Sunteți pe pagina 1din 50

ISTORIA BUCOVINEI - UN HRISOV DESPRE "TARA CODRILOR DE FAGI"

Duminic, 19 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font
size increase font size Print Email
O parte din Bucovina (nordul) face astazi parte din regiunea Cernauti, Ucraina.
Teritoriu locuit de romani din cele mai vechi timpuri, el a facut parte din voievodatul
Moldovei, apoi anexat de Austria in 1775, unit in Romania Mare la 15 / 28 noiembrie
1918, ca dupa cel de-al doilea Razboi Mondial partea de nord sa fie ocupata de
U.R.S.S., devenind, dupa destramarea acesteia, parte a Ucrainei (regiunea
Cernauti).
Referitor la "Dulcea noastra Bucovina, mentionam existenta unui hrisov datat 30
martie 1392 si scris in cancelaria lui Roman I, Domn al Moldovei (1391-1394). In
document se vorbeste despre o danie facuta de voievod unui viteaz de-al sau in
stravechiul pamint romanesc al Bucovinei.
Citam unele extrase din acel hrisov:
"Marele singur stapinitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman-voievod, stapinitor
al Tarii Moldovei, de la Munte pana la Mare. Am dat slugii noastre, Ionas Viteazul,
pentru credincioasa lui slujba, trei sate pe Siret ... Numele satelor: Clorsaceuti si
Vladimirauti si Bucurauti. Iar hotarul lor: din jos de la Maresauti, valul care este de-a
curmezisul campului pina la Siret, apoi de cealalta parte a Siretului la capatul de jos
al poienii...si de acolo drept la Bucovina (s.a.) la o movila si de acolo pe marginea
Bucovinei in sus, pina la hotarul Serbescului... de acolo peste Siret pina la Bucovina
cea mare, de unde iese drumul de la Dobrinauti la capatul cimpului si de acolo pe
marginea Bucovinei pe deal la vale...
S-a scris cartea in anul sase mii noua sute deplin (= 1392 - n.a.) in luna martie, in
30 de zile, in cetatea noastra a lui Roman Voievod."
Sursa: Balan, Teodor, NOUI DOCUMENTE CAMPULUNGENE, Tipografia "Mitropolitul
Silvestru", Cernauti, 1929

ist1
Ne aflam, asadar, in fata unui hrisov de o valoare istorica de exceptie. In el se fac
referiri concrete, pentru prima data intr-un document scris cunoscut de noi, asupra
unor elemente de toponimie din Tara de Sus, si anume la Codrii Bucovinei. In toate
cele patru locuri din hrisov in care sunt pomenite bucovinele ca repere menite sa
delimiteze dania facuta de voievod slugii"(slujitor - n.a.) sale este vorba de
substantive comune, prin ele desemnindu-se zone paduroase, in care arborele cel
mai raspandit era fagul.

Ceea ce se consemneaza in document prin expresiile de bucovine" mai mici si prin


bucovina cea mare reprezinta, in fapt, parti concrete din codrii seculari din Tara de
Sus, din Bucovina romanilor, asupra carora domnitorii Moldovei aveau dreptul sa
dispuna de ele asa cum credeau de cuviinta: sa le mentina in proprietatea domniei
sau sa le daruiasca celor care si-au slujit cu vrednicie tara.
Revenind la dania primita de Ionas Viteazul prin hrisovul redactat de cancelaria lui
Roman I exact acum 615 ani, este limpede pentru oricine ca omul de rind, din
popor, va fi intrat in posesia unor paminturi roditoare din lunca Siretului, dar si a
unor zone impadurite din codrii Bucovinei. Cum vor fi aratat acele parti de pamant
romanesc, nu avem informatii concrete. Stim insa cum arata dulcea noastra
Bucovina dintr-o insemnare, facuta mult mai tarziu, a ofiterului german Schneider
von Weismanthel, aflat in slujba regelui Carol al XII-lea al Suediei (1697-1718):
"Padurile de fag ce sint fara seaman (numite pe romaneste Codru - Koder, iar pe
slavoneste Bukovina) - nota germanul- strabat tara (Moldova - n.a.) de-a lungul si
de-a latulCodru incepe de la Nistrumerge spre Chisinau, Iasi si Birlad pina la
granita cu Transilvania, apoi de-a lungul acesteia pina spre Neamt, Suceava, pina o
ia din nou de-a curmezisul pe sub Cernauti si Hotin pe NistruNu este nici o alta
esenta de lemn in aceasta padure de fagMai cresc cei mai frumosi meri, peri,
pruni, ciresi, nuci, aluni si alti asemenea pomi fructiferi. Mai creste aici si multa vita
salbaticaLocuitorii mai tin in aceasta padure multe milioane de albine, multumita
carora tara este plina de miere si, ca sa spun altfel, prin ea curge, intr-adevar,
laptele si miereaIntr-un cuvint, aici nu se duce lipsa de nimic, incheie ofiterul
german.
Nu este de mirare ca un tinut romanesc atat de frumos, de bogat si de binecuvintat
de Dumnezeu, cum este Bucovina, avea sa starneasca, in atatea si atatea randuri,
poftele hraparete ale imperialilor, fie ca acestia erau de sorginte habsburgica, fie ca
erau rusi. Dar in ciuda tuturor vicisitudinilor istoriei, Bucovina romaneasca, atestata
pentru prima data documentar in urma cu peste mai bine de 6 veacuri, a continuat
si continua sa ramana pentru poporul nostrum un pamant stramosesc, asa cum se
consemneaza, de altfel, si in hrisovul emis de voievodul Roman I la data de 30
martie 1392. Scria parca anume pentru a dainui peste timp, documentul la care neam referit are urmatoarea incheiere: Iar pentru taria acesteia si pentru pomenire,
am poruncit sa se atirne pecetea noastra cea mare, ca sa nu fie clintita, aceasta,
niciodata in veac.
(Sursa: Colonel (r) Cristache Gh., Doctor in istorie, Romania Mare, 2 februarie 2007)

Legende
LEGENDA DORNEI
Luni, 20 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font size
increase font size Print Email

Batranii povestesc in legatura cu numele de Dorna a orasului urmatoarea legenda.


Dragos Voda, "descalecatorul" Moldovei a venit sa vaneze in partile noastre. Aici a
intilnit o fata frumoasa ca o zana, cu par balai si cu numele de Dorina. Dragos a
plecat la vanatoare si intr-o padure deasa i s-a aratat o caprioara pe care a inceput
sa o urmareasca. Caprioara iute de picior, a scapat insa mereu de sagetile
vanatorului, dar ostenita, s-a oprit pentru o clipa sa-si traga sufletul langa un brad
cu trunchiul gros.
Dragos a intins arcul si a tras. De dupa copac s-a auzit un tipat omenesc de durere
si caprioara a facut un salt, dupa care s-a pierdut in padure. Dragos s-a apropiat de
brad si a vazut ca in locul caprioarei o ucisese pe frumoasa Dorina.
Plin de remuscari Dragos a inmormantat-o chiar pe locul unde fusese ucisa si in
amintirea ei a botezat locul si raul din preajma Vatra Dornei, devenita in timp Vatra
Dornei de azi. Pe fata o chema Dorina, asa cum se numesc si astazi multe fete din
partea locului si sunt alintate de cei apropiati Doruta sau Dorna.

PIATRA STANOAIEI
Luni, 20 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font size
increase font size Print Email
Stanoaia era o femeie frumoasa. I se spunea asa de cand se luase cu barbatul sau,
care facea parte dintre cei de-ai lui Stan, familie mare de oameni de isprava. Isi
facusera casa pe Dealul Vultur, chiar sub poalele padurii, aproape de culme si, cu
timpul, cumparasera, pe rand, falce dupa falce, pamantul ce se intindea de la casa
lor pana in vale, pe malul Bistritei, la piatra neagra ce statea infipta in malul drept al
raului vijelios. Aici malul era inalt, chiar mai inalt decat piatra.
Stanoaia si barbatul ei erau harnici si anii le adusesera in ograda multe vite, incat
abia daca dovedeau cu munca. Odata cu venirea fiecarei primaveri, dupa Sfintele
Paste, Stanoaia ramanea sa se ingrijeasca singura de copii si casa pana toamna,
fiindca barbatu-sau pleca in munti cu oile, caprele si vacile sa le pasca pe saturate.
Asa se face ca-ntr-o primavara Dumitru pleca urcand Barnarelul catre Giumalau,
incet, cantand din cimpoi, alaturi de ajutoarele sale, bucurosi ca soarele incalzea
bine pamantul, iar iarba crestea cu repeziciune, spre fericirea animalelor care
pasteau din mers, ici-colo, smocurile de fire fragede.
Zilele trecura si femeia ramasa acasa nu mai avu nici o veste de la barbatul sau.
Abia cand toamna colora in foc codrul, cand ceilalti ciobani coborara cu turmele,
Stanoaia intra la banuieli. Degeaba intreba in dreapta si-n stanga, nimeni nu
vazuse turma si nici pe Stan si oamenii lui.

In fiecare seara, femeia, cu durerea in suflet, cobora pana deasupra pietrei ce avea
sa-i poarte numele, aprindea o lumanare si se ruga Maicii Domnului sa-i aduca
barbatul acasa. Privea coasta muntelui de dincolo de apele Bistritei cu speranta in
suflet, si iar aprindea o lumanare, si iar se ruga in genunchi, cu lacrimi in ochi.
Asa se facu, ca-ntr-o seara, cand tocmai cazuse prima zapada, femeii i se paru ca
desluseste o umbra, in lumina lunii, pe coasta muntelui. Umbra cobori Barnarelul,
apoi o lua prin lunca Buliceni, de-a dreptul spre luminita ce se zarea deasupra
pietrei.
- Dumitre, Dumitre! striga femeia.
El ii facu din mana si trecu impleticindu-se prin apele scazute ale Bistritei pe malul
pe care draga sa il astepta. Abia cand ajunse langa ea, vazu biata femeie cat de
bolnav si de slab era barbatul ei. Il duse acasa. Saptamani in sir il trata cu fel de fel
de leacuri babesti pana il facu bine. Rana de la cap se vindeca, lasand in loc o
cicatrice rosiatica. Dumitru isi amintea ca prin ceata cum, intr-o noapte ploioasa, in
stana lor navalise o ceata de talhari. Unul il lovise cu o bata in cap si, crezandu-l
mort, il lasase in plata Domnului. Cand Dumitru isi veni in fire, stana era pustie.
Mintea lui se intunecase. Nu isi aducea aminte nimic, nici macar cine este. Rataci o
luna de zile prin paduri. Intr-o seara ajunse pe culmea unui munte. Vazu jos, la
poale, o apa curgand repede, iar intr-un mal inalt o piatra neagra si deasupra ei o
luminita. Atunci mintea lui parca se trezi din somn. Piatra i se paru cunoscuta. O
porni in graba intr-acolo. Cand ajunse pe malul apei, se auzi strigat de o voce draga:
Dumitre, Dumitre!.
Omul duse mana la cap si apasa usor cu degetele cicatricea. Avusese noroc, mult
noroc ca scapase cu viata. In semn de recunostinta, in fiecare sambata cobora
muntele impreuna cu nevasta-sa si, in locul unde ea se rugase Maicii Domnului,
acolo, deasupra pietrei, aprindeau lumanari aducand multumiri Sfintei Marii si
pomenindu-i pe cei care il insotisera cu turma in munti si care ramasesera acolo
pentru totdeauna.
Sute de ani vor trece de la aceste intamplari, dar pentru a nu fi uitate, satenii vor
boteza piatra uriasa, martora a zbuciumului acestei femei credincioase, Piatra
Stanoaiei.
PIATRA LUI TOADER
Luni, 20 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font size
increase font size Print Email
Batranul isi facu mana streasina la ochi si privi spre soare.
- E amiaza, Toadere, spuse.
Toader se sprijini in coasa, apoi duse si el o mana la ochi.

- Da, tata.
Se apleca si cu o mana de iarba sterse fierul coaselor.
- Fiule, adu caii! Maine-i duminica si, parca spuneai ca mergi cu Ana la hora-n sat,
spusebatranul.
- Da, tata.
- Atunci, hai sa mergem! Trebuie sa te speli, sa te gatesti.

Toader se indrepta spre caii ce pasteau la marginea padurii. Batranul stranse


lucrurile si le baga in traista, apoi lega coasele. Imbraca bundita peste camasa uda
de sudoare. Auzi un chiot, apoi un ropot de copite. Se-ntoarse. Toader venea in
galop peste iarba cosita. In spatele lui alerga celalalt cal.
Descaleca dintr-o saritura.
- Stai, tata, sa te ajut!
Facu mainile caus, iar batranul, dupa ce isi infunda o opinca in palmele fiului sau, se
salta icnind pe cal. Toader ii dadu traista si coasele. Batranul si le lega la spate de
saua calului.
Toader se apleca si culese repede un buchetel de flori pe care-l strecura in san, apoi
ridica de pe iarba tolba cu sageti si arcul.
Dintr-un salt incaleca pe murgul sau.
- Gata, tata?
- Da, baiete.

