etc.
Vegetaia lemnoasa, frecventa pe ambii versani, este reprezentata printr-un arboret
degradat. Se menin exemplare de fag, ulm, mesteacn, anin negru, arar, cruin, scoru etc.
Pentru interesul tiinific deosebit, cat si pentru valoarea peisajului, o suprafaa de
10,00 ha, este declarata rezervaie naturala.
1.4.4. Rezervaia forestiera Izvoarele Nrujei( Fig.29)

Fig.29. Aspectul Rezervaiei Izvoarele Nrujei

Bazinul Nrujei si cel al Zbalei prezint o natura puternic degradata, ca urmare a
tierilor rase practicate in secolul nostru. Fenomenele de eroziune si alunecri sunt foarte
frecvente, cu toate ca in aceasta zona s-au mpdurit mari suprafee.
In puine locuri, cele care au fost inaccesibile, se mai pstreaz fragmente de pdure
cu vrste seculare, resturi ale vegetaiei originare.
La izvoarele Nrujei, acolo unde relieful este accidentat s-a pstrat pana astzi o
suprafaa de pdure, in acelai timp un rol protectiv important. Pe o suprafaa de 78,00 ha s-a
instituit regim de rezervaie inca din anul 1973.
33

Pdurile din aceasta zona sunt formate din fgete in amestec cu molid si brad, fie
chiar fgete pure. Exemplarele de fag au diametre apreciabile ( pana la 120 cm) si inaltimi de
peste 30 m. Arborii, care formeaz molidisele, prezint vrste de peste 100 ani si o mare
vigurozitate. Covorul ierbaceu este bogat in specii si este tipic fgetelor carpatine. Abunda
elementele eurasiatice, europene si central europene. Nu lipsesc nici speciile alpinocarpatice, alpino-boreale si atlantice.
Condiiile ecologice, compoziia floristica, vrsta seculara a arborilor, peisajul variat,
sunt elemente ce dau rezervaiei o valoare nsemnata. Vizitarea rezervaiei este ingreuita
datorita traseului care prezint dificultati.(Fig.30).

Fig.30. Aspectul Vilor Nrujei

Cheile Narujei I
Aria protejat Cheile Nrujei I - Lacu Negru are o suprafa de 20 ha ( tip
hidrogeomorfologic, botanic, forestier, peisaj ) i este localizat n localitatea Herstru, pe
cursul superior al Prului Nruja. Trstura caracteristic este fragmentarea terenului, n
zona Cheilor Nrujei, unde s-a format un relief caracteristic de o deosebit spectaculozitate.
Punctul central al acestei arii protejate l constituie Lacul Negru. Situat la altitudinea de 1250
m, are o suprafa de cca. 1 ha i o adncime de 7,5 m. Ceea ce i confer un caracter de
unicat n Vrancea este turbria care se dezvolt pe treimea inferioar, i care are aspectul
unui plaur. Denumirea de Lacul Negru provine de la ntunecimea molidiurilor care-l
nconjoar i care se reflect n apele limpezi ale lacului.
34

Cheile Narujei II
Aria protejat Cheile Nrujei II Verdele are o suprafa total de 250 ha, este de
tip hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic i de peisaj. Fiind situat n sectorul
montan al Nrujei. Aceast arie protejat ocup ambii versani din sectorul inferior al Cheilor
Nrujei. Trstura caracteristic este puternica fragmentare, cu o energie de relief mare cu un
maxim n sectorul Cheilor Nrujei, unde succesiunea sectoarelor nguste de tip canion, cu
sectoare de lunc sau mici bazinete dau un aspect de o mare valoare tiinific i peisager.
Muntele Goru(Fig. 31)

Fig.31. Aspectul Muntelui Goru

Aria protejat Muntele Goru are o suprafa total de 388,1 ha, este de tip
geomorfologic, forestier, floristic, faunistic i de peisaj. Ocup o mare parte din etajul
pdurilor boreale i aproape tot etajul subalpin al Mt. Goru ( 1875 m ), obiectivul central
ocrotit de aceast arie protejat este vegetaia caracteristica etajului subalpin, componenta
principal fiind unicul jnepenis din M-ii Vrancei, precum i alte numeroase specii de plante
i animale endemice sau rare.

PASTRAVARIA LEPSA(Fig.32)
35

Fig.32. Aspectul Pastravariei Lepsa

Fig.33. Aspectul Pastravariei Lepsa

Infiintata in 1955, cu o capacitate de 10 tone de pastravi, pentru consum si

repopularea apelor, Pastravaria Lepsa este una din principalele surse de pastrav proaspat
pentru unele dintre restaurantele de top din intreaga Romanie, de aici putand fi achizitionat
la preturi foarte atractive pastrav pentru consum personal. Carnea de pastrav este deosebita la
gust si foarte sanatoasa, reprezentand o delicatesa culinara.
CAPITOLUL II. NOTIUNI GENERALE DE AGROTURISM,
MARKETING SI MANAGEMENT AGROTURISTIC
36

2.1. Agroturism(Fig.34)

Fig.34. Aspectul Agroturismului

Spaiul rural reprezint circa 85% din suprafaa totala a Europei, locul unde traieste
mai mult de jumtate din populaia continentului. Procesul de urbanizare rapida, care a urmat
secolului XX, a determinat in cele mai multe tari reducerea considerabila a populaiei rurale,
concomitent cu diminuarea importantei economice a agriculturii, ca si a silviculturii si a
pescuitului in apele dulci. Tara noastr are toate motivele pentru a aborda cu grija si
rspundere problematica spaiului rural. Motenim, printr-o binefacere divina, unul dintre
cele mai bogate, mai diversificate si, in mare parte, cel mai nealterat spaiu rural european.
Multe naiuni europene nu au nici pe departe asemenea zestre naturala exprimata printr-o
bogatie de peisaje, ncepnd cu cele montane, colinare, zonele mpdurite, apele curgtoare
inca vii, inclusiv o mirifica Delta a Dunrii, o cmpie dintre cele mai manoase ale lumii; in
rezumat un relief nentrecut, ncepnd de la litoralul Marii Negre si pana la crestele munilor
Carpai.
Mediul rural ofer, in diversitatea sa, frumusee, linite, reconfortare pentru ntreaga
populaie. El deine o mare bogatie de flora si conserva partea cea mai importanta a
patrimoniului nostru cultural. Reprezint, in acelai timp, sursa de alimente a marii majoritati
a populaiei. Pdurile, resursele minerale, materiile prime reciclabile pentru industrie si
sectorul energetic, isi au originile in spaiul rural.
Activitatea agroturistica se numra printre fenomenele ce s-au impus in epoca
contemporana, constituind o trstura caracteristica secolului nostru. Societatea
industrializata are si efecte negative asupra membrilor ei, acestea manifestndu-se sub forma
37

agresivitilor biologice( poluare, lipsa de micare, maladii frecvente, etc.), precum si a celor
de ordin nervos( stresul psihic, constrngerile din viaa sociala si profesionala si multe altele)
. De aici, si nu numai, dorina si tendina oamenilor societatii contemporane de a-si petrece
timpul liber cltorind, cutnd si visnd la colturile linitite din natura, vizitnd orae si sate
din tara de batina sau din alte tari, pentru a cunoate oameni si locuri sau pentru a-si ngriji
sntatea. Si cum numrul populaiei in majoritatea tarilor a crescut considerabil, iar
influenta factorului distanta (timp) a fost diminuata simitor, prin modernizarea mijloacelor
de transport, agroturismul ca modalitate de petrecere plcuta si utila a timpului liber a
cunoscut o explozie fara precedent.
In Romania, bazele studiului acestui tip de turism au fost puse de profesorul Radu Ray, ale
crui opinii si principii se vor regsi si in aceasta lucrare. Lund in considerare influenta
factorilor de ordin biologic si psihologic, se poate aprecia ca, in viitor, in mai toate tarile
lumii, agroturismul se va transforma dintr-o preocupare ocazionala intr-una permanenta, cu
tendina de a deveni o nevoie, o necesitate de evadare resimita din ce in ce mai mult de
omul modern.
Agroturismul este un concept nou att in Romania, cat si in tarile Uniunii Europene,
fcnd referire la diferitele forme de turism aflate in legtura directa cu activitile agricole.
Aceasta forma specifica de turism este susinuta si promovata de micii proprietari din mediul
rural, ca activitate secundara, aductoare de venituri suplimentare pentru gospodria
taraneasca. In tara noastr, in condiiile actuale, in marea majoritate a gospodriilor taranesti
se afla la pragul de subzistenta, activitile agroturistice reprezint o ansa pentru obinerea
unor venituri prin valorificarea produselor obinute in cadrul acestora, fie ca este vorba de
produse agricole, alimentare, artizanale sau mestesugaresti.
Agroturismul utilizeaz, pentru cazarea si servirea mesei turitilor, numai pensiunile si
fermele agroturistice.
Derulndu-se in spaiul rural, agroturismul beneficiaz de un mediu nepoluat si
pitoresc, de atracii turistice naturale si antropice inedite, de valorile culturale, istorice si
artistice ale acestui spaiu, de tradiiile, obiceiurile si ospitalitatea locuitorilor zonelor rurale.
Spaiul rural satisface, prin componentele sale, o paleta larga de motivaii turistice,
precum:
-

odihna si recreere, att pasive, cat si active;

cunoaterea unor oameni si locuri noi si inedite;

practicarea diferitelor sporturi;

curele de aer, apa si natura;

38

alimentaia sntoasa si naturala;

posibilitatea petrecerii timpului liber in multiple feluri;

iniierea in diverse meteuguri etc.

