Bulgaria Suprafata 110910 km patrati, 7351234 locuitori Formare 681, independenta fata de turcia 1908 Bulgaria este o ar din

Europade Sud-Est. Se nvecineaz cu Romnia la nord, Serbia i Macedonia la vest, Grecia i Turcia la sud, iar la est are ieire la Marea Neagr. Cu un teritoriu de 110.994 km, Bulgaria este a 14-a ar ca mrime din Europa. Poziia sa a fcut din ea o rscruce istoric a diverselor civilizaii, devenind locul unde s-au gsit cele mai vechi artefacte i dovezi ale prelucrrii metalelor din lume.[1][2][3][4] Culturile preistorice au nceput s se dezvolte n Bulgaria de astzi n neolitic. Istoria sa antic a fost marcat de prezena tracilor, i ulterior de a grecilor i romanilor. Apariia poporului i statului bulgar unificat dateaz de la Primul Imperiu Bulgar, care a dominat mare parte din Balcani i a funcionat ca centru cultural al popoarelor slave n Evul Mediu. Dup cderea celui de al Doilea Imperiu Bulgar n 1396, teritoriul su a czut sub dominaie otoman timp de aproape 500 de ani. Rzboiul Ruso-Turc din 18771878 a avut ca rezultat apariia celui de al treilea stat bulgresc, devenit independent n 1908. Anii ce au urmat au fost marcai de conflicte cu vecinii, n contextul crora Bulgaria s-a aliat cu Germania n ambele rzboaie mondiale. n 1946, a devenit stat comunist cu partid unic pn n 1989, cnd Partidul Comunist Bulgar a permis alegeri libere. Dup 1990, Bulgaria a devenit o democraie i o economie de pia. Populaia de 7,36 de milioane este predominant urban, fiind concentrat n reedinele celor 28 de regiuni. Majoritatea activitilor comerciale se concentreaz n capitala Sofia. Cele mai bine dezvoltate sectoare ale economiei sunt industria grea, ingineria energetic, agricultura i turismul, toate bazndu-se pe resurse disponibile local. Structura politic actual dateaz de la adoptarea unei constituii democratice n 1991. Devenit ar liber,[5] Bulgaria este o republic parlamentar unitar, cu un grad nalt de centralizare politic, administrativ i economic. Este membr a Uniunii Europene, a NATO i aConsiliului Europei, membru fondator al OSCE, i a fcut parte de trei ori din Consiliul de Securitate al Naiunilor Unite.
o

Istorie[modificare] Preistoria i antichitatea[modificare]

Cele mai vechi urme de picturi rupestre au fost descoperite n petera Kozarnika i dateaz de 1.400.000 de ani.[4] Culturile preistorice de pe teritoriul Bulgariei cuprind cultura Hamangia din neolitic,[6] cultura Vina[7] i cultura Varna din eneolitic (mileniul al V-lea .e.n.). Necropola de la Varna ofer informaii pentru nelegerea ierarhiei sociale a celor mai vechi societi de pe teritoriul Europei.[8] Conform istoriografiei Bulgariei, redat i de Encyclopdia Britannica[9], doar trei principale grupuri vechi au populat Bulgaria actual : tracii apoi slavii sudici i nsfrit Proto-bulgarii. Tracii triau mprii n diferite triburi pn cnd regele Teres le-a unit pe mare parte din ele n regatul Odris pe la 500 .e.n.[10][11] Ei au fost n cele din urm cucerii de Alexandru cel Mare n secolul al IV-lea .e.n. i apoi de Imperiul Roman n 46 e.n. Cele mai rsritene triburi de slavi sudici s-au stabilit treptat n Imperiul Roman de Rsrit, pe teritoriul Bulgariei moderne, n secolul al VI-lea, asimilndu-i pe traci i pe slavi. n cele din urm, elita bulgarilor din Asia Central i-a inclus pe acetia ntr-un nou stat care s-a format dup sosirea hanului Asparuh n Balcani[12].

Primul Imperiu Bulgar[modificare] Asparuh, fiul hanului Vechii Bulgarii Mari, Kubrat, a migrat mpreun cu mai multe triburi bulgare ctre cursul inferior al fluviilor Dunrea, Nistru i Nipru. Dup 670, el i-a extins regatul ctre peninsula Balcanic, trecnd Dunrea cu o hoard de 50.000 de oameni[13] i a cucerit Moesia i Scythia Minor (Dobrogea) de la Imperiul Bizantin.[14]Limba sud-slav local a fost adoptat treptat i de bulgarii turanici cuceritori, care i-au pstrat dominaia asupra majoritii slave. Un tratat de pace semnat cu Bizanul n 681 i stabilirea unei capitale permanente la Pliska, pe malul sudic al Dunrii, a marcat nceputul Primului Imperiu Bulgar.[15] Hanii care s-au succedat au ntrit statul bulgar de-a lungul secolelor al VII-lea i al IX-lea Tervel a fcut din Bulgaria o mare putere militar, nvingnd o armat arab de 26.000 de oameni n al doilea asediu arab al Constantinopolelui.[16] Krum a dublat teritoriul rii, l-a ucis pe mpratul bizantin Nicefor Ila btlia de la Pliska,[17] i a introdus primul cod de legi scrise. Apoi, n 864, Boris I a abolit tengriismul, trecnd la cretinism.[18] i a introdusalfabetul chirilic. Simeon cel Mare a domnit 34 de ani, ncepnd cu 893, i n timpul su Bulgaria a atins expansiunea maxim, ntr-o perioad de maxim nflorire a culturii bulgare.[19] Rzboaiele cu croaii, maghiarii, pecenegii i srbii, precum i rspndirea bogomilismului au slbit Bulgaria dup moartea lui Simeon.[18][20] Dou invazii consecutive, una rutean i alta bizantin au avut ca rezultat cucerirea capitalei Preslav de ctre armata bizantin n 971.[21] Sub conducerea luiSamuil, Bulgaria i-a revenit ntructva dup aceste atacuri i a reuit s

cucereasc Serbia i Albania,[22] dar aceast revenire a luat sfrit dup ce mpratul bizantin Vasile al II-lea a nvins armata bulgar la Kliuci n 1014. Samuil a murit la scurt timp dup btlie,[23] iar n 1018 bizantinii au pus capt Primului Imperiu Bulgar.[24]

Al Doilea Imperiu Bulgar Dup cucerirea Bulgariei, Vasile al II-lea a prevenit revoltele i nemulumirea pstrnd la conducere nobilimea local i recunoscnd autocefaliaarhiepiscopiei Ohridului.[25] Dup moarteaa sa, politica intern bizantin s-au schimbat, creterea drilor i taxelor provocnd, dup sursele epocii (Ana Comnena i Ioan Skylitzes), rscoalele bulgare mpotriva Imperiului Bizantin (1040-1041). n 1185, nobilii din dinastia Asnetilor, Ioan Asan I i Petru al IV-lea au organizat o a doua mare rscoal care a avut ca rezultat nfiinarea celui de al Doilea Imperiu Bulgar, fondat de Ioan i Petru Asan, cu capitala la Trnovo.[26] Caloian, al treilea ar Asan, i-a extins teritoriul pn la Belgrad i Ohrid. El a recunoscut supremaia spiritual a Papei i a primit coroan regal de la un legat papal.[12] Imperiul a atins maximul n timpul lui Ioan Asan al II-lea (12181241), cnd comerul i cultura au nflorit.[12] Puternica influen politic i religioas a oraului Trnovo a fcut ca el s fie supranumit A Treia Rom, ntr-o vreme cnd Constantinopolul era n declin.[27] Fora militar i economic a rii a intrat n declin dup sfritul dinastiei Asnetilor n 1257, confruntndu-se cu conflicte interne, atacuri bizantine i maghiare constante i cu dominaia mongol.[12][28] Pn la sfritul secolului al XIV-lea, diviziunile ntre boieri i rspndirea bogomilismului determinase mprirea imperiului n trei arateVidin, Trnovo i ara Crvuneii mai multe voievodate semiindependente care se luptau ntre ele, sau cu bizantinii, maghiarii, srbii, veneienii i genovezii. Pn la sfritul secolului al XIV-lea, turcii otomani ncepuser s cucereasc Bulgaria i ocupaser majoritatea oraelor i cetilor de la sud de munii Balcani.[12] Stpnirea otoman Trnovo a czut n minile otomanilor dup un asediu de trei luni n 1393. Dup btlia de la Nicopole i cderea aratului Vidinului dup ali trei ani, otomanii au cucerit toate teritoriile bulgreti de la sud de Dunre.[29] Sub dominaie otoman, bulgarii erau considerai clas inferioar i erau supui unor biruri grele; cultura bulgar a fost suprimat i clerul educat a fugit n alte ri.[30]Boierimea a fost eliminat, rnimea nrobit pe moiile stpnilor otomani,[29] iar populaia i-a pierdut contiina naional.[31]

De-a lungul celor aproape cinci secole de dominaie otoman, bulgarii au ncercat s-i renfiineze statul organiznd mai multe rscoale, cele mai cunoscute fiind Prima (1598) i a Doua Rscoal de la Trnovo (1686), precum i rscoala lui Krpo (1689).[29] n secolul al XVIII-lea, Epoca Iluminismului din Europa Occidental a influenat apariia unei micri de renatere naional a Bulgariei.[29] Ea a restaurat contiina naional i a devenit factor-cheie n lupta de eliberare antiotoman, avnd ca rezultat Revolta din Aprilie 1876. Pn la 30.000 de bulgari au murit n luptele prilejuite de suprimarea revoltei de ctre otomani. Masacrele au determinat Marile Puteri s intre n aciune.[33] Ele s-au ntrunit la Conferina de la Constantinopoldin 1876, dar hotrrile lor au fost respinse sau ignorate de ctre Imperiul Otoman. Aceasta a permis Imperiului Rus s caute o rezolvare prin for, fr s rite confruntarea cu celelalte Mari Puteri, aa cum se ntmplase n Rzboiul Crimeei.[33] n 1877, Rusia a declarat rzboi Imperiului Otoman i l-a nvins. La lupte au participat i voluntari bulgari. Tratatul de la San Stefano a fost impus otomanilor de ctre rui la 3 martie 1878, i prin el se nfiina un principat autonom bulgar pe teritorii ntinse, ale celui de al Doilea Imperiu Bulgar.[34][35] Celelalte Mari Puteri au respins ns imediat tratatul de teama ca o ar att de mare n Balcani s nu le amenine interesele. Tratatul de la Berlin a adus nfiinarea unui stat autonom mult mai mic, cuprinznd Moesia i regiunea Sofiei, lsnd mari populaii bulgreti n afara granielor noului stat.[34][36] Aceasta a jucat un rol semnificativ n formarea abordrii militariste a politicii externe a Bulgariei n prima jumtate a secolului al XX-lea.[37]Principatul Bulgariei a ctigat un rzboi cu Serbia i a incorporat teritoriul otoman al Rumeliei Orientale n 1885, proclamndu-se stat independent la 22 septembrie 1908.[38]

Bulgaria independent modern[modificare] n anii de dup independen, Bulgaria s-a militarizat accentuat i a fost denumit adesea Prusia din Balcani.[39][40] ntre 1912 i 1918, Bulgaria s-a implicat n trei conflicte consecutivedou rzboaie balcanice i Primul Rzboi Mondial. Dup o dezastruoas nfrngere n al Doilea Rzboi Balcanic, Bulgaria s-a gsit din nou n tabra nvins ca urmare a alianei sale cu Puterile Centrale n Primul Rzboi Mondial. n pofida faptului c peste un sfert din populaie a luptat n armata sa de 1.200.000 de oameni[41][42] i a obinut cteva victorii importante la Doiran i Monastir, ara a capitulat n 1918. Rzboiul a dus la semnificative pierderi teritoriale, un total de 412.000 de mori, i un val de peste 253.000[43] de refugiai care au pus presiune suplimentare pe economia naional deja ruinat.[44]

Frmntrile politice rezultate n urma acestor pierderi au dus la o dictatur regal autoritar a arului Boris al III-lea (19181943). Bulgaria a intrat n al Doilea Rzboi Mondial n 1941 ca membr a Axei dar a refuzat s participe la Operaiunea Barbarossa, salvndu-i populaia evreiasc de deportarea n lagrele de concentrare naziste.[45] Moartea subit a lui Boris al III-lea n vara lui 1943 a adus noi agitaii politice pe msur ce rzboiul se ntorcea mpotriva Germaniei i gherilele comuniste au cptat avnt.[46] Dup mai multe greve i revolte, n septembrie 1944 Frontul pentru Patrie, dominat de comuniti, a preluat puterea, punnd capt alianei cu Germania i ducnd ara de partea Aliailor pn la sfritul rzboiului.[47]

Lovitura de stat din 9 septembrie 1944 a dus la abolirea monarhiei, dar abia n 1946 s-a instaurat dictatura partidului unic comunist, proclamndu-se republica popular.[49] A devenit o parte a sferei sovietice de influen sub conducerea lui Gheorghi Dimitrov (19461949), care a pus bazele unui statstalinist industrializat forat. Pn la jumtatea anilor 1950, standardele de via au crescut semnificativ, i represiunea politic s-a redus.[50][51]Economia planificat dup model sovietic a suferit cteva reforme restrnse care au apropiat-o puin de economia de pia sub Todor Jivkov (19541989).[52] Fiica sa, Liudmila, a promovat peste hotare arta i cultura bulgar.[53] ntr-o ncercare de a terge identitatea minoritii turceti, a fost lansat n 1984 o campanie de asimilare. Ca urmare, 300.000 de turci din Bulgaria au emigrat n Turcia.[54][55] n contextul prbuirii blocului comunist, la 10 noiembrie 1989, Partidul Comunist Bulgar a renunat la monopolul politic, Jivkov a demisionat, iar Bulgaria a intrat n tranziia ctre o democraie parlamentar.[56] Primele alegeri libere din iunie 1990 au fost ctigate de Partidul Socialist Bulgar (BSP, noul nume al Partidului Comunist).[57] O nou constituie ce aducea un regim democratic parlamentar, cu un preedinte slab i un prim ministru responsabil n faa parlamentului a fost adoptat n iulie 1991. Noul sistem nu a mbuntit imediat standardele de via i economiacalitatea vieii i performanele economice au rmas chiar inferioare celor din comunism, chiar i o vreme dup anul 2000.[58] Un pachet de reforme drastice promovat n 1997 a readus creterea economic, dar nivelul de trai a crescut mai lent.[59] Dup 2001 situaia economic, politic i geopolitic s-a mbuntit semnificativ,[60] i Bulgaria a atins nivele mai nalte ale Indicelui Dezvoltrii Umane.[61] A devenit membr a NATO n 2004 i a Uniunii Europene n 2007.[62][63]

Geografie

Bulgaria ocup o poriune din estul peninsulei Balcanice, nvecinndu-se cu cinci ricu Grecia i Turcia la sud, cu Macedonia i Serbia la vest si cu Romnia la nord. Frontierele terestre au o lungime total de 1.808 km, iar coasta Mrii Negre are o lungime de 354 km.[64] Suprafaa total a rii este de 110.994 km, ceea ce o claseaz pe locul 105 n lume.[65][66] Coordonatele geografice ale Bulgariei sunt 43 lat. N. i 25 long. E.[67]

Harta fizic a Bulgariei Cele mai notabile uniti de relief sunt Cmpia Dunrii, Munii Balcani, Cmpia Traciei i Munii Rodopi.[64] Extremitatea sudic a Cmpiei Dunrii este uor nclinat pn la poalele dealurilor subbalcanice, n vreme ce Dunrea formeaz mare parte din frontiera cu Romnia. Cmpia Traciei este aproximativ triunghiular, ncepnd la sud-est de Sofia i lrgindu-se pn la coasta Mrii Negre.[64] Munii Balcani sunt dispui ntr-un lan de la est la vest prin centrul rii. Sud-vestul muntos are dou masive muntoaseRila i Pirin, care mrginesc Munii Rodopi ctre est, muni mai mici dar mai ntini.[64] n Bulgaria se afl cel mai nalt punct din peninsula Balcanic, Musala, la 2.925 m[68] iar cel mai jos punct al rii este nivelul mrii. Cmpiile ocup circa o treime din suprafa, n vreme ce dealurile i podiurile ocup 41%.[69] ara are o reea dens de circa 540 de ruri, dintre care multe sunt relativ scurte i cu debite reduse.[70] Cel mai lung ru aflat n ntregime pe teritoriul bulgar, Iskrul, are o lungime de 368 km. ntre alte mari ruri se numr Struma i Maria din sud.[64] Bulgaria are o clim dinamic, rezultat din poziionarea sa la ntlnirea maselor de aer mediteranean i continental, cu concursul efectului de barier al munilor.[64] Bulgaria de nord are mediile de temperatur cu 1 C mai mici i cele de precipitaii cu 200 mm mai ridicate dect regiunile de la sud de Balcani. Amplitudinile temperaturii variaz semnificativ de la zon la zon. Cea mai sczut temperatur nregistrat vreodat n ar este de -38,3 C, n vreme ce cea

mai ridicat este de 45,2 C.[71] Precipitaiile se ridic la 630 mm pe an, i fluctueaz de la 500 mm n Dobrogea pn la peste 2.500 mm n muni. Masele de aer continental aduc mari cantiti de zpad iarna.[72]

