ry

4^
ffi
(3
r*
tr
rffi
C?
EW
b
fl}
Erd
J*
ffi
ffi%
ffiffi
ffiffi
ffiffi
ffiff
*@
ru'{
[7
C
7p
Fi
U
(3
;b
n
d
r)
r
't
rTl
td
U
F
o
o
6!
ffi
]>i
ry:
,F
t,
H'
c
nl
F
;6i
rn
.(,4
-*i l
rl
td
,rO
r{3
'$$i
,rfte
i
.-&
in.|
..tn.{
ffi
,$
I
--&
: (sp
&
.&
\#
-
NICOTAE
CIACHIR
Profesor
universilqr
EDTTURA
D|DACT|CA
tt
pEDAcOGtcA,
R.A.
BUCURESTT,
I993
ffiffi
75 -'f
944)
4il
(17
l
a
ru-
I
-
i,{,til ]f,Y E. -*'r i
Editura Didacticd si
pedagogica
R. A.
|SBN 973-30-2377-9
Redcictor : Prof. Virgil Smdrceo
Tehnoredoctor : Anq
limpdu
Coperto , Dumiiru
$molenic
Elaborarea
unor mhnuale
noi a istoriei romanilor
a
determinat Editura Didacticd
$i
pedagogicd
sd treacJ ta
purblicarea unor lucrdri ae sinGia-privi"a
trecutur isto-
,rirc al neamului nostru.
-
O primd monograle purblicatd
1a inceputul acestui
a4'a avut ca temd
,,Basirabia sub ;,dpili; ;;;id'
(1B12-*1B1Z)" dE prrof. univ. dr. Nircrodae Cirbil1i;,--
.Lucrarea
a fost rbine primitd,
de cei cdrora li se aclresa,
de publicul-
1rlg,,'{qrni,c
-sa
"urroasca
istoria adevdratd a
acestei pdrli a Moldovei lui
$tefan
""i
lt"r".
_
Pentru a veni in inti;mpinarea acerstei-cerinfe,
Editura
Didaglicd,
si Pedagogicd desbhide
'cu;aceasta
lucrare colec_
fi1
,,Pagini^de istorie.( in care vor fi abordate te*e ai"
istoria romdnilor si universald.
ln cadrul colecfiei, in perioada
urndtoare,
urmeaz,d
T -tn1taa",;Anglia
gi Romdnia intre anii tSSg
't94Z,i
de
Valeriu -t'lorin Dobrinescu, Ion
pdtroiu
; ,,Scurtd istorie
a cel.ui de-al doilea id.zboi((, de James f,. Stbkesnu.n lt"r_
ducere din limba englezd, publicaLd
la William- M;ri";;,
New York, S.U.A.). Vor urma si alte lucrdri.
':t '
l'
I
tA
coNsrDERArr rsroRfflllJ
'RUTND
BUcovrNA
Riuri rdsdltinde printre
Apele lucinde-n
dqlbe
f lori,
stince'nolte,
diomonte
Peste cimpi in zori
BUCOVINA
,,N-oi uito vreodotd, dulce Bucovind,
Geniu-fi romontic,
munfii in lumind,
Vdile in
Moldova de Sus, cu
{inuturilc Cernaufiului
si Sucevei,
e]"a nucteut statului feuclat ruoiao"u,"u.",-l;'
1:;;.1i,
.irJ"l"
inrrarea
in rinclut statelor independeni"
;t"'1u.d_9stui
i"r;;;ii.
Iar prin vitejia iui grefan
cer Mare
--.;i;
Dimitrie
c;r$;;
-,
apele Nistru, Serafine!,
Cnll"j".
.i C"r"rrur",
unite intre ele, fornau
hoter_ rul de nriazdnoapte
al Molclovei.-
- "
"
Situatd la orani{a,_poloniei,
voievozii^moldoveni,
qi mai aies stefan cer Mare] a
.intarit-ei;;i";tri
rorranesc
cu oameni
cre n,_ dejde
-
boieri. rnaziri
ii^.ar"ii.'baJa cetatire Hotin. soroca, orhei, Tighina,
Ceratea
AIbd,'Ch;ti;;,;;;;
gran*a
de risdrir
a rorna- nismului,
lantul sateloruareieqtf'pi).ru,onu
nordici : Vilarntea.
Carapciul,
Votoca.
star"sri,
-i"!i";ii'
cuunrrii di;^ im*ire;urur
vaii Ceremusutui _
sranid
;r'
p"i"l,i"l'
n;; ;9.
"ii,
;;,1i,";e capitale ale
{drii (siret.
silceava)
si perrere-de
'nindstiri,
venind fiecare din cite o domnie glorioasA
,oi,
"u"o.ni"Jr. De Ia rnijlocul
secolului
al XIV-lr.,a.
s,i. pina
la 1775, cind par_ tea
nordica
a Moldovei
riipita p.irr-ganLui
gi vicresug de c.rtrc Habs- burgi (denumitA
ulterio, b,
"'nrri "-ol.
va fi dominaf a
je
o puLer_ nice viata
romdneasca
pJn
^i"r,it"tii'
f"ei, IAca5uri cl. cuil si de cultura
satele
si oraseie intro.iioaie
addposl eau o popuratit, gaia
:1::]:.1
de.lupta,
,,dar'qi irbi;;;;";e
artd si li,teraturi,,d.
Nu in,tin_ ptator
in clopotnila
nrinastirii
J"-ta Vlronet
s_a clescoperil
cel nrai vechi
izvor
al linilbii .o-ano,.til
""IUrrf
(,ttfli1.,,
l,or.rtn,etictn.
-
l
NicoIae
Ciachi r, Bucouina
i.ntre cloud rdpiri (1ZTS-'1940),
in
,,Revista de istorie militard,,, _..ti", 1992, p. 3
9i
urm.
2Dimitrie
Topa, Romt.nismul
in regiunea rl.intre prut.
si
Nistru clin
fosta Bucouind,
Bucuregti,
l.q2g, p. 7.
3Ion
Nistor,
Istl.aria. gur'o,u,in"i,
BucureEti,
1991, p, 7. 4
Ihidem, p. T.
Astfel totdeouno,
Sufletul mi-oposd
cind gindesc lo fine,
nouri de suspine,
Bucovino meo !,,
(Mihoi EMtNESCU,
in
,,Fomilio" din J4 ougust 1g66)
!
."
I
Istoriografia roinand a acordat un important spa{iu aces,tei re-
giuni, plind de mindstiri si rbrazi.
Afard de cronicariiGrigore ureche,
Miron costin, Ion Nec-ul,ce qi, eruditul clomnitor Dimitrie cantemir)',
i-eu dedicat studii
?i
Igry Budai-Deteanu, Mitzail. Kogdtniceanu, Bog-
_dan
P.
-Hasdeu,
C._ Erbiceanu, Gh. Bogd.an-Du,iid, Ion Siauiii,
V. A. Urechea, A. D, Xenopol, Nical,se torga
_
fard a avea.preo_
cupdri majore in acest s,ens. studii speciale privind istoria Buco-
vinei
-
de ordin social ec-onomic, rnilit,ar, poiiti", cultural gi reli-
gios
-
ne-au lasat ; Teodor Bdl,sn, Ion Eum.bac, Dimitrie Dan,
va.sil.e Gd.ind., Ion qi Nicorai Grdmad.d., vasire Greciuc, Gauril lere-
mieu.ici,'Isidor
Iesatzu, C: Loghin, Aurel h[orat-iu, Aurel, Isidor qi
Dimitrie onciul, Euse-bie Popouici, Al.ere
procopouici,
simion ReLi,
I:an Gh. sbier a, T e o dor.
$tef
anelr.i, N icolae Tc ctiittc - ALbu, Gheor ghe
Tofan, ILie Toroufiu, Dimitrie
lopa,
Ouid.
lopu,
Eugenie Ipotii qi
Oetauian Vot"obchieuici qi multi altii*.
^Un
loc special ocupd Eud.oriu Hur,muzaki (IBIZ--1874), jurist
ca formafie-, cu studii la Viena, cipitan al Bucovinei (1864i,' ba.on
attstriac
{1872)
qi membru al Acaderniei Romane (lBT2),'care a ldsat
circa 6 000 de documente depistate din arhive, multe cu referiri la
Bucovina**. De asemenea, pdrintele lraclie borumbescz
-
tatdl
ilustrului compozitor, mort atit de tindr
-
are, in romdnd si ger-
niand, lucrdri cu privire la isto.ria Bucovineil.
Genialul
Ei
inegalabilul poet Mihai Etninescu,,bucovinean dupd
latd
(din satul Cdlineqti, judelul Suceava), cu studii fdcute
Ei
Ia
cernduli, ne-a ldsat dour lucrdri care merg la sufletul cititoruiui,
dar qi bine documentate, editate integral postum : Rdpirea Buco-
uinei (Bucureqti, 1905) g Insemnd.tatea serbdrii d.e la
putna
(Bucu-
re;1i,1905).
Nu putem sd nu zdbovim si asupra lucr,Srii lui Dimitrie Onciul,
apirutd in timba germanS, la
'Cernduli,
in 18982.'Autorul (1856-192J)
este un istoric de temeinicd formalie (studii la Cernduli si Viena),
creator al scolii critice in istoriografia romAneascS, medievist de
mare talie, profesor la Universitatea
din Bucureqti, clirector general
al,Arhivelor
statului din Romania qi pre,qedinte
al Academiei doma""
(1920-7923)
-N*
Ei-a
uitat provin'cia
natald (ndscut in comuna
Straja,
j"q"^t^{ Suceava) gi timp de 10 ani profesor de istorie 1a
Cern5u!1 (1885-L895), ne prezintd in 1BgB. una clintre primele
sin_
teze ale istoriei Bucovinei, p,e baze stiintifice. IatI cif de f1_rmos
aprecia ft Onciul contrirbulia provinciei
nataie :
,,Nicdieri
pe
tot
pamintul romanesc, nu se a,fld pe un spaliu atit de micj atita
bogSfie_ de istorie romAneascS, atita bogdtie de amintiri scumpe alc
trecutului
nostru. Daca Ardealul cu resturile sale arheologice ain
epoca romanS este
lara
clasi,cd a trecutului rornan din Daiia, Bu--
covina este
lara
clasicd a Jrecutului romAnesc propriu_zis((.
teticd a doctorului Aurel Morariu, Bucc.tuina in perioad,a lTT4-1g14
(BucureEti, 1915).
un loc special meritd, si fie rezervat istoricului lon Nistcn.
(7876-7962), bucovinean, de loc din vicovul de Sus (fostul juJet
Rddduli), absolvent al universitatii din cernduli, cu' audieri cle
cursuri la Miinchen, L,eipzig, Ferlin, Bucirresti si
'Iasi.
Dupd cu'r
declara personal,
,,pentru a ajunge profesor' de
'
istoria ,o^a.rilor,
sim{eam nevoia de a aucria cursuiire- rui onc?ur, xenopoi, Iorga si
nogg.T".
Pg9lo.
in istorie (1909) ra viena si docent t" u"""3si'iJni-
versitate (1911) Doctoratul
si l-a pregdtit la viena, sub indruma-
rea profesorului
constantin Iosif Jirelek*, vestit slavist. bizantino_
log.qj balcanolog, fondator ar Instituturui pentru Ist;;;; Est-Eurr-
peana,
inclusiv a slavilor din Balcani qi a romAnilor din spatiul
carpatin.
Ion Nestor renunld la cariera universitard din strdluci-
toare'a Viend si se rputd in Bucovina natard, devenind, i'ig12, titu-
Iarul unei noi catedre infiintate la universitatea din cerndu{i, care
avea ca scop popularizarea
qi propulsarea
istoriei romAnilor din
toate provinciile
ve'chii Dacii. Istoric si om politic,- deosebir" de
activ in arnbele domenii, profesor la universitdlile din cerndufi si
BucureEti,
rector qi memibru activ al Academiei Romane, din 1915,
a scris numeroase studii privind
istoria Bucovinei si rnonur'entala
monografie
Istoria Bucouinei, care a vlzul integral lumiria tipa-
ruiui
de-abia
in 19g1, deci dupi 2g de ani de la moartea sa (1962).
*
Titlul lucrdrilor este trecut in bibliografia selectivd de la sfir-
qitul volumului.
**
Valoroasa colectie inoepe sd ap'ard din 1876 (seria noud din
1962).
$i
in uricariul tui T. Cod.rescu au fost publicate numeroase do-
cumente legate de istoria Bucovinei.
1
De retinut, mai ales, Ceua d.espre trecutul si prezentul Buco-
rsinei, Cernduti, 1889.
.
2
D. O n c i u I, Geschichte d.er Bukowino, Cernduli, 18g8,
*
Considerat ceh de majoritatea biografilor sdi, este de origine
vlahd
-
dupd tatd
-,
dupd cum rezultd dintr-o scrisoare de_a sa, de-
pistatd
de subsemnatur in 1964, 1a sec{ia de manuscrise a Bibliotecii
Academiei
Sirbe din Belgrad.
Isioricii de ob{rqie bucovineand ILie corfus, Nichita Acldnilouie,
Gheorgh,e Duzincheuici, Leon simanschi
;i
allii, au atacat in strr-
diile lor d'oar unele aspecte legate de istoria Bucovinei, caci subi-
ectul era considerat tabtt in anii totalitarismului si mai ales p,ina
in anii 1963-1965. Ion Nistor arat'd, pe bund dreptate, ca litbra-
tura istoricd asupra Bucovinei este si bogatd si variita, si cd despre
aceastd provincie
,,s-a-'scris
foarte muli- atit in limba romand, cit
$i
in limbile germand gi ucraineand,,l. Se cuvine, in acest context,
sa ddm unele explicalii.cititorului.
..
$i
in germand s-a scris n-rult, deoarece Bucovina a fdcut parte
din Imperiul Harbsburgic intre anii 177b-1918. Relatiile cte ordin
economic, politic gi administrativ au fost mai strinse cu guvernul
central de la Viena qi acest lucru este reflectat in lucrdrile lui
T
Bendella, R. J. Bid.ermenn, M. Habertanctt, R. F. Kaindl,
S._L. Klunker, H. Lagl.er, I.
poLek,
L Rolu-er, F.'A. Wickenhauser',
cele 12 volume aie fecunduiui F. uon zieglauer (apdrule in cernduli
intre anii 1893-1908), ca si a multora de obirgie- rom6nd, dar care
au scris in germand (cum este D. weren,kcr) De asemenea! istoriile
de
.sinteza
privind Imperiul Haibsburgi'c apirute in ultimele de-
cenii acorda spaliu Bucovinei, aga cum acotldi Gaiiliei, Voivodinei,
Sloveniei etc.