In aceste condiii, agroturismul este un mijloc de valorificare integrala si eficienta a

resurselor mediului rural, punnd in valoare potenialul agricol, turistic, uman si tehnicoeconomic al acestuia.
Turismul in mediul rural ofer posibilitatea ca oamenii sa se apropie, sa cunoasc
condiiile de viaa si cultura ale celorlali. Din experiena altor tari s-a putut constata, in
repetate rnduri, ca spatiile rurale sunt propice pentru turism si dispun, din mai multe puncte
de vedere, de condiiile necesare pentru aceasta activitate. In plus, localnicii sunt capabili sa
fie gazde primitoare, datorita idealismului de care dau dovada, disponibilitii de asumare a
riscurilor si faptului ca sunt oameni de treaba, drgui si cu mare putere de munca.
Principalele funcii si obiective strategice ale agroturismului sunt:
-

reducerea si chiar stoparea migraiei populaiei rurale spre mediul urban si stimularea
revenirii unei pari a populaiei urbane in mediul rural;

asigurarea unui nivel de trai si civilizaie in mediul rural comparabil cu cel din zonele
orasenesti, contribuind astfel la stimularea stabilirii populaiei active din zona rurala;

valorificarea complexa a resurselor naturale existente in zonele rurale, att prin

producerea de bunuri agroalimentare, cat si a unor bunuri nealimentare, artizanale, de
nalta calitate si importanta pe piaa turistica;

armonizarea dezvoltrii sectoarelor agricol, zootehnic, silvic si agroturistic in zonele

rurale;

protecia mediului, combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice

natura, pentru conservarea unor condiii de viaa cat mai sntoasa in zonele
agroturistice.

Agroturismului trebuie sa i se acorde o importanta din ce in ce mai mare, astfel din

turism complementar altor forme de turism, sa se transforme intr-o forma turistica de sine
statatoare, care sa contribuie la susinerea ofertei turistice, pentru asigurarea condiiilor
necesare transformrii turismului de circuit in zonele rurale in turism de sejur.
La nivel european, pioner in domeniul agroturismului pare sa fie Elveia, tara in care
agroturismul, denumit intr-o prima faza de dezvoltare aventura turistica, si-ar avea
originea in jurul anului 1840. Englezii, lund cunotina de aventurile unei tinere
39

exploratoare britanice, care a descoperit in Alpii elveieni o lume mirifica a vacilor care pasc
pe pasuni, in susurul torentelor de apa ale munilor, au venit in numr crescnd sa vad si sa
triasc alturi de oameni care le pot oferi condiii att de atractive. In zona Chateau d Oex
(Elveia), rezultatul acestor realitati s-a concretizat prin creterea an de an a numrului de
vizitatori englezi, ajungnd ca in anul 1878 numrul acestora sa depaseasca 700, umplnd
pana la refuz pensiunile si hotelurile existente in zona. Cert este ca in Elveia, tara cu tradiie
si succes incontestabil in domeniul turismului (la cele 6 milioane de locuitori gzduiesc
anual 10 milioane de turiti), aceasta activitate reprezint o sursa de venituri dintre cele mai
importante ale economiei sale naionale att de prospere.
In Frana, au existat mai multe condiii care au determinat apariia si dezvoltarea
agroturismului. Intre acestea se pot aminti problemele cu care s-a confruntat agricultura
franceza, agroturismul devenind o activitate complementara pentru zonele in care agricultura
ntmpina dificultati. O alta condiie care a dus la dezvoltarea acestei forme de turism in
Frana este amploarea pe care a luat-o in aceasta tara cea de-a doua reedina a familiei,
aceasta traducndu-se printr-o admiraie generala pentru casa de la tara.
In Romania, de peste trei decenii, prin identificarea si promovarea unor aezri
rurale, cu certe valori etno-folclorice, culturale si un cadru natural pitoresc, s-a reuit
catalogarea lor ca sate turistice, crend astfel premisele dezvoltrii oficiale a agroturismului.
Turismul rural si agroturismul se bazeaz, in principal, pe trei coordonate: spaiul,
oamenii si produsele, avnd in acest sens trei argumente:
-spatiul: fara existenta oamenilor acesta nu poate fi suport al convieuirii; un spaiu
fara produse nu poate rspunde tuturor nevoilor consumatorilor de turism;
-oamenii: in lipsa spaiului sau a produselor, acetia dispun numai de o capacitate de
primire redusa;
-produsele: care nu ca baza spaiul si oamenii, nu au dect o existenta efemera si nu
pot asigura dezvoltarea durabila pe plan local.
Principalii factori care au determinat si determina apariia si dezvoltarea
agroturismului in Romania si tarile europene sunt:
-complexitatea societatii actuale, in care, indiferent de activitatea pe care o
desfasoara, oamenii manifesta tendina de a depune un efort fizic cat mai redus,
sedentarismul putnd fi acceptat ca o caracteristica negativa a societatii moderne;
-nevoia de linite si de micare fizica, ca urmare a creia oamenii doresc si ncearc
sa-si petreac cat mai mult timp liber in mijlocul naturii, in zone cu un cadru natural cat mai
pitoresc si cat mai puin poluate;
40

-reducerea duratei saptamanii de lucru a condus la dispunerea de ctre oameni a unui

buget de timp liber mai mare, pe care ncearc sa si-l petreac intr-un mod cat mai plcut;
-asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodriile taranesti;
-pozitia geografica a Romniei si cadrul natural deosebit de pitoresc al mediului rural
din tara noastr, care conduce la o cerere crescnda din partea turitilor romani, dar mai ales
europeni, atragerea lor spre zona tarii noastre putnd fi un motiv in plus de dezvoltare
agroturismului;
-satisfacerea unor cerine specifice de recreere a oamenilor: de odihna si agrement,
cure balneare si terapeutice, satisfacerea unor plceri deosebite, iniieri in arta meteugurilor
tradiionale, studii si documentare etnografice si folclorice;
-asezarile rurale pitoreti, situate intr-un mediu nepoluat, pastratoare de tradiii si cu
un bogat trecut istoric.
Principalele resurse agroturistice naturale:
-gospodaria rurala concretizeaz oferta de cazare si de servicii agroturistice si creeaz
motivaia gospodarului de a pregti si amenaja interiorul si exteriorul gospodriei in scopul
obinerii de venituri, stimuleaz gospodarul, sa dezvolte activitati complementare
preocuprilor sale;
-satul, regiunea sau zona agroturistica reprezint spaiul real de atracie, spaiul in
care se asambleaz toate elementele de dezvoltare locala, astfel aprnd interesul de
susinere a satului, de imbunatatire a infrastructurii, de constituire a unei viei spirituale a
satului.
Principalele resurse antropice ale agroturismului:
-monumentele si siturile arheologice, care reprezint marturii ale primelor forme de
organizare si dezvoltare a omenirii si care, multe dintre ele, sunt vizitate de numeroi turiti.
-monumentele si ansamblurile de arhitectura, care includ o mare diversitate de
imobile, construite in perioade diferite, cu stiluri deosebite;
-ansamblurile de arhitectura si urbanism, respectiv centrele si nucleele istorice din
aezrile urbane si rurale, care trebuie sa se bucure de un statut special de protecie si
conservare, iar imobilele vechi, sa capete sa utilizri in domeniul turismului si
agroturismului;
-monumente de arta, unde se integreaz acele bunuri cu valoare plastica si
comemorativa, care decoreaz multe interioare sau aezri umane, mai ales in zona rurala;

41

-monumentele si ansamblurile memoriale, care sunt expresia modului de viaa si de

creaie a unor importante personalitati din tiina, arta si cultura romneasca, devenite valori
ale culturii naionale si universale;
-locurile istorice reprezint acele spatii care poarta amprenta unor evenimente
istorice, politice, deosebite si care sunt marturii concludente privind evoluia poporului
roman;
-gastronomia tradiionala romneasca, devenita deja foarte cunoscuta si apreciata de
toi turitii romani, dar si de strini, fiind reprezentata de reete, feluri de mncare si
modalitati cat mai inedite de servire a mesei;
Piaa agroturistica poate fi definita ca fiind ansamblul actelor de vnzare-cumprare,
al cror obiect de activitate l constituie produsele agroturistice, privite intr-o unitate
organica cu relaiile pe care le genereaz si in conexiune si interdependenta cu spaiul in care
se desfasoara.
Activitatea agroturistica si-a constituit in timp si spaiu o piaa proprie, caracterizata
prin influenta aciunii unor factori cu manifestare specifica si determinai de natura
economica, sociala, culturala, geografica si mai ales motivaionala. In principiu,
agroturismul, ca activitate economica, face parte din categoria produselor abstracte, relativ
invizibile, a cror definire cantitativa si calitativa nu poate fi fcuta parial sau indirect.
Din punct de vedere geografic, piaa serviciilor turistice si agroturistice prezint doua
componente, respectiv:
-

o componenta locala, in cadrul creia o parte a ofertei este utilizata pentru

satisfacerea cererii din zona in care se afla unitatea agroturistica;

o componenta naionala si internaionala, in care se confrunta oferta cu cererea din

alte zone.