Pornira la pas si urcara fara sa schimbe nici o vorba pana in varful muntelui. Jos, la
poale, Bistrita sclipea in soare. Serpuia printre munti strecurandu-se printre salcii si
arini. De-o parte si de alta a apei, casele erau raspandite peste tot pana sub padure.
Acesta era satul lor: Dorna. Nu se vedea tipenie de om. Toti erau sus, in munti, la
coasa.
In dreapta se vedeau cateva turnuri ale targului Vatra Dornei. Toader privi Bistrita si
banui ca multe din sclipirile apei se datorau pastravilor ce sareau dupa musculite.
Trase adanc aer in piept de parca ar fi vrut sa simta mirosul pestelui, dar in nari
avea inca parfumul florilor de munte si al ierbii proaspat cosite.
- Ce frumos se vede totul, nu-i asa, tata?

- Da, raspunse batranul, si-si scarpina barba alba.

Incepura sa coboare cu grija muntele; caii se puteau rani in varfurile ascutite ale
pietrelor. Pe sub sprancenele stufoase, tatal isi privea fiul. Ii placeau pletele lui
negre rasfirate in vant si umerii lati si vanjosi. Era frumos si bine legat. Nu era de
mirare ca Ana, cea mai frumoasa fata din sat, il alesese pe el de barbat. Ana era
neintrecuta in cusutul iilor. N-o luau niciodata la fan. O lasau acasa sa
lucreze.Batranul era tare mandru de nora lui, dar si de Toader, pe care-l invatase cu
munca si cu greul de mic, de cand ramasese fara mama. Au avut intotdeauna
animale pe langa casa si-a fost mereu multa treaba de facut. Toader era harnic.
Primavara, cum dadeau ploile si se umfla Bistrita, pleca cu plutele spre satele din
campie. Acolo vindea lemnele si se intorcea cu porumb si cu chimirul plin de arginti.
In tot restul anului nu mai pleca de acasa. Impreuna cu Ana si cu tatal sau ingrijeau
animalele. Vara coseau si faceau fanul. Uneori pescuiau. Toamna coborau oile de la
stana. Iarna vanau. Misunau multi lupi si ursi prin muntii acestia si faceau multe
stricaciuni la oi si vite. Toader era tare priceput in punerea capcanelor si manuirea
arcului. Auzira carait de pasari. Privira intr-acolo. Sub un brad, doua gaite se certau
zdravan. Galceava stranse cateva cotofene care se uitau curioase.- Asa-i si la
oameni, Toadere, spuse batranul, doi se cearta pentru cine stie ce lucru de nimica si
o gloata pierde vremea cascand gura. Toader rase. Privira iarasi muntii. Se vedeau
mogaldete coborand la vale. Oamenii se intorceau de la coasa.

Un calaret trecea grabit Bistrita si le facea semn cu mana.


- Ce-o fi vrand sa spuna, tata?
- Nu stiu, dar cred ca ceva nu e bine.
Indemnara caii la trap. Gandul lui Toader fugi catre Ana. Incet, incet il recunoscura
pe calaret. Era unchesul sau, Ilie. Acesta se opri langa ei gafaind, cu fata rosie de
goana.
-

Alearga, Toadere! Turcii ti-au furat-o pe Ana, spuse intr-un suflet.

- Cand? intreba Toader, tresarind.


- Acu, inaintea amiezii.
- Cati erau?
- Doi.
- Incotro s-au dus?

- Pe malul Bistritei. Aveau cai buni, dar obositi.

Toader, fara sa mai intrebe ceva, smuci fraul calului si o lua la galop spre Cheile
Zugrenilor, locul unde se strangeau apele de hait si se faceau plutele. Se gandi ca
plutasii o cunosteau pe Ana si or s-o scape din mana turcilor. Isi aduse aminte, apoi,
ca toata lumea mersese la coasa saptamana asta.

- Mai repede, murgule, mai repede! striga el, aplecandu-se spre urechea calului.
Cal si calaret treceau acum ca vantul printre copacii razleti de pe malul apei. Dupa
ultima cotitura a Bistritei incremeni. Apa curgea involburata printre portile deschise
ale barajului de stanci. Se apropie si vazu caii turcilor. Unul isi spulbera puterile
incercand sa se ridice in picioare, iar celalalt se tara spre apa, insetat. Erau plini de
spume. Toader intelese ca turcii reusisera sa ajunga aici cu multa greutate si ca
plecasera mai departe cu o pluta. Se gandi ca cel mai bun lucru de facut era sa le
iasa in cale turcilor pe un drum ocolit si sa-i astepte. Nu puteau fi prea departe, iar
pluta nu-i ducea prea repede. Isi indemna murgul si urca in varful muntelui. Hat in
vale zari pluta. Se hotari: stia unde sa-i astepte pe turci. O lua de-a dreptul peste
munti si ajunse pe o creasta golasa. Privi in jos si vazu Bistrita ingustata stransa de
muntii apropiati. Acest loc se va numi Toance. Aici se hotarase Toader sa-i astepte
pe turci, dar mai intai avea de facut o alta treaba. Alese din ochi o stanca mare si se
propti cu umarul in ea.
- Hai, murgule, ajuta-ma!

Calul se intoarse cu spatele spre stanca. Isi propti picioarele din fata in pamant iar
pe cele din spate in stanca si, la un chiot al lui Toader, impinsera amandoi cu putere.
Stanca se urni, apoi se rostogoli cu zgomot la vale, rupand totul in calea ei, pentru
ca, in cele din urma, sa se prabuseasca in apele tulburi, improscand in jurul ei cu
pietre mari, rupte din ea sau luate de pe coa sta muntelui in goana ei nimicitoare.
De acum inainte numai plutasii foarte priceputi vor reusi sa treaca de locul acesta
primejdios, se gandi Toader, apoi incaleca si cobori muntele. Privi la ce mai
ramasese din uriasa stanca: un coscogiamite pietroi infipt aproape in mijlocul apei.
Luandu-si arcul si sagetile, intra repede in apa vijelioasa si inota pana la marea
piatra. Dintr-un salt se urca pe ea si astepta pitit. Facu un semn cu mana, calului, iar
acesta se intinse la pamant. Dupa un timp auzi zgomot de lemne ce se loveau intre
ele. Toader ridica putin capul si vazu pluta ce se apropia lin. In fata, la carma, turcii
priveau ingroziti locul ce se ingusta si pietrele ascutite ce ieseau din apa. In spatele
lor, Ana, legata cu o franghie groasa, plangea.

Toader ii mai lasa putin sa se apropie, apoi se ridica brusc in picioare si slobozi o
sageata. Un turc facu, impleticindu-se, cativa pasi, dupa care se prabusi in apa,
mort. Celalalt se repezi sa-si ia arcul si sagetile, dar a doua sageata plecata din
arcul lui Toader ii strapunse gatul.

Cazu cu fata in jos. Toader astepta ca pluta sa se apropie de piatra si, cand era la un
pas de ea, sari sprinten, taie legaturile Anei, o lua in brate, alerga si dintr-un salt
ajunse iarasi pe piatra. Erau scapati de primejdie. Atunci auzira un zgomot
infricosator. Lemnele plutei se sfaramau de pietrele ascutite ce ieseau din valuri. In
cateva clipe totul disparu in Bistrita-nspumata si salbatica. Toader se intoarse spre
Ana si-i cuprinse mijlocul subtire. Cu ochii in lacrimi ea il saruta fericita. El isi baga
mana in san si scoase buchetelul de flori. Ana si-l prinse in par, apoi isi lasa capul pe
pieptul lui.
Acestei pietre, pe care-i asteptase Toader pe turci si pe care statea acum cu Ana
lui draga, oamenii ii vor spune Piatra lui Toader.

Si acum sta acolo in apele repezi ale Bistritei, la Toance, marturie a vitejiei lui
Toader.
HAGIGADAR - BISERICA DORINTELOR
Luni, 20 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font size
increase font size Print Email
Visul celor doi frati armeni
La capatul dinspre Falticeni al Sucevei exista o manastire unde, spun oamenii, toate
visele se indeplinesc. Chiar asa se si numeste: Hagigadar, Biserica Dorintelor.
Drumul catre aceasta veche manastire trebuie parcurs in tacere. Obiceiul este ca,
de oriunde ai pleca, pana acolo e bine sa nu rostesti nici un cuvant, daca vrei ca
dorinta sa-ti fie ascultata. E bine sa te rogi tot drumul, cu privirea in pamant, sa te
rogi dupa priceperea ta, ocolind grijile si gandurile negre, si, oricine te-ar striga, sa
nu intorci capul. Caci nici un drum nu e prea lung ori prea scurt pentru a ajunge la
Biserica Dorintelor cu inima curata.
Dealul lui Bulai, adica locul unde e urcata manastirea, pare a fi pe de-a-ntregul
chibzuit de Dumnezeu. Tot relieful domol dimprejur s-a straduit sa ridice in mijloc o
colina inalta, impresionanta prin conicitate, stapanind cu semetie toate departarile.
Inainte vreme, pe acest varf de deal era doar un biet paraclis din lemn, negru,
salbatic, parasit de oameni. Era anul 1512, cand doi frati armeni, pe nume

Donavakian, renumiti negustori de vite, si-au oprit turmele pe aceste pamanturi


binecuvantate, hotarand sa innopteze langa bisericuta de pe culme. Cei doi au urcat
la paraclis si s-au rugat mult. In acea noapte, au auzit ingerii cantand si amandurora
le-a aparut in vis Maica Domnului, care le-a spus: Va binecuvantez sa va izbuteasca
negotul, si familiile voastre sa traiasca in bunastare. Dar daca va fi asa, va cer ca
atunci cand va veti intoarce pe locul acesta sa ridicati o manastire cu hramul
Adormirea Maicii Domnului. Si afacerile au mers mai bine decat oricand.
Intorcandu-se de la Beci (Buda), fratii Donavakian au ingenuncheat iarasi pe colina
binecuvantata, construind aici, cu post si rugaciune, o manastire din piatra,
fortificata, pe care au numit-o Hagioigadar (in limba armeana: hagiu - dorinta,
gadarel - a implini).

Canonul urcarii in genunchi


Cine stie de cand s-a impamantenit credinta ca dealul trebuie urcat numai in
genunchi si ca biserica trebuie sa fie inconjurata, tot in genunchi, de trei ori... E
ianuarie, vreme ploioasa si rece. In fata dealului, oamenii stau o clipa in reculegere,
apoi fac sfanta cruce, de mai multe ori, pana la pamant. Isi sufleca pantalonii, se
asaza in genunchi si urca incet, prin zloata, catre culme. Chiar daca nu sunt mai
mult de o suta de pasi, aceasta ascensiune dureaza aproape o ora. Se tarasc de-a
busilea, cu ochii inchisi si fruntile in pamant, miscarile sunt lenese, amortite, din loc
in loc se opresc, se roaga si saruta dealul, de parca ar fi viu. Nimeni nu priveste in
sus. Intreg povarnisul e presarat cu faclii. Flacari tremurande, palcuri de lumanari
ferite de vant in niste scobituri ca de cartita, oameni si lumini urca spre cer intr-un
ritual delirant, dealul e asaltat de spinari suitoare. Doamne, bietii oameni,
suspina cineva.
Se spune ca versantul dinspre rasarit ar fi erodat de genunchii milioanelor de
credinciosi care l-au tot urcat ani de-a randul. O ceata uda, cenusie ii impresoara pe
cei ajunsi sus, la portita ingusta din zidul ruinat. La fel de incet, pornesc cu totii sa
inconjoare biserica de mult inchisa. Doar joia si vinerea, cate o ora pe zi, preotul
armean Azad Mandalian vine de la Suceava, o deschide si oficiaza slujbe.
Majoritatea credinciosilor n-au vazut vreodata biserica pe dinauntru si nimanui nu-i
pasa ca e un lacas de inchinaciune al armenilor, de vreme ce armenii sunt tot
ortodocsi, ca si ei. Acum ploua de-a binelea, apa se prelinge pe zidurile seculare,
spaland cateva dare de sange de pe bordura de ciment imprejmuitoare. O femeie sia ranit genunchiul, dar continua sa inainteze, sprijinindu-se de peretii bisericii, dupa
ceilalti. In cele patru zari - pe laterale, la altar si la apus - oamenii zabovesc minute
in sir, rugandu-se cu lacrimi, le poti vedea buzele miscandu-se, implorand soptit
mila Domnului. Apoi oamenii se intorc acasa pe cealalta poarta a manastirii - una
mare si larga -, coborand impreuna drumul pietruit. Dupa lungul si istovitorul canon,
chipurile lor devin senine si fericite.

Obiceiuri
PASTELE
Luni, 20 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font size
increase font size Print Email
Un alt moment semnificativ - Sarbatoarea Pastilor sau invierea Domnului marcheaza
si inceputul primaverii, cu pregatiri deosebite de curatenie in casa si Tn gospodarie,
cu focuri purificatoare.
Femeile pregatesc din timp oua rosii sau inchistrite, cozonaci, pasca, miel, unt, cas
asezate in cosuri speciale, pascarite, acoperite cu cele mai frumoase stergare, care
sunt duse la biserica pentru a fi sfintite in dimineata invierii.
Momentul invierii este marcat prin impuscaturi, odinioara cu sacalusurile (un fel de
tunuri mici cu praf de pusca).
in ziua de Pasti se organizau jocuri de oina, tinerii trag clopotele pentru a avea spor
in timpul anului. A doua si a treia zi de Pasti se organizau hore la care participau
tinerii imbracati in cele mai frumoase costume populare, lucrate in timpul iernii.
Acestea erau adevarate parade alefrumusetei si elegantei costumelor populare.
In unele localitati, la Pasti se inaugura scranciobul, prilej de distractie pentru copii si
tineri.
Obiceiuri calendaristice de peste an sunt si hramurile bisericilor, devenite prilej de
intalnire a rudelor si prietenilor din alte localitati. Ziua hramului este ziua de sfintire
a bisericii, in majoritatea cazurilor o sarbatoare crestina, zi in care, dimineata se
oficiaza liturghia care era urmata de ospat in curtea bisericii. Acum, ospatul se
desfasoara la casa fiecarui gospodar care are invitati. Dupa ospat, tinerii, imbracati
in frumoase costume populare, participau la hora satului(stransurain zona Radauti).
Hramurile si horele sunt prilejuri de cunoastere intre oameni, de a lega prietenii,
deaintemeianoi familii. Invitatiile la hram sunt reciproce.
Dintre toate hramurile Bucovinei, cele mai renumite sunt cele de la Suceava, de
Sfantul loan sau Sanzaiene si cel de la Putna, de Adormirea Maicii Domnului sau
Sfanta Maria Mare, care si-au pastrat caracterul profund religios si national. La
acestea, unde rolul cel mai importantil are serviciul religios savarsit de un sobor de
preoti si ierarhi ai locului si invitati, participa zeci de mii de credinciosi din aproape
toate zonele locuite de romani.