De ce ucrainenii s-au ocupat de istor.ia tsucovinei ?
..
'in-ajunul
ceddrii par,fii .toidi"" a lvloldovei (deci a Bucovinei),
adici in 1774 exista,u in ace'a zonr circa 1b 000 de u,craineni (hu-'
fani,
-ruteni). .Numdrul
arcestora va creqte vertiginos si in cuppinsir.rl
lucririi sint inserate startisiticile respe"iive. IatX expiica,liile venirii
acestora :
a) boierescul
-
adicd ddrile
-
era rnai usor decit in Galili,a
;
b) erau scutirfi de recrutare
;
c) voiau sd-qi pastreze credinla ortodoxd;
d) Galilia si V_olinia, aflate in cadrui statului polono-lituanian,
ca gi majoritatea Ucrainei centrale, pind la ITT2, prin Conciliul de
Ia.Florenla (1439)
9i
a sinodului de ta Brest-Lifovsk (1596) i-au
obligat sd se uneascd ecleziastic cu Roma. Refuzur a fost migrarea
in Bucovina, ca ,qi
cei care n-au fost de acord ca ucraina s'd se
uneascd cu Rusia (Rada de la Periaslavl din
'1654).
Tn secolul al
XIX-lea, tarismul aplicind o politicd d,e rusificare, a interzis pre-
darea in limba ucraineand^in invafdmint
iclin
1Bi6;, ca si edita-
rea de cdrli, reviste, ziare. in Galilia si Bucovina austriacd s-au re-'
lugiat
intelectuali ucraineni, de unde au pdstrat vie flacira tra-
di!iei nafionale.
4
iri acest context se cuvine sd precizdm
urmdtoarele :
, Istoriografia
rusd si ucrainean'd
-
atit cea burghe za, cit gi cea
din perioada..sovieticd, lb care se adaugd istorici ircraineni stabi-
liti in strdin'5ta'te
-
susline ca Bucovina este teritoriu ucrainean,
deoarece a Jdcut parte din rGt,rt rnedieval kievtean
si
apoi din
cngzatul Halici. Istoricul rus Nikoloi Karamzin (IT66-L82:6),-
Gi
in'istoria sa ap'5ruta [n 12 volume a folosit .rr-"rour"
izvoare, cro-
nici, letopisel,e (Troifki, I aurenteuski, IpateusRl
s.a.), nu rezultd c,d
Moldova ar fi fdcut parte vreodatd din statul Kievlean sau Hali_
cian. La aceeasi concluzie ajungenr dacd citim
$i
monuinentala
opel4 i!--?9 de volume a-tui_ Sei'ghei Soloudeu gAtiO_tdZS;,
a tui
vasile Kliuceuski (1841-1911),
hiiliukou,
platonou, pocrouski
etr.
unul din marii is.torici ucraineni, Mihail Hru;euskii (i866-1g34),
iider al
migcdrii na{ionaliste ucrainene, fost si
'pregeclinte
al Radei
Centrale Ucrainene
11.912), .
cjrre a predat la Kiev, i"o", Viena,
$gscova
(in
J1!o^ril
Utraini-Rusi,
10 votume in 13 Cirfi, apdrute
ii"f.".i9:da _1898--19i6
9i
unde rrierge cu evenimenteie pind la
1b5U), alirma ad nafiunea ucraineand este mosteni,toarea
itatului
rnedievql.
!(je-vlean,
iar prin
destrdmare,a acestuia spre sfirsitul seco_
lului al X_I;19a (Kig.rr,. Crernigov, Halici, VotinG;,
'si-
"
-;;io,
p"t."
Knezatul Halici-Vo1inia
s-a
-fonnat
in nrma unirii celor doud de
cdtre Roman Mistisr"auici.(rr70-1205).
i' unrr iigs
-;ru"u
o ug.i-
culturd infloritoare, popura{ia se ocupa cu creqterea vitelor, se sco-
tea rnulta
!a,re
si- eraul circri B0 de brase infloritoare in secolul al
XIII-lea (Peremi;t., FIatici, t,u[k,
Luou,'Hor.m
"1;.j.'];
-iZSO,
tdtarii
d.u"--9 lovitura grea^cne^zatulul
respectiv care, i"tie
-timp,
incrusese
1!^\i""y!
(din
-1203)..
cnezatele rusesti vor prdti tat#to, tribut
(7240-1480),
iar Halici-vorinia
va fi incorporat ia
polonia,
in 134g.
Prin prima impdrlire a
poloniei
(1772), Haliciul _
din care
o parte forma Galilia
-
va cleveni provincie habsburgice,-;;";-i;
1918.
-
Dar sd analizdm urtima lucrare de sintezd, apdrutd in 10 vo-
llry llSi:",_il
perioada rser-l-e-Bo, sub redaclia lui 1. k"ia;iJ,
+r r' Donon.
rnteresant cd acestei masive rucrdri ii ripseste isio-
:i-:gl"liq
problemei.
Dar sa trecem peste acest detatiu. Aftdm cd
Lnezatul
Halici se invecineazE ra.est cu cnezatur Kievre,an, 1a
nord-est
cu Volinia, iar in s'ud, pe cursul superior al Nistrului
gi Prutului.
Din secolui al XII-lea vor fi cuprinse si teritoriile din
zona
Nistru-Dundre
(vol. I, p. 404) si
principatul
Birladului,
cu
I
Mi ch e1 M o urre, Dictionnaire encycloped.ique d,,histoire
(T-Z), paris,
19g6, p.4730,
J
I. N i s t o r, Istoria Bucouinei, p. 2.
ora;elc : Bi,lad, f3el,gorod (CetaLea Albii), Cerne, Ja.si, S,.cea ua, SireL.
Aici, igi aveau secliul
,,p.osadnicii't rui vcrsiLe iiostisr.auici" alroi
vloclirn.it' I\'[onot.taltul. ca vccini, sprc ap.'ls aveau rroloniar si un-
garia. Granila era pe carpati, intrs *si
1i
u.nguri. llirtile on"r,or"
nu aratd clar cui apartinea Bucovina,
atunc,i- ;!ce,crsi'/:t islorie cLre
drept
.scop
sit jus-tiJice
gronitere
firate
r.cL sfir;itul cerui d.e-al coil.ea
t'dzboi ntoncliar. l]craina sovietici detinea norciui (LIc.ftinul) qi sudzrl
RcI::u'tL('iei (Isnnit, Borqrod., crtilia, ietct.t.cL Atbii), nordul liucovinci,
cu
('erndtLliul
-
luate cle la Rorrri.lr ---, terirorii rl in
polonirr
risdriteani si Rusia SubcarpaLicd carc, intre anii lgiB_1g3g,
apar{inuse statului cehoslovac. Prestigioasa
r-cvisti dc cullurir isto-
ricir,,Patrilroniu{(,
carc ajtare la Chisir-rAu, clin 19g0, in nr.4, (1gg1)
reia integral ur.r studiu al istoricului Al,erand.rtt Borclttr, pubticai
ir-r
,,Arheologia Moldovei(( (an xII, 19BB), intitulat
'feritiriul
l\[or-
douei
fald de principatele Kieu si FrcLlici, r,lin care rczu*iirr :
Expeditiile cneazului sr'icrlo,slcrr. aI Kievnlui (gs7--g72) i*po-
triva Bizanlului nu inse:rmnd stipinire ei'ectivti la Dundre, in timp
ce
lara
sa era asediati de pecenegi.
Ace'tia cle fapt l-au si'-rcis
in 973.
^
Referitor
_lir
garnizoane,
Ia
;eli
r:aro sir controleze
,,posaclniciir(
in secolui al XII-lea, 1a Dunire, Cronico lui lpcttieu conscrnncazd
cii ln 1116 a'r avut loc trei cxpeditil in cinci iuni, c.are s-au ter-
minat cu un egec total. cronica rui Lciurentieu relaleazi nurnai
prinra expedilie si nu poi-neneste
ninric ck: posaclnici. Acelasi lucru
au sesizat chiar istoricii lor, ,4{. V. Leucen,ko si S. hf. Sercd.onin.
Potrivit cro'icilnr .rse drln secolcle xI-xIII, hofalui Ia vest
era riul Sloci, iar in slrd, riul Ros
--
alluenti ai Nipruiui. Sutsti-
tuirca Niprului cu Dun.irea era o rclr-riniscen!i a secorelor vI-vII,
cind slavii au ajuns si au trecut accst ntare llluviu.
in problcma afl5rii teritoriului Moldovei sub dorninalia
prin-
cipatului Halici, Boldur conchide :
,,Printul
Ivan Rostislav" care
1l Ji
adnrinistrat si teritoriile bucovinene si nroldovene (llotin,
Birlad., Chilia, Cetatea Alb5. Galati), sc alias,c cn curnanii, era un
aventr:rier, isi pirdsise cnezatul, fuge a.poi Ia Salonic, unde a si
fost otrdvit" in 1162.(.
In leglturd cu izvorul Ci.ntec despre ocrstett tui lqor (sfirsitut
sccolulrri al XII-lea)
,
lv.'Karatnzitt r-i intcrpretat exfinzirrcl hota-
rele haliciene pin! Ia gr_rrik Siretului si
pruiului.
Istoriografiei
ucrainenc i-a convenit acest lucru si 1-a acceplat.
Totusi. au fost istorici ca V. B. Arttonouici. (1BBb), cir.re a sus-
{inut
hotan-ri pinir la Nisiru, iar /\ri. Ilnrsetrskl (190b) fixeazl
.gra-
nila sudici pe rirrl U;ita
-
alluent sling al Nipnrlr-ri
-
.si
pe.cursirl
sulrerior al Prutului,
"S"
M. Sereclinou (1916) fixe;rzi hotarul sudic
10
la oraqele
IJ;ila, Mikul'in,..KoLont'eea,^ iar D' A. Rassovski susline
^l
i" ntilrd|e
erau. cut]tanii, iar romAnii lc recunogteatt st,apinirea.
"'
'fn
tSOg
apare AtIa.suL istoriei ruse;t'i, intocuit cle l/. N. Tor-
nau
pentru
uzul qcolilor din Iirperiu, si unde Har'la tlr. 4 (perioada
'ioil--tZ+O)
traseazir ]rotarul Haliciului pind la cursul superior al
prllufui si Siretului
-
i'rqa cunl apare Ia V. Antr-tnouici, n"I. HrtL-
.seuski,
S' Screc/onin'
Y"-
jn
7932, fostul ministru dc externe rus, P. Mil,ittkou, inrpre-
un5 cu Ch. Seqttobos si L. Eisenn'tann, in Istoria llttsiei" editatb la
pl"ir.
in acea
perioadd amintesc de cut.nani c1 stipini i1 Moldova.
Deci, conchide Alexanclru Boldur,
,,sinlet.u
indreptSlifi si afir-
mdm cd pdrerile cu privire la exis,tenta unei dorrinalii kievlene si
fruti"iun"
asupra tcritoriului Molciovei in secolele X, XI, XII sir-rt
neintemeiate((1.
$i
diaspora
ucrainerand a prr'1uat aces1.
1-'uncl.
clc vedere
Cum Se reflect.i si in monumentala lttcrare a istoricului canadian
Orest Subtel'n.u. De origine ttcraineana, cu doctoralul suslinut la
Harvard
(U.S.A.), in lucrarea Ukrctine. A. histcril, aodrilld in 1986
la Toronto, traleazd Bucovina ca teritoriu ce isloriceste 1e aparfine,
dar unde elita rurali cra fornlala din rolnAni. Perrtrr: anrrl 1861 di
cifra aproximativd cle 300 000 ucraincni, adici 40n'i, din tofalul
populatiei, concentratd rnai a1e:' in nord, urnrali de ronl6i-ri 3404,
'evrei
lbo,zo, gernani B0
Ci
ale minoritdti 5rl02.
Respect5m drepturile rutenilor cijn Bu.covina, dar fald de aceste
,,argumenie('
-
sls r-rnei stdpiniri ipoletice, efentere
--
opunenl sti-
pinirea unui principa.t rotnAnesc, inchegat cu institutii solide, care
nu nutrai cd rezistase eroic otomanilor, polonezilor
9i
unguriior, dar
oblinuse si o serie de victorii pe cirnoul de luptii. tsatrr-r sute sai-
sprezece ani cle stabilitate stafalir a Mo1do.,'"j dc Si-ts si a popu-
laliei ntajoritare rorlAneqti in 1775. ne'indreptites.-: si afirn"iiru cS,
istoriceste. Bucovina aDarlir-rc Rolit:iniei.
Iatii un izvor cit se poate de concludent, in snriii-ntrl tezelclr ro-
rndne;ti : Diiplom,a tnt12d.idteascd a hLi Frctncisc lo.slf din 9 decembrie
1862, adresati in limbile german:i, rornAn:i si ucraineanii populaliei
Br-rcovinei, rlin care citim :
,.Ca
parte din DcLcia ueclrc, torct aceastd,
I
patele
2
falo
-
privind
intr-un
Alexand ru RoIdu r, Teritorittl Moldouei
Kieu si Halici, in .,Patrlmoniu, nr. 4 (1991)' p. 16.
Orest Subtelny*, Itltaine. A historll'
London (Canada), 1986,
P.
333.
Pe respectivul autor il cunosc, intrucit colabordm la o lucrarc
Paralele intre Cantemir 5i Mazeppa. Am scris despre dinsul
periodic uralnean drn RomAnia (1992).
f
at;d de princi-
Toronto
-
Buf-
11
Bucouina, se numd.ra sub ,std.pinirecr
d,omniLot. Mold,ouei La asu-nu-
mits"
-Tard de Jos*, ma.i tirziu se numict |i"t
iii'iii,,"2ii"-:i,i"i*si
pe urmd. .,Bucouina,,,,
,I!p4 pd.clurea
de
Jagi d.intrle' Cnl,l"iiti
;;
vijni{a (,") suu erout
$tefai cer. Mor", iu."tm n-td.ret renulne, pe
':ln,
o d.ouedesc
^$_i
a,stdzi numeroclsel"e'
ttisit.ici 7,i-'n"irnstiri ca
rurl(r, v oloL)att, Rddduti, Suceatsu, Sglcg, Motd.ouita, Su,ceui{a, Dra_
gomirtto.,_PriscLca
;i aLtele tncLi mui,te,,1.
imparatuf, hripa
"gface
ace.st
isioric docuinentat
aI intietatii rornanesti,
adresindu-se rntregii
populafii,
cu muitip.re referiri gi ra popura{iile gerinana si ucrai-
neanai, scoate in evidenlar
_
era qi
'fiiesc
dil
ff;l;i
de veclere
al 'Casei de Habsburg
binefacerilc
stdpinirii austriecc.