Cererea agroturistica este reprezentata de ansamblul persoanelor care isi manifesta

dorina de a se deplasa periodic si temporar in localitati rurale, cunoscute ca sate
agroturistice, precum si de totalitatea persoanelor care solicita si utilizeaz servicii de turism
rural sau persoanele care se deplaseaz in alte scopuri in mediul rural si sunt beneficiarii
unor astfel de servicii. Motivaia acestor categorii de turiti cuprinde, in esena, trebuine,
impulsuri, intenii, valente si tendine specifice, avnd un caracter personal, subiectiv,
influenat de o serie de factori precum: mediul geografic, poziia sociala, atitudinea fata de
propria persoana, informaiile avute.

42

Oferta agroturistica, privita ca totalitatea capacitailor de producie puse in aciune

pentru a oferi un anumit produs pe piaa, cuprinde o multitudine de elemente, precum:
-

resursele agroturistice, naturale si antropice;

masa de bunuri destinate consumului agroturistic (bunuri agricole, alimentare,

industriale etc.);

fora de munca specializata din unitile agroturistice;

infrastructura agroturistica locala( structuri de primire, cai de acces etc.);

condiiile concrete, tehnice si economice, de comercializare a produselor

agroturistice( preturi, tarife, facilitai etc.).

In agroturism, materializarea ofertei si locul efectiv al consumului de produse

agroturistice sunt reprezentate de gospodria taraneasca, transformata in ferma sau pensiune
agroturistica.
Agroturismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de mediul
nconjurtor, acesta reprezentnd materia sa prima, obiectul si domeniul de activitate si de
desfurare al activitilor sale componente (turistice si agricole), fiind suportul sau cadru,
purttorul resurselor sale. In aceste condiii, relaia agroturistim-mediu nconjurtor are o
semnificaie deosebita, ocrotirea mediului nconjurtor reprezentnd condiia sine qua non
a dezvoltrii agroturismului, orice modificare produsa acestuia, aducnd prejudicii si
potenialului agroturistic, prin diminuarea sau chiar anularea unor resurse ale sale.
Turismul si agroturismul se desfasoara in mediu si prin mediu, calitatea acestuia putnd
favoriza sau nega activitile turistice si agroturistice din anumite zone.
2.2. Marketing
Din perspectiva etimologica, cuvntul marketing reprezint participiul prezent al verbului
to market care, in limba engleza are semnificaia de a desfura tranzacii de piaa, a
vinde si a cumpra. Din primele decenii ale secolului XX, acest termen a nceput sa fie
utilizat ca substantiv, acoperind o activitate microeconomica rezultata din orientarea spre
piaa a ntreprinderilor. Termenul a fost preluat ca atare, netradus, practic in toate limbile,
inclusiv in limba romana, datorita complexitii si diversitii activitilor ce ii sunt
subsumate, ceea ce face imposibila gsirea unei traduceri adecvate.
Definirea cat mai corecta a acestei activitati a constituit o preocupare constanta a
multora dintre teoreticienii care s-au apropiat de studierea marketingului. Cu toate acestea,
nici pana in ziua de astzi, nu s-a ajuns la o definiie unanim acceptata a marketingului.

43

O definiie cvasi- oficiala a marketingului este formulata de Asociaia Americana de

Marketing- cea mai prestigioasa organizaie internaionala a specialitilor in marketing- in
anul 1988.
Marketingul reprezint procesul planificrii si execuiei conceptului ( de produs),
stabilirii preului, promovrii si distribuiei ideilor, bunurilor si serviciilor, pentru a crea
schimburi care sa satisfac obiective individuale si organizaionale.
Pentru a corecta nelegerea acestei definiii, trebuie subliniate urmtoarele aspecte:
a. Marketingul este vzut ca un proces, adic o inlantuire ordonata de fapte si
fenomene, bazate pe o schema prestabilita si viznd un rezultat determinat. Aceasta
presupune, in mod implicit, pe de o parte, existenta unei activitati cu caracter
tiinific ( pentru ordonarea eficienta a activitilor ce compun procesul), pe de alta
parte, necesitatea unei activitati sistematice si formale ( procesul este o inlantuire
prestabilita de fapte, nu o serie intamplatoare de activitati izolate), si, in al treilea
rnd, o finalitate bine precizata ( un rezultat determinat).
b. Marketingul este definit, in principal, prin mijloacele de aciune ale ntreprinderii in
relaia sa cu consumatorii: cele patru componente ale mixului de marketing
( produsul, preul, distribuia si promovarea). Mixul de marketing reprezint un
concept fundamental in operaionalizarea activitii de marketing. Introdus in teoria
marketingului in anii 50, el a cunoscut modificri succesive, ajungnd sa fie definit
astzi ca setul de instrumente de marketing pe care ntreprinderea le utilizeaz pentru
a-si atinge obiectivele de marketing pe piata- inta sau, in multe lucrri din literatura
de specialitate americana, cei patru P: produsul, preul, plasamentul ( distribuia) si
promovarea.
c. Marketingul urmrete imbunatatirea imaginii mrcii, ntreprinderii sau produsului.
In definiia A.M.A., prima componenta a mixului este conceptul de produs, prin
acesta intelegandu-se nu att produsul in sine, cat, mai ales, felul in care
ntreprinderea productoare dorete sa fie perceputa oferta sa de ctre consumatorii
poteniali. Conceptul de produs este sinonim, in esena, cu imaginea dorita a
produsului si sta la baza oricrei strategii de marketing. Practic, marketingul nu
creaza si nu vinde produse si servicii, ci creaza si vinde imagini ale acestora. In
marketing, prin imagine a produsului se nelege sinteza reprezentrilor mentale, de
natura cognitiva, afectiva, sociala si personala a produsului in rndul cumparatorilor.
nelegerea conceptului de imagine reprezint una din cheile nelegerii
marketingului.
d. Marketingul creaza schimburi. Schimbul este, intr-o economie de piaa, principala
modalitate prin care oamenii pot obine produse ( celelalte trei fiind producia
proprie, constrngerea si ceritul), si singura in cazul creia marketingul intra in
aciune. Schimbul este un concept definitoriu pentru marketing si reprezint procesul
de obinere a unui produs dorit, oferind altceva - de regula, bani in locul sau.
e. Obiectivul final al activitii de marketing este, de regula, maximizarea profitului.
Faptul ca ntreprinderea isi adapteaz oferta la cerinele consumatorilor nu nseamn
ca ea face acte de caritate. Una din axiomele economiei spune ca ntreprinderea
exista pentru a produce profit, iar marketingul nu face altceva dect sa evidenieze ca
44