TRADITII DE IARNA
Luni, 20 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font size
increase font size Print Email

Practicarea vechilor obiceiuri in Bucovina este strans legata de datele unor sarbatori
din calendarul crestin, cum ar fi Craciunul, ziua Sfantului Ioan Botezatorul , Invierea
Domnului si altele, sporindu-le semnificatiile.
Cele mai spectaculoase sunt sabatorile de iarna. Intre 24 decembrie si 7 ianuarie, la
vreamea trecerii anului vechi si inceputul celui nou, se desfasoara o gama bogata si
variata de manifestari artistice cu folclor literar, muzical, si corgrafic, cu o bogata
recuzita.
De secole, in prag de an nou, bucovinenii transfigureaza prin masti si jocuri
indeletnicirile zilnice, momentele cele mai importante din viata omului (nasterea,
casatoria, moartea), ironizeaza prostia si uritul, critica asupritorii si lauda gospodarii
de seama ai comunitatii.
O data cu trecerea anilor, masca traditionala bucovineana a devenit obiect de arta
si, desi unele semnificatii stravechi au inceput sa dispara din constiinta creatorilor
contemporani, s-au pastrat, in mod aproape miraculos, structurile plastice ale
fiecarui tip de insemne ceremoniale. Ceata mascatilor prezenta, in seara de ajun a
Anului Nou, a mastilor pe ulitele satelor bucovinene nu este determinata doar de
sensul carnavalesc al petrecerii, ci are o motivatie mult mai profunda, convingerea
ca respectind si ducind mai departe obiceiurile strabunilor, oamenii vor avea parte,
in anul care vine, de holde imbelsugate si livezi rodnice, de sanatate si putere. In
satele bucovinene se obisnuieste ca in ziua de ajun a Anului Nou pe ulite sa umble
mascatii, intr-o singura ceata, denumita diferit de la o asezare la alta: partie, banda,
malanca, hurta etc. Ceata reuneste toate personajele mascate, ursul, capra, caiutii,
cerbii, uritii, frumosii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. Dupa lasarea serii,
ceata cea mare se farimiteaza, iar bandele rezultate incep sa mearga din casa in
casa, pina la rasaritul soarelui, atunci cind Anul Nou isi intra in drepturi. Invierea
ursului reda metaforic succesiunea anotimpurilorUnul dintre cele mai impunatoare
personaje din Bucovina este ursul. Cultul ursului este mostenit de la geto-daci, care
considerau acest animal ca fiind sacru. De altfel, chiar numele lui Zalmoxis este
derivat de la blana de urs, "zalmos! " insemnind chiar blana de urs."
La Gura Humorului s-a pastrat obiceiul ursului de paie. Cel care se mascheaza in urs
de paie este imbracat in ajun de Anul Nou cu fringhii care au fost rasucite din paie
de griu sau secara. El insoteste ceata ursului in toata noaptea de Anul Nou. In
dimineata de Sf. Vasile se obisnuieste ca aceste fringhii de paie de secara sau griu,
care se coseau pe haine, sa fie arse. Cei care joaca ursul nu au voie sa se dezbrace
pina la trecerea in noul an", ne spune Vera Romaniuc, directorul Muzeului Etnografic
Gura Humorului.
Pregatirea ursului se bucura de o atentie speciala in Bucovina. In zona Cimpulung
Moldovenesc, forma capului de urs se obtine intinzind o piele de vitel peste o
caldare metalica, in timp ce la Bosanci si Udesti se foloseste ca suport un schelet
metalic, peste care se asaza o blana de vitel sau de miel, dupa cum ne-a explicat

Maria Margineanu, director al Muzeului Etnografic al Bucovinei. De la git in jos,


corpul celui care se mascheaza in urs este acoperit cu blana, cusuta direct pe haine
sau cusuta ca un costum care se imbraca cu usurinta.
Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile animalelor intilnite in
cetele bucovinene. Ursii joaca la comanda ursarilor, tineri chipesi, imbracati cu
haine cit mai colorate, care poarta pe spate o mantie si pe cap au sepci de genul
celor militare, pe care sint lipite sfere impodobite cu oglinzi si globuri. Sub comanda
ursarilor, ursii joaca in cerc, se rostogolesc, lovesc pamintul cu picioarele si, intr-un
final, mor. Apoi invie miraculos, moment ce reda metaforic succesiunea
anotimpurilor, succesiune care, in credinta bucovineana, sta sub semnul acestui
animal, capabil sa invinga iarna si care stie cind vine, cu adevarat, primavara.
"Vindecarea" caprei simbolizeaza sosirea Anului NouUn alt personaj foarte raspindit
in cetele din satele bucovinene este capra, care se caracterizeaza printr-o vitalitate
excesiva, prin care reuseste sa capteze atentia asistentei. Asemanator cu capra, din
punctul de vedere al dansului si al costumului, este cerbul. Masca de cerb sau capra
se compune din cap, cu maxilar clampanitor si un trup realizat dintr-un covor sau o
patura. Un trofeu de cerb sau coarne de capra se regasesc in partea superioara a
mastii. Intre coarne se realizeaza compozitii decorative deosebite, la care se
folosesc margele, oglinzi, beteala, flori etc. Capra (sau cerbul) este insotita de
personaje care simbolizeaza ciobanii, mosnegi sau babe, precum si de dansatori in
costume populare. In cursul dansului caprei exista un moment in care animalul se
imbolnaveste si cade la pamint. Ciobanul intra in panica si poarta un dialog extrem
cu capra, dialog care, in unele localitati este chiar un descintec. Cit timp capra este
in agonie, membrii alaiului sint ingrijorati, dar o data cu insanatosirea animalului,
reapar bucuria si veselia. Acest moment din dansul caprei semnifica "moartea"
anului care tocmai se incheie si nasterea anului care vine.
Calul inlatura spiritele rele. In zonele sudice, in special ale Bucovinei, se intilneste,
la pragul dintre ani, dansul calutului. Profesorul Mihai Camilar, de la Muzeul
Etnografic Gura Humorului, ne spune: "In Bucovina, calutul apare in trupe separate,
de caluti, sau caiuti, ori in amestecuri cu alte animale. Cele mai frumoase obiceiuri
legate de caluti se intilnesc la Zvoristea, Dolhesti si Fintinele. Semnificatia este
aceeasi: de aparare a omului, a locuintei, de spiritele rele. Calul este animalul care
inlatura spiritele rele. La casele din Bucovina, la capatul grinzilor de la case sint
sculptate capete de cai pentru ca inlatura spiritele rele.
Profilul capului de cal este impodobit cu panglici, oglinzi, flori naturale sau
artificiale, o exuberanta de culori, o explozie de bucurie. "Bunghierii" si "uritii"Un
elemnet specific Bucovinei, in cadrul obiceiurilor de iarna, este bunghierul,
"frumosul" Anului Nou. Bunghierii sint intilniti sub forma de jandarmi in cetele de la
Udesti, de imparati la Bosanci, unde exista un joc, imparatii de Bosanci. "Ei sint o
parodiere a elementului austriac. La cumpana anilor, oamenilor le era permis sa se

revolte si sa critice sub aceasta masca. De fapt, bunghierii nu sunt niciodata


mascati, ei sint frumosii cetelor de la Anul Nou", spune Vera Romaniuc.

MOMENTE ALE VIETII


Luni, 20 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font size
increase font size Print Email
Momentele principale ale vietii omului sunt marcate de sarbatori deosebite.
Obiceiurile din ciclul vietii, cele referitoare la nastere, nunta, inmormantare sunt
cele mai importante prin unicitatea lor. Desi sunt legate de viata individului, acestea
au caracter colectiv, la ele participand membrii familiei, rudele, vecinii, prietenii.
Nasterea unui copil, urmata de botez si cumatrie este un eveniment important in
viata tinerei familii. De la nastere si pana la botez, chiar si dupa botez au loc practici
magice care erau exercitate de moasa, care urmaresc indepartarea raului de noulnascut si crearea cadrului pentru o viata buna a viitorului copilului. I se lega la mana
un fir de lana rosie care-l ferea de deochi. In prima scalda sau in cea de la cumatrie,
purificare prin apa, i se punea busuioc, ban de argint, flori, pentru a fi sanatos, iubit
de cei din jur, cu noroc.
Pentru a primi taina botezului, copilul trebuie sa aiba unul sau mai multi nasi care
sunt alesi de catre parinti. Acestia vin la cumatrie cu daruri, in special
imbracaminte, pentru finul lor.
Nunta este un eveniment important in viata omului datorita unor practici specifice
de rit de trecere la o noua viata, cea de familie. Acest eveniment este insotit de un
impresionant spectacol, ceremonial esential in cadrul vietii si culturii umane. Acesta
cuprinde mai multe momente de pregatire si desfasurare propriu-zisa a acestui
eveniment cat si festivitatea in sine, bogata in fast si culoare: haine de sarbatoare si
obiecte specifice: naframa, plosca, baltag, etc.
Un moment special il constituie "schimburile"; vornicelul mirelui aduce miresei
darurile: flori, pieptene, oglinda, tulpan, pantofi, iar mireasa ii trimite mirelui
darurile ei: camasa, brau, naframa. Acestea erau imbracate la cununie.
Un rol important il are luatul zestrei miresei inainte de nunta sau in ziua nuntii Lada
de zestre cu piese de port si tesaturi variate: scoarte, laicere, grindarase, perine
sunt purtate de vatajei in acompaniamentul muzicii, ce strigaturi si chiuituri,
incarcate in caruta si duse la casamirelui. in ziua nuntii mirii, fiecare la casa lui, isi ia
iertaciune de la parinti si de la celelalte rude si pleaca la cununie.
Inhobotatul miresei, schimbarea gatelii capului, din dimineata nuntii, marcheaza
trecerea miresei de la statutul de fata la cel de nevasta, moment cu reguli
traditionale prestabilite care nu pot fi inculcate.

Monumente istorice (Atractii)


CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI
Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font size
increase font size Print Email
Amplasata pe un pinten de deal, in partea de est a municipiului Suceava, construita
in timpul lui Petru I Musat (1375-1391). Constructia initiala, "fortul cetatemusatin",
are plan rectangular, prevazuta la capete si la mijlocul fiecarei laturi, cu turnuri de
aparare de forma patrata. In timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), in fata portii
se construieste un zid de protectie si se paveaza curtea interioara. Din porunca lui
Stefan cel Mare (1457-1504), cetatea este puternic fortificata prin construirea unui
zid incinta ce inconjoara vechiul fort. Zidul a fost construit in doua etape: inainte de
1476 s-a ridicat o "perdea" de ziduri cu grosimea de 1,5 m, avand la capete turnuri
de aparare, de forma patrata si o inaltime de aproximativ 15 m. Vechea intrare a
fost zidita si s-a construit o noua intrare, pe latura de sud, accesul in cetate
facandu-se pe un pod, parte fix, parte mobil. Inainte de 1497 s-a construit a doua
"perdea" de ziduri cu grosimea de cca. 2 m, avand turnuri de aparare lipite de zid.
Cetatea era inconjurata pe trei laturi, est, sud, vest, de un sant de aparare foarte
lat. In interiorul curtii se aflau incaperile domnitorului si familiei sale, ale slujitorilor
domnesti, ale ostasilor, depozite pentru alimente si munitii, camere de garda, un
paraclis cu peretii pictati, sala sfatului domnesc. In cetate functiona monetaria
Moldovei. Cetatea este atestata documentar la 10 februarie 1388.

CURTEA DOMNEASCA SUCEAVA


Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font size
increase font size Print Email
Se afla amplasata in perimetrul vechiului oras medieval, in zona "Sipote". Primele
constructii, o casa domneasca din lemn prevazuta cu pivnita, au fost realizate in
timpul lui Petru I Musat. In timpul domniei lui Alexandru cel Bun au fost refacute
constructiile din lemn si au fost ridicate din piatra, un zid de incinta si cateva cladiri
prevazute cu beciuri, pe latura de est. Aceasta cladire a dainuit pana in a doua
jumatate a secolului al XVI - lea, cand a fost distrusa de un incendiu.
Peste vechea casa domneasca s-a construit, din porunca lui Stefan cel Mare, un
palat de piatra prevazut cu pivnita. Curtea Domneasca de la Suceava avea forma
literei L. In timpul domniei lui Vasile Lupu, Curtea Domneasca a fost refacuta,
redandu-i-se vechea stralucire. Materialele scoase la iveala cu ocazia sapaturilor
arheologice, dovedesc faptul ca palatul voievodal a fost lucrat si impodobit cu mult
fast.