,,Din
momentul
acela in care B_ucovina, prin T.'u1;di iii'-i
-,.ai
177s,
impreunata
cu Coroana Noastrd,
'{ara
incep" ; ;; rdsufla sub
binecuvintarile unei ocirmuiri bliircle":.
Dar, s.d deruldm evenimentele i' context european, pentru o
inlel6gere corecfd.
I
Citat dupd Dr. Aurel Moraru, Bucouitttt (1774_IgI4),
1915, p. 120.
2
lbidcm, p. 121.
Copirolul ll
coNsrDERATil TSTOR|CE tN CONTEXT EUROPEAN,
PINA tA ACAPARAREA NORDUTUI MOLDOVEI
DE CATRE tMpERtU[ HABSBURGTC (1775)
o
Moldoua Lui Al.erandru cel Bun
-
Jactor
cle stabiLitate in
zorud. o
$tefan
ceL Mare tine Ia respect :
polonia,
TJngaria, Im-
periul Otomen
;i
Hanatul Crimeii o
Ecoul, europedn ctl. statul,ui
unitar romaru real"izat de Mihai ViteazuL o lntperiuL Habs-
burgic acapareazd" teritorii romane;ti : TransiLianiu (1699),
Banatul" (1718) si, temporar, Oltenia (1718-1739) .
Ritzboaie
ruso-otomane in secolul al XVIil-Lea, cu teatruL'de opera[iuni
pe teritctriul Principatel,or Romane;ti . Printa, i.mpdrl.ire ct
Poloniei (1772), Trata.tul. de Ia Kuciuk-Kainargi (1774) qi
acapatarea Bucouinei (177 5
).
Pinq La 7775, istori(t Bucouit"tei se t'ottJ'unda cu isioria Llolctcuei
medieuale
;i
n-are sens sd
fie
tratatd. sepurat. Dupd cum se gtie,
din a doua jumdtate
a secolului al XIV-lea, teritoriul Bucovinei
de astdzi forma partea nordicd a Moldovei, Suceava (dupd Baia qi
Siret), cetate de scaun a
ldrii,
iar primii Musatini, inn-rormintali in
vechea biserica din Raddufi. Alexandru cel Bun (1400-1431), prin
Iunga sa domnie, a intdrit definitiv
!ara,
i-a adus sta,bilitate si noi
ctitorii. A stdpinit de la Ceremu;, ia limanul Nistrul.ui si cie Ia
Milcou la Hotin.
'Cronica
lui Grigore Ure,che gi Simeon Dascdlul ne spune cA
Alexandru cel Bun a inten-reiat rnitropolia de la Suceava (recunos-
cutd o icial de cdtre patriarhul ecumenic) si una din cele doua
episcopii aflatd pe teritoriul Bucovinei, Ia Radauli.
,,Plin
uitejia
Lui
$tejan
cel Mare
-
aratl Dimitrie Cantemir
-,
{inutul,
inue-
cinat clinspre partea Podoliei pi,nd. La gura riulefului Serafinet d
fost ald.turat stdpinirii moLdouene;ti
;i,
astJel, astd.zi apete Nistru,
Bucure$ti,
1t
ld
Serafine!, Colucin-;i
-Ceremu;,
unite intre ele,
Jornteazd
h,otarul, d.e
miazd.noapte
aL Moldouei"l. Dupa o tradi{ie iniegistrate de I. Ne-
g,tl"q,-hotarul^pe C.eremug a fost fixat de logofdTul I. Tdutu2.
Moldova Superioard sau
lara
cle sus era"formatd din sapte ti-
nuturi : Hotin, Dorolr,oi, Hirt"d"u, Cernd.uli, Suceaua, Nesnl,t s'i B&cdu.
linutul
Sucevei cuprindea _
consemneazd tlantemir'_, Su-
ceava, fosta cepitald,a intregii Moidove,
adicd scaun domnesc si
mitropolitan. Erau 40 biscrici de piatrd, iar de lemn mai multe
;
1-6
0.90 de
-case
particulare, centru mesteEugiresc gi comercial in-
{I.ori!o1,
aflat pe drumul de nego! ce-duce*a is T wow (l,ember,g)
din Polonia. De acest
linut
depindeau tirgurile Radauli qi siret
- primul,
Ei
scaun episcopal.
trupul Moldovei.
Fluvir,rl Tyras sau Nislru, numit de turci
moldoveni de p'olonezi si de ser-ninlia tdtarilor
rus, avindu-gi frontiera in acea vreme la sute
riisdrit.
Calatorul italian A. M. Graziatti scria in 1564
se incaierd Ia luptd, cu atita dispre! de dusman
sine, incit adeseori, cu puline forle au bitr_rt chiar
de ale vecinilor'(3.
' Drago; incd, cu
din sdminld romand,
armelor gi socoteau
grijeast A de ogoare.
de pritnir-rt dc prin
!ara.
vecini, printre ei gi ruteni, populind
oamenii sdi
-
auinteste Canternir -
se considerau nobili, ocupatia era
nevredni,c pentru ei, ca luptdLori,
De aceea au fdcut prdzi si au adus
. Moldova qi, in spe!5, partea ei nc.,rdici
-
care va Ii nurnit,i
ulterior
Bucovina
-
se invecina direct cu puterhicul slat polonez
care, in evul mediu, juca un rol de decizi,e in Europa. Popor cu
un trecut milenar, care se afirmd pe arena istoriei in secolul al
X-1ea, avind ca prim suveran p,e Meszko I (960-992) cel care i-a
Ei
cregtinat (966), in simbiozd cu }ituanienii (1389), aveau iegire
atit la Marea Balticd, cil gi la Marea NeagrS, incorporind o nare
parte din Ucrainal.
O serie de domnitori romAni au fost recunosculi ca suzerani,
au fost sprijlnili cu trupe gi cu bani
;
totu,si, polonezii au incercat,
in mai multe rinduri, sd includa
;i
c'oroana Moldovei ia titlurile
Jagelonilor. De-aibia grava infringere sr,rferitd de polonezi la Codrii
Cosminului, in !497, pricinuiLd de
$tefan
cel Mqre, a normalizat
relaliile qi 1-a detertninat pe lon Albert sd renunle la aoeastd idee.
Daca cetSlile cle pe Nistru
-
Holin, Soroca, Orhei, Tighina,
Cetatea Alba
-
erau falnice redute ale hotarului rlsdritean, vo-
ievozii moldoveni, mai ales
$tefan
cel Mare, au intdrit grani{a nor-
dici cu oam6ni de nadejde : bqieri, mazili si rdzeEi romAni. Lanlul
satelor rizesesti Ia granila cu Polonia : Vil.anceu, Carpaciul', Voloca,
Stdne;ti, Coste;tii, Cabe;tii
-
in valea Ceremu;ul'ui,
;i
Piedec(tu{ii,
Iuancdufii,
$i;cd.utii,
BubinuL, Culdutii, VasiLd.ul,, Horo;du[ii, Bo-
iancenii, Cucuirul Mic
-
intre Frut
;i
Nistrtt, intregeau cordonul
nordic cle apdrare.
.
Dar, din sud se contureazd un dugman si mai puternic : Impe-
riul Otoman, care se putea menline qi prospera numai prin rcuce-
riri qi rdzboaie victorioase. Numai trei sule de ani trecuserit de
cind primul caldre! al lui Ertogui a pisit pe solul Anatoliei, iar
incursiunile ulterioare au lSsat Europa in admira{ie qi mai ales
,
in stupoare. Trei sute de ani, luptdtorii osmanlii au galopat din
victorie in victorie, creind unul dintre cele mai falnice inlperii din
Iume, iar din viala ascetd si nomadd a stepelor strdmogeqti se sta-
bilesc definitiv, in de,corul rafinat qi fastr,ros al Cornului de Aur
ii+s:)),
ri.tiiJi"il cu sabia milenarui Imperiu Bizaniinl.
cucerirea constantinopolului in 1453 si lickridarea Lnperiului
Bizantin au constituit peniru otomani un eveniment ile mare im-
portanld, Constantinopolul fiind o cetat'e de prim rang si un im-
portant centru comercial qi cultural, a;ezal Ia incruciqarea a cloud
' 1
Nicolae Ciachir, Istoria modernd a
tsucuregti, 1987,
P.
3.
2
\/ez\ pentru amdnunte : Nicolae Ciachir,
Sultanul si epoca sa, Bucuregti, t972, p. 7-.
Poloniei (1795-1918),
Soliman Magni.ficut.
linutul 'Cernir-rlilor,
de-a lungul hotarului cn
d,e un mare spitar, atestat do,curnentar din 1404 ca
Polonia, cilmuit
f.Scind parte din
'Iurla, despdrfea pe
din Oceakov, statul
de kilorretri, spre
cd
,,rnoldovenii
si incredere in
ogtiri puternice
--
ndscufi
minuirea
sd se in-
iucr'5tori
mai dens
MolCovenii din
Jara
de Sus erau oan(3ni rnindri, iar Cimpu-
Iungul din
linutul
Sucevei (circa 50 de sale) alcdtuiau un feL de
republica care iqi avea legi qi jr-rdecdtori proprii. Fiind regiune
muntoasd,. toatd munca consta in special din ingrijirea oilor.
Fara o incursiune in istoria Poloniei, a Rusiei ,si Ucrainei, a
Imperiului Otoman qi a celui Habsburgi'c nu putem inlelege corect
cum s-a fdcut ripirea Bucovinei (1775) si evolu{ia ulterioari a
acestei provincii.
1
D. Cantemir, Descrierea
2
T h. B 5l a n, Hotarul de la
Moldouei, Bucuregti, 1973, p. 61.
Ceremu;, in,,Codrii Cosminr.rlui",
rx (1935), p. 273-282.
" LalatorL sfro,rnt..., p. 383.
15
con_tinente
c_r
]r
intretiierea
drumurilor cle cornunicatie mariiimri.
Mahontecl aL II-Lea, cucerind cetatea cesarilor
_
uruta istori,cul
turc H. Inctl"cik -.
.s-a
considerat
u.ntaqul legitim aI in-rpdratilor
romr&ni. trI a sintetizat astfet in persoana
sa traditiile monarhice
islamice, turcice si bizantine, c.ernd ,t.r i-p"ri., ;;;-;; dura peste
patru secole.
In 1459, otomanii lichideaza Serbia, ca stat, rransformind_o in
paEalik
turcesc, iar in 1463 cuceres,c Bosiria, principatul grec Moreea
gi
ducaiul Aienei. in r47b ogqpa puternica'ceht;
stdplnita atunci
de genovezi,
caffa, unde cei tob aL morcroveni gasili acoro sint de-
'
capita{i
; de asemenea ivlangopur,
unde stdpTnea cumnatul rui
$tejgn cel Mare, Alexandru. ln' tsjs reocupd cea rnai mare p,arte
a Albaniej, iar in
^1482
qi Her{egoviner
este incirsd in cadrur Im-
periului otornan. in 149g, ultiirele teritorii di. I{untenegru sint
incorporaie Ia sangearcul Skodar, nou creat.
Racovei cu riul Birlad, ciomnitorul violclovei,
$tefan
cel NIar'e,
repurta o stralucitd victorie asupra unei armate.otomane ce de-
paEea 100 000 de oameni, inperiu care de{inea forla militard cea
mai puternica Ia acea vreme in lurle.
-,Cum
s-e explicd aceslc succes
$i
cum in aceie timpnrri atit de
nesigure,
$tefan
cel Mare a reusit sd se nt-on{ina pe tron 4l' de
ani, iar
{ara
-
dupa expresia unui istoric -- nicibdatd n-a fost
mai intinsa, mai
ib'ogat'5
gi r-r-rai respectata ?
Trebuie aratat cu toatd obiectivitatea, ca lupta ir'potriva pri-
rnejdiei otomane a integrat Molcova intr-una din pro,Llernele
do-
minante ale secolului aI XV-lea si a conferit acliunii sale o semni-
fica'lie mai mult decit europeand prin legAturile p"
""r"
le sta-
bilise
$tefan
cel Mare.
Spania de-aibia atunci se unifica, Anglia, iricurcatd in Rdz-
boiul celor dou,5 Roze, plivea destul de nepasdtoare la proble-
mele din, sud-estul Europei, iar Franla, iesila mult sldbitd din Raz-
boiui de 100 de ani, pe tin-rpul lui Ludovic al Xl-lea (1401-1489).
fdcea mari eforturi de a intdri puterea centralS, iar statele ger-
dupd expresia episcopului de Sena, care ajunge mai tir-
ziu papd sub numele de Pius al Il-lea
-
alirma cd
,,qelmanii
intre sine dez'binafi, nu
lin
nica-irea impreunS". Esie drept cd in
Europa CentralS erau doud state puternice si intinse ca teritoriu,
Ungaria gi Polonia, care erau deose,bit de interesale sa stdvileascd
inaintarea otomanS,
Ei
Republica Venetia, atit de a;bild in aranja-
rnente dipiomaLice.
In aceastd conjuncturd generald, acliunile Moldovei
;i
figura
lui Stefan cel Mare trebuie revelate. La urcarea pe tron a dom-
16
nitorului moldovean, in 14sT, acesta a gisit-o.
inchinata turcilor,
in sensul cd predecesorul
siiu,
petru
$.q"
a incep,ut sd pldieascd
otomanilor, din 1455, un haraci anual de 2 000 galbeni.
in schimibul
unui tribut pldtit cu regularitate, statul tribuTar iEi pastra
auto_
nomia interna
;i
o anurnitd libcrtate rn reiafiile
'irricrna[ionale.
ablinindu-se astfel de la orice acte de ostilitate fala de r;rp;;i"i
otoman. Dupd expresia istoricului A. D.^.Xenopoi,
$iefan c*t Ma.e,
care de-Ia. inceput a dat dovadd de a, fi un.mare'strateg
militar,
gi-a probat pe' parcursul
domniei si airibuiele unui mare oin po-
litic. ,,El urmdri incd. d"it't, titteretea Lui
-
precizeaz!-a.