Mediu nconjurtor i biodiversitate[modificare] Bulgaria a adoptat protocolul de la Kyoto[74] i a ndeplinit obiectivele acestuia, reducnd emisiile de dioxid de carbon ntre 1990 i 2009 cu 30%.[75] Poluarea fabricilor i uzinelor metalurgice, mpreun cu despduririle continu s produc mari probleme sntii populaiei.[76] Zonele urbane sunt n mod deosebit afectate de producia de energie n termocentrale pe baz de crbuni i de traficul de automobile,[77][78] n vreme ce utilizarea de pesticide n agricultur, precum i sistemele de epurare nvechite din industrie produc poluare extensiv a solului i a apelor cu substane chimice i detergeni.[79] Bulgaria este singurul stat membru al UE care nu recicleaz deeurile din orae,[80] dei o uzin de reciclare a deeurilor electronice a fost deschis n iunie 2010.[81] Situaia s-a ameliorat n ultimii ani, i mai multe programe finanate de guvern au fost derulate n tentativa de a reduce nivelul polurii.[79] Biodiversitatea Bulgariei este conservat n trei parcuri naionale, 11 parcuri naturale[82] i 17 zone propuse s devin rezervaii ale biosferei.[83] Aproape 35% din suprafaa uscatului este format din pduri,[84] unde cresc unii dintre cei mai btrni copaci din lume, ntre care se numr Pinul lui Baikuev i stejarul din Granit.[85] Flora cuprinde peste 3.800 de specii din care 170 sunt endemice i 150 sunt n pericol.[86] Fauna este reprezentat n principal de ursul brun i deacal,[87] n vreme ce rsul i acvila de cmp au populaii reduse, dar n cretere.[88] Politic[modificare] Articol principal: politica Bulgariei. Bulgaria este o democraie parlamentar n care puterea executiv st n minile primului ministru.[60] Sistemul politic are trei ramurilegislativ, executiv i judectoreasc, dreptul de vot aparinnd cetenilor n vrst de cel puin 18 ani. Alegerile sunt supravegheate de o Comisie Electoral Central independent, din care fac parte reprezentani ai tuturor marilor partide politice. Partidele trebuie s se nregistreze la comisie nainte de a participa la alegeri naionale.[89] n mod normal, primul ministru ales este eful partidului care a primit cele mai multe voturi la alegerile legislative.[60]

Partidele politice se ntrunesc n Adunarea Naional, un parlament unicameral format din 240 de deputai alei pe mandate de patru ani prin vot direct. Adunarea Naional are puterea de a adopta legi, de a aproba bugetul, de a organiza alegerile prezideniale, de a alege i a demite primul ministru i ceilali minitri, de a declara rzboi, de a desfura trupe peste hotare, i de a ratifica tratate i acorduri internaionale. Preedintele este eful statului i comandant suprem al forelor armate, i are autoritatea de a returna legi la Parlament, dei acesta din urm poate trece peste vetoul preedintelui cu o majoritate simpl a tuturor membrilor parlamentului.[60] Boiko Borisov din partidul de centru-dreapta Cetenii pentru Dezvoltarea European a Bulgariei(GERB) a devenit prim ministru la 27 iulie 2009,[91] n vreme ce Rosen Plevneliev, susinut de acelai partid, a fost ales preedinte n 2011, dup ce a primit 52,5% din voturi n al doilea tur de scrutin n faa adversarului su din Partidul Socialist, Ivailo Kalfin.[92] n 2012, GERB deinea 117 locuri n Adunarea Naional i nu avea aliai politici permaneni, guvernul fiind unul minoritar.[93] Legislaia civil este una obinuit.[94] Ramura judectoreasc este supravegheat de Ministerul Justiiei. Tribunalul Administrativ Suprem i Curtea Suprem de Casaie sunt cele mai nalte instane de apel i supravegheaz aplicarea legii n tribunalele subordonate.[89] Consiliul Suprem Judiciar gestioneaz sistemul i numete judectorii. Puterea judectoreasc din Bulgaria, mpreun cu alte instituii, rmne una dintre cele mai corupte i ineficiente din Europa.[95][96][97][98] Aplicarea legii se face de ctre organizaii subordonate Ministerului de Interne.[99] Serviciul Naional de Poliie (NPS) combate criminalitatea general, pstreaz ordinea public i susine operaiunile celorlalte agenii de aplicare a legii.[100] NPS are 27.000 de ofieri de poliie n seciunile sale locale i naional.[101] Ministerul de Interne conduce i Serviciul Poliiei de Frontier i Jandarmeria Naionalo ramur specializat n activiti antiteroriste, gestiunea crizelor i controlul mulimilor. Contrainteligena i securitatea naional sunt n sarcina Ageniei de Stat pentru Securitate Naional, nfiinat n 2008.[102] mprire administrativ[modificare] Bulgaria este un stat unitar.[103] Din anii 1880s, de cnd ara a cptat autonomie, numrul unitilor administrativ-teritroriale a variat de la apte la 26.[104] ntre 1987 i 1999 structura administrativ a fost alctuit din nou regiuni (oblasti, singular oblast). Noua organizare administrativ a fost adoptat n paralel cu descentralizarea economiei.[105] Ea include 27 de regiuni i o regiune metropolitan a capitalei (Sofia-Grad). Toate aceste regiuni i iau numele de la capitala lor. Regiunile sunt mprite mai departe n 264obtine.

Obtinele sunt conduse de primari, alei pe patru ani i de consilii locale alese prin vot direct. Bulgaria este un stat deosebit de centralizat, n care Consiliul de Minitri numete direct guvernatorii regiunilor i n care toate regiunile i comunele sunt puternic dependente de finanarea de la centru.[89] Armata i relaiile externe[modificare] Articol principal: Armata Bulgariei. Bulgaria a devenit membru al Naiunilor Unite n 1955 i din 1966 a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate de trei ori, cel mai recent n 20022003.[106] Bulgaria a fost printre rile fondatoare ale OSCE n 1975. A aderat la NATO la 29 martie 2004, a semnat tratatul de aderare la Uniunea European la 25 aprilie 2005,[62][107] i a devenit membru al Uniunii la 1 ianuarie 2007.[63] Integrarea euro-atlantic a devenit o prioritate pentru Bulgaria dup cderea comunismului, dei conducerea comunist dorea i ea prsirea Pactului de la Varovia i aderarea la Comunitile Europene nc din 1987.[108][109][110] Relaiile Bulgariei cu vecinii sunt n general bune, dup 1990. ara joac un rol important n promovarea securitii regionale.

Economie[modificare] Bulgaria are o economie de pia industrializat,[127] aflat n zona de venituri medii spre mari,[128] i n care sectorul privat produce peste 80% din PIB.[129] Dintr-o ar predominant agricol, cu o populaie predominant rural n 1948, pn n anii 1980 Bulgaria devenise o economie industrializat, a crei prioritate principal era cercetarea tehnologic i tiinific.[130] Criza economiilor planificate, urmat de pierderea pieelor COMECON n 1990, i apoi de terapia de oc pentru transformarea ntr-o economie de pia au avut ca rezultat o scdere abrupt a produciei industriale i agricole, care a culminat cu colapsul economic din 1997.[131][132] Dup 2000, Bulgaria a trecut printr-o perioad de cretere economic rapid,[131] dei nivelul veniturilor a rmas unul din cele mai sczute din UE, salariul mediu brut fiind de 754 leva (386 euro) n martie 2012.[133] Salariile reprezint, ns, doar jumtate din totalul veniturilor casnice.[134] PIB pe cap de locuitor n termeniiparitii puterii de cumprare se ridica la 44% din media UE n 2010, conform datelor Eurostat,[135] n timp ce costul vieii era 51% din medie.[136] Moneda naional este leva, aflat la curs fix de schimb cu euro, la o rat de 1,95583 lev pentru un euro.[137] Bulgaria nu face parte din zona euro i, n ciuda adoptrii cursului de schimb fix, unii analiti consider c adoptarea monedei unice europene se va putea face abia dup 2015.[138]

Rata omajului a crescut la 12,6% n aprilie 2012 i creterea PIB a trecut de la 6,2% (2008) la 5,5% (2009) n contextul crizei financiare.[139][140] Criza a avut un impact negativ n principal asupra industriei, producnd o scdere cu 10% a produciei industriale naionale, o scdere de 31% n minerit i de 60% n producia de metale neferoase.[141] Creterea pozitiv a revenit n 2010, ajungnd la 0,2%.[140] La sfritul lui 2011, investiiile erau ns n scdere i consumul scdea constant din cauza creterii omajului.[142] Corupia rmne o problem grav n ar, ea aflndu-se pe locul 86 dup indicele percepiei corupiei iar situaia se nrutete.[143] n acelai timp, Bulgaria este pe locul 28 dup indicele libertii economice n lume,[144] are cele mai sczute impozite pe venit pentru persoane i pentru firme din Uniunea European,[145] i a doua cea mai mic datorie public din statele-membre, cu 16,3% din PIB n 2011.[146] n 2011, PIB (PPC) a fost estimat la 101 miliarde de dolari, cu 13.597 de dolari pe cap de locuitor.[147] Sofia i regiunea de dezvoltare Iugozapaden constituie cea mai bine dezvoltat parte a rii, cu un PIB (PPC) pe cap de locuitor de 24.647 n 2009.[148] Sectorul serviciilor constituie 64,6% din PIB, urmat de industrie cu 30,1% i agricultur cu 5,3%.[149] Fora de munc se ridica la 2,5 milioane de persoane.[150] Bulgaria este beneficiar net de fonduri europene, n 2009 primind 589 million euro.[151] Zcmintele locale de fier, cupru, crbune i plumb sunt vitale pentru sectorul productor intern.[152] ntre principalele industrii se numr extracia metalelor i mineralelor, industria chimic, de maini industriale i componente de vehicule,[153] rafinarea petrolului[154] i producia de oel.[155]Mineritul i industriile asociate dein 120.000 de angajai i produc circa 5% din PIB.[156] ara este al patrulea productor de aur din Europa i al aselea productor de crbune.[156][157] Aproape toate produsele de export ale Bulgariei sunt produse industriale, cum ar fi produsele din petrol ($2,24 miliarde), cupru ($1,59 miliarde), medicamente ($493 milioane) i echipament militar ($358 milioane).[158][159] n contrast cu sectorul industrial, agricultura a sczut n ultimii 10 ani. Producia din 2008 se ridica la doar 66% din cea dintre 1999 i 2001,[159] n vreme ce producia de cereale i legume a sczut cu aproape 40% dup 1990.[160] Bulgaria rmne ns exportator net de produse agricole, circa dou treimi din exporturile sale mergnd ctre ri din OECD.[161] ara este cel mai mare productor din lume de uleiuri i esene pentru parfumuri, cum ar fiuleiul de levnic i cel de trandafir.[116][162] n 2007 a fost lansat un program guvernamental pe cinci ani de modernizare i dezvoltare, cu scopul de a ntri sectorul agricol cu investiii totale de 3,2 miliarde de euro.[163] n ultimii ani, Bulgaria a devenit o destinaie turistic atractiv, avnd unele dintre cele mai ieftine staiuni din Europa i unele din ultimele plaje neacaparate de industria turistic.[164][165] Lonely Planet a plasat Bulgaria n primele 10 destinaii de cltorie pentru

2011.[166] Peste 40% dintre cei 9.000.000 de turiti care viziteaz ara anual sunt greci, romni i germani.[167] ntre principalele destinaii turistice se numr capitala Sofia, oraul medieval Veliko Trnovo,[168] staiunile de pe litoral Nisipurile de Aur i Slncev Breag, precum i staiunile montane Bansko, Pamporovo i Borove.

tiin i tehnologie[modificare] Bulgaria are unul din cele mai mici bugete tiinifice din Europa, cu 0,25 din PIB n 2010.[169][170] Subfinanarea cronic a sectorului dup 1990 a obligat muli profesioniti de nalt calificare tiinific s prseasc ara.[171] Ca urmare, Bulgaria are un nivel redus de inovaie, competitivitate i exporturi de valoare adugat mare.[172][173] Academia Bulgar de tiine este principala instituie tiinific, i ea este angajatorul majoritii cercettorilor bulgari n multiplele sale ramuri. Principalele arii de cercetare i dezvoltare sunt energia, nanotehnologia, arheologia i medicina.[169] Bulgaria a devenit a asea ar din lume care a trimis un astronaut n spaiu, odat cu zborul lui Gheorghi Ivanov cu misiunea Soiuz 33 n 1979. ara a derulat propriile experimente n diferite misiuni, cum ar fi RADOM7[174] dozimetrele de pe Staia Spaial Internaional i de pe Chandrayaan-1, precum i serele spaiale (dezvoltate de bulgari) de pe staia spaial Mir.[175][176] n 2011 guvernul a anunat planuri pentru renceperea programului spaial producnd un nou microsatelit i adernd la Agenia Spaial European.[177] n anii 1980, Bulgaria devenise un Silicon Valley al Blocului Estic datorit exporturilor masive de tehnologie de calcul n rile CAER.[178] ara s-a clasat a treia n lume n 2011 dup numrul total de specialiti n IT&C, depind ri cu populaii mult superioare,[179] i opereaz singurul supercalculator din Balcani, un IBMBlue Gene/P la Centrul Naional pentru Aplicaii n domeniul Supercomputingului.[180][181] Infrastructur[modificare] Dei are relativ puine rezerve de combustibili fosili, sectorul energetic bine dezvoltat din Bulgaria, mpreun cu aezarea geografic strategic fac din ea un important nod energetic european.[182] Aproape 34% din energia electric se produce n centrala nuclear de la Kozlodui[183] i opinia public susine ferm dezvoltarea energiei nucleare.[184] Expansiunea rapid a surselor de energei alternative, cum ar fi centralele solare i eoliene[185] fac din Bulgaria un productor de energie cu una dintre cele mai mari rate de cretere din lume.[186] ara intete ctre producerea a 16% din electricitate din surse regenerabile nainte de 2020.[187]

Reeaua naional de drumuri are o lungime total de 40.231 km,[188] dintre care 39.587 km sunt pavate, dar aproape jumtate din ele se ncadreaz n cea mai joas categorie internaional pentru astfel de drumuri.[189] Cile ferate sunt un important mijloc de transport al mrfurilor, dei utilizarea oselelor n transportul de mrfuri este n cretere. Bulgaria are 6.238 km de cale ferat[189] dintre care 461 km de cale ferat de mare vitez sunt n construcie, trebuind s fie terminai n 2013.[190][191][192] Exist legturi feroviare cu Romnia, Grecia i Serbia, iar trenurile express deservesc legturi directe cu Kiev, Minsk, Moscova i Sankt Petersburg.[193] Sofia i Plovdiv sunt principalele centre de transport aerian, n vreme ce Varna i Burgas sunt principalele porturi maritime.[189] Varna urmeaz s fie primul punct de pe teritoriul UE din cadrul conductei de gaze naturale South Stream.[194] Reelele de telecomunicaii sunt n general nvechite i necesit modernizri substaniale. Serviciile de telefonie sunt disponibile n majoritatea satelor, iar regiunile sunt legate ntre ele printr-o linie digital de mare capacitate.[189] Exist trei operatori de telefonie mobil activi n BulgariaMtel, GLOBUL i Vivacom.[195] Numrul de utilizatori ai Internetului a crescut rapid din 2000de la 430.000, numrul lor a crescut la 1,55 milioane n 2004, i 3,4 milioane (48% rat de penetrare) n 2010.[196] Bulgaria are cea mai rapid vitez medie de acces la Internet n band larg dup Coreea de Sud.[197]