HANUL DOMNESC SUCEAVA


Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font size
increase font size Print Email
Este una dintre cele mai vechi constructii civile din oras si a fost ridicat in secolul
XV-XVI, intr-o zona a orasului medieval unde erau situate atelierele mestesugaresti,
pe locul unei constructii mai vechi.
Elementele de arhitectura moldoveneasca se pastreaza la parterul cladirii, cu ziduri
grose din piatra (tavane boltite, intrari in arc semicirculare, ferestre semianaltate cu
arcuri semicirculare, ferestre practicate in grosimea zidului, pardoseli de caramida).
Etajul nu are aceeasi vechime, fiind ulterior adaugat, cand aici a fost amenajat un
castel de vanatoare.
CETATEA SCHEIA
Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font size
increase font size Print Email
Amplasata pe creasta dealului Zamca, la o altitudine de 384 m, in nord - vestul
municipiului Suceava, construita in timpul lui Petru I Musat, avea forma unui romb,
cu ziduri groase de 3 m.
La fiecare colt se inalta cate un turn de aparare de forma rectangulara. In partea
estica, zidul era sprijinit de 3 contraforti.
A fost putin folosita, fiind apoi parasita, probabil din cauza alunecarilor de teren.

Muzee (Atractii)
MUZEUL NATIONAL AL BUCOVINEI
Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Muzee si case memoriale
Infiintat in anul 1900, din initiativa unor intelectuali suceveni, detinator, initial, al
unui patrimoniu restrans, rezultat din sapaturile arheologice incepute in anul 1895
la Cetatea de Scaun, muzeul si-a imbogatit de-a lungul timpului colectiile, si-a
amplificat si diversificat in permanenta activitatea. Dispune in prezent de valoroase
colectii arheologice, numismatice, fonduri memoriale si documentare, carti, reviste,
manuscrise, partituri, arme, uniforme, pinacoteca. Expozitia de istorie, din strada
Stefan cel Mare 33, reorganizata si deschisa in 1981, prezinta istoria Bucovinei, in
contextul istoriei nationale. Ideea fundamentala, consecvent prezenta pe parcursul
expozitiei, consta in sublinierea vechimii, continuitatii si unitatii elementului etnic
autohton de-a lungul tuturor etapelor de dezvoltare istorica a poporului roman, in
pofida tuturor greutatilor pe care le-a depasit de fiecare data, reusind sa creeze o

civilizatie caracterizata prin valoare, bogatie si originalitate. In acest context, sunt


puse in evidenta, evolutia stravechilor civilizatii care s-au succedat, in special a
civilizatiei geto-dacice, procesul de etnogeneza al poporului roman, factorii interni si
externi care i-au influentat dezvoltarea, de-a lungul secolelor. Un loc important il
ocupa, firesc, perioada medievala, prin faptul ca teritoriul judetului Suceava a
constituit vatra de formare a statului feudal independent Moldova, ca aici, se afla
primele trei capitale ale Moldovei, Baia, Siret si Suceava, de numele careia este
legata glorioasa domnie a lui Stefan cel Mare. Aici, a inflorit in epoca medievala o
remarcabila arta si cultura romaneasca a carei perenitate constituie o marturie a
geniului creator al poporului roman. Este prezentat momentul primei uniri politice a
Tarilor Romane, sub Mihai Voievod Viteazul in anul 1600, istoria acestor locuri de la
1775, cand partea de nord-vest a Moldovei a fost anexata de Imperiul Habsburgic,
moment in care acest teritoriu s-a numit Bucovina, pana la faurirea statului national
roman unitar, in anul 1918, precum si etapele de integrare a acestui stravechi
pamant romanesc in structurile statului roman.

OBSERVATORUL ASTRONOMIC SUCEAVA


Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Muzee si case memoriale
Situat intr-o cladire cu arhitectura specifica. Dotat cu aparatura moderna,
observatorul sucevean ofera publicului, spectacole de planetariu, ce prezinta
evolutia diurna si nocturna a stelelor si planetelor, observatii astronomice cu
telescopul, etc.

MUZEUL ETNOGRAFIC AL BUCOVINEI


Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Muzee si case memoriale
Expozitia de baza se afla situata la Hanul Domnesc. Cei care vor sa cunoasca mai
profund oamenii acestor locuri de legenda, vor gasi in salile expozitiei, materializate
in creatii populare de o autenticitate si frumusete artistica, ce tin de ocupatiile
traditionale, obiceiuri si datini, port si interior taranesc, dovada a perenitatii.
Reorganizata in anul 1982, expozitia prezinta tematic, cele sase zone etnografice
din judet (Suceava, Falticeni, Humor, Campulung Moldovenesc, Tara Dornelor si
Radauti), unitatea si diversitatea particularitatilor ornamentale, compozitionale
cromatice. Expozitia sintetizeaza capacitatea creatoare a locuitorilor acestei zone.

MUZEUL SATULUI BUCOVINEAN

Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font size
increase font size Print Email
Este in curs de amenajare si este situat in parcul Cetatii. Este alcatuit din case
originale, stramutate din diferite zone ale judetului Suceava si amplasate intr-un
cadru natural adecvat. Interiorul acestor case este amenajat traditional.

MUZEUL DE STIINTE ALE NATURII SUCEAVA


Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Muzee si case memoriale
Functioneaza intr-o cladire situata in Parcul Central al municipiului Suceava. Avand
ca baza un patrimoniu reprezentat de:esantioane de flori de mina, remarcabile prin
valoarea lor stiintifica, frumusete si culoare si nu in ultimul rand, prin diversitatea
formelor de cristalizare; o colectie deosebita de amprente foliare si fragmente de
trunchiuri pietrificate din principalele ere geologice; elemente de fauna cuaternara;
herbarul "Flora Bucovinei"; fauna Bucovinei bine reprezentata in Colectiile de
Ornitologie si Mammalogie; colectiile de gandaci de scoarta, malofage, viespi aurii,
ceramicide - facand parte din Rezerva entomologica. Aceasta expozitie are in
vedere doua aspecte importante: - Pamantul - o biologie geologica; - Padurea
bucovineana - comunitate complexa de viata si ecosistem polifunctional. Periodic, in
spatiul rezervat, se organizeaza expozitii temporare cu o tematica diversa.

CASA MEMORIALA "SIMEON FLOREA MARIAN"


Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Muzee si case memoriale
Situata in municipiul Suceava, Aleea Simeon Florea nr. 4, in casa care a apartinut
marelui folclorist. Reconstituie locul in care a trait si creat opere de referinta in
etnografie si folcloristica intre care: "Nunta la romani", "Inmormantarea la romani",
"Sarbatorile la romani", "Ornitologia poporana romana", etc. Aici exista o vasta
biblioteca, publicatii de specialitate, presa romaneasca din Bucovina, manuscrise de
la Simeon Florea Marian inca nepublicate: "Botanica poporala romana", "Mitologia
poporului roman", documente personale, fotografii de epoca, scrisori ale unor mari
personalitati ale vietii stiintifice si culturale romanesti, etc.

CASA MEMORIALA "MIHAIL SADOVEANU" FALTICENI


Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Muzee si case memoriale
"Casa din deal", de la nr. 68, de pe strada Ion Creanga, a fost construita dupa
planurile lui Mihail Sadoveanu, pe locul cumparat de la fiica farmacistului Carol

Vorel, vaduva inginerului Engel care construise drumul de fier Dolhasca - Falticeni.
Aici a locuit scriitorul intre anii 1909 si 1918. "Ajuns acasa, nu ma gandesc decat sa
ma reculeg si sa ma odihnesc", scria Sadoveanu in 1913.
CASA MEMORIALA "EUSEBIU CAMILAR" UDESTI
Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Muzee si case memoriale
In casa in care a copilarit Eusebiu Camilar si se retragea de multe ori sa scrie, este
amenajata acum casa memoriala. Prin obiecte, carti, mobilier, ziare, este redata
atmosfera in care a crescut si creat scriitorul. Anual, este organizat aici Concursul
National de poezie si proza scurta "Eusebiu Camilar - Magda Isanos".
MAI MULT...
CASA MEMORIALA "NICOLAE LABIS" DIN MALINI
Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Muzee si case memoriale
Inaugurat in decembrie 1975, Fondul Memorial-Documentar Nicolae Labis evoca
concret si sugestiv, cu ajutorul patrimoniului disponibil, personalitatea artistica si
umana a lui Nicolae Labis, semnificatia operei sale, contextul celor mai importante
momente care i-au marcat experienta si creatia. Expozitia cuprinde o serie de
documentare si acte personale sau de familie, documente literare, scrisori
particulare si acte oficiale care-l evoca pe poet, fotografii, reviste la care a
colaborat, aprecieri critice, manuscrise.
Vechi targuri si orase (Asezari)
SOLCA
Oraul Solca este aezat n partea central-estic a judeului Suceava, la poalele
estice ale Obcinei Mari, n depresiunea submontan Solca-Cacica. Localitatea se
situeaz la intersecia paralelei de 47 42' latitudine nordic cu meridianul 25 50'
longitudine estic, la contactul dintre Podiul Sucevei i Carpaii Orientali, la o
altitudine medie de 522 de metri i este strbtut de rul Solca, afluent de dreapta
al Sucevei.

BROSTENI
Brosteni este un oras in judetul Suceava,situat in partea de sud-est a bazinului
Dornelor, pe cursul mijlociu al Bistritei si are in componenta satele: Brosteni,
Darmoxa, Haleasa, Holdita, Cotargasi, Frasin, Holda, Lungeni, Pietroasa.

Principalele cai de acces, DN 17 B Vatra Dornei - Piatra Neamt si DJ 173 Brosteni Darmoxa - Vatra Dornei, artera de circulatie cu variante prin Dragoiasa si Paltinis se
intersecteaza in centrul tanarului oras.

FALTICENI
Orasul Falticeni s-a constituit pe locul unor stravechi asezari rurale. Satul Soldanesti,
actualul cartier de est este atestat in 1384. Satul Fulticeanii, care avea sa dea
numele asezarii urbane de astazi, este atestat intr-o mentiune documentara din
anul 1435. La 15 martie 1490, intr-un hrisov scris in cancelaria Sucevei, capitala din
epoca a Moldovei, se vorbeste clar despre un sat pe somuz, anume Fulticeanii.
Oficial, actul de nastere a targului dateaza din 8 august 1780, cand domnitorul
Moldovei (astazi provincie istorica a Romaniei), Constantin Moruzi, a poruncit sa se
faca targ nou, la tinutul Sucevei. Noul targ se nastea in punctul unde se incrucisau
cateva drumuri comerciale importante.
SIRET
Orasul Siret este un mic orasel situat aproximativ la jumatatea distantei dintre
Suceava si Cernauti, pe partea dreapta a raului Siret, si de pe urma caruia
localitatea isi trage numele. Amplasat in apropierea granitei cu Ucraina, Siretul este
un centru urban, de interes local, cu 9371 mii de locuitori.
Cercetarile arheologice si, monezile romane descoperite in zona au permis
cercetatorilor sa afirme ca aceste meleaguri au fost locuite inca din timpul ocuparii
Daciei de catre romani si chiar anterior acestei perioade (incepand cu Hallstatt).
In parte de rasarit a orasului, pe dealul Sasca situat peste raul Negostina, se inalta o
cetate, construita se pare de Voievodul Sas, si a carei asezare seamana foarte bine
cu cea a cetatii de scaun de la Suceava. In partea orasului denumita Sasca s-au
ridicat primele constructii de tip gotic din Moldova, pe langa o multime de alte
monumente de arhitectura religioasa.
CAMPULUNG MOLDOVENESC
Prima mentiune scrisa, cunoscuta pana acum, despre Campulungul Moldovenesc
este din 14 aprilie 1411, din vremea lui Alexandru cel Bun prin care Manastirea
Moldovitei primea satul Vama, mai jos de Campulung.
Cai de acces:
rutiere:
E576 ->la 67 km de Suceava, la 45 km de Vatra Dornei

DN17 ->la 200 km intre Iasi si Cluj Napoca


feroviare:
magistrala feroviara nordica Suceava - Ilva Mica, electrificata si in curs de dublare
MAI MULT...
RADAUTI
Duminic, 02 Septembrie 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Vechi targuri si
orase
Municipiul Radauti este situat la o altitudine cuprinsa intre 360 si 380 m.
fata de nivelul marii, coordonatele sale geografice sunt 4535' longitudine estica si
4751' latitudine sudica, in centrul depresiunii cu acelasi nume. Prin pozitia sa la
limita dintre Obcina Mare si Podisul Sucevei aceasta este o depresiune de contact.
Netezimea ei este data de traseele intinse ale Sucevei si ale afluentilor principali,
trasee usor bombate pe alocuri din cauza unor vaste conuri de dejectie. Vatra
orasului Radauti se afla in unghiul de confluenta al Sucevei cu Sucevita si se
suprapune pe terasa acesteia din urma, cat si pe conul de dejectie al Pozenului,
afluent al Sucevei. Relieful usor ondulat care apare in nordul orasului se datoreaza
prezentei grindurilor si a micilor depresiuni dintre ele, care in trecut erau ocupate de
helestee. Toate aceste forme de relief sunt constituite din pietrisuri, nisipuri si argile
- roci friabile, caracteristice depunerilor fluviale. Netezimea reliefului din zona
Radautiului contrasteaza izbitor cu abruptul din vestul depresiunii.Municipiul
Radauti se afla la o intretaiere de drumuri care ii asigura accesul lesnicios cu
localitatile din cadrul depresiunii cu acelasi nume, cat si catre altele din afara. Din
oras pornesc radial sase drumuri. Astfel, spre Siret (19 Km), DN 17A asigura o
legatura apropiata cu DN 2, respectiv cu E 85, care porneste de la Marea Baltica
spre Peninsula Balcanica; deci municipiul Radauti este la o mica distanta de un
traseu rutier international. Acelasi drum (DN 17A), spre vest, peste Obcine, ajunge
la Cimpulung Moldovenesc (75 Km), unde se intalneste cu DN 17, respectiv E571
(care leaga Europa Centrala de nordul Moldovei), deci un alt drum de importanta
internationala. Legatura cu Putna este asigurata printr-un drum modernizat de 32
Km; in directie opusa, acelasi drum continua pana la Suceava (36 Km). Al cincilea
drum porneste spre Fratauti, asigurand mai departe legatura cu comunele din
bazinul superior al Sucevei. Accesul spre manastirile Arbore (15 Km) si Solca (19
Km) se realizeaza printr-un drum ce trece prin Volovat (5 Km). Totodata, Radautiul
se afla la numai 9 Km de calea ferata internationala Bucuresti - Varsovia (punct de
frontiera Vicsani), deoarece de la Doresti se desprinde o linie ce trece prin oras si se
continua spre Putna, pe valea superioara a raului Suceava, pana la Nisipiu. In fine,
distanta mica fata de Suceava ii asigura si legatura cu o poarta aeriana, prin
aeroportul Salcea (cca. 40 Km).
MAI MULT...