o cale simpla de a-l determina pe consumator sa cumpere produsele tale si, astfel, sa
ai o activitate rentabila, este aceea ca respectivele sa fie exact ceea ce ii dorete
consumarotul.
2.2.1. Condiiile apariiei si promovrii marketingului
In privina apariiei marketingului, unii autori fac trimitere la negustorii Greciei
Antice, care cutau in piaa calitatile mrfurilor pe care le ofereau spre vnzare, vznd in
aceasta una din primele forme de publicitate, componenta importanta a marketingului. In
realitate, se poate vorbi despre marketing ca activitate de sine statatoare doar in momentul in
care sunt ntrunite elementele amintite in definiie: sa fie un proces ( ceea ce presupune o
activitate formale, sistemica si fundamentata tiinific), care utilizeaz ca instrumente de
intervenie asupra pieei componentele mixului de marketing ( combinaia produs pre
distribuie promovare), situaie care se regsete mult mai trziu, atunci cnd condiiile
socio- economice reclama o astfel de abordare, iar nivelul de dezvoltare a teoriei si practicii
conducerii economice o permit. Chiar daca activitati sporadice de marketing s-au defasurat
cu mai multa vreme in urma, marketingul, ca mod de gndire, activitate practica si tiina
economica, a aprut la nceputul secolului al XX- lea, in Statele Unite ala Americii. In
literatura de marketing se ntlnesc doua teorii care ncearc sa explice apariia acestuia. O
prima teorie aseaza la baza apariiei marketingului abundenta de produse, in timp ce a doua
considera dinamismul social-economic drept condiie fundamentala a apariiei
marketingului.
Teoria abundentei de produse car origine a marketingului este destul de simplu de
exprimat si de inteles. Producia creste, oferta depaseste cererea, unele produse nu se mai
vnd, ntreprinderile productoare sunt silite sa gseasc soluii pentru a face vandabile
produsele proprii, iar unele dintre acestea descoper marketingul, ca soluie de adaptare a
ofertei la cerere si facilitate, pe aceasta cale, a vnzrii. Realitatea demonstreaz, nsa, ca
exista piee unde nu se poate vorbi despre o abundenta de produse, dar unde marketingul este
prezent si poate fi aplicat cu succes.
Teoria dinamismului social-economic este ceva mai subtila, mai puin evidenta. Ea
nu neaga rolul catalizator pe care l are abundenta de produse in apariia marketingului, dar
considera ca este necesar sa fie cercetate mai in profunzime condiiile care au permis apariia
acestuia. Astfel, pentru a rspunde la ntrebarea Ce a determinat apariia marketingului?,
trebuie identificate elementele de noutate care au luat natere in societatea si in economia
nord-americana la sfritul secolului al XIX-lea si nceputul celui de-al XX-lea. In plan
economic, trebuie menionat, in primul rnd, faptul ca, perioada 1870-1990 a reprezentat,
pentru S.U.A., o adevrata revoluie industriala (cile ferate, vapoarele cu abur, producia de
hotel, telefonul, energia electrica, motorul cu ardere interna sunt doar cteva dintre produsele
care s-au conceput sau au aprut in acea perioada). In plus, spre deosebire de alte tari, in
S.U.A. a avut loc o rapida rspndire a multora dintre aceste produse in rndul
consumatorilor, o adevrata democratizare a consumului. Aceasta cretere a produciei a
condus la o anumita abundenta de produse in unele cazuri si la modificri importante in
modul de viaa si in comportamentul de consum al populaiei.
45

O alta consecina a fost creterea dimensiunilor ntreprinderilor si mrirea ariei lor

teritoriale de activitate. De la o producie, mai degrab manufacturiera, de tip artizanal,
realizata in ntreprinderi de mici dimensiuni, care isi vindeau produsele pe piaa locala, s-a
trecut la o producie de tip industrial, realizata in ntreprinderi de dimensiuni importante, cu
o arie teritoriala lrgita de comercializare a produselor. Aceasta evoluie a avut si o urmare
mai puin ateptata si anume crearea unei rupturi intre producie si consum.
In plan social, schimbrile sunt la fel de spectaculoase. Trebuie avuta in vedere, in
primul rnd, explozia demografica, bazata pe valurile succesive de imigrani atrai de
libertate si sperana de a duce o viaa prospera. Acetia, aduc cu ei obiceiuri si
comportamente noi, care conduc la modificri ale comportamentului de consum al
ansamblului populaiei americane.
Toate aceste schimbri definesc o perioada de un intens dinamism social-economic,
propice apariiei marketingului. O societate statica si o economie stagnanta nu impun cu
necesitate utilizarea marketingului. Daca lucrurile nu se schimba, ntreprinderea nu va fi
interesata sa cheltuiasc bani pe cercetri de marketing pentru a afla lucruri deja cunoscute si
nici pentru a informa consumatori ale cror obiceiuri de consum au puine anse de a fi
modificate. Se poate aprecia, deci, ca principalul element care explica necesitatea utilizrii
marketingului este dinamismul social-economic.
Pe langa problema necesitaii apariiei marketingului, se pune, din punct de vedere
practic, si problema posibilitii utilizrii marketingului. Aici intervin trei aspecte:
mentalitatea, resursele financiare si cunotinele de specialitate. Pentru ca marketingul sa fie
acceptat intr-o ntreprindere este nevoie ca managerii sa aib o atitudine deschisa ctre
cerinele consumatorilor, sa nu ii trateze pe acetia de poziii de superioritate, in acelai timp,
ei trebuie sa aib o mentalitate de nvingtor, sa gndeasc pozitiv, cu credina ca riscul
calculat te conduce ctre succes. In plus, trebuie subliniat si faptul ca marketingul presupune
alocarea si utilizarea unor resurse financiare importante, eficienta activitilor desfurate
nefiind ntotdeauna uor de demonstrat. Este nevoie, adesea, de bani si de curaj pentru a
desfura activitati de marketing. In fine, marketingul a ajuns la un stadiu de dezvoltare in
care nu mai poate fi aplicat la ntmplare. Este necesar un personal specializat, avnd
cunotine temeinice si fiind permanent preocupat de perfecionarea acestora.
Dup apariia sa, in urma cu aproximativ un secol, marketingul a cunoscut un amplu
proces de dezvoltare, att in planul practicii, cat si in cel al teoriei, proces ce poate fi
sintetizat in doua direcii principale:
a. Dezvoltarea extensiva a marketingului, care consta in extinderea ariei de cuprindere a
marketingului in noi ntreprinderi, in noi spatii geografice si in noi domenii de
activitate.
b. Dezvoltarea intensiva a marketingului, care consta in perfecionarea permanenta a
metodelor si tehnicilor de marketing utilizate in ntreprinderile in care acesta era
prezent, in formularea unor concepte moderne privind rolul marketingului in
economie si in societate.

46

In Romania, la fel ca si in celelalte tari est-europene centralizata a economiei din timpul

regimului comunist a restricionat aplicarea marketingului. Cu toate acestea, cel puin la
nivel teoretic, marketingul nu este o apariie recenta la noi in tara. El isi are izvoarele in
perioada de la sfritul anilor 60 si nceputul anilor 70 ai secolului trecut, cnd, in climatul
general de relativa deschidere ctre exterior, specialiti romani au iniiat contacte cu
organizaii de marketing de strintate, a fost introdusa prima disciplina universitara de
profil a fost nfiinata Asociaia Romana de Marketing, la 25 martie 1971, la Bucureti etc. In
perioada de dup 1989, marketingul a nceput sa se afirme din ce in ce mai mult si in
practica economica din tara noastr. Tot mai multe ntreprinderi romaneti si-au creat un
compartiment de marketing, se preocupa de perfecionarea personalului angajat aici si ncep
sa utilizeze tehnicile si metodele de marketing. La acesta a contribuit, in principal, trecerea la
economia de piaa, care sporete dinamismul economic si social si confer ntreprinderilor
autonomia de decizie, dar si ptrunderea in Romania a companiilor multinaionale, care au
adus un nou stil de management si o noua mentalitate, creterea considerabila a numrului de
specialiti in marketing, datorita introducerii acestuia ca disciplina de studiu in toate liceele
si facultatile cu profil economic, precum si posibilitii multor specialiti, cercettori si cadre
didactice din Romania de a se perfeciona in teoria si practica marketingului in tari cu o
economie dezvoltata si cu o bogata experiena in domeniu.
2.2.2. Etape in evoluia marketingului
Pe parcursul secolului al XX-lea, marketingul a strbtut mai multe etape in
dezvoltarea sa. Desigur, evoluia sa istorica poate fi cel mai bine urmrita in tara de origine,
S.U.A., dar interesant este faptul ca etapele pe care marketingul le-a parcurs aici se regsesc,
cu un decalaj temporal mai mare sau mai mic, in multe tari, unde a ptruns ulterior.
Etapele parcurse de optica si practica marketingului sunt, dup opinia majoritatii
specialitilor, in numr de patru:
a.
b.
c.
d.

Perioada anilor 1900-1930: etapa orientrii spre producie;

Perioada anilor 1930-1950: etapa orientrii spre vnzri;
Perioada anilor 1950-1975: etapa orientrii spre conceptul modern de marketing;
Perioada de dup 1975: este o perioada bogata in evoluii ale conceptelor de
marketing si, data fiind in timp, este prematur sa se catalogheze intr-o singura
direcie.