Demografie[modificare] Conform recensmntului din 2011, populaia Bulgariei era atunci de 7.364.570 de locuitori, n scdere de la maximul de circa nou milioane nregistrat n 1989. Bulgaria are scdere demografic de la nceputul anilor 1990,[198] cnd prbuirea economiei comuniste a determinat circa 937.000 oamenin majoritate aduli tineris emigreze nainte de 2005.[199] Populaia continu s scad i sporul natural actual este unul dintre cele mai sczute din lume.[200] Bulgarii reprezint principalul grup etnic i compun 84,8% din populaie. Minoritile turcilor i romilor formeaz 8,8% i respectiv 4,9%; circa 40 de minoriti mai mici compun 0,7 procente, i 0,8 nu s-au declarat membri ai unei etnii.[201] Romii sunt considerai de ctre unii bulgari ceteni de rang inferior[202] i aproximativ 70.000 din ei sunt implicai n activiti ilegale.[203] Traficul de fiine umane este rspndit n rndul romilor din cauza tradiiei vnzrii mireselor.[204] Programele de integrare a romilor, finanate de Uniunea European, nu au avut succes.[205] Toate grupurile etnice cunosc i folosesc bulgara, singura limb cu statut oficial, limb matern pentru 85,2% din populaie.[206] Cea mai veche limb slav scris, bulgara este

diferit de alte limbi din acest grup prin anumite particulariti gramaticale, cum ar fi lipsa cazurilor substantivului i a infinitivului verbelor, precum i prinarticolul hotart sufixat.[207][208] Bulgaria se consider oficial a fi stat laic. Constituia garanteaz libertatea religioas, dar desemneaz cretinismul ortodox ca religie tradiional.[209] Majoritatea populaiei (76%) se identific drept ortodoci.[206] Biserica Ortodox Bulgar este autocefal din 927,[210][211] i are 12 episcopii cu 2.000 de preoi.[212] Alte organizaii religioase sunt musulmanii (10%), romanocatolicii (0,8%) i protestanii (1,1%); 0,2% practic alte credine i 11,8% nu se identific cu nicio religie.[206]

Guvernul estima n 2003 rata alfabetizrii la 98,6%, fr diferene semnificative ntre sexe. Bulgaria are prin tradiie standarde nalte de educaie.[202]Ministerul Educaiei, Tineretului i tiinei finaneaz toate instituiile de eductie public, stabilete criterii pentru manuale i supravegheaz publicarea lor.[213] Statul furnizeaz educaie gratuit n coli de stat, cu excepia nvmntului superior.[202] Procesul de educaie cuprinde 12 clase, dintre care primele opt sunt primare i IX-XII sunt secundare.[213] Liceele pot fi tehnice, vocaionale, generale sau specializate pe o anumit disciplin, n vreme ce educaia universitar const dintr-un ciclu de licen de 4 ani, urmat de un an de master.[214] Sperana de via medie este de 73,6 ani, sub media Uniunii Europene.[215] Cauzele principale de deces sunt similare cu cele din alte ri industrializate, n principal bolile cardiovasculare, cancerul i bolile respiratorii.[216] Bulgaria are un sistem medical universal finanat prin impozite i contribuii la fondul de sntate.[216] Fondul Naional de Asigurri de Sntate (NHIF) finaneaz o poriune din ce n ce mai mare din serviciile medicale primare. Cheltuielile cu sntatea din bugetul naional se ridic la 4,3% ntre 2002 i 2004, iar Fondul a contribuit la peste 60% din cheltuielile anuale ale sistemului.[217] Bugetul sntii s-a ridicat n 2010 la 4,2% din PIB, sau circa 1,3 miliarde de euro.[218] Numrul medicilor este peste media UE, cu 181 medici la 100.000 de locuitori,[219] dei este o penurie acut de asistente medicale i de personal auxiliar, iar calitatea spitalelor este redus.[220] Majoritatea bulgarilor (72,5%) locuiesc n mediul urban.[221] Bulgaria are cea mai mare rat de proprietate asupra locuinelor din lume: circa 97% din populaie triete n propria locuin sau n locuina ocupat de proprietar.[222] Exist i o rat mare de deinere de aparate electrice casnice, cum ar fi televizoarele (97,9 din locuine), frigidere (93,3%) i telefoane (90,6%), i rate relativ mari pentru calculatoare (42,9%) i automobile (41,9%). Ratele medii la toate categoriile sunt

substanial mai ridicate n Sofia, al 12-lea ora ca mrime din Uniunea European, cu o populaie de peste 1.200.000 de locuitori.[223][224]

Istoria Bulgariei Preistorie i antichitate Culturile preistorice din inuturile bulgreti include cultura Neolitic Hamangia i cultura Vinca (sec.6-3 .Hr), cultura Eneolitic Varna (sec.5 .Hr) i cultura Epocii de Bronz Ezro. Cronologia Karanovo servete drept ablon pentru preistoria mai larg a regiunii balcanice. Tracii, poporul identificabil cel mai timpuriu care a populat teritoriul Bulgariei de azi, au lsat urme n ntreaga regiune balcanic n ciuda istoriei tumultoase a multor cuceriri. Istoricii consider comoara Panagyurist ca una dintre cele mai splendide realizri ale culturii tracice. Tracii au locuit mprii n numeroase triburi separate pn cnd regele teres le-a unit pe majoritatea, n jurul anului 500 .Hr, n regatul Odrysian, care a atins culmile cele mai nalte sub regii Sitacles i Cotys (383-359 . Hr). n 188 .Hr romanii au invadat Tracia i rzboiul a continuat pn n 45 d.Hr cnd n cele din urm Roma a cucerit regiunea. Cuceritorii au romanizat repede populaia. Pe cnd au ajuns slavii, tracii i pierduser identitatea indigen i intraser n declin ca urmare a numeroaselor invazii. Slavii i Marea Bulgarie Veche Slavii au aprut din patria lor de origine la nceputul sec. VI i s-au mprtiat n special n rsritul Europei Centrale, Europa de Est i Balcani, formnd de-a lungul unui proces 3 ramuri principale: Slavii de Vest Slavii de Est Slavii de Sud Civa slavi de sud estici au devenit strmoii bulgarilor moderni. Ei au asimilat tracii rmai. Bulgarii moderni i trag parte din cultural or, limba i autodeterminarea din aceti imigrani timpurii. n 632, bulgarii, un popor semi-nomad, probabil descendeni Turkic, originari din Asia Central, au format, sub conducerea lui Khan Kubart un stat independent care a devenit cunoscut sub numele de Bulgaria Mare, cuprins ntre cursul de jos al Dunrii spre vest, Marea Neagr i Marea de Azov spre sud, cu rul Kuban spre est i rul Done spre nord.

Presiunile din partea Khazarilor a dus la subjugarea Bulgariei Mari n a doua jumtate a sec. VII. Unii bulgari de pe acel teritoriu au emigrat mai trziu spre nord-est i au format un stat nou numit Volga Bulgaria ( n jurul confluenei rurilor Volga i Kama) care a durat pn n sec. XIII. Primul Imperiu Bulgar Succesorul lui Kubrat, Khan Asparuh, a migrat cu cteva triburi bulgar n zona cursurilor de jos ale rurilor Dunre, Dniester i Dniepr (Ongal), i au cucerit Moesia i Scythia Minor (Dobrogea) de la Imperiul Bizantin, extinzndu-i noul su Khanate mai departe n Peninsula Balcanic. Un tratat de pace cu Bizanul n 681 i stabilirea capitalei bulgarilor la Pliska n sudul Dunrii a marcat nceputul Primului Imperiu Bulgar. n acelai timp fratele lui Asparuh, Kuber, s-a stabilit cu un alt grup bulgar n Macedonia de azi. n timpul asediului Constantinopolului din 717-718, bulgarii i-au onorat tratatul cu bizantinii trimindu-le trupe pentru a ajuta populaia oraului imperial. Conform cronicarului bizantin Theophanes, bulgarii au ucis 22.000 de arabi n btlia decisiv. Influena i expansiunea teritorial a Bulgariei a crescut pe mai departe n timpul domniei lui Khan Krum, care n 811 a ctigat o victorie decisiv mpotriva armatei bizantine condus de Nicephorus I n btlia de lka Pliska. n 864, Bulgaria a acceptat cretinismul ortodox estic. Bulgaria a devenit o putere european important n sec. IX i X n lupta sa cu Imperiul Bizantin pentru controlul asupra Balcanilor. Aceasta s-a ntmplat sub conducerea lui Boris I (852-889). n timpul domniei sale, alfabetul Chirilic i-a avut originea n Preslav i Ohrid, adaptat de la alfabetul Glagolitic inventat de clugrii Sf. Cyril i Methodius. Alfabetul chirilic a devenit baza dezvoltrii culturale ulterioare. Secole mai trziu, acest alphabet, mpreun cu limba veche bulgar, au stimulat limba intelectual scris (lingua franca) pentru Europa Estic, cunoscut ca Slavona Bisericeasc. Cea mai mare ntindere teritorial a Imperiului Bulgar ce acoperea cea mai mare parte a Balcanilor s-a nfptuit sub Simeon I, primul ar bulgar, fiul lui Boris I. Totui cea mai mare realizare a lui Simeon I a constat n dezvoltarea Bulgariei ntr-o ar bogat, cu o cultur slavon cretin unic, care a devenit un exemplu pentru alte popoare slave din Europa de Est i a asigurat permanena naiunii bulgare indifferent de forele ce au ameninat s-o sfrme n buci de-a lungul istoriei ei plin de rzboaie. La mijlocul sec. X a urmat un declin (extenuat de rzboaiele cu Croaia, de revoltele frecvente

ale srbilor susinui de aurul bizantin, i de invaziile dezastruoase ale ungurilor i pecinegilor) care a dus la cderea Bulgariei n faa asaltului rus din 969-971. Apoi bizantinii au nceput campanii de cucerire a Bulgariei. n 971, au ocupat capitala Preslav i l-au capturat pe mpratul Boris II. Rezistena a continuat sub arul Samuil n inuturile bulgreti de vest timp de aproape o jumtate de secol. ara a reuit s-i revin i i-a nfrnt pe bizantini n cteva btlii importante lund controlul majoritii Balcanilor i n 991 au invadat statul srb. Totui, bizantinii condui de Basil II au distrus statul bulgar n 1018 dup Victoria de la Kleidion. Bulgaria Bizantin n prima decad dup stabilirea stpnirii bizantine, nu au rmas mrturii importante despre nici o ncercare de rezisten sau revolte ale populaiei sau nobilimii bulgare. Este greu de explicat o astfel de pasivitate aparent. Unii istorici explic acest fapt prin concesiile pe care Basil II le-a fcut nobilimii bulgare pentru a le obine supunerea. n primul rand, Basil II a garantat indivizibilitatea Bulgariei, a fostelor ei granie geografice i nu a abolit oficial conducerea local a nobilimii bulgare care a devenit parte a aristocraiei bizantine ca arhoni sau strategoi. n al doilea rand, decretele regale ale lui Basil II au recunoscut autocefalia Arhiepiscopatului Bulgar de la Ohrid i a fixat hotarele ei, asigurnd continuarea eparhiilor deja existente sub Samuil, proprietatea lor i alte privilegii. Locuitorii Bulgariei au pus n dificultate conducerea bizantin de cteva ori n sec. XI, apoi la nceputul sec. XII. Cea mai mare rscoal a avut loc sub conducerea lui Petru II Delian (proclamat rege al Bulgariei la Belgrad n 1040). ncepnd cu mijlocul sec. XI i pn la sfritul lui, normanzii, dup cuceririle fcute n sudul Italiei i Sicilia, au debarcat n Balcani i au nceput s nainteze i s lupte mpotriva Imperiului Bizantin. Abia n 1185 bizantinii au reuit s-i alunge pe normanzi care au fost o continu ameninare pentru Bulgaria Bizantin. n 1091 a avut loc invazia pecinegilor. Ei au fost nimicii la Levounion i din nou n 1120 de ctre Imperiul Bizantin. Dup aceea, ungurii au ncercat s-i intensifice influena dincolo de Dunre; campaniile lui I.Comenus de-a lungul Dunrii i-au mpins napoi pe unguri. Vor mai trece 45 de ani pn cnd Bulgaria i va ctiga independena. Pn atunci, nobilii bulgari au condus provinciile n numele Imperiului Bizantin pn la revolta lui Ivan Asen I i Petru IV al Bulgariei fapt ce a condus la stabilirea celui de al Doilea Imperiu Bulgar. Al Doilea Imperiu Bulgar Ctitorii bisericii Boiana au fost sevastokrator Kaloian i soia sa Desislava. Din 1185, cel de al Doilea Imperiu Bulgar a fcut din nou din Bulgaria o putere important n Balcani pentru dou secole, avnd capitala la Veliko Tarnovo, sub dinastia Asen. Kaloian, al treilea monarh Asen, i-a extins domeniile pn la Belgrad, Nish i Skopie (Uskub); el a recunoscut supremaia spiritual a papei i a primit coroana regal printr-un nuniu papal.

ntre 1218-1241 conductorul bulgarilor a fost Ivan Asen II care i-a extins dominaia peste Albania, Epirus, Macedonia i Tracia. n timpul domniei sale statul a cunoscut o perioad de cretere cultural, cu importante realizri artistice ale colii artistice Tarnovo. Dinastia Asenilor s-a stins n 1257, datorit invaziei ttarilor (ncepute la sfritul sec. XIII), datorit conflictelor interne i atacurilor constante ale bizantinilor i ungurilor; puterea rii a intrat n declin ctre sfritul secolului XIII. Din 1300, sub mpratul Teodor Svetoslav, Bulgaria i-a rectigat puterea dar spre sfritul sec. XIV ara s-a frmiat n cteva principate feudale pe care Imperiul Otoman le-a cucerit. Stpnirea Otoman Spre sfritul sec. XIV, nenelegerile dintre boierii feudali bulgari au slbit puternic coeziunea celui de al Doilea Imperiu Bulgar. El s-a mprit n trei unitate administrative i cteva principate semi-independente care se luptau ntre ele, dar i cu bizantinii, ungurii, srbii, veneienii i genovezii. n aceste btlii, ei s-au aliat adesea cu turcii otomani. Situaii similare de lupte i certuri interne au existat i n Bizan i Serbia. n perioada dintre 1365-1370 otomanii au cucerit cele mai multe orae i fortree bulgare din sudul munilor Balcani. n 1393 turcii otomani au capturat Tarnovo, capitala celui de al Doilea Imperiu Bulgar, dup un asediu de trei luni. Odat cu cderea regatului Vidin care a urmat nfrngerii Cruciadei Cretine n btlia de la Nicopolis n 1396, otomanii au cucerit i subjugate Bulgaria. Cnd o cruciad polono-ungar sub comanda lui Vladislav III al Poloniei a pornit s elibereze Balcanii n 1444, turcii i-au nfrnt n btlia de la Varna. n decurs de cinci secole stpnirea otoman s-a remarcat prin violen i opresiune. Otomanii au decimat populaia bulgar, care i-a pierdut majoritatea relicvelor culturale. Autoritile turceti au distrus majoritatea fortreelor medievale bulgare pentru a preveni rebeliunile. Oraele mari i zonele unde puterea otoman a predominat au rmas depopulate pn n sec. XIX. Noile autoriti au distrus instituiile bulgreti pn la nivelul satelor i comunelor i au contopit biserica bulgar separat n Patriarhia Ecumenic de la Constantinopol, dei mica arhiepiscopie bulgar de la Ohrid a reuit s supravieuiasc pn n ianuarie 1767. Bulgarii au ndurat multe opresiuni din partea otomanilor; ei plteau mai multe taxe dect musulmanii, nu aveau voie s poarte arme, culoarea hainelor lor nu trebuia s rivalizeze cu cele ale musulmanilor i nici turnurile bisericilor nu puteau fi mai nalte dect moscheele. Aceia care s-au convertit, Pomaks, i-au meninut limba bulgar, hainele i cteva obiceiuri compatibile cu Islamul. Sistemul otoman i-a nceput declinul n sec. XVII i la sfritul sec. XVIII s-a destrmat. Guvernul central a slbit n cursul deceniilor, ceea ce a permis unui numr de posesori otomani de domenii ntinse s-i stabileasc ascendena peste regiuni separate. n ultimele dou decenii ale sec.XIX, Peninsula Balcanic s-a transformat ntr-o anarhie adevrat, o perioad cunoscut