GURA HUMORULUI
Duminic, 02 Septembrie 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Vechi targuri si
orase
Orasul Gura Humorului este situat in depresiunea intramontana cu acelasi
nume,dezvoltata la confluenta Moldovei cu raul Humor, la o altitudine de 490m.La
nord sunt culmile Obcinei Humorului, la sud Obcina Voronetului iar la vest Obcina
Mare.Acesti munti sunt bine impaduriti, iar climatul de adapost confera orasului cu
cca. 16.850 de locuitori un cadru placut si pitoresc.Localitatea apare pentru prima
data mentionata documentar la 26 februarie 1490.
MAI MULT...
VATRA DORNEI
Duminic, 02 Septembrie 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Vechi targuri si
orase
Municipiul Vatra Dornei este situat in inima Carpatilor Orientali la altitudinea de 800
m, la distanta egala de cele doua laturi ale lor (estica si vestica), in culoarul
depresionar ce desparte grupa nordica de cea centrala a acestora.Asezat pe cursul
superior al Bistritei Aurii cu cel important afluent al sau de pe cursul superior,
Dorna, orasul are o pozitie deosebit de favorabila fata de cateva importante cai de
comunicatie.Astfel Vatra Dornei este strabatuta de cea mai importanta cale ferata
ce strabate Moldova in Transilvania, respectiv de la Suceava la Cluj Napoca (prin
Dej), iar printr-o serie de sosele realizeaza legaturi cu Transilvania (peste pasul
Tihuta), cu Maramuresul (peste pasul Prislop), precum si de-a lungul vaii Bistritei.
MAI MULT...
SUCEAVA
Duminic, 02 Septembrie 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Vechi targuri si
orase
Spiritualitate religioasa, leagan de civilizatie romaneasca - cetate de scaun a
Moldovei, atestata din anul 1388 in timpul domnitorului Petru I., a cunoscut pe
deplin implinirea economico-sociala in timpul domniei voievodului Stefan cel Mare si
Sfant. Mostenirea epocii medievale a Musatinilor, pusa in valoare in Muzeul National
al Bucovinei, este cartea de capatai a Sucevei. In anul 1786 Suceava capata statutul
de oras comercial liber. In anul 1868 devine resedinta judetului Suceava. Orasul s-a
dezvoltat in perioada feudala ca o cetate si ca vechi targ aflat la o rascruce de
drumuri comerciale, cele care legau Europa de Nord cu cea de Sud si Europa
apuseana cu cea de rasarit. Orasul Suceava a avut doua importante puncte
fortificate: Cetatea Scheia cu o scurta existenta fiind construita de Petru I Musat si

daramata apoi in timpul lui Alexandru cel Bun, si Cetatea de Scaun care a fost
ridicata de Petru I Musat si apoi reintarita in timpul lui Stefan cel Mare.
Monumente si rezervatii(Atractii)
REZERVATIA FANETELE SECULARE DE LA FRUMOASA
Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Monumente si rezervatii ale
naturii
Se afla pe teritoriul comunei Moara, la 4 km spre vest de bifurcatia soselei Suceava
- Falticeni din comuna Scheia, sat Sf.Ilie. Fanetele seculare de la Frumoasa au fost
studiate detaliat in 1921 de catre Mihai Gusuleac si considerate de acesta ca fiind o
"interesanta costisa pontica cu resturi de flora termofila ". Este formata din doua
planuri distincte orientate spre vest : in partea superioara, la o altitudine medie de
395m este o panta cu inclinatie mare (cca.50 grade), iar in partea inferioara apare o
fasie de fanat aproape plana, cu mici zone uneori inmlastinate. In partea superioara,
cu panta mare, solul este uscat, nisipos cu un continut marit de carbonati, iar in
partea plata se gaseste un cernoziom lipsit de carbonati. Din punct de vedere al
florei, Aurel Procopianu Procopovici descrie in anul 1892 un numar de 26 de specii
de angiosperme (plante cu seminte inchise in fruct). Ulterior, alti cercetatori descriu
flora acestei rezervatii, printre care D.Mititelu si V.Cojocaru care citeaza 483 de
plante vasculare, numeroase ciuperci si muschi.
Multitudinea speciilor este evidentiata de plante specifice multor zone de vegetatie
si anume :
circumpolare : rogozul (Carex sp.);
eurasiatice : Senecia integrifolius, toporasul (Viola pumila);
europene : paroinicul (Orchis ustulata);
central - europene : laptele cainelui (Euphobia amygdaloides);
continentale : drobul (Cytisus ustulata), stanjenelul de stepa (Iris ruthenica),
deditelul ( Pulsatilla alba), veronica (Veronica incana);
pontice : barba boerului (Ajuga laxmannii), vaneteaua (Centaurea sp.), zambila
pitica (Hyacanthella leucophaea);
mediterano-pontice : Lathyrus pannonicus;
mediteraneene : usturoiul salbatic (Albium flavum), Trinia glauca;
balcano-dacice : Centannea banatica.
Rezervatia se gaseste la interferenta florei nordice cu cea sud-vestica, interferenta
care se datoreaza localizarii fanetelor seculare la contactul dintre provincia floristica

central-europeana si cea ponto-sarmatica. Ion Nemes a descoperit si aici o noua


specie de insecte , Coleophora bucovinella, a carui habitat se limiteaza numai la
aceasta zona. Suprafata rezervatiei este de cca.9,50 ha.

MAI MULT...
REZERVATIA FANETELE SECULARE DE LA PONOARE
Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Monumente si rezervatii ale
naturii
Este situata la 9 km sud de municipiul Suceava, in dreptul satului Cumparatura
(comuna Bosanci), la 1 km de soseaua europeana (E85) care duce spre Falticeni,
ocupand un fanat pe dealul Strambu. Denumirea de Ponoare dateaza din 1911,
cand, dupa o perioada de ploi abundente, aproape 2 ha de teren din actuala
rezervatie au alunecat de pe un versant vestic cu panta mare, producand noi
terase. In forma actuala, rezervatia a fost propusa pentru protectia plantelor din
1921 de catre prof. Mihail Gusuleac, fiin unul din primele monumente ale naturii din
tara noastra. Altitudinea rezervatiei este cuprinsa intre 324 m si 405 m iar expozitia
variaza intre cea nordica, nord-estica si sud -vestica, predominand cea vestica. Solul
este specific padurilor ceea ce confirma existenta an trecutul indepartat a padurilor
de stejar, a caror urme se gasesc si astazi. Zona rezervatiei este caracterizata
printr-o clima temperata, cu temperatura medie anuala de 8 grade Celsius si media
precipitatiilor anuale de 600 mm. Iernile sunt aspre, temperatura coborand uneori
sub -30 grade Celsius (ianuarie 1975), verile relativ calduroase, media lunii iulie
fiind de 20 grade Celsius. In ceea ce priveste vegetatia lemnoasa care a existat
candva pe acest amplasament, cercetarile intreprinse pe baza profilului de sol (la
cca. 330-340 cm) au aratat prezenta unei vegetatii formata din molid si pin,
alternand cu ulm, gorun , tei si carpen.
Diversitatea plantelor impune aceasta rezervatie ca una dintre cele mai importante
stiintific, aici putand fi gasite elemente :
eurasiatice : stanjenelul siberian (Iris siberica), frasinelul (Dictamus albus),
stegoroaia ( Veratum album, Veratum negrum), ruscuta de primavara (Adonis
vernalis), etc..
europene si central-europene : bulbucii (Trollius europaeus), degetarul (Digutalis
grandiflora), turta (Carlina acaulis), palamida ( Cirsium decusatum).
Continentale : clocotis (Clematis integrifolia), sparceta (Onobrychis arenaria),
galbinaria (Sematula wolffii), deditelul (Pulsatilla alba), etc. .

Pontice, pontico-submediteraneene si pontico-mediteraneene : odoleanul (Crambe


tataria), inul salbatic (Linum flavum), macesul (Rosa galbica), trifoiul galben
(Trifolium pannonicum), Asynemna caescons, etc..
Circumpolar : feriga de mlastina (Drysopteris thelypteris), dragaica (Galium
boreale), iarba albastra (Molinia coerulea), soparlita alba (Parnasia palustris), etc..
De mentionat este ca in perimetrul rezervatiei se afla o casa laborator unde sunt
herbarizate cca. 400 de specii provenite din fanetele ocrotite de la Ponoare. Fauna
este deosebit de bogata, specifica zonei colinare, iar ca element "de import " s-a
semnalat in anul 1973 fazanul, specie care a migrat din padurea Mihoveni, de la o
distanta de peste 25 km. De asemenea, rezervatia ofera loc de odihna pentru
berzele albe care se afla in pasj de la nord spre sud, in lunile august septembrie. Ion
Nemes a descoperit aici noi specii de fluturi pentru fauna tarii noastre (cca.10),
dintre care mentionam : Cosmetriche potatosia (forma immaculata), Clepsus
strigana, Broculatrix cristatella, Stomopteryx remisella, Phalonidia walsinghamana .
Existenta casei- laborator (construita in 1969) a permis efectuarea de studii
botanice si analizelor poro- palonice ce au dus la concluzii deosebite referitoare la
alternanta florei din zona. S-au tras, de asemenea, concluzii incontestabile asupra
unor procese ce au avut loc, de exemplu mlastina actuala luan nastere in urma unei
alunecari de teren. In decursul anilor, rezervatia a fost studiata de specialisti de
peste hotare (Polonia, Franta, Cehia, Slovacia, Anglia, Egipt) si din Romania : Iuliu
Morariu, Clement Horeanu, Gh. Bujoreanu, Emilian Topa, Ion Nemes, Constantin
Toma, Gheorghe Mihai, Taras Seghedin, Mihai Mititriuc, Nicolae Boscaiu, etc.,
dovedind cu prisosinta importanta stiintifica a acestei rezervatii. Suprafata
rezervatiei este de cca. 24,50 ha.

MAI MULT...
REZERVATIA (QUERCETUMUL) DE LA CRUJANA
Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Monumente si rezervatii ale
naturii
Se gaseste pe teritoriul comunei Patrauti, fiind constituita dintr-un arboret de specii
de foioase, cu participarea majoritara a stejarului. Constitutia arboretului este plina,
inaltimea medie fiind de 30m iar diametrul cuprins intre 45-50 cm. Altitudinea
rezervatiei este de 370 m. Suprafata rezervatiei este de cca. 39,40 ha.
MAI MULT...
REZERVATIA DE LA ZAMOSTEA LUNCA
Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Monumente si rezervatii ale
naturii

Declarata rezervatie naturala in 29 octombrie 1973, Zamostea Lunca se afla situata


pe malul drept al raului Siret, la 12 km nord de drumul national Suceava-Dorohoi,
drum ce trece prin comuna Zvorastea. Situata la contactul tectonic dintre orogenul
carpatic si platforma cratogena moldo-podolica, lunca Zamostei se prelungeste de
la altitudinea de 290 m a terasei inundabile a Siretului spre piemontul colinar.
Particularitatile climatice : precipitatii abundente 700-800 mm anual, temperaturi
medii 6-8 grade Celsius, fac din aceasta zona o adevarata enclava umeda. Dintre
speciile lemnoase remarcam : stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraxinus excelsior),
teiul (Telia cordata), ciresul (Prunus avium), paltinul de camp (Acer platanoides),
plopul tremurator (Populus tremula).
Elementele arbustive sunt reprezentate de : jugastru (Acer campestre), alunul
(Corylus avellana), sangerul (Cornus sanguinea), ulmul de camp (Ulmus laevis),
paducelul (Crategus monogyna), salba moale (Euonymus europaea), iedera(Hedera
helix) si sporadic salba pitica (Euonymus nana) - monument al naturii. Flora este
bogat reprezentata prin ghiocei (Galanthus nirvalis), viorele (Scilla bifolia), mierea
ursului (Pulmonaria officinalis), dalacul ( Paris quadrifolia), tataneasa (Symphytum
cordatum), slabanogul (Impatrons noli-tangere), lacramioara (Convalaria majalis),
cerentel (Geum urbanum), precum si prin monumente ale naturii : Frutillaria
meleagris si papucul doamnei ( Cypripedium calceolus). Tot aici s-au gasit coarne
fosilizate de creb, indicand prezenta de odinioara a acestei specii in luncile Siretului,
biotop clasic pentru aceste animale, pana la interventia brutala a omului. Fauna
este tipica zonelor colinare : mistret, caprior, iepuri, vulpe, etc. Numeroasele
formatiuni vegetale (in care predomina stejarul) atrag un numar mare de pasari ce
gasesc aici conditii ideale de viata, iar formatiunile floristice confirma importanta
deosebita a acestei rezervatii pentru conservarea sistemelor relictare. Suprafata
rezervatiei este de cca. 107,60 ha.
MAI MULT...
REZERVATIA FAGETUL - DRAGOMIRNA
Mari, 21 August 2012 Scris de Mihai Costea Publicat in Monumente si rezervatii ale
naturii
Este o rezervatie de fag ce se afla pe teritoriul comunei Mitocul Dragomirnei si face
parte din trupul de padure Chilia, fiind situata la o altitudine care variaza intre 380450 m. La aceasta rezervatie se poate ajunge pe 2 trasee:
drumul comunal Suceava - Manastirea Dragomirna, pana la manastire si apoi
urmand drumul cunoscut sub numele de "Trei meri" pe o distanta de 1,6 km pana la
rezervatie.
pe soseaua nationala Suceava - Siret, pana la intersectia cu satul Patrauti, se trece
de localitate si pe drumul forestier "Trei meri " se ajunge la rezervatie.