U. X*-
nopol
_ ,y?.principiu
care ii
fu folositor in Lunga
;i
uiJctt"gasa
Lui
carier(t. Niciodatd. doi dugmani, ci tatd.eauna hipd.carea ar unul,,
cind era in ceat'td cu celdlal.t". De-abia ciupa ce iii consolirieazd
re_
1aliite cu Polonia gi Ungaria,
$tefan
cel Mare sd ginde;l.e
la o
ac'liune fd{iqd fald cie otonuni, caci, rn acea conjunctJrd, o politicd
antiturcd implica rnari prin-rejdii.
conflictul armat cu Regatui ungar se incheie la Baia, in 1467,
cu o strdlucitd victorie a lui
$Lefan,
pe care un cronicar contem-
poran o calificd ca
,,un uriaq dezastri't (cl:tLcle ingenli) pentru un-
guri. Pe bund dreptate, cronicarul polonez Mie,chor,vski'il caracte-
riza : ,,Bdrbat
gl,orios
;i
uictorias, care ui biruit pe tofi reqii uecini.
(...)'Tu e;ti drept, preud.ziitor, istef, itiruitar contra' tuturor dus_
marlildr. Nu in zsdar e;ti soctttit p7intre eroii secolul,ui nostru',,.
Astfel, dupd inldrirea autorita[ii doinniei si a capaciti{ii de
apdrare- a
ldrii Ei
dupd normalizarea rela{iilor cu
polonia
qi-Un-
garia, deci dupd circa 17 ani de efcrturi si pregatiri extrem de
minu{ioase
+i
dupe ce au incercat sir asocieze ia lupta antiotoinanii
gi
,
Muntenia, cealaltd
lari
romAneascd, profitind
,sl
de faptul ci
sultanul era angajat in acliuni militar-e in Asia si in Albania, a
refuzat sd pldtealcd tributul. incd clin 1422,
$tefan
cel Mare intrase
in tratative cu Uzun Flassan, hanul turcoman care urmdrea s,h in-
I5ture tutela lui Mahomecl al Il-iea
;
de asemenea, emisarii sii
cdutarr sd neutralizeze qi pe hanul Crimeii, iar prin interrnediul
Veneliei se adreseazA papei Sixt al IV-lea, solicifindu-i concursr,il
in vederea unei acliuni comune impotriva atotputernicuiui sultan.
Manevrele lui
$tefan
cel Mare nu au rdmas strdine sultanului.
Acesta doreste sd-I verifice pe vicleanul si
'cutezdtorul
rnoldoveair.
Ii cere pe un ton jignitor s,:i-i p,redea ceta{ile-porturi Chilia si
Cetatea Albe qi
,,sd,
aduci tu insuti haraciul, aga currr il aduce
Ei
;beyul
ldnii
RomAneEti, ca sd gtim cum stai tu cu noi(.
$tefan
a
refuzat fdfiE, p,regdtindu-se militar, concomitent desfSgurind o
vasti activitate dipiomaticd cerind ajutor papei, Venefiei, Ungariei
2
-
Din Istoria Bucovinei
-
cd. 291
.J7
gi Poloniei
-
adversarii'firegti
ai Imperiului otoman. Ajur"orul
insd a fost neinsemnat:
5 000'.de secui-si 2 000 p_oronezi.
Alegind un teren i'ra.gtinos,
marginit de pdduri, uncre uriaga
i:]i"13 1tgmana,,
condusa de bey'terbeyul
Rumeii*i, SJti,run Ilachn_
DUI' nu s-a putur desfa;ura,
$r.elan cel Mare a rcpurlal o stralucita
victorie cu puternic.
ecou in-intreaga
Fpropa, i"'r\;i; qi in Africa
de Nord. cronicarul otoman seadetdin
este nevoit sd recuncascd,
ci
,,a
fost un teribil mdcer si putin
a lipsit ca sd nu fie cu totii
t?iati in buc5!i6'. Iar vestitul'
cionicar poior.", Dlugosz ;"J;'""',
,,un bd,rbat demn d'e ad,mirat, inLru ii"ii" irtJerior Eucilctr eroici pe
c,are.-ii-udrnira otit, care cel, d"intii dintre pri"ncipii Lumii a re\turtat
in zilele noastre o uictorie atit cte strdlucitd in contra turcilor.'Duptd.
pd.rerea mea, eL este mai urednic sd i se incredinteze cancrucerea
$i
std'pi'nirea Lumii
;i,
mai al.es,
functicr cle comand.ant si cor-td.ucdtctr
contra turcilc.trK.
$tefa' cel Mare isi dddea . searxa cii otomanii nu se vor re-
sernna la o infringere care sd le a.renin{e pozilii1e strategice din
Europa Rdsdriteanr6 gi in special bazinul Marii'Neere.
prin
scri_
soarea din 25 ianuarie 1475,
$tefan anun{a victoria ca,tre to{i prin-
cipii crestin5tSlii:
,,$i.i-am
invins
Fi
i-arn cilcat in picioare,
;i
pe toli i-am trecut prin ascu(isr-rl sabiei'(. Dar ii aveitizeazr in
acelagi timp cd turcul, ca si se liizbnne, va veni clin nou si daci
,,poarta cregtinatdtii(. care este ftiolclova ar fi pierdutii,
,,va
fi in
primejdie
toatS creEtindtatea. ( .)
$i
asa trebuie sd faceti si voi,
din partea voastrd, pe uscat ca si pe rnare, intrucit de asta dati
i-am tliat mina dreaptS. Asadar, sir nu intirziati(.
Dar acest avertisment al slrah-icitulLri ckrrnniLor molclovean
a,
dat practic puline rezultate, caici
-
dupi expresia lui A. D. Xe_
nopol
-
,,cind
era vorba de a pune miner p,e pr:ngi sau de a vdrsa
vreo picdturd de singe, popoarele apuserlL- se gindeau
cd mai la
urmd furtuna este dep_arte qi cine stie de era vreodali sd-i ajungi!..
Aqa incit
$tefan
cel Mare rirnine singur in fala trupelor taia s'iir-
qit venite in 1476 si comandale personal de catre irufasul sultan.
Desi nroldovenii au fost infrinli la valea Albd
liulie
i+26), sul-
tanill nu reu;e'qte sd-qi realizeze scoirul politic
$i
a ordonat retra-
gerea.
?-
Inca din 1475, Hanatul Crin-ieii recunoasle suzeranitatea oto_
mand, iar in 1479 venetielii fac pace cu ti,rrcii, urma[i si de cdtre
statul maghiar in 1483. In fata uriasci puteri turcesti in plind
ascensiune, Moldova rinine singr-rra, iar in 1484, printr'-un
atac
dat prin surprindere, otomanii ocupir Chilia si Cetatea AIbE, 1o-
vind astfel Moldova
-
politic, rnilitar
;i
economic
-
prin dez-
orgelnizarea sistemului defert-.siv sudic.
1B
In timpul sulta'urui soliman Magnificur (1b20-1566),
Impe_
riul otornan
-
acest ediliciu rndre!, dar gi hrdpdre!
--
se extinde
pe trei continente, de la Buda pina ia riul Eufrit,
clin Munlii
Ail;;
pi4a_in caucaz qi lran, 20 de popoare
$i
15 religii in componenla
lui. Imperiului ii erau subordonate : Cartagena,, Me'ifis, T'yr, Ni_
nive, Alexandria, Ierusalimul,
_ Qpyrlu:
Damasc,
Atena, Sparta,
Filipopoli, Adrianiopol, Trod.a, Medina, Mecca e,tc., adicd toate ma]
rile ora,ge ale antichita'lii
;
numai Rorma
Ei
syracuza au rimas in
alara orbitei sale.
Sultanul din palatul sdu de pe maiurile Bosfor:ului stdpinea
cu
drepturi nelimitaie teritorii scdldate in zeci de mari si sute de
lacuri, ibrazdate
de munli qi fluvii. Avind o armatd bine instruita,
perfect ciisciplinatd gi produse suficiente pentru dur.erea unor cam-
panii de anvergurS, Imperiul Otoman putea cu us;r-rrinfd sd aca_
pareze noi teritorii
Ei
si intervir-rd in confliclele care sfiqiau mari
porliuni din Eqrop,a, Afrirca de Nord si Asia.
Desi Soliman Magnificul va ocupa Algeria, Tripolitania,
Rho_
dosul qi va purta numeroase rdzboaie cu lranur, elrortul principal
va fi canalizat in direclia Europei centrale, asupra acesteia aLi-
tindu-se o adevdratd furiuna, us'tf"t
"A
Belgradul,'TimG;;ra,
Buda
vor deveni paqalicuri turceqti, iar flamurile sen:ilunii ajung sd
fluture chiar sub zidurile Vier-rei.
-
Solirnan Magnificul va intreprinde
9i
o can-ipanie impotriva
Moldovei, care se soldeazi cu delronarea 1ui Petiu Rares (1b38),
cu smulgerea sudului Basarabici d-e la romani, transferatd Hana-
tului Crimeii, oprindu-si cetatea Tighina
-
devenit5 raiaua Ben-
der. Atuirci mulli boieri qi rize;i si-au pierdul parninturile pe
care le stapiniserd in acea perrte
a Moldovei, iar pircaldbia prin-
cipalS este nevoitd sd se lnute :.nai Ia nord, la Soroca, insugindu-si
rolul strategic de apdrare, atit impotriva otomanilor, cit si a teta-
rilor Hanatului Crirneiii.
In ciuda acestor rnari sncccse, in secolul al XVI-lea, diploma-
{ia
otornand trebuia sd facd fald unorsitualii cor-nplexe. Astfel,
drumurile comerciale din Mediterana se deplaseazd in Atlantic si
incep sd joace un rol tot n-rai important, care se va accentua in
secolul urmdtor, avantajind slate ca Spania, Irortugalia,
ldrile
de
Jos, Anglia gi Franla. Iar din punct de vedere politic are loc o
centralizare a statelcr pe plan intern, burghezia care incepe sd se
ridice, oa qi monarhia, aveau nevoie de linigte, de lichidarea ele-
mentelor feudale turbulente. De asernenea, se dezvoitd tehnica,
1N.
Ciachir, Basarabia sub std,pinire
Editura Didacticd
9i
Pedagogicd, Bucuregti, 1992, p
(1812-1917
),
apar inovalii in do'meniul artei militare, incit hnperiul otom.an,
aeEi 13
-apogeul
puterii
_
sale, va trebui sd se adapteze, dar in
aceastd intrercere va fi depdsit de statele crestine.
.iotu'Ei,
in con-
junctura
internafionard
a secolurui ar XVI-lei, *tut"t"
"iltopene
ii
cdutau prietenia, plStindu-i
in numeroase
situalii atiiudinea bine-
voitoare sau chiar numai neutralitatea.
Soliman
pe plan
Interesantd este o convorbire
a rui hlittai Viteazttl,, in care
acesta face ap'recieri senmificative privitor Ia semnele decdderii
puterii otomane. Ea apare intr-o crohice turceascd scrisd cie Mus-
tafa selaniki. Astfel, intrebat cum de s-a rdsculat irnpotriva sul-
tanului-atit de puternic, Mihai ar fi spus :
,,Aceste
vorbe ale voastre
se potrivesc cu vremea vechilor padiEahi.
Atunci o mie de neferi
de-ai lor nimiceau zece mii de osta;i. Acum oastea acee,a qi feu-
dele qi apanajele cetei de osta,qi qi posturile lor si tinuturile lor
sint pe ducd. Ele a'u fost cumpdrate ,si vindute ain mind in inini.
Nu a r5mas cinste, onoare
,si
respect. Se poate ,ca
omul sd dea
pe un pre! de nimic lucrurile
;i
apanajele cumpdrate ? Se vede
ca nu ! Acum apanajele o'stii lui Osmanoglu, fie creqtini (zimmi),
fie cei din ogeacul de ieniceri, precum si toti demnitarii impard-
liei
sint alegi dintre strdini 'qi dintre raiale josnice.
Tirania ddrilor
puse asupra raialelor
!5rii
nu are hotar. chiar qi musulmanilor,
birbaili qi femei, au inceput sd Ie pund pe an cite 500 de aspri ca
clare. (...) O stapinire nu se
line
cu tir.anie,,l.
Marii viziri, prin funclia pe care o define,au, o,cupind locul aI
,doitea
in imperiu, dupd sultan, ar fi putut inlocui intr-o mdsurd
oarecare lipsa de energie a sultanilor, dar acliunea lor este stin-
jenitd
de intrigile palatului qi de corup(ia virfurilor feudale. Cu
rare excepfii, ca aceea a familiei Koprulit, marii viziri n-au reusit
sd corespundd funcliei inalte pe care o detinear,i2
Unii istorici consiclerd cd insuccesul o,stilor olomane sub zi-
durile Vienei (1683) ar fi fost semnalul clec'linului puterii otomane.
In realitate, semnele decaderii Impcriului otoman preced
insucce-
sele militare. La vremea sa, Dirnitrie cantenir sesiza procesul de-
cdderii Imperitrlui sultanului in cunoscuta s,a lucrare Istoria cres-
t
Cr.onici turce;ti pri.uind.
ldrite
Romd.ne, vol. I, intocmit de
M. Cublogu
Ei
Mustafa Mehmet,'vol. I, Bucuregti, 1966, p. 394.
2
N. C i a c h i r, Soliman Magnificul. Sultanul gi epoca sc, Bucu-
regti, 1972, p. 167.
20
terii gi descresterii ly.yeful,ui otomani, situindu-i inceputul cu mr-rlt
inair.rtea evenimentului din 1683.
rcercetdrile
intreprinse de Harr-r'rer1 au doveciit fard putinla
de
tagada cd_ organizarea Imperiului tnrcesc intrase incd de pe atunci
in stare de descompunere si ca de citva timp se observa cd epoca
de forld qi m5,re!ie a otomanilor se apropie de sfirsit.
in timp ce la mijlocul secolului al XVII-lea revolulia instaura
in Anglia orinduirea burghezd, care in
firile
de Jos triumfase mai
demult, iar capitalismul incepea s,a se dezvolte puternic in cea mai
mare parte a Europei, Imperiul Otoman rdminea, in ciuda marii
sale intinderi si a puterii sale politice, acelasi stat medieval bazat
pe un sistem feudalo-rniliar, intrat in dezagregare) cu o economie
naturald predorninant5
in agriculturd, cu o
,,industrie((
ce rimdsese
meEtequgdreascS, cu o micd productie de mdrfuri. cu un cornert
dependent de marii leudali.