ca kurdjaliistvo - nume dat dup grupurile armate ale turcilor sau kurzilor care jefuiau zona la acea vreme. n multe regiuni mii de rani au fugit de la ar spre ora i mult mai probabil n pduri i pe dealuri; unii au fugit peste Dunre n Moldova, Valahia sau sudul Rusiei. n sec. XVIII i n deosebi n sec.XIX, condiiile s-au mbuntit n anumite zone. Cteva orae: Gabrovo, Triavna, Karlovo, Koprivtia, Lovech, Skopie au prosperat. ranii bulgari posedau cu adevrat pmntul lor, dei official el aparinea sultanului. Sec. XIX a adus mbuntiri n comunicaie, transport i comer. Prima fabric pe inut bulgar s-a deschis la Sliven n 1834, i primul sistem de cale ferat a nceput s funcioneze pe ruta Russe i Varna n 1865. n timpul celor cinci secole de ocupaie otoman, poporul bulgar a ncercat de multe ori s-i formeze propriul stat. Deteptarea naional a Bulgariei a devenit unul din factorii cheie n lupta pentru eliberare. n sec. XIX a luat natere Comitetul Central Revoluionar Bulgar i Organizaia Revoluionar Intern condus de revoluionari liberali ca: Vasil Levski, Hristo Botev, Liuben Karavelov i muli alii. n 1876 a izbucnit rscoala din aprilie: cea mai mare i bine organizat rebeliune bulgar mpotriva Imperiului Otoman. Dei nfrnt de autoritile otomane, rscoala (mpreun cu revolta din Bosnia, 1875) au sugerat Marilor Puteri s convoace Conferina de la Constantinopol din 1876, care a delimitat teritoriile entice bulgare aa cum erau ele la sfritul sec. XIX i a elaborate aranjamente legale i politice pentru stabilirea a dou provincii autonome bulgreti. Guvernul otoman nu s-a conformat deciziilor Marilor Puteri, dnd astfel posibilitatea Rusiei s caute o soluie prin for fr s rite o confruntare militar cu alte Mari Puteri ca i n Rzboiul Crimeei din 1854-1856. Regatul Bulgariei n urma Rzboiului Ruso-Turc, 1877-1878 (cnd soldaii rui mpreun cu o for expediionar romneasc i cu trupe voluntare bulgare au nfrnt armatele otomane) Tratatul de la San Stefano (3 martie 1878) a stability principatul bulgar autonom. Marile Puteri Vestice au respins imediat tratatul: ei au devenit contieni c o ar mare slav n Balcani putea servi interesele Rusiei. Acest fapt a dus la Tratatul de la Berlin (1878) care prevedea pentru principatul bulgar autonomMoesia i regiunea Sofiei. Alexandru, Prin de Battenberg, a preluat poziia primului prin al Bulgariei. Cea mai mare parte a Traciei a devenit parte a regiunii autonome a Rumeliei Estice, n vreme ce restul Traciei i toat Macedonia s-a rentors la suveranitatea otoman. Dup rzboiul SrboBulgar i unificarea cu Rumelia Estic n 1885, principatul bulgar s-a proclamat un regat pe deplin independent la 5 octombrie 1908, n timpul domniei lui Ferdinand I al Bulgariei. Ferdinand I, prin al familiei ducale de Saxa-Coburg-Gotha, a devenit prin bulgar dup ce Alexander von Battenberg a abdicat n 1886 dup o lovitur de stat dat de ofierii pro-rui.(Dei lovitura d stat coordonat de Stefan Stambolov a reuit, prinul Alexander a decis s nu rmn

conductorul Bulgariei fr aprobarea lui Alexandru III al Rusiei). Lupta de eliberare a bulgarilor la Adrianopole Vilayet i n Macedonia a continuat de-a lungul sfritului de secol XIX, culminnd cu Rscoala Ilinden-Preobrazenie organizat de Organizaia Macedonean Revoluionar Intern n 1903. Rzboaiele Balcanice i Primul Rzboi Mondial n 1912 i 1913, Bulgaria a fost implicat n Rzboaiele Balcanice, prima dat intrnd n conflict alturi de Grecia, Serbia i Muntenegru mpotriva Imperiului Otoman. Primul Rzboi Balcanic (1912-1913) s-a dovedit a fi un succes al armatei bulgare, dar a izbucnit un conflict asupra mpririi Macedoniei ntre aliaii victorioi. Al Doilea Rzboi Balcanic (1913) a asmuit Bulgaria mpotriva Greciei i Serbiei, apoi a Romniei i Turciei. Dup nfrngerea suferit n cel de al Doilea Rzboi Balcanic, Bulgaria a pierdut un teritoriu considerabil pe care-l ctigase n Primul Rzboi, precum i Dobrogea Sudic i pri din regiunea Macedoniei. n timpul Primului Rzboi Mondial Bulgaria s-a trezit luptnd din nou de partea perdant ca rezultat al alianei pe care a fcut-o cu Puterile Centrale. nfrngerea din 1918 a dus la pierderea altor teritorii: inuturile Vestice au revenit Serbiei Tracia Vestic Greciei Dobrogea Sudic Romniei. Rzboaiele Balcanice i Primul Rzboi Mondial a dus la o afluen de peste 250.000 de refugiai bulgari din Macedonia, Tracia Estic i Vestic i din Dobrogea Sudic. Perioada dintre cele dou rzboaie mondiale n septembrie 1918, arul Ferdinand a abdicat n favoarea fiului su Boris III pentru a prentmpina tendinele revoluionare. Conform Tratatului de la Neuilly din noiembrie 1919, Bulgaria a cedat coasta mrii Egee Greciei, a recunoscut existena Yugoslaviei, a cedat aproape tot teritoriul ei macedonean noului stat Yugoslav i a trebuit s redea Dobrogea romnilor. ara a trebuit s-i reduc efectivul armatei la 20.000 de oameni i s plteasc daune n valoare de peste 400 milioane dolari. Bulgarii se refer n general la rezultatele tratatului ca fiind "A Doua Catastrof Naional". Alegerile din martie 1920 a adus rnitilor o majoritate confortabil i Alexander Stamboliyski a format primul guvern bulgar rnesc. El s.a confruntat cu mari probleme sociale, dar a reuit s duc la bun sfrit multe reforme, dei opoziia celor din clasele de mijloc i superioar, proprietarii de pmnt i ofierii a rmas puternic. n martie 1923 Stambolyiski a semnat un accord cu Regatul Yugoslaviei recunoscnd noua grani i fiind de acord cu reprimarea Organizaiei Interne Revoluionare Macedonene (VMRO), care era n favoarea unui rzboi pentru rectigarea Macedoniei. Acest fapt a declanat o reacie naionalist, i lovitura de stat bulgar din 9 iunie 1923 a dus la asasinarea lui Stamboliyski. Un guvern de dreapta condus

de Alexandar Tsankov a preluat puterea, avnd n spate armata i VRMO, care a pus n micare teroarea Alb mpotriva rnitilor i comunitilor. n 1926 arul l-a convins pe Tsankov s demisioneze, lundu-i locul un guvern mai moderat condus de Andrej Lyapcev, s-a proclamat o amnestie, dei comunitii au rmas n afara legii. O alian popular incluznd pe rnitii reorganizai a ctigat alegerile din 1931 sub numele de Blocul Polpular. n mai 1934 a avut loc un alt puci, care a ndeprtat Blocul Popular de la putere i s-a stability un regim military autoritar condos de Kimon Georgiev. Un an mai trziu arul Boris a reuit s ndeprteze regimul military de la putere, restaurnd o form de conducere parlamentar (fpr a restabili partidele politice) sub strictul sa control. Regimul arului a proclamat neutralitatea, dar ncet Bulgaria gravita spre o alian cu Germania Nazist i Italia Fascist. Al Doilea Rzboi Mondial Dup ocuparea Dobrogei Sudice n 1940, Bulgaria a devenit aliata Puterilor Axei, dei nu a declarat rzboi Uniunii Sovietice i a refuzat s participle la Operaia Barbarossa. n timpul celui de al doilea rzboi mondial Germania nazist a permis Bulgariei s ocupe pri din Grecia i Yugoslavia. Bulgaria a devenit una din cele trei ri (cu Finlanda i Danemarca) care a salvat toat populaia evreiasc (n jur de 50.000 de oameni) de la taberele de exterminare naziste refuznd s fie de accord cu rezoluia din 31 august 1943. La nceputul lui septembrie 1944, Uniunea Sovietic a declarat rzboi Bulgariei i a invadat ara fr a ntlni vreo rezisten. Acest fapt a permis comunitilor bulgari (Partidul Muncitoresc Bulgar) s ia puterea i s instaureze statul comunist. Noul regim a ntors forele bulgare mpotriva Germaniei. Din cei 450.000 de oameni din armata anului 1944 au rmas doar 130.000 n 1945. Autoritile au deportat toat populaia evreiasc de pe teritoriile Greciei i Yugoslaviei ocupate de Bulgaria la Treblinka, n Polonia. Republica Popular Bulgar n cel de al Doilea Rzboi Mondial Bulgaria se aliase cu Germania avnd promisiunea de a reprimi Macedonia. La 8 septembrie 1944 URSS a declarat rzboi Bulgariei i a trecut Dunrea. Ofierii armatei bulgare i brigzile de partizani s-au alturat forelor sovietice i Sofia a czut. n ziua urmtoare au luat i restul Bulgariei, 9 septembrie a devenit "Ziua Eliberrii". Frontul Patriotic a preluat guvernul i partidul communist i-a mrit numrul de membri de la 15.000 la 250.000 n urmtoarele 6 luni. Dup rzboi, Bulgaria a trecut sub influena sferei sovietice. A devenit o republic popular n 1946 i una din aliaii credincioi ai URSS. Spre sfritul anilor 1970 a nceput normalizarea relaiilor cu Grecia. Republica Popular s-a ncheiat n 1989 ca multe alte ri comuniste din

Europa de Est, la fel i URSS a nceput s se destrame. Forele de opoziie a nlturat de la putere pe liderul communist Todor Jivkov i mna lui dreapt Milko Balev la 10 noiembrie 1989. Republica Bulgaria n februarie 1990, partidul communist a renunat de bun-voie la monopolul su asupra puterii, i n iunie 1990 au avut loc alegeri libere, ctigate de aripa moderat a partidului communist (re-numit Partidul Socialist Bulgar-PSB). n iulie 1991, ara a adoptat o nou constituie care stipula un Preedinte ales i un Prim Ministru rspunztor fa de legislatur. Uniunea Anti-comunist a Forelor Democratice a preluat puterea i ntre 1992-94 a fcut privatizarea pmntului i industriei, dar s-a confruntat cu dificulti economice i omaj masiv. Reacia mpotriva reformei economice a permis PSB s preia din nou puterea n 1995, dar n 1996 guvernul PSB s-a confruntat deasemenea cu dificulti i la alegerile prezideniale din acel an a fost aleas Uniunea Frontului Democrat a lui Petar Stoianov. n 1997, guvernul PSB a demisionat i UFD a venit la putere. omajul ns a rmas ridicat i electoratul a fost nemulumit de ambele partied. Relaiile cu Turcia au nceput s ae normalizeze n anii 1990. La 17 iunie 2001, Simeon II, fiul arului Boris III i fostul ef de stat (ca ar al Bulgariei de la 1943-1946), a ctigat o victorie strns n alegerile democratice. Partidul regelui (Micarea Naional Simeon II) a ctigat 120 din cele 240 de locuri n Parlament i a rsturnat cele dou partied politice preexistente. Popularitatea lui Simeon a sczut n cei 4 ani ca Prim Ministru, i PSB a ctigat alegerile n 2005. dar nu a putut forma singur guvernul i a trebuit s recurg la o coaliie. Din 1989, Bulgaria a inut alegeri multi-partite i a privatizat economia, dar dificultile economice i un val de corupie a dus la emigrarea a 800.000 de bulgari, incluznd muli oameni calificai professional. Pachetul de reforme introdus n 1997 a dus la cretere economic, dar i la creterea inegalitii sociale. Bulgaria a devenit membr NATO n 2004 i membr a UE n 2007. Balcic (n bulgar ) este un ora la rmul Mrii Negre, n nord-estul Bulgariei, regiunea Dobrici, la o distan de 42 km de Varna. n prezent este una dintre atraciile turistice ale Bulgariei la Marea Neagr. n perioada 1913 - 1940 a aparinut de Regatul Romniei mpreun cu restul Dobrogei de Sud, n urma celui de al doilea rzboi balcanic (iunie - august 1913). n 1940, Cadrilaterul, inclusiv Balcicul, a fost redobndit de Bulgaria.

Aici se afl Castelul din Balcic, reedina de var preferat a Reginei Maria, nconjurat de o la fel de celebr grdin botanic unicat n Europa central i de est, n special datorit coleciei de cactui. Datorit versanilor de calcar din perimetrul su, localitatea a fost supranumit Oraul Alb. ntreaga zon a fost numit Coasta de Argint din aceleai motive. Din 1913, odat cu intrarea ntre graniele Regatului Romniei n urma celui de-al Doilea Rzboi Balcanic, Balcicul va deveni din ce n ce mai cunoscut i frecventat, lansndu-se ca destinaie turistic pentru lumea artistic i politic romneasc.

Prezentare generala Balcic (sau Balchik in limba bulgara), este un orasel situat pe tarmul Marii Negre, in Bulgaria, la circa 60 de km de Vama Veche. Intre anii 1913 1940 a apartinut Romaniei, in urma celui de al doilea razboi balcanic (iunie - august 1913). In 1940, Cadrilaterul, inclusiv Balcicul, a fost redobandit de Bulgaria. In Balcic se afla celebrul Castel (Cuibul linistit), resedinta preferata a Reginei Maria a Romaniei, inconjurat de o la fel de celebra gradina botanica unicat in Europa centrala si de est, in special datorita colectiei de cactusi. Pentru mult timp orasul a fost supranumit Orasul Alb, din cauza dealurilor albicioase din jur. De altfel, intregului tarm i s-a spus, din aceleasi motive, Coasta de Argint. In prezent, brosurile din Bulgaria care prezinta orasul il numesc perla litoralului bulgaresc. Balcicul are o istorie bogata, putindu-se observa si astazi urmele multor culturi. A fost creat acum aproximativ 2.600 de ani, fiind un succesor al localitatii trace Kruni si al orasului grecesc antic Dionissopolis. Doua atractii turistice importante, aflate in relativa apropiere, sunt Capul Kaliakra, situat la circa 35 de kilometri distanta, si oraselul Nessebar, ceva mai departe circa 120 de kilometri. Si, desigur, mult mai aproape, se afla salba de statiuni turistice, printre care se numara Albena si Nisipurile de Aur

Putina istorie Ionienii populau aceasta zona in secolul V inainte de Christos, iar asezarea purta numele de Kruni, provenit din limba greaca si insemnand "izvoare. Orasul a fost redenumit Dionissopolis dupa numele zeului Dionysus, al vinului si sarbatorilor, probabil patron al asezarii, imaginea zeului aparand si pe monedele batute in zona. O legenda spune ca orasul a primit numele dupa ce marea a adus la tarm o statuie a lui Dionysus. In secolul I inainte de Christos, coloniile grecesti de pe malul Marii Negre au fost ocupate de legiunile romane, insa populatia din zona s-a rasculat. In timpul luptelor pentru putere de la Roma, dintre Cezar si Pompei, orasul a fost ocupat de Burebista. In anii 29-28 inainte de Christos, generalul roman Crassus cucereste Dobrogea, iar coloniile grecesti intra sub conducerea guvernatorului provinciei Macedonia. In primii ani dupa Christos, in zona este exilat poetul Ovidiu, despre care se spune ca, fiind in drum spre Tomis, ar fi observat stancile albe ale orasului Dionisopolis: O, oras al pietrelor albe, iti venerez frumusetea. Orasul are o stransa istorie legata de inteaga Dobroge, trecand prin crestinizare, navaliri barbare, migratii. In urma migratiilor, Dionisopolis a suferit distrugeri masive, desi o serie de imparati bizantini l-au reconstruit. Dintre toate popoarele migratoare, cel slav a avut influenta cea mai mare, deoarece s-a stabilit in zona. In anul 680, hanatul bulgar condus de Asparuh castiga razboiul cu Imperiul Bizantin si cucereste Dobrogea. Un an mai tarziu se formeaza Primul Tarat Bulgar, perioada in care orasul a decazut, asezarea vecina Varna devenind un centru important al zonei. In 971 Dobrogea reintra sub autoritatea Imperiului Bizantin, in urma unui razboi, si va ramane aici pana la inceputul sec. al XIII-lea, cand, in contextul inlocuirii Imperiului Bizantin cu cel Latin de Rasarit, va intra sub autoritatea Imperiului Vlaho-Bulgar al Asanestilor - Al Doilea Tarat Bulgar. In 1241, zona incepe sa fie populata de turci selgiucizi si tatari islamizati, ca urmare a trecerii armatei mongole Hoarda de Aur. La 1300, zona a reintrat sub conducerea celui de al doilea Tarat Bulgar, condus de tarul Teodor Svetoslav. Cativa ani mai tarziu il regasim ca facand parte din principatul Tara Carvunei, condus de Balik, de la numele sau putanduse considera ca si-a tras Balcicul propria denumire.