Marketingul societal reprezint o viziune globala asupra aspectelor sociale ale

activitii ntreprinderii, fiind conceptul care s-a bucurat de cea mai larga audienta dintre
toate cele referitoare la implicaiile si responsabilitile sociale ale ntreprinderii. Cel care a
introdus acest concept, la nceputul anilor 70, a fost Philip Kotler, care definea marketingul
societal ca reprezentnd o orientare a conducerii firmei, care recunoate ca sarcina
prioritara a acesteia este aceea de a studia nevoile si dorinele pieelor vizate si de a le
satisface de o maniera mai eficienta dect concurenta, dar si intr-un mod care sa mentina sau
sa amelioreze bunstarea consumatorilor si a colectivitii.
Marketingul strategic vine sa completeze noul concept de marketing, care a avut o
poziie dominanta dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial si care stipula ca in centrul
47

activitii de marketing a ntreprinderii stau clienii cu nevoile lor, iar instrumentele pe care
le poate pune in opera o ntreprindere pentru a satisface aceste nevoi se subsumeaz
conceptului de mix de marketing si celor patru componente ale sale.
Dup 1975, au aprut diferite concepii care, fara a nega rolul deosebit de important e
trebuie acordat clienilor, atrgeau atenia asupra importantei sporite pe care trebuiau sa o
capete si alte componente ale mediului extern. Marketingul strategic nu face altceva dect sa
scoat in evidenta faptul ca spre deosebire de marketingul clasic, unde activitatea de
marketing este vzuta ca o relaie intre ntreprindere si clieni, relaie in care ntreprinderea
deine un control pe care si-l exercita pe baza politicilor de marketing implementate
ntreprinderea moderna trebuie sa tina seama de cteva elemente suplimentare:
-

lupta de concurenta s-a accentuat, iar relaia bilaterala ntreprindere clieni tinde
sa devina intr-o msura tot mai mare una trilaterala ntreprindere clieni
concureni, in sensul ca ntreprinderea este nevoita sa se adapteze nu doar la nevoile
si ateptrile clienilor, ci la reaciile si iniiativele concurentei;
urmare a ncetinirii ritmului de cretere economica, a unei relative saturri a
majoritarii pieelor, precum si a mai sus pomenitei accenturi a luptei de concurenta,
multe ntreprinderi au fost nevoite sa-si regndeasc obiectivele sa sa-si prelungeasc
orizontul de ateptri. De aici, nevoia unei gndiri pe termen lung e evoluiei viitoare
a ntreprinderii, concretizata intr-o viziune strategica asupra relaiilor de piaa ale
acesteia. Termenul de marketing strategic caracterizeaz dimensiunea pe termen lung
a marketingului drept concepie a conducerii;
rolul marketingului, al nelegerii profunde a relaiilor de piaa, a devenit tot mai
important, in multe cazuri ajungndu-se la o congruenta intre marketingul strategic si
viziunea strategica de ansamblu a managementului ntreprinderii, ceea ce a condus la
acceptarea si rspndirea concepiei de marketing strategic in numeroase
ntreprinderi. Strategia de ansamblu a unei ntreprinderi se bazeaz in mod esenial pe
strategia de marketing a acesteia.

Marketingul relaional accentueaz importanta pstrrii clienilor, spre deosebire de

marketingul clasic, unde fiecare tranzacie era privita in mod separat, iar accentul cdea pe
atragerea de noi clieni. In conformitate cu acest concept, o atenie deosebita trebuie acordata
implicrii marketingului in activitile post vnzare, in vederea stabilirii unor relaii de
durata, solide si reciproc avantajoase att cu clienii, cat si cu distribuitorii si furnizorii
valoroi. Marketingul relaional reduce timpul si costurile aferente tranzaciilor, mrete
ncrederea intre parteneri si creaza legturi strnse, de ordin economic, tehnic si social intre
acetia.
Marketingul ofertei presupune investigarea in profunzime a nevoilor consumatorilor,
identificarea unor nevoi latente si propunerea, pe aceasta baza, a unor produse noi, pe care
consumatorii nu le percepeau ca fiind utile si, in concluzie nu le solicitaser in mod explicit.
Marketingul direct este o forma specifica a demersului de marketing, care
privilegiaz o abordare personalizata a clienilor si altor componente ale micromediului
ntreprinderii. El se caracterizeaz prin utilizarea unor baze de date care sa permit stabilirea
48

unor contacte personale si difereniate intre ntreprindere, pe de o parte, si clienii efectivi,

clienii poteniali sau furnizori, pe de alta parte.
O oportunitate deosebita pentru dezvoltarea marketingului direct o constituie apariia
si extinderea utilizrii internetului, care poate fi utilizat in condiii de rapiditate si de costuri
reduse in cercetrile de marketing, in promovarea produselor sau in vnzarea directa a
acestora.

2.2.3 Marketing si management agroturistic

In orice sector economic, pentru ca procesele de munca sa fie executate cu eficienta
maxima este necesar, ca activitile de conducere sa se desfoare in condiii optime, aceasta
implicnd un sistem informaional adecvat si care se refera, att la procesele de producie
propriu-zisa a bunurilor si/sau serviciilor, cat si la procesele de management si marketing.
Indiferent de forma de proprietate sau de tipul exploataiei, relaiile de management
se gsesc sub incidenta unui grup vast de factori tehnico-materiali. De asemenea, aceste
relaii mai sunt influenate si de factorii economici, aprui ca urmare a reducerii resurselor
financiare sau blocajelor financiare dintr-o ntreprindere, precum si de factorul uman care
reprezint un element foarte important in angrenajul unei unitati, de fapt elementul esenial
prin care omul este capabil sa influeneze in bine sau in ru rentabilitatea societatii
respective.
In domeniul serviciilor, in general, si al celor turistice sau agroturistice, in special,
factorul uman reprezint un caracter primordial, intrucat eficacitatea procesului de
management, concretizeaz in rezultatele obinute de o exploataie( agricola, agroturistica)
sau de a o subdiviziune organizatorica a acesteia este dependenta, in mod hotrtor, de
calitatile persoanei care se afla la conducere, respectiv a managerului. Persoana cu
responsabilitati de conducere din unitatea economica a avut, in evoluia tiinei
managementului, diferite denumiri, precum: conductor, cadru de conducere, director, iar
mai recent cea de manager, concept care a capatat o unanima recunoatere si s-a generalizat
in toate domeniile.
Activitatea manageriala din sfera ramurilor de servicii are un grad de complexitate
ridicat, determinat, in primul rnd, de numrul mare de factori care contribuie la realizarea
produsului , precum si de caracteristicile acestuia, respectiv: intangibilitate, perisabilitate,
variabilitate si inseparabilitate. Acest aspect determina necesitatea ca personalul de
conducere (managerii) al unitatilor prestatoare de servicii sa aiba o serie de calitati,

49

cunostinte si aptitudini cu caracter special, menite sa constituie suportul eficientei activitatii

lor.
Conceptul de marketing agroturistic poate fi aplicat atat intr-o acceptiune economica
larga - la nivelul unei unitati turistice sau agroturistice concrete. In cazul unitatilor turistice si
agroturistice discutam despre marketingul turistic/ agroturistic desfasurat la nivel
microeconomic, care reprezinta de fapt functia de marketing, de realizare a profitului, pentru
unitatea respective.
Particularitatile marketingului din turism si agroturism se refera, in special, la
caracteristicile produsului, cum ar fi:
-

complexitatea produsului turistic/ agroturistic, care este un produs compus, constituit

atat din bunuri, cat si din servicii, si este caracterizat de o vasta gama de factori ce
cuprind atat aspecte nemateriale ( caracterizate ambientului, dotarile etc. ), cat si
aspecte nemateriale ( serviciile), ce se refera la toate activitatile turistului din
momentul parasirii domiciliului sau stabil si pana in momentul reintoarcerii;

intangibilitatea produsului turistic/ agroturistic si multitudinea interpretarilor

subiective ale acestuia, determinate de motivatiile turistilor;

incertitudinea pretului de vanzare al produsului turistic/ agroturistic, care este unul

compus, atat din pretul bunurilor consummate, cat si din tariful serviciilor oferite;

importanta sociala si economica a produselor turistice/ agroturistice pentru

comnunitatea umana;

imposibilitatea transportului produselor turistice/ agroturistice sau a serviciilor ce le

compun si care raman strans legate de localizarea lor teritoriala;

importanta subiectiva a produsului turistic/ agroturistic, care presupune nu numai o

cheltuiala, dar si necesitatea existentei timpului liber;

necesitatea prospectarii si identificarii continue si eficiente a pietei pentru realizarea

de produse turistice/ agroturistice proprii preferintelor turistilor.

In definirea contemporana a conceptului de management se remarca o preocupare in

stabilirea concreta a acestuia, respetiv, daca este un mestesug, o deprindere sau o arta. In
general, managementul se defineste ca fiind un process economico-social, responsabil pentru
planificarea si ordonarea activitatilor dintr-o unitate economica pentru atingerea obiectivelor
propuse, ceea ce implica:

50

aprecierea si decizia in elaborarea planurilor de activitate si in stabilirea procedurilor

pentru a putea controla si programa resurselor prin prisma acestor planuri;

recrutarea, testarea, orientarea, integrarea, motivarea si supravegherea personalului

necesar si existent al unitatii economice si urmarirea activitatii acestuia.
Managementul, ca stiinta, s-a cristalizat relativ recent, prin eforturile depuse de un

mare numar de specialisti de pe intreg mapamondul, ca raspuns la stringentele necesitati ale

practicii sociale si ale dezvoltarii economice continue, fiind abordat din multiple puncte de
vedere, care adesea se deosebesc substantial intre ele, dar au elemente cheie comune.
In lucrarile de specialitate au aparut, in timp, numeroase definitii ale managementului,
conform carora acesta este:
-

procesul de coordonare si alocare a resurselor umane, informationale, tehnice si

financiare, in vederea realizarii obiectivelor unitatii economice;

procesul de obtinere si combinare a resurselor fizice, umane si financiare in vederea

indeplinirii scopului primar al unitatii, respective de obtinere a unor produse si/ sau
servicii dorite de un anumit segment al societatii;

stiinta tehnicilor de conducere a intreprinderii;

totalitatea legilor conducerii generale si a legilor sintetice ale componentelor sale.