In acest vast imperiu, turcii nu constituiau n-rajoritatea popu-
laliei, cu exceplia regiunilor din Asia Micd, incit se r-nentineati ca
ocupanli militari, concentrind in miinile lor toate fmncli'trnile pr,r-
blice
-
atit cele militare, cit qi cele civile si judecitoresti. Totusi,
in secolul al XVII-lea, Imperiul Otoman se intindea incd pe trei
continente, posedind imense teritorii : Anatolia, o parte a Trans-
caucaziei, Siria, Palestina, Irakul, o rrare parte din Arabia, I{urdis-
tanul
-
in Asia
;
Egiptul, Tripolitania
-
in Africa
-,
care de
fapt ii erau vasale si se bucurau de o largd autonomic
;
intreaga
PeninsulS BalcanicS (Gre,cia, Macedonia, Bulgaria, Serbia, I{unte,
negru, Bosnia, Herfegovina, Albania), o mare parte a Ungariei, o
parte din Slovacia, Banatul, avind sub suzeranitatea sa tdrile ro-
mAne, Hanatul Crirneii si o serie de teritorii din sudul Rusiei
-
in Europa. Dar tot in secolul al XVII-lea, Imperiul Otoman avea
in Ep-rropa o serie de du;mani, ca Imperiul Habsiburqic, Polonia,
Rusia qi Venelia, iar in Asia
-
Persia.
ln 1683 turcii au asediat Viena. Ini{ial au repurtal unelc
siudcese, dar" aprarilia trupelor potonez,e qi slaxone, sub
.cond'u'cereu
regelui Ioan Sotrieski, a schimbat raportul de for{e. Deoarece Po-
lonia a avut un rol-cheie in depresurarea Vienei, dar se invecina
si direct cu Moldova, pentru ca cititorul sd in{eleagi mai bine
intreaga complexitate a evenimentelor care se derulau in Europa
7
Joseph Hmnmer-Purgstall (L774-7856), istoric or,ientalist aus-
triai, autorul unor cunoscute lucrdri despre istoria Turciei. Din 1796
plnd ln 1835 a fost in servicilrl diplonratic in legdturd cu Orientul
Apropiat.
in^-orice caz, dupd moartea narelui sult,an, adici a
Magnificul (1566), imperiul isi va releva slabiciunile
militar.
lur
si
21
Rdsdriteand si Central,S, se cuvine sd punct5m unele momente din
istoria acestora.
Precizdm c5, din_1569, statul polonez
sc prezenta ca o confe-
deralie intre Regatul Polonez si Marele
principat
aI Lituaniei, var_
sovia* fiind desemnatd ca regeciin!ii coriruni pentru deliberdrile
seimului, capitala cracovia fiind prasata
la cxtremiiatea vestica a
{drii.
Acest stat nobiliar multinalional
a primit numele cle repu-
blic5, degi avea in fruntea sa un rege alei pe baze eiective si ca
formi de organizare- nu reprezen[a un reqir, iepublican. in timi ce
in Austria, Rusia, tsrandeniburg (urterior--prusia)
se intdrea absblu-
tismul, Poio-nia, prin organizarea sa politiicd,
continua sd pdqeascd
pe drumul fdrimi!5rii feudale, a decJrdeiii politice si econonice, a
ascufirii luptei de clas'd.
Dacd in 7634, teritoriul
poloniei
atingea suprafala de
990 000 km2 qi o populafie in jurul
cilrei cr.e i0 milioane. in anui
1667, in urma pdcii de Ia Andrussovo. cincl o rrrare parte d ucrainei
trece Ia Rusia si in urma unor teritorii ocupate de oiomani si sue-
dezi, teritoriul statului scade la 230 000 km2, iar populalia Ia
7 milioane. De-arbia spre sfirgitul secolului, vicioriile iui Ian so-
bieski imbundta{e,sc politic pozilia europeand a
poloniei,
ceea ce se
percuteaz[ pozitiv qi asupra factorului demografic...
Dreptul de veto a fost folosil pentru priira dala in I6b2, in
vederea impiedi,cdrii lucririlor Seimului, extins din 1666 qi asu-
pra onganelor legislative locale, uncle fiecale gleahtic il putea foJ.osi,
statul se prezenta ca o democratie nobiliar5, unde puterea de stat
era sJ.ab'd, anarhia lua .propor{ii, iar permaneniele discordii feu-
dale sl5,beau ia maximuil atit putere'a
centrald,
'cit
$i
burghezia
nationai.d care se infiripa.
ln urma r5zboaielor cu Succlia :i Rusia, Polonia pierde
o serie
de teritorii: Prusia ducald in 1657, Livonia in 1660, Ucraina din
stinga Niprului, inclusiv Kievul in 1667, Ia care se adaugi qi Smo.
lenskul. Tratatul de la Andrussovo din 1667, sta;bileEte relalii paq-
nice cu Moscova
;
in schimib, le deterioreazd cu Imperiul Otoman,
care isi vedea ameninlate posesiunile de pe liloralul nordic al
Mdrii Negre. Sultanul, prevalindu-se de actul prin eare hatmanul
cazac Petre Dorogensko supunea lJcraina in 1668 suzeranit5{ii oto-
m,ane, ceea oe duce la declanqarea operaliuniior ntilitare impotriva
Poloniei in 7672, s'oldat cu ocuparea puternicei cetdli camenita (oc-
tombrie 7672). Pacea incheiatd irrediat prevedea intrarea
podoliei
in 6le'piir-ra srtdpinire a suitanului s,i a Cameni{ei, si suzeranita'tea asu-
pra rJcrainei,- Polonia urmind sd pldteascr un tribut anual de
20 000 galbeni.
Fira indoiaiS, rezultatul ce1 mai important al pdcii de ia Buc-
zacz era cucerirea camenilei, prin care Poarta iqi crea r-rn avanpost
de unde putea supraveghea cu nsurinld nisr-.irile polonezilor,
ale
cazacilor ucraineni, ale Moscovei si ale Moldovei. Marele vizir Ko-
priilii Ahmed, in urma succeselor repurtate, s-a gindit pe ntoment
sd uneascd posesiunilor otomane ciin ungaria cu cele din
polonia ,si
IJcraina, transformind s.i Principatele Romane in pagalikuri turcesti.
Deoarece in 1674 Franla era intr-o situalie criticd,, in urr-r'ia in_
cheierii pdcii separate anglorolancieze qi a pr"dbusirii sister-r-rului de
alian{e din Germania, iqi concenLreazd efortulile asupra Poioniei. Lu-
dovic al XIV-lea va cheltui 500 000 livre, ca hatrnanul Ian Sobieski
sa ajunga pe tronul Poloniei, in speranla ci va stopa operatiunile
militare cu Poarta, care reincepuser5, si va porni impotriva r\ustriei.
Polonia urma sd fie compensatd de pierderea Podoliei, prin cuceri-
rea Sileziei de la Austria gi acordarea de ajutoare financiarc.
Prin Tratatul de ia Iaworow (1675), semnat cu Franla, So-
bieski
-- in schirnbul subventiei anuale de 200 000 de scuzi
-
urma si incheie pace separatd cu sultanul si sd-i atace pe imperiali
in Ungaria sau pe electorul de Branclenburg. Diplomalia habsbur-
qicd c:c.rnlracareazi actitinile Franlei, inchcind un tra,tat de neutrali-
tate cu Polonia (7677), urmat de o alianla ofensivi si defensjvir
(1683). in aceastd noul ipostazl, iI gdsim pe regele polon Ian So-
bieski, ajutind habsburgilor la'depresurarea Vienei in 1683, dar in
anul urmdtor Polonia va face parte din Alianla Sfintd (aldturi de
Austria gi Venelia gi suib patronaiul papei), indreptatd exclusiv
asupra Imperiului Otoman, uri'nind ca in Liga sA fie atrasl atit
Rusia cit qi Princip'atele RomAnegti.
Prin pacea de la Karlovitz (1699), Imperiul Otoman renuntd Ia
toate cuceririle fdcute in 7672, qi anume, la Carnenila,
podoiia
si
o zonl, a Ucrainei apusene. Cu toate succesele repurtate pb plan
extern in iimpul domniei lui Ian Sobieski, Ia moartea acestuia (1694),
fiul sdu, din cauza opozitiei nobilimii de frirca intSririi pu[erii cen-
trale, nu este ales rege, fiind prelerat electorul Saxoniei in 1697
(suib denumirea de August al II-iea). De altfel, vlduva lui Ian
Sobieski, franluzoaicd, marchizi d'Arquien, cunoscuta sub denu-
mirea de
,,Marysiefka(',
datorita ingimfdrii sale era cleosebit de
nepopulard in cercurile de la curte.
In alegerea noului rege s-au confruntat interesele dintre marile
puteri. Categoric, candidatul a1es, August al Il-lea
-
cunoscut sub
denumirea de August cel Puternic (datoritd forlei sale fizice her-
culeane)
-
urmdrea orbieative personalp. Pentru a crea o nronar-
,9
x
Vargovia devlne capitala statului din anul 1b6g
AO
-rtftt@'-...r
hie puternioS, ie'qit[ din' unirea unui mic principat absoltrt
,
(Saxo-
nia) qi o mare r:epurblicS- oligarhicd cu populalie et,erogend (unde
polon,ezii forrnau cir'ca 400/o), ,treilruira
iniin-sa n'r-r nuunai rezirs'it'ent4
nobililor si magnafilor autohtoni, dar;i a marilor puleri, care erau
interesate sd mentind statu-quorrl jn
El,rropa Ccntraia.
l\,Iinolitatea Seimului polonez'
apeleazd la Ru,sia
$i
trupele
ageg,ieia impun ca rerge pe noul elector dc saxonia, fiul lui August
al II-Iea, care devine rege sub denumirea de August aI Iti-tea
(1733..1763). Rusia acliona in comun cu Austria,-- pe baza unui
acord ,comun
din 7726, in vederea rnenlinerii troloniei in sfera lor
de influenld.
Pentru a inlelege contextul acapardrii Bucovinei de citre im-
periul austriac sau ha'bsLrurgic, se cuvine si facen o incursiune qi
in istoria acestuial.
Austria propriu-zis,d a fost o feudi a Habsburgi\or, ocupind
cursul miilociu al Dundrii, cu centrul Viena. Rudolf de Habstrurg
(1273-7297), noibil din Ziirich. ibr.rn
diplomat, viteaz si priceput
organizator, a extins ieritoriile Gern-raniei de Est, inglobind
Stiria, Carintia,
,Car:niolia
(I275), teritorii revinclicate si
ceFri din dinastia Fremysl.
In 1438, Habshurgii recupereazii
dezastrului trupelor ungaro--ehe, Ia_
Regatului Maghiar (1541), s-au mai
tare : Ungaria de Nord-Vesi, o parte
si Moravia).
Dracd Tratatui de la Westfalia
de Inrperirr qi de Spania. in schimh,
tate de ac{iune in
f5rile
dundrenez.
formase
ca unul multinafional, in conjunctura luptelor
Si a hdr_
tui'elilor
permanente cu otomanii si a politicii p,rovocatoarb
a lui
iudovic al XIV-Iea. intr-o serie de situalii, Habsburgii erau obli-
gali sE menajeze nobilimea ,croatd,,
ceh5, dar mai ales cea maghiard,
care ar fi putut cocheta cu otornanii si sabota pe imperiali.
'
Pe cit de eterogend era con-lponenla nalionald a posesiunilor
habsrburgic, pe atit de qomplexe
erau
,si
evoluliile social-econo-
mice din diferitele provincii. in ansamblu, toate regiunile aveau un
. caracter agrar, dar situatia
lirdnimii
era diferitd
-
de la
liranul
liber din'Tirol, la mica gospoddrie
larAneascd
din Austria Superi-
oard, .Stiria, Carintia qi Carniolia' care achitdu stdpinilor o rentl
feudalS in naturd sau
,bani,
1a
{Sranu1
legat de pdmint din
'Croalia,
Oehia, Silezia ori Ungaria. Se observd progrese insemndte in dez-
voltarea industrial'd a'!5rii, aparitia tot mai numeroasS a intre-
p,rinderilor megtequgdreqti, a manufarcturilor, o parte din ele spri-
jinite de stat.
Comerful era frinat clc' numcroase bariore naturale (qrani!e,
vdmi interne), privilegiile diferitelor provincii qi ale oraselor. Teo-
reticianul mercantilis:t Phil,ipp WiLhel.n, uon Hornick (1638--1712) a
recunoscut cd posibilit5{ile economice ale Austriei nu sint folosite
decit in foarte micd mdsurd,.si a propus o serie intrebqd de mdsuri
' pentru prosperitatea acesteia. Ideilb s,il" ut dat roade a,bia in limpr-rl
domniei impdritesei Maria Terezc (1740-1780), cind aceste idei
novatoare s-au bucurat de atenlia cuvenitd. Tn lucrarea sa, Oster-
reich iiber alles, tnenn es nur usill., aulorul urmireqte nu nurnai
un obie'ativ economic, ci mai ales unul poliiic : puterea economicS,
ca premisd a pute'rii politice.
Mercantilismul corespundea tendinlei de centralizare politicd
a statului absolut gi realizarea unui corp statai unit. Se ci'uta asi-
gurarea controlului statal aI intre'gii produc{ii, a comerlului, a fi-
nanlelor si a politicii demografice. De aici p,r-rtem inlelege impor=
"tanla
deosebita a banului
-
atit de necesar finan!5rii armalei, dar
gi pentru intrelinerea qi administrarea statului centralizart. Era deci
necesard mdrirrea r,ezervelor finanrciarc ale
!"5rii.
prin m5rirea ex-
portului si oblinerea unei balan{e comerciale active sau redttierea
.
exportului, respectiv mdrirea de rnetale prelioase.