Arboretul din rezervatie are o provenienta naturala in proportie de 97%. Cea mai
importanta interventie silvica din acest perimetru a avut loc intre anii 1875-1880,
cand s-au plantat puieti de molid, larice si pin silvestru. In jurul anului 1890, s-a
plantat un hectar cu stejar si paltin. Marea majoritate a arborilor au varste cuprinse
intre 110-130 de ani. Acestei rezervatii i s-a dedicat un studiu monografic - Fagetum
Dragomirna aparut in volumul V din "Studii si comunicari de ocrotire a naturii", autor
regretatul dr.ing. Petru Brega. Fauna este tipica pentru zona impadurita colinara.
Suprafata rezervatiei este de cca. 134,80 ha.
Manastiri si Biserici (Atractii)
Manastirea Sucevita
Mnstirea Sucevia este situat pe valea raului Sucevia i este atestat
documentar la 1586 ca rezultat al iniiativei mitropolitului Gheorghe Movil.
Monumentul este in realitate ctitorie comun a familiilor Moviletilor (mari boieri,
crturari i chiar domnitori ai Moldovei i rii Romaneti, sec. XVI-XVII). Construit in
stilul arhitecturii moldoveneti imbinare de elemente de art bizantin i gotic, la
care se adaug elemente de arhitectur ale vechilor biserici de lemn din Moldova,
edificiul, de mari proporii, pstreaz planul trilobat i stilul statornicit in epoca lui
tefan cel Mare, cu pridvorul inchis.
Manastirea Zamca
Manastirea Zamca, situata in extremitatea de vest a orasului Suceava, mentionata
pentru prima data in anul 1415, manastirea impresioneaza prin dimensiunile sale si
elementele gotice si clasice cu motive orientale. Se considera a fi ctitorita de
armenii refugiati de timpuriu in Moldova, o lunga perioada de timp fiind si sediul
episcopiei armene. Manastirea Zamca, situata in extremitatea de vest a orasului, pe
platoul Arenilor, are propriile sale legende, care traiesc inca in zidurile sale, in
cladirile ce au rezistat cu indirjire asediului timpului si al cotropitorilor. O versiune
armeneasca despre povestea manastirii spune ca numele initial al manastirii a fost
Sfintul Oxent (Auxentie), ctitorii acesteia fiind trei frati, Auxent, Iacob si Grigore,
care au cumparat locul. Primul dintre ei a inaltat biserica, care a primit hramul
Sfintului Auxentie, al doilea, capela de la apus, iar ultimul a realizat turnul cu
clopotnita, care are hramul Sfintul Grigorie Luminatorul.

Manastirea Sf. Ioan cel Nou Suceava


Catedrala si resedinta mitropolitana a Moldovei timp de peste 150 de ani,
Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava este cel mai important si impetuos
asezamant religios si istoric din fosta capitala a Tarii Moldovei. Celebra manastire,
care adaposteste moastele Sfantului Ioan cel Nou, impresioneaza si azi prin ritmul si
armonia elementelor arhitectonice, prin ingemanarea dintre falnicii copaci, arborii

ornamentali si turlele semete ale bisericii si clopotnitei sau prin unitatea simfonica a
intregului ansamblu.

Manastirea Bogdana
Ansamblul de la Mnstirea Rca situat pe valea rului cu acelai nume, este
construit n mai multe etape. n 1512 Bogdan al III-lea a zidit chiliile, iar n 1540
episcopul Romanului Macarie, mpreun cu logoftul Ioan i Teodor Bal, a zidit
biserica cu hramul Sf. Nicolae. Din porunca domnitorului Petru Rare, n jurul
bisericii se construiesc ziduri nalte i puternice cu creneluri i turn, lucrare
terminat n 1542. Biserica este de mici dimensiuni, cu fresce bogat aurite. n
perioada 1611-1617 marele vornic Costea Bacioc adaug un impuntor exonarthex
mrind considerabil capacitatea edificiului. Iniial construcia era de plan triconc
(avnd turla original pe naos, n prezent cea de-a doua turl se afl pe pridvorul
nchis. n biseric sunt icoane vechi i lespezi funerare (sec. XV-XVI).

Manastirea Probota
Probota, prima ctitorie a domnitorului Petru Rare, este ridicat n 1530 pe locul
consacrat de o bisericu din lemn (1398) i alta din piatr (n jur de 1440) ale crei
urme se mai vd n vecinatate; probota nseamn frie, desigur, a slujitorilor
bisericii.
Mnstirea Probota sau Sfntul Nicolae din Poiana Siretului, s-a bucurat de atenia
deosebit a lui tefan cel Mare pentru faptul c aici odihneau osemintele mamei
sale ( 1465).

Trasee turistice
SFATURI TURISM MONTAN
Luni, 20 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font
size increase font size Print Email
In vederea prevenirii accidentelor in zonele montane sau a limitarii efectelor
in cazul producerii acestora, Jandarmeria montana si Serviciul Salvamont au
elaborat un set de reguli si sfaturi amatorilor de turism montan:
inainte de a pleca in excursie, informati-va asupra itinerariului propus,
gradului de dificultate, starea vremii, conditiile climatice locale, starea de
functionare a mijloacelor de transport pe cablu;

plecati pe munte doar cu echipament adecvat, lanterna, rucsac, trusa de


prim ajutor;
nu riscati sa plecati singuri la drum;
informati cabanierul asupra traseului ales si inscrieti-va in registrul de trafic
al turistilor, lasand datele dumneavoastra in acesta;
alegeti traseele in functie de pregatirea fizica, tehnica si psihica a celui mai
slab din grup;
folositi numai traseele marcate. Urmariti marcajele de pe traseu;
in cazul aparitiei dificultatilor pe traseu sau a inrautatirii vremii, retrageti-va
la cea mai apropiata cabana;
apelati cu incredere la patrulele de jandarmi montani si la membrii
Salvamont. Respectati indicatiile acestora;
nu consumati bauturi alcoolice inainte sau in timpul practicarii sporturilor
montane sau a drumetiilor;
nu deteriorati amenajarile turistice, marcajele sau indicatoarele.
In caz de accident, anuntati Salvamontul (telefon: +40 (0)230 313.131) sau
Jandarmeria Montana (telefon: 956), specificand urmatoarele:
- datele de identificare ale persoanei care anunta;
- ce s-a intamplat;
- cate persoane au nevoie de ajutor;
- unde sunt persoanele aflate in dificultate;
- cand s-a produs accidental
TRASEE TURISTICE DIN MUNTII RARAU SI GIUMALAU
Luni, 20 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font
size increase font size Print Email
Campulung Est - Izvorul Alb - Poiana Sihastrie - Rarau. Marcaj: punct rosu.
Acest traseu se parcurge in 5-6 ore si are plecarea din apropierea garii
Campulung Est, trece prin strunga Piatra Buhii, ajunge la stancile Raraului,
apoi la Poiana Sihastriei, dupa care tarseul duce la Rarau, ce are ca punct

final Hotelul alpin Rarau, situat la 1.636 metri. Pe timp de vara, acest tarseu
se poate parcurge si cu autoturismul.
Campulung Moldovenesc - Bodea - Poiana Sihastrie - Rarau. Marcaj: triunghi
galben.
Acest traseu se parcurge in 4 ore. Punctul de plecare este in apropierea
barierei CFR Campulung Est, traverseaza Plaiul Bodii, ajunge in Poiana
Sihastriei, apoi merge pana la punctul terminus.
Campulung Moldovenesc (Sihla) - Paraul Mesteacan - Muntii Insirati - Rarau.
Marcaj: banda albastra.
Aceste traseu, cu o durata de aproximativ 6 ore, porneste din cartierul vestic
al orasului, urmareste paraul Mesteacan, ajunge in Obcina Flocenilor, apoi la
Munceii Insirati si spre Rarau.
Pojorata - Saua Fundu Colbului - Giumalau - Rarau. Marcaj: cruce galbena.
Traseul de 7 ore porneste din Pojorata, merge de-a lungul paraului Izvorul
Giumalaului, urca spre saua Fundu Colbului, ajunge la varful Giumalau, iar de
aici drumul continua pana pe Rarau.
Rusca - Izvorul Gimalaului - Varful Giumalau. Marcaj: punct rosu.
Cu o durata de 4 ore, traseul porneste din satul Rusca apoi pe paraul
Giumalau, dupa care pe un urcus mai pronuntat se ajunge la Cabana
Giumalau. Slatioara - Rezervatia Codrii Seculari - Rezervatia Todirescu Rarau. Marcaj: triunghi rosu.
Traseul se parcurge in aproximativ 5 ore, trece prin Rezervatia forestiera
Codrul secular Slatioara, prin Rezervatia alpina Todirescu si are ca punct
terminus Hotelul alpin Rarau.
Valea Putnei - Varful Sapele - Varful Alunul - Giumalau. Marcaj: punct
albastru.
Un traseu de 7 ore care pleaca din Valea Putnei, urca incet spre Poiana
Sapele, spre Varful Alunul apoi, pe pajistele alpine, se ajunge pe Giumalau si
la Cabana Giumalau, situata pe versantul sudic la altitudine de 1.150 metri.
Vatra Dornei - Paraul Chiliei - Obcina Mica Poiana Ciungi - Giumalau. Marcaj:
banda rosie.

Traseul de 9 ore isi are punctul de plecare de la confluenta raurilor Dorna si


Bistrita, urca pe paraul Chiliei pana la Obcina Mica, apoi prin padure si poieni,
duce la Cabana Giumalau unde se poate poposi.
Zugreni - Paraul Colbu - Rarau. Marcaj: cruce galbena.
Traseul cu o durata de 4 ore, porneste din zona Cabanei Zugreni pe paraul
Colbu, spre saua Fundul Colbului si izvorul Giumalaului, de unde, pe traseul
cu marcaj cracu galbena, se ajunge pe Rarau.

TRASEE TURISTICE IN MUNTII CALIMANI


Luni, 20 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font
size increase font size Print Email
Coverca - Bucsinis - Calimanu Cerbului. Marcaj: punct albastru.Traseul de 7
ore, porneste initial din Panaci, umand paraul Bucinis, apoi pe creasta pana
la Calimanu Cerbului.
Dorna Candreni - Poiana Negrii - Cabana Negrisoara - Rezervatia "12
Apostoli".
Marcaj: banda albastra.Traseul de 5-6 ore, incepe din Dorna Candreni, ajunge
la Cabana "Negrisoaia" si apoi la Rezervatia "12 Apostoli".
Dragoiasa - Tomnatic - Cabana "Coada Vacii" - Refugiul Iezer. Marcaj: punct
galben.Traseul de 12 ore, se realizeaza in doua etape, pornind din satul
Dragoiasa. In prima etapa se trece prin Tomnatic si dupa 9 ore se ajunge la
cabana "Coada Vacii". Etapa urmatoare, pana la Iezer, se face in 3 ore.
Gura Haitii - Tamau - Dornisoara. Marcaj: cruce albastra.Traseul de 7 ore
porneste din Gura Haitii, ajunge la Pietrele Rosii, merge pana la Varful Tamau,
apoi coboara spre Dornisoara.
Neagra Sarului - Paraul Runc - Rezervatia "12 Apostoli" - Tamau - Pietrosu.
Marcaj: punct rosu.Un traseu de 12 ore care porneste din Neagra Sarului si se
efectueaza in doua etape de cate sase ore. Prima etapa trece pe la
Rezervatia naturala "12 Apostoli", pe la varful Tamau si duce apoi la refugiu
ocolului silvic. A doua etapa traverseaza Pietrosu si ajunge la exploatarile de
sulf de la Calimani.

Vatra Dornei - Dealu Negru - Poiana Spanzului - Rezervatia "12 Apostoli".