In primii ani ai intemeierii noului stat este mentionat si un mitropolit, Methodius, sub autoritatea caruia se afla nucleul noului stat, si anume zona Varna - Balcic - Karvuna. In 1388, incep primele atacuri ale turcilor. In acelasi an, Mircea cel Batran castiga luptele cu turcii si preia stapanirea asupra Dobrogei, insa acest lucru va dura doar pana in 1420, cand sultanul Mehmet I ocupa intreaga provincie. Balcicul a fost sub stapanire otomana 500 de ani, dezvoltandu-se ca centru de comert cu cereale. In 1878, Balcicul intra in componenta pricipatului autonom Bulgaria, principat care in 1906 isi castiga independenta. Dupa al doilea razboi balcanic din 1913, Balcicul este castigat, impreuna cu restul Cadrilaterului, de Regatul Romaniei. In 1924, Regina Maria descopera orasul si isi cumpara aici un domeniu pe care construieste Castelul,

Capela Stella Maris, diverse alte cladiri precum si gradina botanica. In perioada interbelica, Balcicul a fost o adevarata Mecca a artistilor. Se pare ca descoperitorul Balcicului, ca alegere a peisajelor pentru pictura, a fost Alexandru Satmari. In aceea perioada cam toti pictorii importanti au venit aici sa picteze, in special vara: Petrascu, Tonitza, Grigorescu, Darascu, Pallady, Ressu. De fapt, aproape intreaga boema bucuresteana se reunea in Balcic vara. In 1926, se infiinteaza aici o universitate - Universitatea Libera Coasta de Argint, unde au venit sa conferentieze in anii urmatori nume mari ale intelectualitatii romane: Nae Ionescu, Ion Marin Sadoveanu, Cezar Petrescu, Pamfil Seicaru, Ion Pillat, Mihail Jora, Jean Bart, Tudor Vianu, Gala Galaction, Nicolae Iorga. Universitatea va edita si revista Coasta de argint, in trei limbi: romana, bulgara si turca In Balcic se va deschide in aceea perioada si primul muzeu al Dobrogei. Si tot atunci primaria a improprietarit o serie de oameni de cultura, pentru ca acestia sa isi poata construi case in zona. Multe dintre casele construite de acestia poarta semnatura arhitectei Delavrancea Gibori, sora Cellei Delavrancea. Chiar si Lucian Blaga, in 1931, a solicitat primariei Balcic un astfel de loc pentru casa, dar nu este clar daca l-a si obtinut. In 1940, Cadrilaterul, inclusiv Balcicul, a fost redobandit de Bulgaria.

Regina Maria "Caracterul este destin" Alteta sa principesa Maria, nascuta Marie Alexandra Victoria, s-a nascut la 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, in Marea Britanie, fiind fiica principelui Alfred al Marii Britanii, principe de Saxa-Cobur-Gotha si duce de Edinburg, si a ducesei Maria Alexandrovna a Rusiei. De asemenea, era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii. Regina Maria s-a logodit la 16 ani cu printul Ferdinand de Hohenzollern, mostenitor al tronului Romaniei, iar casatoria a avut loc la 29 decembrie 1892. La scurt timp dupa venirea in Romania, calitatile sale o transforma intr-o figura publica binecunoscuta si iubita. A fost supranumita de popor Mama Regina, Mama ranitilor, Regina soldat, datorita actiunilor sale din perioada Primului Razboi Mondial, cand a ajutat soldatii aflati in spitalele de pe front. De asemenea si-a legat numele de viata culturala si artistica din Romania acelor ani. Maria a devenit regina in 1914, dupa care a inceput o serie de turnee internationale prin care promova interesele Romaniei, cel mai cunoscut fiind cel din Statele Unite ale Americii, din 1926. Desi rolul femeilor in politica, in acea perioada, era cel putin redus (ca sa folosim un eufemism), Regina Maria a fost sfatuitorul cel mai apropiat al Regelui Ferdinand, pana la decesul acestuia in 1927. In momentul in care fiul sau Carol a mostenit tronul, acesta a izolat-o complet de viata publica. Regina Maria fost mama a sase copii: principele Carol, principesele Elisabeta si Marioara, principele Nicolae, principesa Ileana si principele Mircea. Regina Maria a fost legata sufleteste de doua locuri: Balcic si Bran, locuri carora le-a imprimat o amprenta ce se poate vedea si astazi. "Balcicul si Branul sunt casele mele de vis, inima mea", spunea Regina Maria. Se spune ca Balcicul l-a descoperit cu ajutorul lui Alexandru Satmari, care a insistat ca Regina sa mearga in acea zona in 1924. Un an mai tarziu avea sa inceapa constructia domeniului de la Balcic. An de an domeniul a fost infrumusetat cu constructii si celebrele gradini. Datorita Reginei, in acea perioada Balcicul va cunoaste un avant urbanistic. Primaria improprietareste artistii care veneau vara si pictau aici, iar acestia incep a-si construi case. Regina era iubita in Balcic. I se spunea Sultana, vila sa aduce cu constructiile musulmane, avind un turn precum un minaret. Obisnuia sa se plimbe prin oras si sa imparta bani familiilor nevoiase. Usor-usor, poate si din cauza izolarii la care o supusese Carol, Balcicul devine locul sau de refugiu. De aceea, in 1933 cand isi intocmeste testamentul, Regina Maria cere ca dupa moartea sa inima sa ii fie depusa in micuta capela pe care o construise pe malul marii: Stella Maris, iar corpul sa ii fie ingropat la Curtea de Arges, alaturi de ceilalti membri ai Familiei Regale. Trei ani mai tarziu, in 1936, Regina se imbolnaveste. Moare la Sinaia, la 18 iulie 1938, in varsta de 62 de ani.

Dupa ce Bulgaria redobadeste Cadrilaterul, in 1940, inima Reginei Maria a fost luata din Balcic si dusa in Bran, celalalt loc la care Regina tinuse foarte mult. Inima se afla intr-o caseta de argint, aflata la randul ei intr-o caseta de aur incrustata cu pietre pretioase. De aducerea inimii reginei la Bran s-a ocupat printesa Ileana, mostenitoarea castelului Bran. Nici aici nu s-a

putut insa odihni. In 1968, regimul comunist trece casetele si inima in patrimoniul asa-zisului tezaur al Romaniei, iar acum se afla, in cladirea Muzeului National de Istorie din Bucuresti. Corpul Reginei se afla inmormantat in biserica Manastirii Curtea de Arges, alaturi de sotul sau, Regele Ferdinand. In prezent, Ministerul Culturii din Romania spune ca inima ramane la muzeu. Regele Mihai a revendicat inima in 2006 si a cerut ca ea sa fie adusa inapoi la Bran si ingropata in firida amenajata in Magura Branului, deoarece Balcicul nu mai este teritoriu romanesc. Ministerul nu o inapoiaza, spunand ca asteapta clarificarea situatiei juridice a Castelului Bran, care a fost retrocedat, in 2007, mostenitorilor printesei Ileana. In 2008, Romfilatelia a introdus in circulatie o emisiune comemorativa de marci postale dedicata implinirii a 70 de ani de la decesul Reginei Maria. Emisiunea este formata din doua marci postale cu valoare nominala de 1 leu si 3 lei, machetate in coli de 16 timbre plus 4 vignete, minicoli de 8 timbre plus o vignieta si un bloc colita dantelata de 2 timbre. La inceputul volumului sau autobiografic, Regina Maria a folosit ca motto un citat din Nietzsche: Caracterul este destin. Regina Maria a fost o persoana fascinanta, cu un stil propriu de viata, stil pe care l-a imprimat si domeniului de la Balcic. A colectionat si a creat lucrari artistice, si si-a decorat interioarele si exterioarele cladirilor in care a locuit, fiind unul dintre promotorii curentului Art Nouveau. A militat pentru interesele Romaniei in plan extern, fiind un adevarat ambasador al tarii. De exemplu, in perioada Conferintei de Pace de la Paris, dupa Primul razboi Mondial, a avut intrevederi cu conducatorii Antantei, militand pentru recunoasterea internationala a Romaniei Mari. Dupa incoronarea de la Alba Iulia, in 1922, a efectuat vizite externe in care a facut cunoscuta cultura poporului roman. Un popor pe care l-a iubit si despre care spunea in testamentul sau: Tarii mele si Poporului meu, cand veti ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tacerii vesnice, care ramane pentru noi o mare taina. Si totusi, din marea dragoste ce ti-am purtat-o, as dori ca vocea mea sa te mai ajunga inca odata, chiar de dincolo de linistea mormantului. Abia implinisem 17 ani, cand am venit la tine; eram tanara si nestiutoare, insa foarte mandra de tara mea de bastina, si am imbratisat o noua nationalitate m-am straduit sa devin o buna Romanca. (...) Nimeni nu e judecat pe drept cat traieste: abia dupa moarte este pomenit sau dat uitarii. Poate de mine va veti aminti deoarece v-am iubit cu toata puterea inimei mele si dragostea mea a fost puternica, plina de avant: mai tarziu a devenit rabdatoare, foarte rabdatoare. (...) Te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriilor si durerilor mele, frumoasa tara, care ai trait in inima mea si ale carei carari le-am cunoscut toate. Frumoasa tara pe care am vazut-o intregita, a carei soarta mi-a fost ingaduit sa o vad implinita. Fii tu vesnic imbelsugata, fii tu mare si plina de cinste, sa stai vesnic falnica printre natiuni, sa fii cinstita, iubita si priceputa.

Castelul "Cuibul linistit" In 1924, Regina Maria vizita Balcicul pentru a doua oara, la insistentele pictorului Alexandru Satmari. Probabil ca acesta cunostea bine zona, deoarece Balcicul era vizitat in aceea perioada de cei mai multi si importanti pictori ai timpului. Un an mai tarziu incepea constructia domeniului de la Balcic, Regina indragostindu-se pur si simplu de oras. Arhitectii Augustino si Amerigo, din Italia, impreuna cu decoratorul de gradini Jules Jany din Elvetia, aveau sa inceapa constructia, terminandu-se in 1936. Gradina are o zona care imita celebrul labirint cretan, unde materiale de constructie au fost aduse chiar din Insula Creta. O alta zona a parcului foarte frumoasa este Gradina lui Allah, cu alei pavate cu piatra adusa din Maroc. Parcul a fost transformat in timp intr-o adevarat gradina botanica. Acum contine peste 3.000 de specii de plante, unele dintre ele rare, precum si o colectie de aproximativ 250 de cactusi, una dintre cele mai importante din Europa. In 1955, gradina a intrat sub tutela Universitatii din Sofia, pentru studiul botanicii. Pentru vizitatorii de astazi, turul prin castel si gradina sa poate reprezenta o aventura. La intrare se platesc doua bilete, de cate cinci leva fiecare, un bilet pentru vizitarea Castelului si un bilet pentru gradina botanica. De fapt, unul fara celalalt nu se poate. Cele doua bilete asigura accesul catre cel mai vizitat loc al Balcicului. Castelul, numit si Cuibul Linistit (Quiet Nest sau Tenha Juvah in limba turca) este de fapt o vila cu pereti albi si acoperisuri de tigla rosie strajuite de un minaret. Este construit de-a lungul a trei terase si combina elemente ale stilului maur, stilului mediteraneean cu cel al caselor bulgaresti. Este foarte aproape de mare, fiind despartit de aceasta doar de faleza. A fost locul preferat al Reginei Maria, in care aceasta a locuit, tocmai de aceea ramanandu-i denumirea de Castel. Interiorul Castelului este extrem de modest, pereti varuiti in alb, usi masive din lemn sculptat, pastrate din perioada Reginei. Au mai fost pastrate din acea perioada si cateva obiecte: dulapuri sculptate si pictate, oglinzi, scaune si un semineu. Baia de marmura, cu cada ingropata in piatra, cu chiuveta si masuta de toaleta au fost pastrate intacte. Pe toate obiectele se afla explicatii care spun ca respectivul a apartinut Reginei Maria, dar nu se specifica in ce tara a fost Maria Regina... Gradina din jurul Castelului nu este o simpla gradina, ci un adevarat domeniu, intins pe un deal, domeniu pe care se mai afla alte noua cladiri, fiecare cu o destinatie bine stabilita. Parcul, amenajat la comanda Reginei de catre specialisti, a fost transformat in gradina botanica, din cauza numeroaselor plante exotice pe care le adaposteste. Pentru a reusi sa vizitati intreg domeniul, cel mai bine este sa cumparati o harta a acestuia, de la intrare si sa urmati fiecare punct indicat pe harta. In pas de plimbare aveti nevoie de aproximativ patru ore pentru a parcurge intreg domeniul.

1. Intrarea- Ghereta santinelei (The Sentry-Box) Acesta este primul obiectiv. Intrarea in Castel este reprezentata de un arc triumfal. In stanga si

in dreapta intrarilor in Castel pot fi vazute niste adancituri in zidurile de piatra, care reprezinta locurile in care stateau garzile Castelului. 2. Fantana de argint (Silver well) Aflata la o distanta destul de mica de intrare, usor in stanga, Fantana de argint poate fi usor ratata in lipsa unei harti. Ar fi pacat caci aici, daca aruncati un banut si va puneti o dorinta aceasta se va implini. Cel putin asa spune legenda. 3. Gradina lui Allah (The Garden of Allah) Gradina lui Allah face legatura intre Fantana de argint si Vila Sageata albastra. Gradina nu trebuie ratata deoarece adaposteste o colectie unica de cactusi in aer liber, de fapt cea mai mare colectie din Sud-Estul Europei. Sunt cactusi plantati acum 80 de ani, transformati in copaci. Cu putin noroc ii puteti descoperi in perioada de inflorire (luna august). In aceasta gradina mai pot fi vazute vase antice, banci din piatra si chiparosi zvelti. 4. Vila "Sageata albastra" (Villa Blue arrow) 5. Coltul "Magnolia" (Nook Magnolia) 6. Templul apei (The Temple of the Water) O constructie cu arcade pictate pe interior, in caramiziu si albastru puternic, sustinute de coloane imense si avand in interior bazine in care altadata se afla apa. 7. Capela Stella Maris (The Chapel) De la templu, trecand printr-o gradina care adaposteste o colectie de trandafiri superbi si urcand cateva trepte de piatra ajungem la Capela Stella Maris. Atentie! Undeva pe peretele de piatra, care sustine treptele catre Capela, se afla unica inscriptie in limba romana pastrata pe intreg domeniul. Este o placa de marmura alba, pe care sta scris, cu litere aproape sterse, faptul ca domeniul a fost construit de Regina Maria. Placa a fost acoperita in timp de iedera. Capela este foarte mica, construita din piatra si pictata complet in interior. O curte mica, cu o fantana si pietre funerare crestine pot fi vazute chiar langa Capela. In timp ce Capela era inca in constructie, Regina Maria a Romaniei si-a exprimat dorinta ca inima sa sa fie ingropata aici. 8. Izvorul sfant (The Holy spring) 9. Gradina Ghetsemani (The Garden of Gethsemene) Se afla la Sud-Est de Capela si adaposteste o colectie de arbori pitici. 10. Aleea valului albastru (The Blue Wave Lane) 11. Digul (The Pier) 12. Gradina "Curtea englezeasca" (Garden English Court) 13. Cascada (The Waterfall) Aici este imposibil sa nu va opriti deoarece privelistea este absolut spectaculoasa. Apa involburata a unui rau cade de la o inaltime de noua metri. Nici nu mai conteaza ca apa, care trece printr-un canal si se scurge in mare este cam murdara. 14. "Puntea suspinelor" Este podul care trece peste cascada si uneste cele doua maluri ale canalului. Legenda spune ca, daca aceasta punte este trecuta cu ochii inchisi , in timp ce va puneti o dorinta, aceasta se va implini in foarte scurt timp! 15. Vila "Moara" Se afla in apropiere de cascada. Poate fi usor observata deoarece moara a fost pastrata, in timp ce langa ea a fost construita vila, un adevarat loc de odihna pentru oaspetii Reginei. 16. Vila "Salon" 17. Restaurantul "Coroana" Pentru cei care vor sa isi traga sufletul si sa bea o cafea. Foarte buna!