S'e poate afirma cd finanlarea deselor qi grelelor rdzlboaie ale
Austriei, in prima jumd,tate a sccolului aI XVIII-1ea, a favorizat
aparilia
Ei
dezvoltarea mercantilismului in Imperir-ri Habsburgic. Se
realizase conlucrarea intre purtarea de rizboaie
;i
oblinerea de noi
teritorii, a ciror profituri erau atit cle necegare finan{irii arma-
tei, r.lzboiului qi aparatului de stat.
Austria,
de regii
ironul Imperiului*, iar in urma
Mohacs (1526) si desfiinrfarea
addugat la posesiunile eredi-
din
,Croafia
si Cehia (Boemia
a izolat Halbsburgii austrieci
le-a asiqurat o cor-uplcld liber-
Statul eentralizat.'austriac se
1
Vezi, pentru amdnrinte: .Walter Pollak, Tausend. Jahre 6ster-
reich, Miinchen.
.l975:
N. G. Konigsbsrgsr, The Habsburgs and Europa.
1516-1660, London, 1977; J. Droz, Histoire de I'Allemaqne, Paris, 7964i
Victor l\ttamstey, Rise of the Habsburq Em.pirc. 1526-1815, 1971.
*
Bazele Imper:iului Romano-German, cdruia Otto I i-a pus bazele
in 962, numit clupd secolul al Xl-lea Sfintul Iniperiu Rornan de na-
tiune germand, a fost o institutie hibridd de la inceput, cdreia pacea
westfalied i-c dat o loviturA in plus. Numdrul statelor care alcdtuiau
imperiul a fost fixat Ia 343 (dintre care: 158 laice, 123 ecleziastice si
62 ora$e libere, numite.si imperiale).
2
Histoire de lq Hongrie, des origines d. nos jours,
par Istvan
Bartha, pr6face de Georges Castell,an, Roanne
*
Budapest, 1g24, p. 1BS.
25
ln potitica externS, Habsburgii au fosL norocosi, cind asediul
Vienei (1683) intreprins de otonani a e;uat
;
in alianta cu
polonia,
venelia qi Rusia, au trecut la contraofensivd. Astfer, Austria a d.ez-
I;inluit o serie de acliunl militare ofensive, dublate de o vastd cam-
panie diplomaticd, pentru realizarea proieclelor- sale de expansiune
teritorialS in sud-estu1 Europei. canrpaniile inrpotriva Inrperiului
otoman, desfdsurate intre 1683-1697. s-au soldat cu un succes
dep)in. rrraterializaL prjn Tral"atul cle paco de Ja l(arlowitz (16gg,1.
Principalele clauze prevedeau intrarea in stdpinirea Austriei a Un-
gariei, Slovaciei, Transilvaniei si a tinutu{ui l3iska (art. 1 si 3)
;
sultanul se o,bliga sd distrugd fortif icatiile l,ugojului, Caransebe-
;ului,
.t-ipovei, Cenadului (art. 2), pentru slguranla granilelor hairs-
burglt'cl.
licest tra,tat schimba rap'ortul cle for"le intre Poar,td
Ei
liabs-
.}:urgi,
i:ir, in plus, ajung sd aibd frontierd comund cu
Jara
RomA-
neascd qi Moldova. Acest respiro in rdsdrit le-a permis sd parti-
cipe, in apus, la rdzboiul de succesir:ne pentru tronul Spaniei (1200-
17 i3), r'azbot incheiat cu pacea de la Rastadt (12i4), care le aduce
noi teritorii in ltalia si in
fdrile {e
Jos spaniole (in linii mari,
Belgia
;i
Luxemburgul).
Succesul pdcii de la Rastadt ii detenlind si nu mai respecte
clattzele de la Karlowitz, in 1716 pornind un nou rizboi impotriva
Imperiului Otoman, iar generalui Eugeniu de Savoia*, invingdtcr la
Petrovaradin si TimiEoara, reuseste sd ocupe Belgladul (septembrie
7717), una dintre cele mai puternice fortifica{ii din Jiuropa.
Tratatul de la Passarowitz (1718) a incunnnat o nou,d victorie a
Hatbsburgilor impotriva Imperiului Otoman, bresa deschisd spr.e sud-
estui Europei la Karlowitz (1699) luind prcporlii : Banatul Timi-
qoarei, Oltenia qi partea nordicd a Serbiei, cu Beigradul, intrau di-
rect sub dominalia Austriei. Tratatul era conpletat cu unul de co-
mer{ si navigalie, dind posibilitate Habs'burgilor sI aibi liberi navi-
gatie pe Dundrea inf'erioard, Crimeea, Trapezunt
-
clup.l necesitdti.
Negustorilor austrieci li se facilita chiar posibilitatea unui comer!
pe uscat qi pe mare cu Persia.
1
H u r mvz aki, Documente, v,ol. V, partea a II-a, Bucuregtii lB8ti,
p. 329-335.
*Eugeniu
de Savoia (1663-1736), print, cornandant de
ogti austriac gi om politic, nS.scut la Paris, era fiul Olimpiei Mancini,
nepoata cardinalului N{azarin. FeldmareEal (1693), repurteazd victoriile
de la Zenta (1697), Belgrad (1717) etc. Din 1703 devine preqedintele
Comitetului de Rdzboi.
Incontestabil, monarhia habsburgici devine o rrrare putere, pu-
ternic
ancoratd in centrttl Fpropei, in Peninsula Apenind si Bal-
canicS,
cu ieqirile Ia Atlantic prin
larile
de Jos spaniole (acum, aus-
triece),
numitd de cartografii timpuiui Europa Austriacdl'.
Acest stat eterogen, dar subtil condus, in[inzlndr-r-se de ]a Ca-
nalul Min,ecii pind in sudul Itariiei
li
din Tirol pind in Silezia si
Oltenia, va primi cloua lovituri.
lnfrinta din nou in rizboi cu otomanii (1736-i739), prin pacea
de la Belgrad (1739) pierde Ollenia si nordul Serbiei, cu Belgra-
dul. Tratatul dernonstra cA lt-npcriul Otoman era incb o conslrurctie
destul de solida care a reuqit s5-i barreze pc Habsbr;rgi, pdstrind
in miinile sale drumurile cornerciale
;i
strategice care intrau in
Peninsula Balcanici.
A doua lovitur5 este corelati cu
,,Pragtnaiica
Sanc{iunet(, emise
de Carol aI Vl-iea (1777-1740), in aprilie 1713, ce stabilea posi-
bilitatea succesiunii Ia tronul Austriei si pe linie fernininS. Mu-
rindu-i unicul fiu in 1716, Carol aI Vl-iea dorea sanclionarea Prag-
maticii pentru fiica sa, arhiducesa Maria Tereza, ndscutd in 7777.
Eugeniu de Savoia evalua cd o arrnata bine instru-itb si dotatd, cu
un efectiv de circa 200 000 rliiitari, ar fi valoral rnai mult decit
toate acordurile
;i
traLatele incheiatc privind recunoagterea Prag-
rnatioei Sancrtiuni. Ilustml general a avut dreptate, caci ia moar-
tea lui Carol aI Vl-lea (1740), Prusia, tr'ranfa, Bavaria
Ei
Spania
vor invada Aust-ria. Pini Ia urmd, Austria va face fald situaliei,
chiar daca Maria Tereza ((1740-1780) va pierde oameni, bani qi
Silezia.
lnconjuratd de sfetnici buni, Maria Tereza isi va moder.niza si
reorganiza institu{iile de stat. A fost modernizat consiliul Aulic
de Rdzrboi (7746),
Eaolile
devin de sla,t (1749), separate financiar de
administralie (1760), a dat un cod penal (1768), a fost abotitd tor-
tura (7777), s-a re,glementat regimr-rl presei, cerizura a fost scoasd
din atribu.fiile clerului (1781), a fost abolitd
,serbia
(1783-1785),
au
fost secularizate domeniile bisericeqti si desfiin{ale peste 400 de
mfndstri si ordine cdlugdresti.
Habsburgii
-
delinind si demnitatea de
,,irnpdrat.(
in hnpe-
riul Rorl'ano-German, mai intii soful Mariei Tereza, Francisc I
(7745-1765), apoi fiul sdu Iosif al ll-lea (1765,-1790)
-
au favori-
zat teritoriile Casei de Ar,rstria. A fost introdusd o legislalie uni-
formd pentru intregul regat (1753), Kaunitz detinind func{ia-cheie
de cancelar
l
Randa Alexander, Osferreich in Obeysee, Wien-Miinchen,
1966, p. 35"
/, t.
Reformele se incadrau in spiritut absolutisn-rului luminat
*
practicat de Maria Tereza si de Iosif aI II-Iea.
De ce Austria, ieqire la Marea Mediterand, prin Adria-
ticd : Triest si
,tr'iume
(Rjeka, porto franrco), iar prin Ostende (Bel-
gia), 1a" Oceanul Atlantic a clevenit o.mare p,u,tere maritimd
5i
coloniald ?
Posedind mai multe comp,anii comerciale -- cu Inperirul Oto-
man (1667), cu Orientul (1719), Compania Conerciald de la Ostende
(1722)
-,
iar Carol al Vl-lea a de(inut ci{iva ani coroana Spaniei,
sub numele de Carol al III-Iea, iar ca irnpdrat al Imperiuiui Ro-
tirano-Germ'a.n din 1711, s-a inconjurat de o serie de sfetnici spa-
nioli care-l indemnau la crearea unui imp,eriu colonial
-
dupd
exempiul Spaniei si Portugalieil.
Jinla
a fost Asia -- consideratd
ci riposta Angliei
Ei
Olandei ar fi fost mai pulin eficace. Mari-
nari si negustori francezi qi irlandezi, flamanzi, germani formau
echipajele, fdcindu-se uz de principiul liberului Bchirnb, promovat
de Anglia qi Olanda. Folosind o avangardd iezuitd, au luat fiinld
primele baze p,e teritoriul Chinei, in zona Cantonului, De asemenea,
va lua fiintd o colonie gi pe teritoriul Indiei, Ia Sadatpatun-r
-
sud de Madras. Se fScea comert cu ceai, mirodenii, mdtdsuri qi
po4oianuri
,Noile
factorii austriece, ca qi navele acestora, erau sup;use
in permanen!5 ,gicanelor si atacurilor din partea vaselor engleze
;i
olandeze, drapelul austriac nefiind tolerat pe o,ceanele lumii. Cele
doud puteri rivale
-
Anglia si Olanda
-
au
'condi{ionat
cunoa$-
terea Pragmaticei Sancliuni in func{ie de lichidarea Companiei si
a factoriilor austriece.
In politica de centralizare a Imperiului Habs'burgic, Maria Te-
reza i-a favorizat pe rnaghiari, comparativ cu alte popoare, neui-
tind sprijinul"acordat de aoegtia in I74A, cind Friedrich al Il-lea
a invadat Silezia. Istoriografia maghiar5 considerd cd aceste favo-
ruri erau .minore (vizitele frecvente ale Mariei Tereza in Ungaria,
acorclarea de domenii, organizarea unei gdrzi maghiare etc.), fa!'5
cle aspiraliile unui popor iare delinuse pozifii-cheie in centrul Eu-
ropei, pind in 1526. Sistemul de s'educlie qustriac a dus Ia germa-
nizar'ea unei pdrli a marilor r-nagn,ali m,aghiari
;
'in
schimb, mica
nobilime a rdmas incoruptibilS pe pozilii, incercind sd se afirme
tot mai puternic in cadrul dietelor locale.
Iosif al Il-lea (1780-1790), fiul Mariei Tereza, pentru a Ii-
mita autonomia maghiarS, a refuzat si se incoroneze ca rege al
i
Nicolae Ciachir, Istoria modernd. uniuersald. (1642-1918),
Toronto
-
Montreal, 1990 (curs xerografiat)' p. 298.
UngaLiei,
ng. a_ convocat Dieta ntaghiard, a aclmis ocuparea
de
funclii
it
_r^tgr
de cdtre protestanli
;i
catotici, iar prin oeitiinlarea
Eerbiei
(178s1 gi-a atras simpatia
ldrdnimii,
mai bles a celei ro-
maner. I)e asemenea, el a'desfiinlat autonomia naliunilor privile_
giate.
^
rnugllali, sa,qi, secui
-
;i
face o noue impdrlire
a imp"_
riului, in comitate, cu scopul centralizdrii
larii.
Habsburgii s-au trezit in Transilvania cu o nobilime rnaghiard
iurbulentd, iegat5 de calvinism, care f5'cea front comun cu secuii
priwilegiaJi
Ei
cu orargele sdsegti (BraEov, Sibiu, Sighisoara, Bi,s_
tri{a etc.),
-cdrora
otomanii nu le-au qtirbit autonorr-ria meclievald.
,,Pentru
a gdsi wn sprijin im.potriua acestor a,,*piratii
-
arata Ni-
colae Iorga
-
hnperialii trebuird. sd priueascd inspre popula{ia
ro_
mdneasc(r, ce sl,cirtuia cea n'tai mare
;i
m,ai neJericitd.-parten2.
RomAnii, prin diferite moduri
-
dar mai ales prin filicra cul_
turald
-
smulg cite pulin din drepturile ce li se cuvin. Tipirirea
unor bucovne iri lirnrba romdnd : Alba Iulia (1699), Btaj (1?5g),
Calendarul rornAnesc (Brasov, 1733), clifuzarea,,Trintbilei rorla-
negti6l
-
primul manifest politic romAnesc, intprimat in 1?6g, cu
ajutorul tip,ografilor rimniceni
-,
editarea in 1797, Ia Buda, a
primului manual rorndnesc, iniitulat
,,AB.C
sau Bucovar spre fo-
losul
;coalelor
nearlului rorndnesc(( (3), redesteptatc-a spiritului
nalional aI vechii Dacii.
^
Din 1718, Banirtui a devenit o provincie a Inrperiului austriac.
Incd dir-r timpul razboiului cu otonanii (1716-1718), Eugeniu de
Savoia, vestit comandant militar, s-a preocupat de organizarea vii-
toarei provincii. Guvernul de la Viena a hotarit adrninistrarea pro-
vinciei ca domeniu al Coroanei, in care nu se tolera vreo nobiiime
laicd" sau ecleziasticd, toate drepturile existente inain'uea aciutinis-
trafiei otomane au fost abrogate qi declarate nule3.