Managementul turistic si agroturistic reprezinta o componenta a managementului

general, care s-a dezvoltat odata cu cele doua activitati complementare, cunoscand, in
conditiile economiei de piata, importante schimbari de optica, dar si de aplicare. O ilustrare
convingatoare a acestei realitati o constituie faptul ca in toate cartile care studiaza fenomenul
turistic sub diverse forme, capitole intregi sunt consacrate prezentarii managementului,
respectiv, a modalitatilor de conducere eficienta a unitatilor turistice.
De asemenea, managementul turistic/ agroturistic are un caracter multidisciplinary,
determinat de integrarea in cadrul sau o serie de categorii si metode de lucru sociologice,
matematice, psihologice, statistice, juridice etc., folosindu-le intr-o maniera specifica,
reflectare a particularitatilor relatiilor de management si a proceselor specifice de
management din cadrul domeniului turistic. Ansamblul proceselor de munca ce se desfasoara
intr-o unitate turistica/ agroturistica se pot diviza in doua categorii principale, si anume:
-

procesele de executie care se caracterizeaza prin faptul ca forta de munca fie ca

actioneaza nemijlocit asupra obiectelor muncii prin intermediul mijloacelor de
munca, fie in mod indirect, cu ajutorul unor categorii speciale de mijloace de munca,
51

asigura un ansamblu de produse si servicii corespunzator naturii, proceselor de

munca implicate si obiectivelor previzionate;
-

procesele de management, spre deosebire de procesele de executie, se caracterizeaza,

in principal, prin aceea ca o parte din fora de munca acioneaz asupra celeilalte
pari, a majoritatii resurselor umane, in vederea realizrii unei eficiente cat mai
ridicate, avnd un caracter preponderent multilateral.
Managementul turistic/ agroturistic este defapt, procesul de stabilire si atingere a

scopurilor prin utilizarea si coordonarea resurselor umane, tehnice si financiare in contextul

protejrii mediului si a asigurrii unei dezvoltri durabile. In acest sens este nevoie de:
-

un management performant, bazat pe stabilirea si atingerea obiectivelor unitarilor

turistice/ agroturistice;

unitati turistice/ agroturistice conduse si coordonate in scopul dezvoltrii unor

produse si servicii cerute de consumatori si aductoare de venituri;

manageri capabili de a decide si analiza obiectivele unitatilor turistice/ agroturistice;

folosirea raionala a resurselor naturale, umane, tehnice, tehnologice si financiare

pentru a ndeplini scopurile unitatii turistice sau agroturistice, respectiv, determinarea
cantitilor de resurse necesare ndeplinirii scopului, gsirea acestor resurse si
administrarea lor in aa fel incat scopul sa fie atins la final in cel mai bun mod
posibil;

protejarea mediului nconjurtor, prin luarea unor decizii corecte legate de

amplasarea, funcionarea si administrarea unitatii turistice/ agroturistice;

aplicarea managementului innd cont de concurenta, cererile clienilor, restriciile

impuse de legislaie etc.
In concluzie, se poate considera ca managementul este procesul de administrare a

unei unitati economice, care include elaborarea strategiei de dezvoltare si planificarea pe

termen lung, la nivel de vrf, precum si, organizarea, coordonarea si controlul asupra unor
activitati legate de producie (de bunuri si servicii), vnzri, finane, marketing, personal,
cercetare- dezvoltare, la nivel mediu. Unitile se organizeaz in toate domeniile de
activitate- industrie, agricultura, turism, construcii, transporturi, comer, telecomunicaii,
cercetare tiinifica, proiectare, invatamant, cultura etc. avnd drept obiectiv obinerea de
profit de ctre cei ce le-au nfiinat.

52

Activitatea de marketing reprezint, ca o expresie a diviziunii muncii, procesele

specializate prin care se operaionalizeaz concepia de marketing, respectiv, aceasta noua
optica economica fundamentata pe tiina marketingului, care se implementeaz prin
contribuia tuturor activitilor unei firme si se realizeaz prin: prospectarea si studierea
pieei, propunerea structurii, volumului si a ealonrii produselor si serviciilor de realizat si
propunerea de modalitati concrete de accelerare si cretere a vnzrii produselor.
Marketingul agroturistic reprezint ansamblul activitilor privind crearea si
adaptarea produselor si serviciilor, strategia comerciala si utilizarea mijloacelor necesare
pentru aplicarea acestei strategii. Marketingul agroturistic abordeaz problemele privind
piaa agroturistica, cererea si oferta agroturistica, precum si promovarea agroturismului.
O modalitate de obinere a succesului in domeniul agroturismului este dezvoltarea
comunitatii rurale. Dezvoltarea comnuitatii rurale este un proces in care toi membrii
acesteia sunt activi, implicai in mobilizarea si dezvoltarea resurselor proprii pentru
beneficiul economic si social al comunitatii.
Dezvoltarea comunitatii rurale solicita iniiativa locala, cooperarea cu organizaiile
guvernamentale si neguvernamentale, cu instituiile, organele si ageniile care au capacitatea
de ajuta comunitile rurale. Dezvoltarea agroturismului, in special in zonele montane ale
tarii noastre, ar trebui sa constituie un obiectiv prioritar, datorita depopulrii acestora. In
zonele montane, zone in care condiiile naturale sunt mai dificile, se manifesta puternic
tendina migraiei populaiei ctre zonele urbane sau rurale care dispun de un minimum de
infrastructura ( comunicaii, drumuri modernizate, apa, canalizare, energie electrica, scoli,
dispensare etc.).
In Romania, zonele de munte sunt mai defavorizate dect restul zonelor tarii. De
aceea, din anumite puncte de vedere, trebuie sa fie sprijinite in dezvoltarea lor, deoarece sunt
deosebit de nzestrate in ceea ce privete potenialul turistic si agroturistic si atrag un numr
foarte mare de turiti.
Principalele obiective economico-sociale de dezvoltare ale zonei agroturistice
montane sunt urmtoarele:
-

reducerea migraiei populaiei din zona de munte;

asigurarea unei dezvoltri durabile, capabila sa ofere un nivel de viaa comparabil cu

cel din zona de cmpie;

valorificarea complexa a resurselor naturale ale zonei montane, precum si producerea

unor bunuri specifice;

protecia mediului si combaterea factorilor de poluare;

53

conservarea si protecia patrimoniului natural al zonelor de interes tiinific;

protejarea patrimoniului cultural-istoric.

Dezvoltarea pensiunilor si fermelor agroturistice poate compensa penuria de spatii de

cazare care se nregistreaz in unele localitati, in special in vrfurile de sezon, permind

creterea circulaiei turistice. Practicarea turismului in ferme agroturistice sau in pensiuni
turistice prezint avantaje pentru cetenii care le dein, prin locurile de munca nou create si
prin veniturile suplimentare, destul de substaniale, ce pot fi obinute din aceasta activitate.
Importanta este si latura privind protecia sociala, preturile si tarifele practicate in agroturism
fiind mai reduse, comparativ cu cele din turismul clasic. Astfel, agroturismul devine atractiv
si pentru populatia cu venituri mai mici sau pentru unele categorii sociale defavorizate.
Marketingul turistic si agroturistic reprezint strategia organizatorilor de turism si a
prestatorilor de servicii agroturistice, in condiiile economiei de piaa, respectiv a pieei
cumparatorului (turistului), arta de a descoperi noi segmente poteniale din care sa recruteze
viitorii consumatori. Acesta presupune, de asemenea, cunoaterea realista si documentata a
exigentelor si a tendinelor evolutive ale pieei turistice in general si, pe baza lor, orientarea
ofertei de produse turistice in concordanta cu dimensiunile si structura cererii, stabilirea unei
strategii de preturi si tarife, a unei strategii de distribuie, utilizarea unor instrumente eficace
de promovare a produsului turistic/ agroturistic.
In raport cu varietatea si valoarea resurselor turistice, activitatea ce se desfasoara intro anumita locaie ( staiune, sat turistic etc. ) se caraterizeaza printr-o complexitate mai mare
sau mai mica, dar cuprinde, in principal, urmtoarele componente principale: cazare,
alimentaie publica, comer general, tratament, agrement, promovare si publicitate,
organizare, dezvoltare si amenajare. Strategiile de marketing agroturistic se refera la
organizarea acestor componente. In turism se pot organiza si amenaja mai multe tipuri de
cazare a turitilor, si anume:
-

camere mobilate pentru turitii, de categorii diferite, in cadrul structurilor de primire

turistice ( clasice);

case de vacanta;

spatii pentru amenajarea unui loc de campare ( cu cortul sau rulota);

camere de oaspei in gospodriile taranesti;

camere ferme si pensiuni agroturistice.