18. Aleea vinului (The Lane of the Wine) Impatimitii vinului, dar nu numai, vor putea degusta diverse soiuri de vinuri. Aici se afla o adevarata colectie de vinuri, multe dintre sticle fiind scoase la vanzare. 19. Tronul Reginei Maria (Queen Maries Throne) Este un fotoliu din marmura, umbrit de un copac, avand in dreptul sau o masuta din piatra. Era un loc preferat al Reginei, multe dintre fotografiile Reginei, aflate in Castel, fiind facute in acest loc. Era un spatiu preferat al Reginei, de aici putand fi vazuta marea in toata spledoarea. 20. Castelul Reginei Maria - Vila "Cuibul linistit" Este punctul culminat al aventurii si despre el am vorbit la inceput. 24. Aleea secolelor (The Lane of the Centuries) 25. Camera pentru fumat (Smoking Room) Acest loc poate fi usor ratat, aflandu-se intr-o extremitate a domeniului, in apropiere de Castel. 26. Gradina "Labirint" (The Maze) 27. Mormantul Reginei Maria (Queen Maries Grave) Este un colt retras, aflat putin mai sus de Castel. Pentru a ajunge aici trebuie sa urcati niste trepte pavate cu piatra. Merita. Privelistea este superba, marea se vede perfect. Mormantul este sapat in stanca, fiind de fapt un cavou, umbrit de un copac si dominat de o cruce, pe care se poate vedea o scurta inscriptie, reprezentand povestea vietii Reginei. Regina Maria nu se afla insa inmormantata aici, ci in biserica Manastirii Curtea de Arges. 28. Vila "Gutman" 29. Vila "Suita" Este o vila construita in stilul mauritanian, aflata intr-unul din cele mai inalte puncte ale domeniului. 30. Gradina "Craing" 31. Vila "Izbanda" 32. Vila "Ciuperca"

regin a Romniei Domnie ncoronare Predecesor Succesor Cstorit() 10 octombrie 1914 20 iulie 1927 15 octombrie 1922 regina Elisabeta regina Elena Ferdinand I

cu Urmai Carol Elisabeta Maria Nicolae Ileana Mircea Nume complet Marie Alexandra Victoria Casa regal Imn regal Tat Mam Natere Deces Casa Regal de HohenzollernSigmaringen Triasc regele Alfred, Duce de Saxa-Coburg i Gotha Maria Alexandrovna 29 octombrie 1875 Eastwell Park, Kent, Anglia 18 iulie 1938 (62 ani) Sinaia

Regina Maria s-a nscut la Eastwell Park n Kent, i a fost iniial principes de Edinburg. A fost fiica ducelui Alfred de Saxa Coburg i Gotha, cel de al doilea fiu al reginei Victoria; mama sa a fost marea duces Maria Alexandrovna, unica fiic a arului Alexandru al II-lea al Rusiei. n consecin, prinesa Maria este nepoata regelui Edward al VII-lea i verioara primar a arului Nicolae al II-lea i a regelui George al V-lea. Regina Maria a fost supranumit de popor mama rniilor i regina-soldat, pentru atitudinea ei brav din timpul Primului Rzboi Mondial, cnd, alturi de doamnele de la curte a lucrat direct pe front n spitale de campanie i a coordonat activitatea unei fundaii de caritate. Logodna[modificare] Maria Alexandra Victoria s-a logodit la vrsta de 16 ani cu prinul Ferdinand de Hohenzollern, motenitor al tronului Romniei, acesta fiind nepotul regelui Carol I. n 1891, cu complicitatea ducesei de Edinburgh i a lui Wilhelm al II-lea, mpratul Germaniei, Maria l cunoate pe

Ferdinand de Hohenzollern, urmaul la tronul Romniei. Primele ntlniri se soldeaz cu eecuri, deoarece prinul motenitor Ferdinand era extrem de timid. n primvara anului 1892 ducesa de Edinburgh organizeaz la Munchen o petrecere, unde evident Ferdinand era invitat. Plimbat peste tot cu Missy, mpins de la spate de duces i de mpratul Germaniei, Ferdinand se hotrte s i cear mna tinerei prinese britanice. Tatl Mariei nu a fost deloc consultat in legatura cu posibila casatorie a fiicei sale cu prinul mostenitor al Romaniei. Acesta avea sa recunoasca: ca pentru fiica sa mai mare visase la un viitor cu totul diferit. In mai 1892, este celebrata la Potsdam, logodna Mariei cu Ferdinand, la care va fi un absent de marca, tatal logodnicei, care astfel isi manifesta dezacordul fata de aceasta uniune. n Anglia, vestea logodnei printesei a provocat indignare, acest fapt desprinzndu-se din comentariile care s-au facut la curtea britanic. Cstoria[modificare] Cstoria a avut loc la 29 decembrie 1892, sub privirile mulumite ale lui Wilhelm al II-lea i n faa unui numr mare de prini germani, rui i englezi. Maria Alexandra de Saxa-Coburg-Gotha s-a cstorit cu Ferdinand Victor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen. Tnra pereche a intrat n Romania prin Transilvania, pe care au traversat-o de la vest la est. Dar pentru a se evita orice manifestri ale romnilor din dualism, trecerea se va face pe timpul nopii. Cuplul a intrat n Regat prin Predeal. O mulime numeroas s-a strns pentru a o vedea pe noua prines motenitoare, despre care se spunea c este foarte frumoas. Unul dintre exponatele Muzeului Naional al Romniei,o cup de argint oferit de municipalitatea Capitalei, amintete de acest eveniment; piesa are gravat inscripia: Bine ai venit, mireas de Dumnezeu aleas spre a patriei cinstire. Ianuarie 1893. Regina soldat i diplomat[modificare] Celebra sa bunic, Regina Victoria, a caracterizat Romnia ca fiind o ar foarte instabil i avnd populaia destul de corupt. n timpul Primului Rzboi, aceste cuvinte s-au dovedit a fi premonitorii, fiindc Romnia nentregit, care se unificase n 1859, a fost ocupat dup o serie de nfrngeri militare de armata german, ce atacase dinspre Ungaria i din Bulgaria, i obligat s se regrupeze n Moldova. Pe suprafaa asta restrns, cu capitala la Iai, s-a retras familia regal, aici s-au refugiat toate instituiile publice ale statului romn, n timp ce n Rusia, aliata de la Rsrit a Romniei, familia arilor rui, Romanov, a fost executat i la grania de est a izbucnit Revoluia Bolevic. Dilema politic a Romniei n perioada dintre 1914 i 1916 a fost dac s participe n Primul Rzboi Mondial alturi de aliai sau alturi de germani, i ara rmsese ntr-o poziie de neutralitate timp de doi ani, nu n ultimul rnd graie prim-ministrului I.C. Brtianu. Dar alturi de el, o influen deosebit n a-l determina pe regele Ferdinand (dup

1914) s intre n rzboi de partea Antantei n 1916 l-a avut Regina Romniei, Maria. Armata romn, antrenat de francezi, a luptat cu vitejie n Munii Carpai i a nvins o armat german superior dotat, dar, n cele din urm, a fost forat s se retrag la sfritul rzboiului. Au intrat ulterior n scen diplomaii, care au obinut o victorie i o recunoatere a acestor eforturi i fapte de vitejie prin includerea Romniei de partea taberei victorioase n momentul semnrii Tratatul de la Versailles. Regina diplomat[modificare] Regina Maria a cltorit la Paris n timpul Conferinei de Pace i s-a instalat cu fiicele sale, extrem de frumoase, la Hotelul Crillon, n Place de la Concorde. Primul ministru francez Clemenceau, un fost ofier de armat cu maniere impecabile i cu o nclinaie spre femei frumoase, a prezentat Reginei omagiile sale, care l-a primit n toat splendoarea sa. Frumuseea ei era dublat de o inteligen ieit din comun. Ea a pledat pentru cauza romnilor, reamintindule aliailor occidentali enormul sacrificiu al Armatei Romne. Serviciul adus Romniei de regina Maria a fost crucial, dei puin neles. Cnd negociatorul ef al delegaiei romneti, primul ministru Brtianu, a nceput s piard teren, regele a rugat-o pe regin s intervin, iar aceasta a plecat ntr-o misiune neoficial la Paris i la Londra. A rezultat astfel Romnia Mare, care reunea provinciile istorice ale Transilvaniei, Bucovinei, Moldovei, Basarabiei i Munteniei.Iar cum in momentul de dupa Marea Unire se punea si problema incoronarii ca si suverani ai poporului unitar roman la 15 octombrie 1922 intr-o ceremonie fastuoasa organizata in graba la Alba-Iulia stravechea capitala a Transilvaniei ,din noua provincie unita cu vechiul regat. Cuplul regal si guvernul liberal au considerat acest lucru un act simbolic si necesar pentru a pecetlui unirea tuturor provinciilor romanesti. Regina Maria nu era in favoarea unei ceremonii organizate in graba ,tocmai pentru ca dorea sa urmeze modelul ceremoniei incoronarii engleze cat mai mult cu putinta. Datorita conditiilor specifice, incluzand si pe cele care se refereau la catolicismul regelui Ferdinard ,ceremonia a fost diferita din multe puncte de vedere. Dei rolul femeilor n politic era redus, Regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand pn la moartea acestuia n 1927. n momentul n care fiul su a motenit tronul, el a izolat-o complet pe regin, care s-a retras din viaa public pn la moartea ei, n 1938. Dup 1990 a fost publicat jurnalul ei i au nceput s circule tot mai multe poveti legate de viaa ei amoroas extrem de agitat. n 1924 a construit Palatul de la Balcic, ntr-un peisaj superb, i a fcut din acesta un loc de ntlnire pentru artitii epocii. Palatul a fost cedat Bulgariei, odat cuCadrilaterul i se gsete acum pe teritoriul rii vecine.

De asemenea in 1926 Regina Maria va efectua un turneu in S.U.A impreuna cu principesa Ileana si principele Nicolae ajungand pe 14 octombrie la New York unde va fi intampinata de primarul de atunci James j. Walker care in semn de admiratie si stima i-a oferit Reginei Maria cheia orasului New York.Cum ajunsese pe primele pagini ale celor mai importante cotidiene din S.U.A , popularitatea reginei crestea vazand cu ochii astfel incat o multime entuziasta ce a ocupat principalele strazi din centru o aclamau iar de la ferestrele zgarie-norilor cadeau siruri de flori .Trei zile mai tarziu Regina Maria va fi invitata la Washington de presedintele Calvin Coolidge care va da o receptie grandioasa pentru regina la Casa Alba.Dupa acest episod aceasta va traversa S.U.A de la est la vest cu opriri in principalele orase unde va fi primita cu obisnuitele onoruri demne de o regina. Desi initial turneul era programat sa dureze o perioada mai lunga de timp nu s-a intamplat datorita agravarii starii de sanatate a Regelui Ferdinard,regina fiind nevoita sa isi scurteze turneul. Coroana reginei Maria[modificare] Aceast coroan a fost purtat la ncoronarea omagial de la Alba Iulia (octombrie 1922), n cinstea nfptuirii Unirii tuturor romnilor de la 1 Decembrie 1918. A fost executat de casa de bijuterii Falize din Paris, dup desenele pictorului C. Petrescu, inspirate de coroanele voievozilor romni zugrvii la Mnstirea Curtea de Arge. Are braele evazate i terminate n crini heraldici, n stilul coroanelor imperiale bizantine. Pe banda inferioar sunt fixate, n atoane de diferite forme, peruzele i alte pietre preioase. Lateral este suspendat cte un pandantiv compus dintr-un disc circular bombat, cu motive geometrice gravate sau n relief, de care snt prinse cte cinci iraguri de boabe de gru, terminate cu mici cruciulie gamate. A fost lucrat prin turnare, gravare, i cizelare. Art modern n stil 1900, executat n 1920-1922. Ca dimensiuni are nlimea de 18 cm, diametrul maxim de 22,5 cm, diametrul la baz de 17,5 cm i o greutate de 1854 grame. Aceasta coroan poate fi vzut la Muzeul Naional de Istorie a Romniei din Bucureti, n camera tezaurului, iar o copie de argint se afl expus la Paris n casa Falize. Inima reginei Maria[modificare] Inima reginei a fost nmormntat din ordinul ei la Balcic, reedina sa de pe malul Mrii Negre. Regina Maria a Romniei Mari a avut ca ultima dorin ca trupul s-i fie nmormntat la mnstirea Curtea de Arge, iar inima la reedina de la Balcic. Dup pierderea Cadrilaterului (1940), inima a fost adus lng castelul Bran, a doua reedin a Reginei Maria. n anul 1968, comunitii au spart cu rngile sarcofagul de marmur i au luat

caseta cu inima. Caseta a fost trecut n Tezaurul Istoric al Romniei, iar inima reginei zace pe undeva, ntr-o cutie de plastic, n subsolul Muzeului Naional de Istorie. Ea a fost scoasa in mod abuziv din cutiile de aur n care fusese adpostit i transformat ntr-o relicv. Oamenii din Bran au fcut numeroase apeluri ca inima reginei s fie readus la locul ei. O alt posibilitate ar fi ca aceasta s fie redat Balcicului. n testamentul Reginei Maria se gsete o ultim adresare ctre poporul romn i ctre ar: rii mele i Poporului meu, Cnd vei ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tcerii venice, care rmne pentru noi o mare tain. i totui, din marea dragoste ce i-am purtat-o, a dori ca vocea mea s te mai ajung nc odat, chiar de dincolo de linitea mormntului. [...] Eu am ajuns la captul drumului meu. Dar nainte de a tcea pentru venicie vreau s-mi ridic, pentru ultima dat, minile pentru o binecuvntare.. Te binecuvntez, iubit Romnie, ara bucuriilor i durerilor mele, frumoas ar, care ai trit n inima mea i ale crei crri le-am cunoscut toate. Frumoas ar pe care am vzut-o ntregit, a crei soart mi-a fost ngduit s o vd mplinit. Fii tu venic mbelugat, fii tu mare i plin de cinste, s stai venic falnic printre naiuni, s fii cinstit, iubit i priceput. Am credina ca v'am priceput: n'am judecat, am iubit... Regina Maria, artist i colecionar de art[modificare] Regina Maria a iubit arta, poezia i filosofia. Ea a continuat tradiia reginei Elisabeta de susinere a acestora, ajutnd cu burse de studiu i bani o seam de personaliti din lumea literar i artistic. A scris la rndul ei povestiri pentru copii, poezii i a pictat, florile ei preferate fiind crinii i macii. A colecionat lucrri de art ale unor pictori foarte cunoscui precum Arthur Verona,tefan Popescu, Kimon Loghi, Cecilia Cuescu Storck, Nicolae Vermont, Eustaiu Stoenescu. Multe din obiectele personale pot fi vzute la Maryhill Museum, iniial locuina unui om de afaceri feroviare american din Washington, DC, Sam Hill, cu care Regina Maria a purtat o ndelungat coresponden. Muzeul, situat n statul Washington, parte a Statelor Unite ale Americii, la nordul fluviului Columbia, expune o mare parte din garderoba regal, mobilier precum i alte obiecte, inclusiv coroana reginei. ns obiecte de mobilier aparinnd reginei pot fi vzute i n interiorul castelului Bran, acolo unde regina Maria i-a pus amprenta pregnant n decorarea acestuia i unde i-a petrecut o parte frumoas a vieii.

Regina Maria, suverana cea mai iubit de Armata Romn Autor: Alex Mihai Stoenescu | 10156 vizualizri Aleasa spre a fi viitoarea regina a Romniei la vrsta de 17 ani, Maria Alexandra Victoria, viitoarea regina Maria a Romnilor, era o englezoaica de rasa si provenea dintr-un mediu anglosaxon foarte diferit si de atmosfera publica balcanica, si de cea franco-germana de la palat, n deosebi de austeritatea Casei regale prusace. Printesa adorata de armata Casatorita cu printul mostenitor Ferdinand n decembrie 1891, Maria a fost nevoita sa duca o permanenta lupta cu regele Carol, care o izola total la Peles si i interzicea orice contact cu personalitati politice sau culturale romnesti. "n tot timpul tineretii mele, cuvntul de ministru era sinonim cucapul rautatilor", avea sa scrie mai trziu regina. n numai ctiva ani de zile nsa, dupa ce i-a nascut pe Carol (1893), Elisabeta (1894) si Marioara (1899), principesa Maria se va nfatisa lumii ca una din cele mai splendide femei din Europa. Inteligenta si plina de vitalitate, Maria ntruchipa totodata si idealul romantic al oricarui barbat, fiind sanatoasa, nobila n atitudini si foarte femeie. n anii de izolare a suferit cumplit din cauza convingerii ca a fost atrasa ntr-o "capcana", ca i s-a atribuit doar "misiunea" de a naste un mostenitor pentru Tronul lui Carol I, ca si va distruge tineretea si frumusetea ntr-un castel rece, spionata de servitoare si guvernante. Buna calareata, binecuvntata de la natura cu gust si cu o frumusete iesita din comun, Maria a fost repede adoptata de Armata, care n foarte scurt timp, mai ales dupa ce a fost numita comandant (proprietar) al Regimentului de cavalerie 4 Rosiori, a ajuns sa o divinizeze. Respectul si supunerea pe care o aratau de timpuriu ofiterii acestei femei va conta enorm mai trziu: "Poate ca nu s-ar cadea sa spun tocmai eu aceasta, dar simt ca-mi fac datoria fata de neclintita lealitate ce mi-au aratat-o totdeauna. Ei alcatuiau o nchegare de puteri pe care ma puteam bizui; erau credinciosi, plini de nchinare si de devotament. Ma admirau pentru ndrazneala mea fara seaman cnd eram calare, pentru neoboseala si curajul meu, si totodata simteau n mine acea deplina si nenfricosata credinciosie, care deosebeste firea mea. Eram fericiti cnd eram laolalta, la ei gaseam o nchinare si o slavire spontana pe care n-o aflam aiurea".

Infirmiera bolnavilor de holera Legatura sufleteasca ntre Maria si Armata a fost extrem de puternica si nu s-a spijinit doar pe relatia oficiala dintre suveran si militari, ci pe fapte de razboi. n timpul Razboiului balcanic, principesa Maria a lucrat n serviciul sanitar, ngrijind bolnavii din lagarele de holera, riscndu-si viata fara nici o rezerva, pentru ca apoi, desi acum era regina, sa ngrijeasca la fel de riscant bolnavii de tifos din Moldova, n timpul primului razboi mondial. Arthur Gould Lee a descris plastic aceste gesturi ale reginei Maria: "Oamenii erau entuziasmati de exuberanta ei si i admirau spiritul, n special curajul incredibil dovedit n timpul razboaielor balcanice din 1913, cnd nu numai ca a trecut nepasatoare prin transeele din prima linie, sub bataia focului, dar a manifestat un dispret nenfricat, iesit din comun, fata de bolile contagioase din spitale. Fara sa-i pese de riscuri, ea statea la capatul soldatilor tineri care mureau de holera, varsnd lacrimi pentru fiecare din ei, tinndu-l de mna ore ntregi pe tnarul muribund, spunndu-i cu toata sinceritatea ca ea i nlocuia mama, si apoi, cnd vedea ca i se apropie sfrsitul, lundu-l n brate si sprijinindu-i capul pe umarul ei pna cnd si dadea sufletul".

n octombrie 1917, pe frontul din Moldova, regina s-a ncadrat, purtnd uniforma de ofiter, n sectorul de front Ciresoaia n fata cotei 443, pe linia nti, n prima transee, la 200 metri de inamic. A fost vocea cea mai hotarta pentru rezistenta si ofensiva pe frontul din Moldova si, daca studiem cu atentie memoriile ei, personalitatea care a decis n cele din urma intrarea Romniei n razboi de partea Antantei.