Fentru a asigura venituri imperiului, Banatul a devenit Dome-
niu
al Coroanei. Monarhului, ca qef al statului, ii aparlineau t,oate
impoziteie percepute de stat, iar ca singurul feudal al provinciei,
toate taxele respective.
1
Pentru amdnunte; vezi:
Ervin Paml6nyr, Roanne
-
l' Aurtich.e-Hongrie, depuis les
chichte Ungarns, Berlin, 1953 ;
Histoire de Ia Hongrie, sub redac{ia lui
Budapest, 1974
;
L. Ldger, Histoire de
origines jusqu'a 1978, Paris, 7920'; Ges-
E. Z6llner, Histoire de l'Aurtiche,. des
origines d nos jours, Paris, 1966.
2
N. I o r g a, Locul romdnilor in istoria uniuersald.,
1983, p. 242.
3
Leonhard Bdhn, Geschichte des temescher Banats,
1861, p. 212.
28
Efr
i
Guvernator al Banatului a fost numit conl"ele irancez Mercy,
intrat in serviciul Austriei, cai'e in 11 ani a realiza[
progrese re-
t"""f}tli;gd
populaliile rornana
si
sirbir, care,au. supravleluit
pa-
qamcutui dt"ohan^ (1b52-1718), s-au faicufi gi colonizari. Colonizarea
cu populalie germand in Banat. avea obiective econotriice, politice
qi r;tigioase, ilrmdrite de curLea vienezS. Se reliefa necesitateari-
p
dicdrii" ramurilor economice b5nd{ene, consolidarea
rlilitard u
P?-
natului ca provincie de granild si transformarea
ei intr-o citadelS
catolicA. Datoritd succese"lor oblinute in dezvoltarea
agriculturii.gi
/
industriei s-a putut practica un comer! activ' Se exportau vite'
""pr",
cear5, arir't, iu. printre produsele importate
se numdrau sarea
qi'oerLar"I" -_
pn"a in lzzs,-cind nevoile interne au fost satisfS-
cute prin proPria
Produclie.
Administrat cu inlelepciune cle Habs'burgi, B4natul, a atins cu
repeziciune o treaptd superioari de dezvollare -- rezultantd a
P9,
iiti"ii pro-ovate qi conlrolate cle stat. Astfel, Banatui a devenit
lara
testirilor qi reuqitelor mercantilismului'
Si
Oltenia a fost incorporata in perioada 17IB._7739 ltnperiu-
tui liats'nurgic. Provincie dc grani[5, vecina cu Imperiul Otoman'
;f*t ;;;ruft ..,,U autoritatea inei institulii speciale constituitd din
;";;;;t""ti ri Cn-"rei Autice qi ai Co.siliului de Razboi. Con-
duoerea militard austriaci de la Sibiu cuuula conandamentul
tru-
nelor din Transilvinia si Oltenia. Caracterul
'rilitar
al regirnului
fi.;;#; r-.
"r""ii"ut
nealterat in tot timpul dominaliei ototnanel'
Schimbaia direc{ia, I-Iabs'uurgii pa'rticipa la prima
-in'rpdrtire
a
potoniei
(7772);i la acapararca norduiui Nloldovei (1775)'
Dar, cutl s-a ajuns
sa ajungd {inta
atacurilor celor irci vecine
-
Austria' Rusia
;i
acestui
oraig provine qi denumirea statului rus, cunos,cut
medievala
ca Rusia kievleand.
Europa
Formarea statului la slavii de rdsArit s-a datorat inilial nor_
manzilor (cunoscutj in izvoarele orientale sub denumirea de uaregi)
care, venind din Peninsula Scandinavicd, au patruns pe Neva 1
Ladoga
-
Volhov
-
Ilmen
-
Nipru, spre Bizant, prin Marea
Balticd.
Rurik, cdpetenia normandd, stabilit Ia Novogorod c,r,r cetele
sale, a fost in scurt timp slavizat. Cunoaqtem numele' cnejilor :
Oleg (879-912), Igor (912-945), Sveatoslav (957-972) si, in spe-
cial, Vladimir (980-1015), care i-a qi creEtinat (9BB), fiind cdsa-
torit cu Ana Porfirogeneta, sora impiratului bizantin. Stabilirea
unei religii unice, creqtinismul de rit ortodox, a grd'bit procesul
de
unire a slavilor rdsariteni in jurul Kievului; aria statului exlinzin-
du-se in cele patru direc{ii ale punctelor
,cardinale.
Iaroslav cel in{e1ept (1019 1054) a depus mari eforturi pentru
menlinerea unita-tii slatal.e, dar va incepe perioada de farimilare
feudale, care va genera popoarele ucrainean, rus qi bielorus.
' Prin farimilarca feudala a statului kievlean, cnezatele i{iev,
Cernigov, Halici gi Volinia vor da nastere poporului ucrainean. Un
rol major l-a jucai cnezatul Halici, care se invecina la sud-vcst cu
Regatul Maghiar, iar la sud cu Moldova. Si:re sfir;itul secolului
al XII-lea s-a creait cnezatul Halici-Volinia, prin oonitopirea ceLor
doua cnezate.
In secolul ai XIII-lea, cnezatul l{alici-'Volinia a fost impirlit
intre Ungaria qi Polonia, iar din 1245 recunoagte dominalia mon-
gold. Diicd cnezatui Moscovei reuqeEte, pe timpul do'mniei lui Ivan
aI III-lea (7462-1505) sd inldture dominalia mongolS, in 1480, si
sisteze plata tributului qi s'd unifice teritoriile dintre Marea Bal-
ticd (cneazul Novgorodului) qi Volga, teritoriile ucrainene vor fi
inglobate in componenla Lituaniei si Poloniei. De aitfel, rrraiori-
tatea teritoriilor ucrainene, iniliai au f'5cut inilial parte din Ma-
rele Cnezat.al Lituaniei, pe'baza hotdriritor"Seimului de la Lubiin
(1569) se crea un singur stat polono-Iituanian, insd nobilirlrea po-
lonezii reugeste sd controleze teritoriile ucrainene'
in 1610 trupele poloneze intri in Moscova, 'iar regele Poloniei
se proclamd si
lar
al Rusiei. Polonezii sint scoqi din Moscova dupi
doi ani, iar dupd 1613 irlcepe sd domneascd dinastia Romanov'
'-fotugi,
'din
171b ruEii slnt nevoili sI le cedeze o nrare parte din
in prima jurnitate a secolului al
mai ducea
Pe Plan
extern o
Politica
subordon'a.tA
Rusiei din ce in ce mai
Dealtfel,esteimperiosnecesarsirdiimoseriecledatecu
pri.rioJ fu *t"l"t" ,.r.uqti
-
clatc care sjd
justifice a$ezanea
popu-
"rj;i
u"rairrerr" in Bucovina. statul feudal al slavilor de rdsSrit
u to.t constituit in secolul a1 lX-lea,
prin unificarea triburilor aqe-
;";;"G Ntprul nijlociu, cu capitaia la Kiev' De la clenunrirea
Prusia ?
Am vdzut anterior Ci,
XVIII-lea, aceas,ta
Practic
n't't
inclepencic'ntd ProPrie,
ci era
r-nult.
1N.
Ciachir'
Istorza
real
-
Toronto, 1990' P.
q40
mod"errtd uniuersald
(1642-1918), Mont-
(curs xerografial).
Bielorusia (regiunea Smolensk).
Desi, sub jurisdiclia polonezd, pdrlile sudice
controlate cie Hanatul Crimeii, iar zona de la
aIe
sud
Ucrainei erau
de Kiev era
30
31
controlatd de cazacii zaporojeni (oameni liberi, fugifi in special din
teritoriile locuite de ucraineni), carc va fi folosita de regii polonezi
ca unita{i militare, aqa-ziEii cazaci inregistrali.
De peste treizeci de ani, Polonia
-
precizeazi Gaston Zellerera
un stat-satelit
pentru hlp'eriul
farist,
iar rege^le-elector
August
aI
III-lea
qi-a datorat coroana Rusiei si Austriei. in timpul Razloiului
a" I
"ii
trupele
lariste,
din neceiit:ili mititare,
""'
;;pioatat
re-
sursele farii,
iar un vice-rege reprezenta ia Vargovia . autoritatea
Cazacii zaporojeni, conduqi de hatmanul
rdscoalS imp,otriva stapinirii poioneze (1648),
victorii, iar la Rada rie la Pereiaslav (1654)
cu Rusia. Ucraina urma sd se bucure de
Bogdan Hmelnilki, se
repurleazd o serie de
hotdrdsc sd se uneascd
o largd aulonomie in
cadrul statului rusi, s,e statbilea principiul eligi,bilitS'{ii func!ii}or,
inclusiv al hatmanului.
Acordul Rusiei de a incorpora o parte a Ucrainei conholatd
de cazaci a dus Ia un rdzboi singeros cu Polonia (1654-1667), in
urma ciruia teritoriile respcciive, inclr-rsiv Kievul, au fost anexate
Dirr a doua
jumdtate
a secolului aI XVII-lea Rusia trece Ia
monarhia absolutd, iar institul.iile n-redievale
-
ca Zemski So,bor,
ca gi Duma boiereascS, iqi pierd oportunitatea. Deoarc-ce patriarhul
se opune puterii laice a monarhului, Petru cel fuIare desfiinleaza
aceastd demnitate, iar pe tinpul Ecaterinei a II-a o mare parte din
latifundiile Bisericii sint trecutc in patrin-roniul sIaLului.
Pe timpul lui Petru cel I\{are (t689-7725), Rusia devine qi o
putere europeand
-'prin
infringerea lui
,Carol
aI XII-lea Ia Poltava
(1709) si a ie'girii la Marea Baltica, prin pacea de 1a Nystarii (1721)
cu Suedia. Crearea Sankt Petersburgului si deschiderea acestuia
la traficui intcrnalional, concomitent, cu drunul Volgai
^gi
aI Mdrii
Caspice, cit si penetralia spre Marea NeagrS, dar qi spre Oceanul
Pacific, au dat un nou impuls comertului rusesc
;i
apetitul aca-
parlrii de noi teritorii.
Pe timpul lungii domnii a Ecaterinei a II-a (I762-1ig6), rugii
reqesc nu numai sd incorporeze toate teritoriile Ucrainei si Bielo-
rusiei, dar iichideazd qi statul polonez, participind la cele trei im-
pdrliri (1772, 7793, 1795), lichideazd Hanatul Crimeii (1783) .qi
ajung sd se invecineze nemijiocit cu Principatul lVloldovei, din
1792.
In orice
,caz,
imc'diat dupd tertr-rinarea Razboiului de
Eapte
ani,
Prusia, degi mici ca suprafala, este recunoscutd ca putere mili-
tard de prim rang in Europa, iar .suveranul siu, Friedrich al ll-lea,
urzegte diverse com,binafii
-
mai ales in contul Poloniei
Si
Sue-
diei
-,
pentru a-si extinde teritoriul. Dintre vecini este ascultatd
cu mult interes mai ales Ecaterina a II-a, care urntiireqte in pri-
mul rind anexarea ieritoriilor ucrainene
;i
bieloruse aflate sulb
jurisdiclie polonezd, iar spre sud, toate teritoriile -- inclusiv Cri-
meea, care era de{inuti de tdtari, in calitatea lor de vasali ai
Porlii otomane.
oq
J'
Petersburguiuil.
Lo sugestis Ecaterinei a II-a, Stanislas Poniatowski
a fost al,es
rege in 17ti4, care provenea dintr-o veche gi ilustrd familie polo_
nezd, asociindu-se gi Frieciricil al ll-lea.
Tot'in 1764 se ajunge la un acord intre
in vederea dezmembrdrii parliale a Poioniei2.
Petersiburg Berlin
NouI rege, in virstd de 32 ani, de o inteligenld remarcabild
si
foarte instruit, "foarte
curind nu va mai fi pe placul Rusiei. Deii
incintat de fastul de la Versaiiles si Peters'burg, era un admirator
sincer aI sistemului de guvernare englez si al Constituliei acestora.
ln 1765 va fonda Scoala de cadeli -- prirna ,9coal5 cu caracter total
iaic din Polonia, care urma sd creeze nu nurnai cadre militare, ci
gi pentru o administralie nodernd
;
este editatd revista
,,Le
Moni-
teur(( (1765), care critica ignoran{a, conserva'torismul, anarhia gi
se duc acliuni p'entru centra-lizarea statului.
De altfel, o part.e a nrarii nolbilimi, in frunte cu fainilia Czar-
toryski, iqi dau seama ci pracfica foiosirii
,,liberutn
veto(( este deo-
sebit de ddundtoare, tnai ales cd Polonia nu avea hotare naturale
(r4un i inal{i, cursuri de apii nari) care s-o fereasci de apetitul
rnereu in cregtere ai celor trei vecini : Rusia, Prusia, Austria. Cu
'ioatd anarhia, trebuie sd faceitr remarca cA burghezia polc-rnezd se
dezvoll5, cresc oragele, ap,ar noi manufacturi
,qi
intreprinderi, se
ldrgegte piala internS, se ciczvoii,i nteseriile, ia amploare conerlul.
Nobilimea incepe sd fie
$i
ea ilngrenata in deschiderea de noi ma-
nufacturi (textile, metalurgice etc.), negustorii, bancherii, meseriagii
bogali incep sii ruleze capilaiuri tot rnai uari, interesali in lichi-
darea anarhiei gi creirii unu.i stal" puternic centraiizai.
Dacd administralia polonezA irrcearcd sa puna capat anarhiei,
paradoxul problemei constA in faptul cd cele trei state vecine ab-
1
Histoire des relatiot"ts internationales, torme III. Les temps mo"
derns, lL De Louis XIV d 1789, Paris, 1955, p. 251.
2
Histoire de Potogne, par A. Gieysztor, St. Kieniewicz, Em' Rost-
worowsky, J. Tazhir, H. Wereszycki, Warszawa, 7972, p. 338. (Prusia
era interesatS in mod special de dezmembrarea Poloniei. Acest lucru
rezultd
9i
din ,,Testamentul
politic" (7752) al lui Friedrich aI Il-lea.
Berlinul nu putea uita epo,ca de grandoare a statului polonez, cind
Prusia fusese o feudd a puternicei republici).