54

In turism si agroturism servirea mesei se poate face sub mai multe modalitati,
respectiv:
-

demipensiune sau pensiune completa oferita in unitatea proprie de alimentaie a

structurii de cazare;

mic-dejun inclus in tariful de nchiriere a camerei;

pensiune completa sau de demipensiune la o unitate de alimentaie publica din

localitate ( restaurant, pensiune turistica, ferma agroturistica etc.);

pregtirea mesei de ctre turiti in buctria unitatii de cazare ( comuna cu a

proprietarului sau separata).
In toate localiatile turistice, dar in special in cele rurale, se face si comer general cu

produse agroalimentare locale, dar si cu vederi, timbre, plicuri, obiecte de artizanat,

suveniruri, presa, carti etc.
Animaia si agrementul ocupa un loc important, poate chiar cel mai important, in
ocuparea timpului intr-un sejur turistic. Resursele turistice variate ale unei locaii turistice
pot genera numeroase forme de petrecere a timpului liber prin amenajarea sau organizarea a
diverse dotri si aciuni turistice sau agroturistice corespunztoare unora dintre cele mai
diferite motivaii si segmente de turiti, precum: drumeii, sporturi, activitati mestesugaresti
si artizanale, activitati cultural-artistice si multe altele. Zonele turistice beneficiare de factori
naturali de cura ( ape minerale, gaze si nmoluri sau cure terapeutice) se pot profila si pe
turismul balnear, amenajrile respective fiind realizate de asociaii turistice locale sau de ali
ageni economici in cooperare.
In concluzie, in economia de piaa, marketingul amplifica considerabil importanta
funciei comerciale si a sectorului legat e vnzri in unitile agroturistice. Conducerea
acestor unitati trebuie sa pun accentul pe valorificarea eficienta a produselor, ceea ce
impune cunoaterea de ctre conductori ( manageri) a coninutului, metodelor si tehnicilor
specifice de marketing.
Creterea apreciabila, in ultimele decenii, a importantei activitilor de marketing in
cadrul unitatilor economice i-a determinat pe unii spacialisti sa considere ca marketingul nu
reprezint doar o activitate specializata distincta a unitatii, ci cuprinde ansamblul tuturor
activitilor abordata din unghiul cumparatorului si sincronizarea permanenta a activitilor
unitatii cu dinamismul si tendinele manifestate in mediu.

55

Capitolul III. nfiinarea Vilei ,, Neacu Vasile

Firma Vila Neacu Vasile(Fig.35) s-a nfiinat in 30.01.2011, cu un capital social
integral privat de 400 de lei, nmatriculata in Registru Comerului .

Fig.35. Aspectul Vilei Neacsu Vasile

Obiectul principal de activitate al societatii l reprezint oferirea de servicii de cea
mai buna calitate in domeniul agroturismului astfel incat sa ajung lider pe piaa in zona
respectiva. Asta implica: gzduirea turitilor pentru o anumita perioada de timp si servicii
suplimentare.
Cteva mini obiective ar fi : popularizarea zonei, punerea in valoare a bogiilor si
tradiiilor satului, creterea nivelului de educaie si cultura in rndul locuitorilor.
Cldirea exista deja, dar nu este amenajata pentru o astfel de activitate si investiia va
viza amenajarea ei conform standardelor in vigoare.
In funcie de caracteristicile construciei, calitatea dotrilor si a serviciilor oferite, vila
turistica rurala trebuie sa fie clasificata si sa i se atribuie un numr de margarete. Clasificarea
are ca scop prioritar protecia turitilor, constituind o forma codificata de prezentare a
nivelului de confort si a calitatii serviciilor oferite. Clasificarea se face de ctre Ministerul
Turismului.

56

3.1. Produse si servicii

Produsul de baza e reprezentat de condiiile de cazare, care sunt la cel mai nalt nivel pentru
acest tip de turism. Camerele sunt dotate cu mobilier(Fig.36,37,38,39), internet, Tv, baie
proprie, apa calda curenta. Acest produs include servicii oferite de ghizi locali ce pun la
dispoziie mijloace tradiionale de transport. Totodat ei vor ghida turitii in drumeii sau
vizitarea zonei, se vor ocupa de ntreinerea turitilor (foc de tabra, olrit, fanatoare, pescuit
etc.).

Fig.36. Aspectul Primului Dormitor al Vilei

Fig.37. Aspectul Celui de-al Doilea Dormitor al Vilei

57

Fig.38. Aspectul Celui de-al Treilea Dormitor al Vilei

Fig.39. Aspectul Celui de-al Patrulea Dormitor al Vilei

58

Ca servicii suplimentare se pot oferi urmtoarele:

Servicii utile:
servicii de posta, telecomunicaii, internet si publicitate;
Servicii de completare a confortului:
nchirieri (aparate radio, frigidere, televizoare, paturi suplimentare etc.).
Servicii de agrement:
servicii de sport (nchirierea de biciclete, canoe si brci, organizarea de excursii calare,
amenajarea unor zone pentru practicarea sporturilor in aer liber: gimnastica, badminton,
volei, fotbal, minigolf etc.);
drumeii si activitati in aer liber
diverse alte servicii (piscina, sauna, sala de fitness, masaj etc.).

3.2. Planul de marketing. Piaa

Cu toate ca turismul intern si internaional al Romniei nregistreaz o accentuata tendina
descendenta (in special datorita scderii puterii de cumprare a populaiei, pe de o parte, si a
diminurii interesului vizitatorilor strini, pe de alta parte), turismul rural a luat o amploare
deosebita n Romania dup 1990 si in special in ultimii ani.
Aceasta situaie se datoreaz in mare msura involuiei sistemului hotelier clasic, uzurii
morale a dotrilor si echipamentelor, preturilor mari practicate si serviciilor
necorespunztoare. Prin urmare, agroturismul a aprut ca o alternativa viabila, ctre care sau ndreptat tot mai muli turiti.
Pe teritoriul tarii exista o mare varietate de spatii de cazare, ncepnd cu cele de dimensiuni
reduse (pentru 2-3 persoane) pana la cele care pot gzdui peste 100 de persoane. Majoritatea
unitatilor de turism rural ofer un pachet de servicii cazare si masa, aceasta din urma sub
forma de demipensiune sau pensiune completa.
In proporii mai mari sau mai mici, unele pensiuni ofer si o serie de servicii suplimentare:
telefon, televizor, bai sau duuri, maina de splat, terenuri de sport, nchirierea de materiale
sportive etc.
Aceste pensiuni se ntind, cu mici excepii, pe tot teritoriul tarii, avnd o densitate mai mare
sau mai mica in funcie de frumuseea zonei, de condiiile existente, de posibilitile
financiare si de implicarea autoritatilor centrale si locale in dezvoltarea zonala.
Conform Asociaiei Naionale de Turism Rural, Ecologic i Cultural din Romania
(ANTREC), in tara noastr exista in prezent peste 2.500 de pensiuni omologate, nsumnd
59

peste 7.500 de camere, dar numrul total al spatiilor de cazare rurale este mult mai mare,
avnd in vedere ca numai o parte dintre unitile existente sunt membre ale acestei asociaii.
Potrivit unui raport al Ministerul Turismului si Dezvoltrii Regionale, in ultimele 18 luni au
fost inaugurate aproximativ 70 de pensiuni agroturistice, beneficiind de dotri la standarde
nalte, care au nsumat o investiie totala de 10 milioane Euro.
3.3. Clienii
Turismul rural se adreseaz att clienilor romani cat si celor strini.
Segmentul care apeleaz cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de vrsta
a doua si, intr-o mai mica msura, de vrsta a treia. Acetia prefera linitea unei astfel de
pensiuni, in locul zgomotului si agitaiei staiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe Valea
Prahovei, de exemplu. Nu trebuie neglijai nici tinerii, dar ponderea acestora este mai redusa,
tocmai datorita preferinei acestora pentru mare sau munte, pentru locurile pline de agitaie.
Turitii strini care apeleaz cel mai des la agroturism sunt cei interesai in a cunoate istoria
si tradiiile Romniei, prin vizitarea unor zone pitoreti, de o frumusee aparte, care pstreaz
obiceiuri strvechi legate de: arhitectura caselor, port, meteuguri tradiionale, specialitati
gastronomice.
Din punct de vedere financiar, cei care apeleaz la aceste servicii se ncadreaz in categoria
celor cu posibilitati materiale medii si mici, innd cont de faptul ca turismul rural solicita
mai putini bani fata de cazarea in sistemul hotelier. Nu trebuie exclusa in totalitate nici
categoria turitilor cu venituri superioare, care prefera agroturismul din curiozitate sau pentru
odihna.
Planul de fata se adreseaz clienilor de vrsta a 2a si a treia, att romani cat si strini.
Categorie de persoane cu venituri obinuite, dar aa cum s-a menionat anterior nu se exclud
persoanele cu venturi crescute, calitatea serviciilor meninndu-se la cele mai nalte
standarde pentru tipul de business si zona geografica, indiferent de clieni.
3.4. Promovarea
O important metod de promovare a turismului rural este insasi calitatea serviciilor oferite,
care determina satisfacia turitilor, ceea ce ii poate transforma in clieni fideli.
Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simit bine altor persoane si, prin aceasta
reclama verbala, gradul de ocupare poate creste considerabil.
Desigur, existenta unui site pe Internet care sa atrag atenia asupra existentei pensiunii si sa
popularizeze oferta acesteia este ntotdeauna binevenita. Mai puin eficienta se dovedete o
promovare costisitoare (presa scrisa, radio, TV), care de cele mai multe ori nu isi justifica
60