Pe ultimul drum, militarii au onorat-o n perioadele cnd locuia la Cotroceni, ofiterii regimentului sau scoteau unitatea la instructie n fiecare zi si n fiecare zi, timp de ani de zile, la o ora precisa, Maria urmarea de la fereastra defilarea n onoarea ei. Este interesant de remarcat ca figura reginei Maria nu a fost nici o clipa alterata de regimul comunist, iar n armata a continuat sa fie cultivata n spiritul vechi al cultului eroilor, alaturi de maresalii Prezan si Averescu, n ciuda cenzurii si terorii regimului Ceausescu. n programa scolara a liceelor militare de la Cmpulung Moldovenesc si Alba Iulia se predau informatii asupra atasamentului reginei noastre fata de armata; n cadrul lectiilor cu circuit nchis ale activului Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne, istorici ca Mihai E. Ionescu, Ioan Talpes sau Razvan Theodorescu tineau conferinte cu tema: Viata si opera reginei Maria "ntregitoare a neamului romnesc". nainte de a fi condusa de la Palatul Cotroceni pe ultimul ei drum, regina a fost salutata de militari cu baionetele nfipte n pamnt si patul armei n sus, gest unic pe care Armata nu l-a oferit niciodata nici unui alt om. n biografia acestei femei proeminente se afla si un gest care ntregeste personalitatea sa unica: la 26 martie 1926, de Bunavestire, regina Maria a trecut la ortodoxism. ntr-o ceremonie desfasurata la palat, ea s-a spovedit, a fost dezlegata de patriarhul Miron Cristea si a fost primita n snul Bisericii Ortodoxe Romne. n clipa mortii, survenita la 18 iulie 1938, patriarhul Miron Cristea va rosti o scurta rugaciune si va nchide cu un gest blnd acei ochi superbi. Apoi va rosti cuvintele memorabile: "n tot cazul, se va putea spune ca a fost o femeie care si-a trait viata intens".

O regina si un rege: lumina si umbra Personalitatea puternica a reginei Maria se afla ntr-un contrast pronuntat cu cea extrem de slaba a printului si apoi regelui Ferdinand. Sters ca barbat, de o timiditate bolnavicioasa si introvertit pna la straneitate, dar nu lipsit de gentilete si caldura, Ferdinand a fost un bun sot al reginei. Despre raportul Maria-Ferdinand, Martha Bibescu va consemna: "Aceasta fiinta stralucitoare, desigur cea mai frumoasa principesa si poate cea mai frumoasa femeie din Europa pe timpul acela, era facuta parca anume ca sa eclipseze. mi dau seama, cu trecerea anilor, ca si ea a ajutat la mplinirea soartei, prin contrastul dintre orbitoarea-i vecinatate si umbra pe care acest om o cauta pentru jertfa sa. A fi sotul reginei e un rol greu de jucat, chiar cnd esti rege. L-a detinut timp de treizeci si sase de ani, si a fost recunoscator pna la sfrsit aceleia care-i lasa lui toata umbra, pentru ca ea era lumina". Desfigurat si slabit fiziceste pentru tot restul vietii n urma unei virulente mbolnaviri de friguri tifoide, Ferdinand va suferi si respingerea plina de cruzime a vulgului: "Multimea nu-l iubeste, nu-l admira. De cte ori apare n public, displace sau prilejuieste rsul". Fiinta cea mai

apropiata, Maria nsasi, ni l-a descris astfel: "Era blnd, bun, cam sentimental, cu o fire iubitoare, dar n-avea ncredere n nsusirile lui; era un om ce se lasa usor stapnit si totdeauna era gata sa creada pe altii mai presus de el, dar, cu toate acestea, era mndru si putea fi jignit usor". Expresia romneasca sa punem punctul pe i vine de la ezitantul Ferdinand, pentru ca "ntradevar, niciodata nu stiuse sa puie punctele pe i, proba grafologica de sfiala, de rezerva". Hagiografi de circumstanta i-au transformat defectele n calitati, lasnd posteritatii imaginea unei victime: "Cu gingasia omului deprins sa mnuiasca florile, purtndu-le lin ca sa nu le scuture colbul de aur, tot asa trecuse printre semenii sai, vesnic ngrijorat sa nu supere si sa nu mhneasca pe nimeni. Iar semenii, care nu erau flori, l-au ntepat numai cu spinii. Pna la sfrsit". Imaginea de nalta regalitate, de importanta istorica si titlul de ntregitorul au fost produse ale propagandei oficiale, pe care si Ionel I.C. Bratianu si alti oameni politici romni au ntretinut-o - cu ntelepciune! - pentru a nu scadea din dimensiunea istorica a Marii Uniri din 1918 si, n deosebi, a ncoronarii solemne de la Alba Iulia din 1922. Oricum, am avut o mare regina

Regele Carol I Regele Carol I (1839 1914), intemeietorul Dinastiei Romane, a fost ales de elita politica romaneasca, dintre principii Europei, si adus pe Tronul tarii, pentru a consolida unirea celor doua Principate, Moldova si Tara Romaneasca, pentru a conferi prestigiu noului stat, pentru a calma luptele interminabile pentru putere intre factiunile interne si pentru a reprezenta un factor de stabilitate, intr-un moment crucial al dezvoltarii Romaniei. Se implinea, astfel, o mai veche doleanta a Divanurilor ad-hoc: Domnul strain. El a condus tara spre modernizare si Independenta, aflandu-se personal in fruntea trupelor romano-ruse, in timpul Razboiului Ruso-Romano-Turc din 1877/1878 (Razboiul de Independenta), incheiat prin Tratatul de la Berlin, din 1878. S-a casatorit, in 1869, cu Elisabeta de Wied, devenita Regina Elisabeta. Singura lor fiica, Maria, a murit la numai 3 ani. Regele Carol I a trecut la cele vesnice in ajunul izbucnirii Primului Razboi Mondial, lasandu-l mostenitor al Tronului pe nepotul Sau, Ferdinand, asupra caruia va cadea sarcina implinirii Marii Uniri. Biografie Regele Carol I al Romaniei (20 aprilie 1839 - 27 septembrie/10 octombrie 1914), s-a nascut ca Printul Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, la castelul din Sigmaringen, fiind fiul Principelui Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen si al Principesei Josphine de Baden. In afara traditionalei cariere militare prusace, a urmat studii politice si de estetica. A fost ales Domnitor al Principatelor Romane Unite in aprilie 1866. La 10 mai, in acelasi an, El intra in Bucuresti si depune juramantul de credinta in fata natiunii. La 29 iunie, Parlamentul adopta prima Constitutie a Romaniei, una dintre cele mai avansate ale vremii, redactata pe modelul celei belgiene, care il confirma pe Carol I ca Domn.

Articolul 82 stabilea principiul succesiunii masculine in ordine de primogenitura, dintre descendentii Regelui Carol I, cu conditia adoptarii confesiunii Crestin-Ortodoxe. Aceasta prevedere a creat inca de la inceput mari dificultati, Parlamentul acceptand, mai tarziu, alegerea nepotului Sau, Ferdinand, ca Principe Mostenitor. La 15 noiembrie 1869, Carol I se casatoreste cu Elisabeta de Wied, devenita Doamna a Romaniei. Singurul lor copil, Principesa Marioara, a murit la doar trei ani. Depasind dificultatile politice, intrigile anti-monarhice si propriile sale indoieli, tanarul Domn a reusit sa se impuna si sa isi consolideze pozitia de monarh modernizator al tarii. In 1875, bugetul Romaniei se dublase fata de cel din 1866. La 10 mai 1877, Carol I proclama Romania stat independent. El va participa personal la campaniile militare din timpul Razboiului Ruso-Romano-Turc din 1877/1878, asumand comanda armatei ruso-romane la asediul Plevnei. Razboiul fiind castigat, Romania isi vede Independenta confirmata. La 26 martie 1881, Carol I este proclamat Rege al Regatului Romaniei, aducand astfel tara in randul natiunilor europene ale vremii. Este incoronat la 10 mai 1881 cu o coroana de otel, fabricata prin topirea unui tun de la Plevna. Regele Carol I a fost o persoana foarte calculata, austera, meticuloasa si demna. Un lider puternic, care a avut permanent grija de imaginea si influenta Romaniei pe scena europeana si care a stiut sa fie arbitrul intelept al fortelor politice ale vremii. Si-a castigat dragostea romanilor prin puterea exemplului. A trecut la cele vesnice la 27 septembrie 1914, putin timp inainte de inceperea Primului Razboi Mondial, si a fost ingropat in Necropola Regala de la Curtea de Arges. Romania sub Carol I Cei 48 de ani de domnie ai Regelui Carol I au reprezentat perioada de dezvoltare a Statului Roman modern. Profitand de stabilitatea castigata prin obtinerea Independentei la 1878, precum si de redobandirea Dobrogei, importanta zona agricola si de tranzit, Romania a continuat reformele agrare, si-a dezvoltat infrastructura de drumuri si cai ferate si industria, devenind unul dintre principalii producatori de materii prime ai Europei. Tot in aceasta perioada au fost construite Castelul Peles, Scaunul Familiei Regale a Romaniei, Universitatile din Iasi si Bucuresti, Podul Fetesti-Cernavoda, portul Constanta precum si Atheneul Roman, pe langa mii de alte cladiri publice si private, capitala Bucuresti meritandu-si pe deplin supranumele de "mic Paris". Au existat, desigur, si umbre: problema taraneasca nefiind inca pe deplin rezolvata si tensiunile rabufnind la 1907. Regele a fost, insa, permanent preocupat de ridicarea nivelului paturilor defavorizate ale populatiei. Evident ca Regele nu a facut totul de unul singur. Unul dintre meritele Sale majore este si acela ca a stiut sa se inconjoare de personalitati remarcabile si ca a stiut sa imprime societatii intregi respectul pentru valoare. Anii de domnie ai Regelui Carol I au reprezentat si o epoca de inflorire

culturala. Daca boom-ul economic nu are, probabil, egal in Europa vremii (istorici ca Neagu Djuvara gasindu-i echivalent doar in acela petrecut in Japonia aceleiasi perioade), lumea Vechiului Regat beneficiaza si de o efervescenta culturala fara precedent. Racordarea la modelele occidentale si redescoperirea filoanelor traditionale merg in paralel. Totul e de facut si totul se experimenteaza, iar roadele acestei agitatii creatoare demonstreaza ca, uneori, forma creeaza fondul (asertiune cu care sigur ca "junimistii" cercul cultural care a adunat cele mai mari inteligente ale epocii nu ar fi fost de acord). Liberali si conservatori, modernisti si traditionalisti contribuie cu totii la nasterea unei culturi nationale. Acum scriu Eminescu, Creanga, Caragiale, Maiorescu, acum se cristalizeaza limba romana literara, in aceasta atmosfera iau avant artele plastice, muzica. Dezvoltarea invatamantului si institutiilor academice favorizeaza disputele savante si conflictele de idei. Tesutul societatii se dezvolta in jurul unor modele consistente, rolul civilizatoriu si structurant al monarhiei, primul dintre modele, fiind indiscutabil. Regina Elisabeta Principesa Elisabeta de Wied s-a nascut la 29 decembrie 1843, in castelul Neuwied, ca fiica a Principelui Wilhelm Hermann Carol de Wied si a Principesei Maria Wilhelmina Frederica Elisabeta de Nassau. Principesa Elisabeta s-a casatorit cu Principele Carol, la 15 noiembrie 1869. Prima Regina a Romaniei a fost o protectoare a artelor si a celor defavorizati, sprijinind tinerele talente si institutiile de binefacere. S-a remarcat ca pictorita si scriitoare, sub pseudonimul "CarmenSylva", scrierile ei insumand peste 50 de volume. A fost membra a Academiei Romane si a Academiei Franceze. A contribuit la promovarea culturii romane in Europa si a Romantismului european in Romania. Cu bunatate si discretie, s-a dedicat activitatilor de binefacere si a ajutat numeroase institutii caritabile. La 18 februarie 1916, Regina Elisabeta a murit, la Bucuresti. A fost inmormantata alaturi de Carol I, la Curtea de Arges. Principesa Marioara Singurul copil al Reginei Elisabeta si al Regelui Carol I s-a nascut la 27 septembrie 1870 si a murit in 1874, dupa ce s-a imbolnavit de scarlatina. Maria era alintata de parinti cu numele de "Itty". La Palatul Elisabeta se gaseste o piesa de mobilier, sculptata in stilul romanesc al anilor 1880, care adaposteste chipul in ghips al micutei principese. Se spune ca, inainte de a muri, Itty i-a spus Reginei: "Mama, as vrea sa calaresc odata pe o stea".

Regele Ferdinand I Ferdinand I a devenit Rege la moartea unchiului Sau, Carol I (1865 1927) si a ramas in istorie ca Ferdinand intregitorul sau Ferdinand cel Loial, regele Romaniei Mari, care a trecut peste

originea sa germana, pentru a urma vointa de unitate a poporului Sau, in timpul Primului Razboi Mondial. La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, a fost incoronat Rege al tuturor romanilor. Tot in timpul Domniei Lui s-a trecut la sufragiul universal, s-a infaptuit reforma agrara din 1921 si a fost adoptata Constitutia moderna din 1923, care a oferit cadrul dezvoltarii Romaniei Mari. Biografie Principele Ferdinand Victor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen s-a nascut la 24 august 1865, la Sigmaringen. A fost cel de-al doilea fiu al Principelui Leopold de HohenzollernSigmaringen, fratele mai mare al Regelui Carol I, si al Infantei Antonia a Portugaliei. In 1889, dupa terminarea studiilor la Universitatea din Leipzig si la scoala Superioara de Stiinte Politice si Economice din Tbingen, Principele s-a stabilit la Bucuresti, pentru a-si putea indeplini atributiile de Mostenitor al Tronului Romaniei. A invatat limba romana, istoria si geografia Romaniei, demonstrand de la inceput interes si dragoste fata de Patria Sa adoptiva, pentru frumusetile naturii si folclorul romanesc. S-a casatorit, la 10 ianuarie 1893, cu Principesa Maria a Marii Britanii si Irlandei de Nord. A condus Romania in timpul Primului Razboi Mondial, trecand peste originea Sa germana si optand pentru alianta cu puterile Antantei. S-a implicat in permanenta in operatiunile militare si, dupa victorie, si-a indeplinit promisiunea de a impune reforma agrara si de a adopta votul universal. Pe langa indatoririle regale, Ferdinand I s-a dedicat si vocatiei Sale de savant, fiind un reputat botanist si cunoscator al limbilor clasice. Ferdinand I s-a stins din viata la 20 iulie 1927, la Sinaia. A fost inmormantat la Curtea de Arges, alaturi de unchiul Sau, Regele Carol I, si de matusa Sa, Regina Elisabeta. Romania sub Ferdinand I La 11 octombrie 1914, Ferdinand I a devenit Rege al Romaniei. In numai 13 ani de domnie, dintr-un "necunoscut", Ferdinand avea sa devina un mare Rege, supranumit fie "Intregitorul", fie cel "Loial", pentru felul in care si-a dedicat viata tarii Sale. In timpul Primului Razboi Mondial, Regele Ferdinand s-a alaturat curentului favorabil Antantei, chiar daca a fost nevoit sa lupte impotriva tarii sale natale, Germania. Dupa razboi, in ciuda gravei crize economice si a instabilitatii politice, a condus tara pe drumul reconstructiei si al armonizarii administrative. Regele Ferdinand a contribuit la faurirea Romaniei Mari, a infaptuit reforma agrara pentru care a fost numit "Rege al taranilor", si a promulgat Constitutia din 1923. Regina Maria

Principesa Maria s-a nascut la 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, in Anglia. A fost fiica Principelui Alfred al Marii Britanii si Irlandei, principe de Saxa-Coburg-Gotha, duce de Edinburgh si a Marii Ducese Maria Alexandrovna a Rusiei. Asadar, Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii si a tarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Principesa Maria s-a casatorit, la 10 ianuarie 1893, cu Principele Ferdinand. Inteligenta, de o extraordinara frumusete, plina de curaj si de determinare, Regina Maria a fost cel mai eficace ambasador al Romaniei, in timpul si dupa Primul Razboi Mondial. Ramane legendara vizita Sa in Statele Unite ale Americii, in octombrie-decembrie 1926, cand a fost intampinata peste tot de oficialitati si de multimi entuziaste. In timpul Primului Razboi Mondial, a fost o prezenta activa pe front, incurajand ranitii si soldatii, care au sfarsit prin a o numi "Mama Regina". Regina Maria a fost scriitoare, pictorita talentata si protectoare a artistilor. A fost membra a Academiei de Belle-Arte din Paris. Castelul de la Bran si casa de la Balcic pastreaza semnele bunului sau gust. Regina Maria a murit la 18 iulie 1938 si a fost inmormantata alaturi de Regele Ferdinand, la Curtea de Arges. Principele Carol Alteta Sa Regala Principele Carol s-a nascut la 3 octombrie 1893, la Sinaia. A fost primul Rege nascut in Romania si botezat in religia ortodoxa. Carol a fost fiul Principelui Mostenitor Ferdinand si al Principesei Maria. La 21 de ani, Carol a devenit senator de drept in Parlamentul Romaniei. In 1918, Carol s-a casatorit, pe ascuns, cu Ioana (Zizi) Lambrino. Evenimentul s-a transformat intr-un imens scandal, casatoria fiind neconstitutionala. Drept urmare, casatoria a fost anulata, in 1919. La 10 martie 1921, Carol s-a casatorit cu Principesa Elena a Greciei si a Danemarcei, fiica Regelui Constantin al Greciei. Din pacate, casatoria dintre cei doi nu a durat. Principele Carol sia pus din nou viata personala deasupra datoriilor de viitor monarh, a plecat cu Elena Lupescu la Paris si a renuntat, la 28 decembrie 1925, la drepturile sale de mostenitor al Coroanei. Regele Ferdinand l-a indepartat din Familia Regala si l-a desemnat ca Mostenitor pe tanarul sau nepot, Mihai.