Marcaj: triunghi rosu.Un traseu ce porneste din Vatra Dornei, destul de
anevoios, dar dupa 9 ore de mers, natura, prin frumusetile pe care le
dezvaluie, face ca turistului sa-i fie rasplatite eforturile.

Forme de turism
Turism montan
Practicarea turismului montan n judeul Suceava este favorizat de
potenialul oferit de versantul estic al Carpailor Orientali. Astfel, relieful
munilor Climani cu complexul vulcanic aferent, stncile cu aspect ruiniform
12 Apostoli, relieful carstic i rezidual al masivului Raru, pdurea secular
de la Giumalu, gruparea cea mai ntins de muni cristalini Munii Bistriei
Aurii i Munii Bistriei Mijlocii precum i Masivul Suhard i Obcinele
Bucovinei ofer condiii pentru practicarea de drumeii montane, escalad,
alpinism, echitaie, vntoare, pecsuit, mountain bike, via ferrata, river
rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarn.
Turism balnear
Imprimare E-mail
Categorie: Forme de turism Publicat n Joi, 14 Martie 2013 18:59 Scris de
Mihai Costea Afiri: 1265
Fiind acea parte a turismului n care motivaia destinaiei este pstrarea sau
redobndirea sntii, turismul balnear este folosit de o larg categorie de
turiti, n mod regulat.

Judeul Suceava dispune de un potenial natural ridicat pentru tratamentul


balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele
minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice i
feruginoase din Vatra Dornei ct i cele din Bazinul Dornelor, mofetele
naturale de sond cu mare puritate i concentraie de CO2, nmolul de turb
din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat ca turb oligotrof slab
mineralizat, bine descompus, cu coninut mare de coloizi organici i acizi
humici, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, bioclimatul tonic,
stimulent cu nuane de sedare, cu o concentraie mare de aeroioni negativi

constituie materia prim pentru mii de proceduri care se efectueaz n


bazele de tratament.

La nivelul judeului Suceava, se remarc n mod deosebit staiunea


balneoclimateric de interes naional Vatra Dornei, care este inclus n
circuitul internaional i recomandat n tratamentul unor afeciuni ale
aparatului cardio-vascular, afeciuni ale aparatului locomotor, boli ale
aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos etc. Tot n
aceast staiune gsim izvoare speciale pentru cura intern cu ap mineral.

Turism cultural
Imprimare E-mail
Categorie: Forme de turism Publicat n Joi, 14 Martie 2013 19:02 Scris de
Mihai Costea Afiri: 1113
Judeul Suceava deine un patrimoniu cultural-istoric i etnofolcloric de mare
valoare i atractivitate turistic: obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea
cheia, Cetatea de Scaun a Sucevei i Cetatea Zamca), construcii civile
(Curtea Domneasc i Hanul Domnesc din Suceava), precum i peste 25 de
uniti muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu Sala
tronului, o realizare de excepie, unicat n Romnia, Muzeul Satului
Bucovinean din Suceava, Muzeul de tiine Naturale din Suceava, Muzeul
Etnografic Suceava, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul
Arta lemnului din Cmpulung Moldovenesc, Muzeul de tiine Naturale din
Vatra Dornei, Muzeul Tehnici populare bucovinene din Rdui, Muzeul de
Art Ion Irimescu, Galeria Oamenilor de Seam, Muzeul Apelor i
Pdurilor din Flticeni, Casa muzeu de la Solca etc.

Zonele rurale sunt pstrtoare ale datinilor, tradiiilor, meteugurilor i


obiceiurilor strvechi, unde talentul i atracia ctre frumos se materializeaz
n adevrate opere de art ceramic, covoare esute manual, cojocrit,
esturi, instrumente populare, mti etc. Bucovina este renumit pentru
muzeele sale etnografice, bine conturate i realizate tematic (Suceava,
Rdui, Gura Humorului, Cmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei,
Vama, Marginea), precum i pentru importantele centre de creaie sau

ateliere individuale ale meterilor populari vestii pentru meteugurile lor


(Vatra Moldoviei, Ciocneti, Brodina, Poiana Stampei ncondeiere ou,
Marginea, Rdui ceramic, Mnstirea Humorului, Rdui, Arbore
esturi, Suceava, Rdui, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei icoane,
Marginea, Gura Humorului mpletituri, Bilca, Vama, Fundu Moldovei
pielrie, cojocrie); nu n ultimul rnd, prelucrarea lemnului se regsete n
toate zonele menionate.

Manifestrile artistice i srbtorile populare tradiionale din tot cursul anului


aduc n atenia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor
bucovinene, prin portul popular, cntece i dansuri, obiceiuri strvechi
festivaluri de art plastic, de folclor, de datini i obiceiuri.

Turism religios
Imprimare E-mail
Categorie: Forme de turism Publicat n Joi, 14 Martie 2013 19:03 Scris de
Mihai Costea Afiri: 1265
Component a turismului cultural, turismul religios se cuvine a fi tratat n
mod distinct, ca urmare a prioritii pe care acesta o ocup n rndul
vizitatorilor judeului Suceava. Form de turism care exist de secole i care
mai pstreaz nc unele trsturi n privina pelerinajului propriu-zis,
turismul religios este astzi un fenomen complex care se afl n continu
transformare i diversificare, pstrndu-i ns elementul de baz care l-a
consacrat: religia.

Existena celor opt mnstiri i biserici incluse pe lista patrimoniului


UNESCO: Moldovia, Sucevia, Vorone, Humor, Probota, Arbore, Ptrui,
Biserica Sf. Gheorghe a Mnstirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava, precum
i a celorlalte lcae de cult, precum Putna, Sucevia, Dragomirna, Slatina,
Rca, Bogdana, Blineti, Baia, determin manifestarea turismului religios
sub dou forme: vizite la lcaurile sfinte i pelerinaje religioase cu ocazia
unor srbtori de cult, a hramurilor mnstirilor i bisericilor.

TRASEE PELERINAJ IN BUCOVINA

Traseul nr. 1

Jud. Suceava, Obcina Cacica

Gura Humorului pasul Cacica ( poiana Mirelui i a Miresei)

Marcaj: band albastr

Descrierea traseului: Intrarea n traseu se face din Gura Humorului, ieirea


spre Mnastirea Humorului-cca 45 min, traseul traverseaz o zon de
pune, care ofer o panoram a staiunii GuraHumorului , a vii Moldovei,
o parte a obcinii Mari (vf. Toaca) i a obcinii Voroneului, dup care poteca se
cotinu numai prin pdure, urcnd pe vf. Piciorul nalt (798 m) i apoi pe vf.
Cacica (803 m), pn la pasul Cacica( poina Mirelui i Miresei), unde
intersecteaz un alt traseu turistic: Mnstirea Humorului Cacica.

Pelerinul poate continua traseul:

spre Cacica (1,5 h) - marcaj triunghi galben;

spre Mnstirea Humorului(1,5 h)- marcaj triunghi galben.

Pe acest traseu se poate continua pn la Plea i Sucevia.

Durata:

4h pn n pasul Cacica;

6 h pn la Plea;

16-17 h pn la Sucevia.

Sezonalitatea: traseu accesibil tot timpul anului

Gradul de dificultate: traseu cu grad mic de dificultate

Nivel de echipare: nu necesit echipament special

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Traseul nr. 2

Jud. Suceava, Obcina Cacica

Gura Humorului Mnstirea Humorului Pasul Cacica Cacica Gura


Humorului

Marcaj: triunghi galben

Descrierea traseului: Se pleac din Gura Humorului cu maina pn n


Mnstirea Humorului, intrarea n traseu se va face pe valea iganca de
unde traseul va urma cca 1 km pe firul vii dup care poteca va intra n
pdure, i va urca pn n pasul Cacica, unde va intersecta traseul marcat
cu band albastr, dup care va continua spre Cacica Gura Humorului cu
mijloc auto.

Scopul traseului este de a conecta dou localiti, una Mnstirea Humorului


( ca obiectiv mnstirea) i Cacica (ca obiectiv biserica catolic i salina).

Durata traseului: 3 h

Sezonalitatea: traseu accesibil tot timpul anului

Gradul de dificultate: traseu cu grad mic de dificultate

Nivel de echipare: traseul necesit echipament special

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Traseul nr. 3

Gura Humorului Plea Soloneul Nou Cacica Pltinoasa - Gura


Humorului

Marcaj: traseu nemarcat

Descrierea traseului: Traseul este pe drumuri judeene i comunale, i ofer o


panoram a vii Humorului, obcinii Mari precum i zonei cuprins ntre
Solone i Cacica, cu obiectivele turistice oferite de fiecare localitate n parte.

Exista posibilitatea de a se merge pe jos ntre Plea i Cacica, urmrind


drumul Minerilor cca 3- 31/2 h..

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Traseul nr. 4

Jud. Suceava, Obcina Triciori

Poiana Micului - Vf. Triciori Sucevia

Marcaj:

band galben - pn la vf. Triciori

band albastr pn la Sucevia

Descrierea traseului: Intrarea n traseu se face la ieirea din Poiana Micului,


urmnd un drum forestier pn n poiana Triciori, respectiv vf.
Triciori(1038 m)marcaj band galben. Din vf. Triciori, traseul continu
pe obcina Triciori, prin poiana tiubei, pn la Mnstirea Sucevia - marcaj
band albastr traseu care vine din Gura Humorului. La cca 30 min, pe
versantul sting, la 200 m de culme ,exis un mic lac care ofera un loc placut
de popas.

Durata traseului: 5 ore

Sezonalitatea: traseu accesibil tot timpul anului

Gradul de dificultate: traseu cu grad mic de dificultate

Nivel de echipare: nu necesit echipament de drumeie special i complex

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Traseul nr. 5

Jud. Suceava

Mnstirea Sucevia valea Bercheza valea Struginoasa Mnstirea Putna

Marcaj: cruce albastr

Descrierea traseului: Inrarea n traseu se face pe valea Bercheza ( din faa


mnstirii Sucevia) , urmnd aceast vale 6,5 km, dup care urmez un
urcu uor de cca.1h, se ajunge pe o culme, i se coboar n partea opus,
spre valea Struginoasa, intersectnd aceasta cam la km. 7, urmnd cursul
acesteia pn la intrare n localitate, unde se afl i manstirea Putna.Scopul
traseului este de a lega cele dou localiti, care au ca obietive turistice
mnstirile Sucevia i Putna.

Durata traseului: 5-6 h

Sezonalitatea: traseu accesibil tot timpul anului

Gradul de dificultate: traseu cu grad mic de dificultate

Nivel de echipare: nu necesit echipament de drumeie special i complex

Traseul nr. 6

Gura Humorului - Pltinoasa - Ciprian Porumbescu - Drgoieti - Mzneti

Vorniceni - Moara - Bulai

Marcaj: nemarcat(vor fi marcate doar interseciile de drumuri)

Prin mijloace auto: distana este de 60 km.

sursa: salutBucovina.ro

Turism rural si agroturism


Imprimare E-mail
Categorie: Forme de turism Publicat n Joi, 14 Martie 2013 19:06 Scris de
Mihai Costea Afiri: 1100

Din ce n ce mai muli turiti autohtoni i strini vin s se cazeze n casele


localnicilor, atrai de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea
modului de via, precum i de activitile sportive din natur.

Oferta de agrement n turismul rural este reprezentat de echitaie , drumeii


pedestre, cicloturism, pescuit i vntoare, vizite la stne, degustarea unor
produse specifice bucatariei bucovinene.
Turism de afaceri
Imprimare E-mail
Categorie: Forme de turism Publicat n Joi, 14 Martie 2013 19:08 Scris de
Mihai Costea Afiri: 1273
Turismul de afaceri este considerat principala surs de venituri pentru
industria hotelier autohton. Unitile hoteliere sunt dotate cu faciliti
pentru organizarea de conferine, simpozioane i training-uri. Pe lng
organizarea congresului sau a conferinei, beneficiarii au parte de un ntreg
pachet de servicii: cazare, transferuri de la aeroport la hotel, bilete de avion,
servicii de secretariat, servicii de traducere simultan, vizite pentru
participani, programe de divertisment i mese festive.

Dac n anii trecui turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria


hotelier, n ultima vreme i turismul rural a nceput s ofere soluii pentru
turismul de afaceri. n accepiunea celor implicai, turismul rural este o
alternativ mai interesant, n special pentru programele de teambuilding,
pentru grupuri ce nu depesc 30 de persoane, deoarece ofer o plaj mult
mai larg de distracii, cum ar fi focul de tabr, grtarul n aer liber, aroma
mancarilor bucovinene, practicarea diverselor sporturi, excursii i drumeii.