prin sporul de eficienta costurile foarte ridicate. Excepie fac revistele sau emisiunile care au
ca subiect cltoriile, turismul etc.
Modalitile de reclama utilizate vor fi : nscrierea pe site-uri si portaluri de turism din
Romania, construirea unui site, apariia de reclame in publicaiile din zona dar si reviste si
publicaii la nivel National, mai ales cele cu specific turistic.
O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care, un angajat al pensiunii
va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduc turitii spre pensiune; va asigura
transportul lor din gara pana la pensiune.
Tot pentru publicitate se va apela la ageniile de turism, care pot asigura publicitatea.
La sosire, clienii vor primi un dosar cu toate informaiile despre vila, harta zonei respective,
programul de divertisment ce se va desfura in vila si la care pot lua parte.
Se vor oferi discount-uri pentru copii si clieni fideli.
Foile de cazare au o rubrica destinata adresei de email, astfel ca se vor trimite oferte noi pe
adresele de email ale clienilor.

3.5. Personalul
Pentru buna funcionare a Vilei ,,Neacu Vasile, personalul necesar e format din:
-un manager
-un buctar
-o menajera
-un ghid pentru drumeii, olrit etc.
Relaiile cu Administraia Financiara si alte autoritati ale statului sunt ncredinate unui
colaborator specializat in contabilitate si autorizat sa onoreze aceste obligaii.
3.6. Firma
Spaiul destinat vilei agroturistice se compune din:
cldire cu camere pentru nchiriat, formata din patru dormitoare cu cate doua paturi, patru
bai dotate cu dus si WC(Fig. 40,41,42,43), un living folosit(Fig.44) si ca sala de mese i o
buctrie(Fig.45);
un teren folosit pentru cultivarea legumelor;
parcare pentru autoturisme.(Fig.46).
Fiecare dormitor are o suprafaa de 14 metri ptrai (camere duble). Accesul in dormitoare si
bai este direct, fara a se trece prin alte ncperi.

61

Fig.40. Aspectul primei bai a vilei

Fig.41. Aspectul celei de-a doua bai a vilei

62

Fig.42. Aspectul celei de-a treia bai a vilei

Fig.43. Aspectul celei de-a patra bai

63

Fig.44. Aspectul Livingului

Fig.45. Aspectul Buctriei

64

Fig.46. Aspectul parcrii vilei

Vila trebuie prevzuta cu utilitile impuse de normele de turism, respectiv iluminare
electrica, iluminare naturala, nclzire locala, reea de canalizare si apa curenta. Planul de
fata se axeaz pe o vila ce dispune de patru camere. Pentru acestea se vor realiza investiii
pentru procurarea de mobilier adecvat, pentru dotarea camerelor de toaleta cu instalaii
sanitare moderne si pentru dotarea buctriei cu toate echipamentele necesare.
De asemenea, pensiunea este prevzuta cu telefon, fax si internet, care vor fi puse la
dispoziia turitilor.
Modalitile de reclama utilizate vor fi : nscrierea pe site-uri si portaluri de turism din
Romania, construirea unui site, apariia de reclame in publicaiile din zona, dar si reviste si
publicaii la nivel naional, mai ales cele cu specific turistic.
O alta metoda clasica de reclama pentru vila ar fi aceea in care, un angajat al vilei va merge
la gara si va face reclama astfel incat sa conduc turitii spre vila; va asigura transportul lor
din gara pana la vila.
Tot pentru publicitate se va apela la ageniile de turism, care pot asigura publicitatea.
La sosire, clienii vor primi un dosar cu toate informaiile despre vila, harta zonei respective
etc.
3.7. Costurile de nceput
Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi
transforma propria locuina in vila agroturistica. Deci costurile fazei de debut ar include
acele cheltuieli determinate de mrirea suprafeei casei, crearea unor condiii civilizate de
cazare sau extinderea facilitailor existente, amenajarea camerelor si anexelor, alte
imbunatatiri (dotri grupuri sanitare, sistem de nclzire etc.).
65

Fata de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demarrii unei afaceri in turismul
rural ca fiind reduse, mai cu seama avnd in vedere posibilitatea realizrii unora sau tuturor
acestor lucrri cu forte proprii sau cu mana de lucru locala, foarte ieftina.
3.8. Pregtire i calificare
In cadrul serviciilor turistice in general si in situaia turismului rural in particular, exista doua
mari categorii de elemente care determina succesul sau eecul afacerii: pe de o parte dotrile
(construcia, finisrile, echipamentele, mobilierul etc.), iar pe de alta parte calitative
personalului (amabilitate, politee, discreie, disponibilitate).
Acestea din urma sunt elementele pe care trebuie insistat, deoarece nu costa (sau costa infinit
mai puin dect dotrile sofisticate) si de multe ori au rolul decisiv in mulumirea sau
insatisfacia turistului.

3.9. Cadrul legal

Prin Ordinul preedintelui Autoritatii Naionale pentru Turism nr. 61/27 aprilie 1997 toate
unitile din turismul rural trebuie sa ndeplineasc anumite condiii, in funcie de confort,
pentru a fi omologate si clasificate (pe margarete).

3.10. Management si organizare

Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este si unicul asociat, Dima Andreea,
absolventa a Facultatii de Management Agroturistic si Alimentaie.
In fata autoritatilor de stat, teri si in justiie, societatea e reprezentata de contabilul angajat
ca si colaborator, deoarece are toate competentele necesare pentru a aciona in numele
societatii. Totodat el poate aciona pentru a autoriza actele si operaiunile de gestiune si
orice acte de dispoziie. Managerul deschide conturi in lei si in valuta si poate utiliza
fondurile financiare ale societatii.

66

3.11. Organizare
Aa cum s-a menionat anterior, personalul Vilei ,, Neacu Vasile e format din :
-un manager
-un buctar
-o menajera
-un ghid pentru drumeii, olrit etc.
Maria Vioara, buctar sef in vrsta de 55 de ani cu peste 30 de ani experiena in domeniu.
Marinica Mo, in vrsta de 50 de ani, fost pdurar, va asigura drumeiile si tot ce tine de
divertisment in cadrul acestei pensiuni deoarece cunoate foarte bine zona, s-a nscut si a
trit in acest sat si in consecina cunoate istoria si tradiiile specifice locului.
Rodica Dumbrava, in vrsta de 50 de ani, menajera.
Mesele se vor servi de 2 ori pe zi. Orele de servire ale mesei sunt : mic dejun ora 08.00
10.00 si cina la ora:18.00 20.00 cu posibilitatea adaptrii in funcie de durata drumeiilor
sau a programelor ce se desfasoara in cadrul vilei sau in zona. Meniul va fi ales de ctre
turiti in momentul in care se va face rezervarea. Acetia vor alege din lista de meniuri
felurile de mncare.
Pentru doritorii de drumeii, exista mai multe trasee, ramane sa aleag fiecare in funcie de
preferine.
3.12. Plan financiar
Investiia iniiala va fi :
Nr.Crt.

Denumire investiie

Valoare (RON)

1.

Dotri dormitoare 8 paturi, 4 dulapuri, 4 mese, 8 scaune, 4

cuiere, 4 veioze, 4 aparate radio si Tv)
20.000

2.

Amenajri si dotri 4 bai

9600

3.

Amenajare living

800

Total

30400

Costul alimentelor care trebuie cumprate pentru asigurarea mesei si consumabilelor pentru
turiti se ridica la 30 lei pe zi per turist.
Pentru realizarea unui site web, firma va aloca suma de 1500 de lei. Celelalte activitati de
promovare vor costa 1500 de lei.

67

68