Regele Carol al II-lea Principele Carol s-a nascut la Sinaia, la 3 octombrie 1893. A fost fiul Regelui Ferdinand si al Reginei Maria. Primul Rege nascut in Romania a avut o domnie plina de impliniri, dar si de convulsii. Decada 1930-1940, cea a domniei Regelui Carol al II-lea, este in acelasi timp o epoca de prosperitate economica si de inflorire culturala, dar si epoca de ascensiune a extremismului de

dreapta. Carol al II-lea este Regele care combate in mod brutal Miscarea Legionara, dar care instaureaza el insusi un regim autoritar, punand capat deceniilor de parlamentarism liberal si de pluripartidism. Personaj cu optiuni culturale avizate si rafinate, Carol al II-lea a fost si promotorul unui cult al personalitatii care le anunta pe cele ale regimurilor totalitare care aveau sa se succeada in Romania deceniilor urmatoare. De o inteligenta sclipitoare, plin de farmec si erudit, Carol al IIlea nu a reusit, totusi, sa aseze datoria de rege si interesele tarii deasupra optiunilor Sale din viata privata. In mod paradoxal, perioada cea mai infloritoare a Romaniei Mari a corespuns, concomitent, cu un apogeu al fastului regal, dar si cu o scadere a prestigiului Regalitatii, cauzata de escapadele sentimentale ale Regelui. Prabusirea Romaniei Mari, in 1940, aducea si abdicarea celui mai controversat monarh al Dinastiei Romane. Biografie Principele Carol s-a nascut la Sinaia, la 3 octombrie 1893. A fost fiul Regelui Ferdinand si al Reginei Maria. La 10 martie 1921, Principele Carol s-a casatorit cu Principesa Elena, fiica Regelui Constantin al Greciei. Din pacate, aceasta casatorie nu a durat. Carol s-a indragostit de Elena (Magda) Wolf Lupescu. Cand Principele Carol a plecat, in decembrie 1925, impreuna cu Elena Lupescu la Paris si a renuntat la drepturile Sale de Mostenitor al Coroanei, Regele Ferdinand l-a indepartat din Familia Regala si l-a desemnat ca Mostenitor pe tanarul sau nepot, Mihai. Carol s-a reintors in tara la 8 iunie 1930, si-a inlaturat fiul de pe Tron si S-a proclamat Rege. In 1938, Regele Carol al II-lea a dizolvat partidele politice, a abolit constitutia si a instaurat un regim de autoritate monarhica. Lipsa de suport extern din partea aliatilor traditionali ai Romaniei, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii, inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial si, in 1940, destramarea Romaniei Mari prin rapturi teritoriale au dus la erodarea completa a sprijinului politic pentru regimul lui Carol al II-lea. La 6 septembrie 1940, pe fondul tulburarilor interne, Regele Carol al II-lea a fost nevoit sa abdice. Carol al II-lea a parasit tara impreuna cu Elena Lupescu si a locuit in Statele Unite ale Americii, Brazilia si Portugalia. A murit la 4 aprilie 1953, fiind inmormantat in capela Regilor Portugaliei din Estoril. Din 2003, ramasitele pamantesti ale Regelui Carol al II-lea se odihnesc la Curtea de Arges, alaturi de predecesorii sai Romania sub Carol al II-lea Cu siguranta, Carol al II-lea a fost cel mai controversat dintre cei patru Regi ai Romaniei. Anii de domnie ai lui Carol al II-lea au fost marcati, pe de o parte, de o crestere economica importanta, de o intensa dezvoltare culturala, iar pe de alta parte de o destramare a vietii politice democratice si de ascensiunea ideologiilor extremiste. Si, totusi, de anii domniei regelui Carol al II-lea este legata consacrarea a numeroase personalitati din cultura si stiinta secolului al XX-lea: Constantin Brancusi, George Enescu, B.

Fondane, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu sau Tristan Tzara, dar si aparitia tinerei generatii care a devenit celebra in perioada postbelica (Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionesco, Ionel Perlea, Elvira Popesco). Regina Elena Principesa Elena a Greciei si a Danemarcei s-a nascut la 3 mai 1896, la Atena. A fost fiica Regelui Constantin I al Greciei si a Reginei Sofia, nascuta Principesa a Prusiei. Principesa Elena s-a casatorit, la 10 martie 1921, cu Principele Mostenitor al Romaniei, Carol. Aceasta casatorie a fost, insa, un esec care i-a marcat existenta Principesei Elena. A divortat de Principele Carol la 21 iunie 1928. Regina-mama Elena, o femeie frumoasa si inteligenta, de o mare generozitate si delicatete, a ocrotit copilaria si adolescenta fiului Sau, Mihai, si i-a stat alaturi de-a lungul ambelor Sale domnii. Dupa venirea pe Tron a fostului sau sot, Regina-mama Elena a fost silita sa plece in exil, in 1932, si s-a retras la Vila Sparta din Florenta. La urcarea pe tron a Regelui Mihai I, in 1940, Regina-mama a revenit in tara si i-a fost Fiului Sau un suport moral de neinlocuit. Pentru sprijinul pe care l-a acordat evreilor, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a primit titlul de "Drept intre popoare" la Yad Vashem, in Israel. Regina-mama Elena a inchis ochii la 28 noiembrie 1982, la Lausanne. A fost mentorul spiritual al ASR Principesei Mostenitoare Margareta.

Regele Mihai I Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei s-a nascut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Este fiul legitim al Regelui Carol al II-lea si al Reginei-mama Elena. Prima domnie a MS Regelui Mihai I a inceput in 1927, dupa moartea bunicului Sau, Regele Ferdinand I. Regele-copil a fost tutelat de o Regenta condusa de unchiul Sau, Principele Nicolae al Romaniei. Dupa venirea pe Tron a Regelui Carol al II-lea, in iunie 1930 si dupa plecarea Reginei-mama in exil, Regele Mihai a ramas in grija tatalui Sau, devenind din ce in ce mai inchis in sine si mai ganditor. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia. In urma abdicarii tatalui Sau, la 6 septembrie 1940, a redevenit Regele Mihai I. In timpul razboiului, Regele i-a imbarbatat pe ostasii romani care au luptat pentru reintregirea tarii, prin recuperarea Basarabiei ocupate de sovietici. Nu a fost, insa, de acord cu depasirea liniei Nistrului si cu inaintarea Armatei Romane in interiorul URSS, alaturi de armatele Germaniei naziste. In ciuda refuzului Maresalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a hotarat trecerea Romaniei in tabara aliatilor sai traditionali. Acest act de curaj a scurtat razboiul cu 6 luni si a crutat vietile a sute de mii de oameni.

Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus din toate puterile instaurarii autoritatilor comuniste ( greva regala fiind apogeul acestor incercari). In cele din urma, a fost obligat sa abdice, la 30 decembrie 1947, sub amenintarea uciderii, in caz de refuz, a 1000 de tineri detinuti de comunisti. Actul abdicarii, semnat sub amenintare, este ilegal si lovit de nulitate. Mai mult, actul nu a fost niciodata sanctionat de Parlamentul Romaniei. Exilul MS Regelui Mihai si al Reginei Ana a inceput odata cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit, pana la sfarsitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinta Reginei-mama Elena. Din 1949, Regele Mihai si Regina Ana s-au mutat la Lausanne si apoi in Anglia, unde au locuit pana in 1956. Pentru a-si castiga existenta, Regele si Regina au construit o ferma de pui si un mic atelier de tamplarie. Familia Regala s-a intors in Elvetia in 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriana "Lear Jeats and Co." din Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oras de pe malul lacului Lman, la cativa kilometri de Geneva. Aici a locuit peste patruzeci si cinci de ani. In anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu "Lear", iar un an mai tarziu a infiintat o companie de electronica si de mecanisme automate, denumita METRAVEL, pe care a vandut-o cinci ani mai tarziu. Din biroul sau de la Versoix si, incepand cu 2001, din cel de la Bucuresti, Regele Mihai a militat pentru interesele Romaniei, pentru intrarea Romaniei in NATO si in Uniunea Europeana. Majestatea Sa a incurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piata, pastrarea culturii nationale, respectarea adevarului istoric, respectarea si garantarea proprietatii private, consolidarea statului de drept si a democratiei in tara noastra. MS Regele Mihai si MS Regina Ana locuiesc, din 2004, la Aubonne, in Elvetia. De marile sarbatori crestine si in functie de angajamentele Lor publice, Majestatile Lor aleg sa fie alaturi de cei dragi fie la Castelul de la Savarsin, fie la Palatul Elisabeta din Bucuresti.

Credina Bah'
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Simbol Bah'

Credina Bah' este o religie monoteist fondat de Mrz Husayn-'Al Nr cunoscut sub numele de Bah'u'llh (n limba arab: Slava lui Dumnezeu) n secolul al XIX-lea n Persia. Numrul bah'-lor din lume este de aproximativ 6 milioane, fiind rspndii n peste 200 de ri din toat lumea. n multe din oraele mari ale lumii se afl aezminte Baha'i, chiar temple . n Bucureti exist o cas baha'i n zona Pieei Romane . Conform nvturilor Bah', evenimentele religioase din istorie sunt vzute ca un proces educaional evolutiv pentru omenire, prin intermediul mesagerilor lui Dumnezeu. Acetia sunt numii Manifestri ale lui Dumnezeu. Bah'u'llh este vzut ca cel mai recent, dar nu ultimul dintre acetia. El a pretins c este ateptatul Salvator al lumii i nvtorul prevestit n Cretinism, Islamism, Hinduism, Budism, i n alte religii, i misiunea lui era s stabileasc o baz ferm pentru unitate n ntreaga lume i s inaugureze o er de pace i justiie, n care Bah'i cred c inevitabil va veni. "Bah'" poate fi folosit ca un adjectiv atunci cnd ne referim la credina Bahai sau ca termen pentru adepii lui Bahaullah. ("Bahai" nu desemneaz religia ca un ntreg). Cuvntul provine de la "Bah" ( )din limba arab , care nseamn glorie sau slav. Cuvntul Bahaism (sau Bahaiism) a fost folosit n trecut dar acum este folosit mai rar. Oraul Haifa (Israel) a devenit centrul mondial al credinei Bahai i reedina parcului cu acelai nume. Decizia ca sediul mondial al Bahai-ului s fie Haifa a fost luat ca urmare a faptului c nici o alt ar din acea zon geografic nu a oferit o libertate mai mare de desfurare a activitii religioase a acestei credine.

Credine[modificare]
Atunci cnd ne referim la nvturile Bahai, trei principii de baz sunt cel mai des folosite: unicitatea Lui Dumnezeu, unitatea religiilor i unitatea omenirii. Convingerile i practicile Bahai i au originea n aceste principii, dar luate separat acestea ar fi o variant simplificat a nvturilor Bahai.

Dumnezeu[modificare]

Scrierile Bahai descriu un singur, etern Dumnezeu, creatorul tuturor lucrurilor, al creaturilor i al forelor din univers. Existena Lui Dumnezeu e considerat a fi etern, fr nceput i fr sfrit i este descris de neptruns, inaccesibil, sursa tuturor Revelaiilor, venic, atottiutor, omniprezent i atotputernic. Dei inaccesibil direct, Dumnezeu este vzut ca fiind contiina omului, cu o voin i cu un scop. Confor m nvturilor Bahai, Dumnezeu i exprim aceast voin n multe moduri, prin intermediul mesagerilor divini care sunt numii i Manifestrile Lui Dumnezeu sau cteodat educatori divini. Exprimnd voina Lui Dumnezeu aceste Manifestri sunt vzute ca punnd bazele religiei n lume. nvturile Bahai afirm c Dumnezeu este prea mre pentru a putea fi pe deplin neles de oameni sau pentru a-i crea o imagine clar i complet. n religia Bahai sunt folosite mai multe titluri pentru a -L descrie pe Dumnezeu ( cel Atotputernic, cel Atotiubitor, cel Mrinimos, cel Milostiv, cel Generos, cel Atotglorios etc.) i este pus un accent substanial pe monoteism i pe interpretarea unor doctrine, cum ar fi Sfnta Treime, ntr -un mod simbolic mai degrab dect ntr-un sens literal.

Istoria Religiei Bah n Romnia

Religia Bah a fost cunoscut n Romnia nc din ianuarie 1926, cnd jurnalista american bah Martha L. Root a vizitat pentru prima oar oraul Bucureti spre a aduce la cunotin ct mai multor oameni cel mai recent mesaj divin, adus de Bahullh pentru aceast er. n timpul acestei vizite Martha Root a avut de asemenea, prima sa ntrevedere cu Regina Maria a Romniei, n data de 30 ianuarie, cria i trimisese cartea intitulat Bahullh i Era Nou a lui John E. Esslemont. n afar de aceast deosebit ntlnire, Martha Root a susinut cteva prelegeri la Bucureti la sediile Esperantitilor i a Teosofitilor. Martha Root a fost unul din cei mai renumii i admirat esperantiti din acea vreme, responsabil de asemenea pentru organizarea Primului Congres Mondial de Esperanto. Nenumrate articole au aprut cu ocazia celor cinci vizite ale Marthei Root n Romnia, n timpul crora a fcut cunoscut Religia Bah, mai ales publicului bucuretean. Civa bucureteni chiar au mbriat Religia Bah n timpul celor cinci vizite efectuate de Martha Root n Romnia ntre 1926 i 1936. Regina Maria a ajutat i ea mult la rspndirea Credinei Bah scriind pentru o asociaie de pres din America de Nord articole prin care recomanda studiul acestei religii cititorilor. Multe din aceste articole au fost preluate de ziare din toata lumea pe vremuri, facnd de Regina Romniei una din cele mai active propovduitori ai Religiei Bah. n 1933, cu preiosul ajutor al Reginei Maria i a Principesei Ileana, Martha Root a tiprit n Bucureti primele traduceri despre Religia Bah: un pliant informativ i cartea Bahuullh i Era Nou de J.E. Esslemont, la Editura Fntna Darurilor, Bucureti 1936, carte pstrat nc n diferite biblioteci din ar. Timp de 32 de ani niciun bah nu a mai reuit s viziteze Romnia, pn n noiembrie 1968 cnd a sosit n Bucureti un iranian, Fereidoun Khazrai, care a lucrat la Ambasada din Iran. Fereidoun Khazrai a fost primul credincios care s-a putut stabili n Romnia, cstorindu-se cu o romnc, i rmnnd timp de 13 ani, pn ce a fost alungat din ar n 1981 din cauza religiei sale. Un an mai trziu a sosit un alt bah, Wargha Enayati, din Germania, pentru a studia medicina la Cluj-Napoca. Lui i s-au alturat ali tineri studeni, care mpreuna au fcut parte din primul grup bah din Romnia. n 1989, exista deja o comunitate semnificativ la Cluj -Napoca,

cu credincioi strini dar i romni, care au putut vota pentru prima oar pentru formarea unei instituii bah n aceast ar: Adunarea Spiritual Local a Bahlor din Cluj-Napoca. ntmplarea face c aceast instituie locala bah a fost i prima de acest gen de instituii n toat Europa de Est.