Mestesuguri
TORSUL FIBRELOR
Luni, 20 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font
size increase font size Print Email

Torsul fibelor textile si tesutul acestora au constituit ocupatii principale ale


femeilor bucovinence. Razboiul de tesut sau staticele era nelipsit in orice
casa. Tesutul, ca mestesug casnic, a fost practicat pentru necesitatile
familiei, dar si pentru comert.
Cele mai numeroase sunt tesaturile decorative care impodobesc interiorul
locuintei. Se tes scoarte, laicere, paretare din lina colorata, cu motive
geometrice sau florale, stergare pentru decorul interioarelor sau pentru
ceremonialul nuntii sau al inmormantarii.
Materia de baza, inul, canepa si lana care se torceau in fire, se spalau, se
torceau si se teseau devenind panza pentru camasi, fete de masa, stergare,
scoarte si laicere. Culorile fibrelor vegetale si animale se obtineau din plante
(coji de ceapa, coji de nuca, flori ed tei, coaja de arin etc.).
INCONDEIATUL OUALELOR
Luni, 20 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font
size increase font size Print Email
Incondeiatul sau inchistritul oualelor de Pasti este un mestesug de mare
rafinament care necesita talent, pricepere si sensibilitate, prin care se
realizeaza unicate prin decorul lor. Tehnica de inchistrire se realizeaza prin
"crutarea fondului" prin desenarea cu chisita, cu ceara de albine incalzita.
Paleta cromatica a oualelor incondeiate face diferentierea intre principalele
centre in care se practica acest mestesug artistic (rosu-Brodina, portocaliuMoldovita, verde, albastru-Ulma, negru-Ciocanesti etc.)
In ornamentica domina motivele geometrice, astrale si amai putin cele
fitomorfe sau zoomorfe stilizate. Aceste motive au denumiri semnificative:
coarnele berbecului, fierul plugului, carligul ciobanului, furca de tors , steaua,
soarele, calea ratacita, patruzeci de clinisoare, coada racului, coada
randunicii, creasta cocosului, cercelul doamnei, crucea pastelui, grebla,
steaua ciobanului etc.

OLARITUL
Luni, 20 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font
size increase font size Print Email

Olaritul, stravechi mestesug, practicat pe aceste meleaguri din cele mai


vechi timpuri, a carui vechime este argumentata de descoperirile arheologice
din zona, acum este continuat de renumitii mesteri olari de la Radauti (Florin
si Marcel Colibaba) si de mesterii olari de la Marginea, care sunt renumiti prin
ceramica neagra si cea rosie utilitara (familiile Magopat si Pascaniuc).
Barbatii scot lutul din locuri speciale, il aduc in gospodarie si il framanta cu
mainile, picioarele, sau cu un ciocan mare de lemn, amestecandu-l cu apa.
Pasta astfel obtinuta se curata de impuritati, taindu-se in felii subtiri si se
lucreaza apoi la roata.
Vasele de Radauti se disting prin fondul alb cu desene cu maro, verde,
galben sau fondul rosu sau verde cu desene geometrice sau florale stilizate,
cu alb, verde, maro, caramiziu.
Centrul de ceramica neagra de la Marginea este renumit in intreaga tara; din
mainile olarilor, lutul prinde viata in forme stravechi cu denumiri specifice:
ulcioare, strachini, oale de sarmale, oale cu manusa, cani de mosi dar si
forme mai noi: vaze de diferite marimi, platouri, aplice.etc. Decorul acestora
este realizat prin impresiune pe vasul ud si prin lustruire cu cremene pe
vasul uscat, decorul fiind subordonat formei vasului.

PRELUCRAREA LEMNULUI
Luni, 20 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font
size increase font size Print Email
Arta prelucrarii lemnului si a constructiilor din lemn a jucat un rol important
din cele mai vechi timpuri; s-au folosit tehnici si forme arhaice, cum ar fi
constructia din barne sau mobilierul decorat cu fierul inrosit cu motive
geometrice, obiecte din lemn imbinat fara cuie.
In prelucrarea lemnului s-au specializat dulgherii care ridicau casele si
celelalte constructii ale gospodariei taranesti, tamplarii specializati in
confectionarea usilor, a ferestrelor si a mobilierului, rotarii specializati in
confectionarea usilor, a ferestrelor si a mobilierului, rotarii specializati in
faurirea carelor, dogarii care confectionau din doage, cofe, poloboace,
fedelese, ciubere.

Festivaluri traditionale la Suceava

Viaa n Bucovina este marcat de o serie de evenimente, srbtori i


festivaluri care au loc anual. Aceste tradiii vechi sunt bine pstrate n acest
loc izolat din Romnia.
Exist multe ocazii de srbtoare; n primul rnd, sunt srbtorile
religioase, Crciunul, Patele i srbtorile Sfinilor importani; apoi, mai sunt
numeroase festivaluri etno-folclorice, legate de obicei de ritualurile agrare
ciclice; la acestea pot fi adugate numeroasele alte manifestri culturale i
trguri.

Februarie
Pltinoasa Vremea eztorilor. O srbtoare a muzicii folclorice. eztoare
este o reuniune n casa unui ran, o mbinare ntre cercul de cusut i o
ocazie pentru cntece, dansuri, recitaluri, poezii sau glume.

Martie
Fundu Moldovei, ultima sptmn din martie Festivalul de Muzic
Religioas Bunavestire.
Vatra Moldoviei, martie Flori din Bucovina.
Cornu Luncii, martie Hora Gospodarilor, o srbatoare local a dansului i
muzicii folclorice.

Mai
Rdui Festivalul de Muzica Rock.
Marginea, prima zi din mai Trgul de Ceramic Neagr, trg al cermicii
negre fcute n sat.
Drmneti Festivalul Minoritilor Convieuiri, festivalul minoritilor
etnice din Bucovina, armeni, ucrainieni.

Gura Humorului Festivalul Naional de Caricaturi i Epigrame Umor la Gura


Humorului.

Iunie
Straja, prima jumtate a lunii iunie Festivalul Tradiiilor de Nunt.
Sadova - Strunga Oilor, oile sunt adunate la stna i oaia care d cel mai
mult lapte primete un premiu. Un fel de brnza numit ca este preparat
din lapte de la toat turma.
Horodnic Festivalul Instrumentelor Populare Silvestru Lungoci.
Mnstirea Putna o slujb special n strns legtur cu sfritul perioadei
de post.
Horodnic Dansuri Tradiionale, un festival de dansuri folclorice.
Balca Festivalul Btrnilor, cei n vrst cnt cntece tradiionale i
danseaz.
Baia Baia File de istorie, un simpozion anual cu momente importante
din istorie.

Iulie
Suceava - Competiia muzicii clasice Ciprian Porumbescu.
Rdui Trgul Olarilor Ochi de Pun.
Flticeni eztoare de sear, demonstraii de dans i muzic folcloric.
Cmpulung Moldovenesc Festivalul Internaional de Folclor ntlniri
Bucovinene.

August

Suceava Trgul Meterilor Olari


Suceava Costumaii vechi (dup datina strbun), o prezentare de costume
i tradiii vechi.
Rdui Festivalul Internaional de Folclor Arcanul. Arcanul este simbolul
serviciului militar obligatoriu al secolului XIX. Recrutarea forat a tinerilor
era o tragedie a ntregii familii.
Fundu Moldovei Srbtoarea Arcanului, festivalul folclorului.
Suceava, prima sptmn din august Festivalul Naional de Dans Hora de
la Prislop. Hora este dansul tradiional n cerc.
Balca Srbtoarea Sfintei Maria

Septembrie
Vama Hora la Vama, un festival de dans folcloric.
Suceava - Festivalul etnografic i folcloric Simeon Florea Marian.
Straja Comori de Suflet Romnesc, un festival al muzicii folclorice i poezie.
Volova Comorile Sufletului la Volova, muzic folcloric i poezie.
Gura Humorului Festivalul de Film i Diaporam Toamna la Vorone. Mici
filme i documentri ale tinerilor regizori concurnd pentru un pre.

Octombrie
Suceava Concursul de Poezie Nicolae Labi. O competiie pentru cea mai
bun poezie i cel mai bun recitator.
Suceava Concursul de Art Plastic Voroneeana.

Noiembrie
Suceava Trgul Copiilor Meteugari, loc n care meteugarii i vnd
produsele.
Moldovia Festivalul de Dans i Muzic Cntecul Obcinii.
Suceava, ultima sptmn din noiembrie Srbtoarea Marii Uniri, cu
festival de muzic folcloric, conferine i simpozioane, precum i concerte
de muzic contemporan.

Decembrie
Suceava Salonul Naional de Art Fotografic Bucovina 2003. O
competiie anual pentru cea mai bun expoziie i cel mai bun fotograf.
Marginea Datini i Obiceiuri.
Flticeni Datini i Obiceiuri.
Partetii de Jos Datini i Obiceiuri.
Zvoritea Datini i Obiceiuri.
Dorna Arini Datini i Obiceiuri.

Informatii utile
Cum calatoresti in Bucovina
Cu masina
Conducerea unui vehicul in Romania, respectiv in Bucovina, este
conditionata prin lege de detinerea unui permis de conducere valabil, emis
de catre autoritatile tarii tale de origine. Calatoria in afara oraselor
presupune in mod obligatoriu cumpararea unei roviniete, care se poate
achizitiona din majoritatea statiilor de benzina aflate in principalele localitati
ale judetului si prin internet (www.roviniete.ro), la preturile: de 12 lei (3

Euro), pentru durata de 7 zile; 29 lei (7 Euro), pentru 30 zile; 53 lei (13 Euro),
pentru 90 zile; 115 lei (28 Euro), pentru 12 luni. Aceste costuri sunt
disponibile incepand cu 01.08.2010.
Limitele legale de viteza cu care poti circula sunt: 130 km/h pe autostrada,
100 km/h pe drumuri nationale si europene, 90 km/h in afara localitatilor si
50 km/h in localitati.
Daca doresti sa inchiriezi o masina, poti accesa telefonic sau prin internet
una dintre firmele specializate existente in principalele localitati din
Bucovina, unele dintre acestea avand reprezentante locale si in Aeroportul
Stefan cel Mare Suceava.

Cu mijloacele de transport in comun


Autobuzele si microbuzele sunt mijloacele de transport prin intermediul
carora poti calatori atat in interiorul localitatilor urbane din Bucovina, cat si
intre acestea. In general, pentru o calatorie in interiorul oraselor biletele
costa 1,5 lei si pot fi cumparate de la taxatoarele din autobuze, de la
conducatorii auto ai microbuzelor sau de la casele de bilete amplasate langa
statiile de autobuz. Calatoria intre localitati este facilitata de companiile de
transport public de persoane, care opereaza prin intermediul autogarilor din
judetul Suceava. Biletele pot fi cumparate de la ghiseu sau, de cele mai
multe ori, de la sofer.

Cu taxiul
O varianta mai rapida pentru deplasarea in interiorul oraselor o reprezinta
calatoria cu taxiul. Tarifele practicate sunt in mod obligatoriu afisate in
exteriorul masinii si variaza de la 1,8 la 2,2 lei pe kilometru. Sunt foarte usor
accesibile in gari si in principalele cartiere ale localitatilor, dar si prin
comenzi, la telefon.

Cu trenul
Pentru deplasarea pe distante mai mari in interiorul judetului, iti
recomandam ca varianta usor accesibila calatoria cu trenul, aceasta
realizandu-se la un pret avantajos si in perioade de timp mai mult sau mai

putin rezonabile. Biletele de tren pot fi cumparate de la ghiseele din gara sau
de la agentiile CFR din orase.

Cazarea si masa in Bucovina


Cazarea si masa in Bucovina

Cazarea in judetul Suceava se asigura in unitati de tipul: hoteluri, moteluri,


cabane turistice, pensiuni si vile turistice, popasuri turistice etc., cu un nivel
de clasificare de la 1 pana la 4 stele sau margarete. Pornind de la asigurarea
transportului catre si de la aeroport, bilete de avion, inchirieri masini, parcari
auto, vizite la obiectivele turistice din imprejurimi, turistul mai poate
beneficia si de alimentatie - inclusiv produse traditionale bucovinene,
piscine, saune, jacuzzi, fitness si masaj, terenuri de sport, lacuri special
amenajate pentru pescuit, sali de conferinte. Aceste servicii turistice se pot
regasi in totalitate la unele dintre hotelurile din oras sau partial, in cadrul
celorlalte tipuri de unitati de cazare.

Reteaua unitatilor de alimentatie publica cuprinde un numar impresionant de


restaurante, baruri si cafenele, cofetarii, patiserii, cluburi etc. Turistii se pot
delecta intr-un cadru intim, discret, in stil modern sau traditional, in functie
de preferinte, cu meniuri bogate si diversificate, cu specific local, national
sau international.

Comunicatiile in Bucovina
Oficiile postale
Se gasesc in zonele centrale ale oraselor si satelor din Bucovina. Serviciile
oferite de catre oficiile postale se refera in general la expedierea de scrisori,
vederi, colete, bani, dar si la serviciile de fax, efectuarea de convorbiri locale,
nationale si internationale.

Telefoanele

Pentru efectuarea unei convorbiri telefonice din strainatate in Romania


trebuie sa formezi prefixul 4, apoi prefixul localitatii in care suni si apoi
numarul dorit. Pentru o convorbire interurbana, trebuie sa formezi prefixul
localitatii in care suni si apoi numarul dorit.
In orase si in localitatile urbane sunt amplasate telefoane publice, care
functioneaza cu cartele de pana la 20 lei (4,87 Euro) si pe care le poti
cumpara de la oficiile postale, sediile ROMTELECOM si din unele magazine.
Se pot efectua convorbiri atat pe plan local, national si international, in
functie de valoarea creditului de pe cartela. Pentru a vorbi prin intermediul
telefonului mobil, trebuie sa ai activat serviciul de roaming international sau
sa folosesti o cartela SIM preplatita.

Internetul
Desi internetul are o arie larga de raspandire pe teritoriul judetului Suceava,
Internet caf-urile sunt foarte greu de gasit. Cu toate acestea, hotelurile si
multe dintre pensiunile bucovinene asigura clientilor sai si servicii de
Internet, prin conexiuni wireless.