3
-
Din Istoria Bucovinei
-
cd. 291
soluliste sprijinir anarhia. si institufiile acesteia. sub pretextul apd-
rdrii,,ortodocgilor
Ei
menlinerii
cu orice pref a drepturui cle
,,riberu,m
veto((, cei mai ddun,ator arhaism- at cbnsiitutili-s"lr."r'i poronez
1o
lege nu-putea fi adoptati daca avea chiar qi un singur vot con-
tra), trupele ruse pdtrund in
poronia
in inartie rioi, ?pri3i'indu-i
pe diziden{i. Este inceput astfel un rizboi civil care'izduc'este pe
lundalul
_unor
miqcdri
larrne;ti ce cuprincl mai ares partile iuaice
ale statului.
-- -
Ne-eocierile din'tre Austr-ia,
prusia
gi Rusia privind i'pi.tire.
Poloniei_ se prelungesc
ci'ca un an,
petersburgrt'u.mail,-rcr
icniziqii
teritorieile moderate, c-er sd influenfeze in acest"sens Viena qi e";ii";i,
deoarece avea intenlia sa
lini
sub tutela set cxclusivi repr_rblica
amputatd. Astfei, in t.!!Z are
.loc
prirna impArlire
fartiala
at
polo_
niei. PrLlsia^^o!!inea 36 000 knr 5i b popr-ilatie ae srjo 0b0 Jocuitori;
Austria 83 000 km2
;i
o p,rpulaiie cle d 650 000 krcuitori, iar Rusia
92 000 km2, cu o popuia'fie de 1 300 000 locuitori. Achizitiile nu tre-
buie privit,e mecanic, prin prisma suprafelei ob{inutc', .lrl"l' ,,..t
-ui
avantajat era Friedrich al ll-lea care, punind mina pe guriie vis-
tulei, controla intregul com'er! clin aceasta zona, ceel ce i-a atras
,
nemullumirea Angliei qi a
larilor
de Jos, iar Austria a oblinul
'
teritorii dens populate, cu bogafii subterane
_
mai ales mine de
sare.
Regele polonez a ceruL o intervenlie straini qi a cleclansat o
campanie in occident, mai aies ir-L Anglia, in presd gi in
parlarnent,
d.enonstrind ilegalitatea acestei clezrnembrdri.,-
cele trei puteri au ameninfat cu ocuparea de noi teritorii, incit
seimul a fost nevoit s5. ratifice, la 30 septer.r-rbrie 1773, deznem-
brarea parliald a Poloniei. Acorduri comerciale oneroase completau
aceastd subjugare ,qi decidere a statului polonez. Desi
polonia
pier-
dea circa 30%r din teritoriul seiu si 350,26 din populalie, raininea
totusi unul din statele mari ale Europei, depasind spania
si
fiincl
sensibil egald ca suprafald cu rfranfa (520 000 krn?). insr aceastd
primd imparlire a statului polonez ii
Eurbrezea
considerabil pozilia
pe plan internafional, iar ceea ce era rlult mai grav, se crea un
precedent in istorie; cind.for{a
;i
agresivitatea igi spuneau cuvintul.
Istoricul austriac Erich Zrillner condam.a irnpdrlirea
poloniei
din 7772, considerind-o ca una din acliunile cere mai odioase ale
politicii rrrarilor puteri din secolul ai XVIII-lea. Iar din punctul
de vedere al politicii austriece, impdrlirea unui stat catoli'c, o mon-
struozitate, dar
-
argumenteazd autorul
-
decit
prusia
si Rusia
34
sa ia singure totul, era logicr intr-o asellrenea conjuncturd
;i
par-
ticiparca
Vieneil.
Referindu-se Ia.prima irnpdrlire a
poloniei,
charles Dupuis sus-
{ine
cd pen'tru cur{ile oelor tlei state nordi'ce a fost coroiarul na-
tural aI principiului echilirbruiui si cd repulsia Mariei rereza
a fost
repede-
spul,berata de ideea seduc{iei acestui principiu. Dar,
-
pre_
cizeazS, auioruL
-
actul justiiiei
este confundat cu actui balanlei,
incit cei puternici impart totul, calculind intre ei fertilitatea solutuij
a irpelor, a bogSliilor sub,terane, poziliile strategice etc.z
Aceastd prima impirlire a Poioniei avea loc pe lundalul unui
rdzhoi ruso-turc. Dar, sd derulirrn evenirnentelc.
trmp'eriul otornan, lui^ci ca pretcxt incendierea de cdtre cazaci
a unui sat de la frontiera Hanatului Crimeiis, intemniteaza pe arn-
basadorul rus de la Istanbul qi declara razboi Rusiei in octorlbric
7768
-
r'5zboi cunoscut in istoriografia otomand sub denumirea de
,,r6zboiul.
p'olonez"4. Diplom,alia oltomanS. a fdcut acest pas de-abia
dupd oe Austria qi mai ales Franla i-au promis sprijinul. Ludovic
al XV-Iea, degi convins cd un conflict ruso-turc putea fi fatai pen-
tru otomani, iEi indernna ciiplornaiii si gaseasca argnrnente care
sI-i determine inceperea ostilitdtilor, socotind ca
,,pnlin
ne va pdsa,
de vreme ce va fi realizat obiectivul. in veclerea unei explozii ime-
diate'':.
Pina la urm5, nrarele vizir Nluhsin zacle Mehnecl, care Lrra Lln
adept al tratativelor cu Rusia, cleoarece cunoELea fragilitalea poten-
lialului
nilitar ototlan este demis, iar sultanul Mustafa a1 III-lea,
influenlat de francezi gi habsburgi, incepc operaliunile militare.
Otomanii, slab pregdti{i, sufera infringeri atit in Caucaz cii si in
pdr{iIe elrropene, ruqii ajungind curind 1ar Dundre. Concotnitent cu
ofensiva trupelor ruseqti, voluntarii ron-idni qi ai poi:oarelor balcit-
l
Erich Z611ner, Flistoire de I'Aurticlre, des origines it no:t
jours, Paris, 1966, p.297.
2
Charles Dupuis, I'e prittcipe d'1cluilibre et le concert ett-
ropden, p. 12.
3
Histoire des relations internationales, III, p. 254.
'aIsmail
UzungarEili, OsmanliTarihi, voi. IV/1, p.367;
vezi gi Histoire de Pologne, p. 351 ; De Keralio, Histoire de la der-
nibre guerre entre les.Russes et les Turcs, II, Paris, 1777,p. 42.
5
Dupd Saint Priest let Cornpte, Memoires sur I'Ambassade
de
France en Turquie, Paris, 1877, p. 163 ; vezi gi Mustafa Ali N{ehmed'
Istoria Turcilor, Bucuregti, 1976, p. 283.
35
nice se ridicd la luptd, agi'tindu-se
in prus qi egiptenii
Ei
grecii
din
insule, stimula{i de prezen{a
flotei ruse in Mediteianal.
'
c
Nu vom intra in amdnun'tere
acestui rd,hoi ruso-turc, care a
durat
_-
cu intenmitenle
-
6 ani, cu armistitii, cu trata,tive din
partea beligeranlilor.
Insd acest razboi ar fi putut 1ua propor{ii
Ei
genera complica{ii imprwizibile, dacd, Austria s-ar fi gi^rroit sd iba-
reze drumul Rusiei spre Bal.cani. De altter, aiplo-r1iu f?anceza miza
pe un confliot armat intre.
petersburg
si viena. cd"comitur.-t, Frie-
{riqn-a}-Jl-Iea,
cu scopul de a_depdrti Austria de Fra"ia-"si cle Im-
Perig] Otoman, a pnopus
-
dupi cum am arnintit
_
o imparlire
a teritoriilor poloneze.
Insd succesele rus'eEti din anii r7|0-r777
au alarmat mai ares
Austria, care
Ei
vedea Rusia starbilitd pe linia Dundrii.
pentru
a
contracara aceste acliuni, Austria incheie un acrord secret cu
poartra,
in iulie 1777
;
au loc concentrdri de trupe' in rrngaria si Transil-
vania --
drpd unii, Turcia promitindu-i,
in caz d"e aiutor militar,
o parte din
fara
RomAneascd3, dups al,fii, Serbia3.
_concomitent,,
Anglia renunld sa mai sprijine flo,ta rusd din
Mediterand, iar Franfa mdregte contribufiile'in bani
Ei
arme Im-
periului otoman. In final, Austria r"nunle sd con,tracareze cieschis
ftugia.
9i
-participd-
Ia prima imparfire a
poloniei
(1772),
iar Rusia
incheie yictorioasS. rdzboiul ,cu Imperiul otoman, irnpunindu-i pa-
cea de ia Kuciuk-Kainarrgi, in 1774.
_
Juristul qi istoricul corneliu Blaga, intr-o }ucrare deose,bit de
9.ocumentat?
privind evolu{ia diplomaliei europene, apdrutd Ia
Ptris in 19381, der'ons,treazd, cu do,cumente, cd diploma{ia
,,despo_
lilor
lumina{i'( nu se impiedicd cle nici un argument'istoric,'nu
are remu$cdri, nu ar"e nici scrupule, iar Istoria
poloniei
din secolul
aI XVIII-1ea este elo'cventd in acest sens, ca
$i
ac,apararea Buco-
vinei.
Tratatul de Ia Kuciuk-Kainar,gi
-
anrinteqte Gaston Zel\er
_
marcheazd o datd foarte irnportantd in evolu{ia problemei orien_
tale, unde toate preten{iile anterioare mseqti au-fost satisfdcute.
Astfel, Hanatul crimeii
-
care era vasal In-rperiuiui otoman din
anul 1475 qi cuprindea, in afard de Crimeea propriu-zisd, Bugea_
cul, o parte din Cuban
Ei
zona Azovului
-
era recunoscut inde_
pendert de cSrtre cele'dou5 imperii qi su,bordonat
numai' hanului
sdu, ce descindea din neamur-lui Ginghis-H;;
-i;;.'5i'conforn-r
tratatului; Hanatul crirneii pis,tra doar i6gdturi ,piritr"iJ
cu
poarta
otomanS.
,
Dogrpgste ci{iva ani_ (1783)-, Rusia va alipi la imperiul
siu
Hanatul
-crimeii
gi, astfel, pe iingd asigurarea .u""riliiii
terito-
riilor sudice, cdpita qi ie'girea ra Mirea Neagrd. Du"d;-;;i"
aceastd
anexare., Rusia repurta un succes considerabll din punci
cle vedere
economic si militar, care ii permitea
coronizarea partiro"
sudice,
1",T,1_""j:tt:-d 'n
pericol. tatar
;i
perspectiva constiuirii unui port
mrrrtar tn zona ce va prinri denumirea de sevastopol, pentru oto_
mani, pierderea
crimeii insemna desprindereu, p"rrt.u prima oard,
a unui teritoriu locuit de musulmani ! sultanii iurci ,roi li nevoiti
de-acunr sd faci uz. de atributul 1or de califi, penLtr rpa.iru,-"rti"i
unele conexiuni spirituale cu Hanatul crimeii,-iar tr-].:aterina
a II_a,
privind lucrurile in perspectivd, incurajeaz1 tendin{a de emanci_
p.ar,e a beyilor egipteni, in vederea crediii
,,unei {dri
independente
gi demne de cinstea qi renumele ei.(1.
..
Treibuie sd punctdm aici cd habsburgii, concomitent cu pdrti
din Polonia, voiau
.sd
profite de conjunclurd ca sa ocupe si l.eri-
torii romaneqti. Asffel, in ianu.arie rT7s, cancelarul austriic Kar-rnitz
dddea instruc{iuni ,baronului
F, M. Thu,gut, ambasador la Istanbul,
si se informeze asupra teritoriilor rom6nesti de dincolo de orsova,
pregum
si ale Moldovei de Nord din vecindtatea
pocutiei2.
in'sc'p-
temibrie 7774, Kaunitz il informa pe Thugut cd Viena s-a clecis id
oeupe nordul Moldovei
-
considerat punct strategic prin care se
p-,"!ga realiza legdtura dintre teritoriile poloneze acaparate in 7772
qi Transilvania.
.-
Inifial, Habsburgii inclinau sd ocspE Oltenia
-
provincie de-
linutd de ei intre 1718-1739, in sensul cd aveau un precedent. Dar
Iosif al ll-lea va domni, din 1780
-
asociat inc6 mai inainte la
domnie, de cdtre mama sa, Maria Tereza,
-
fdcuse incognito o
cdldtorie pe valea oltului qi raportase despre sdrdcia provinciei.
ln acelasi timp, colonelul Carol Enzenberg evalua nordul NToldovei
Ia circa 21 milioane de florini.
lHurmuzaki,
Documente, vol. XIV, partea a
vezi qi Musta"fa Ali Mehmet, o1s. cit., p. 284.
2
Histoire des relations internationales, III..., p.2bg.
3
lbidem.
a
L'euolution de la diptomatie (id.dotrogie, moerlrs
tome I, dix-huitidme sidcle, Paris, 1938.
p.1206;
et tehnique),
La sfrrgitul lui deeeml:rie 1.774, amibasadorul Thugut ii raport:r
Kaunitz cd Grigore al III-lea Ghica (7774-1777), clomnitorul
*
Crimeea va purta denumirea de ,,Provincia Taurid5", pusd sub
ordinele unui guvernator care era subordonat direct Petersburgului.
l
lsmail Uzunqargili, OsmanliTarihi, vol. IV, p. I, p.517.
?
N. Ciachir, Gh. Bercan, Diplotrna;,ia ettropeand in epocct
rnodernd (1566-1919), Bucuregti, 19B4, p. 213.
37
Nloldovei, protestase vehernent la Poartd inrpotriva sniulgerii Bu-
covinei din trupul Moldovei, amintind cd respectivul teritorin nu
a fdcut niciodatd parte din Poculia, iar ocuparea sa nu poate fi
considerati un
,,act
amical(( din partea Austriei.
Cu toate acestea, prin coruptie,
,ssnfsj
si presiuni militai'e (con-
centrdri de trupe in zona Belgradului), la 7 n-rai 1775 st: semna
Convenlia austro-otomand, compusi din patru puncte, prin care
nordul Moldovei (Bucovina), cu vechea capitalS, Sucr:ava, si rlor-
minii--ti l'{arelui Stefan, de la Pi-rtna,
jntra
in componenla Impe-
riului Habsburgic. Ignoranla si venalitatea func{ionarilor otomani
insircinali cu delimitarea hotarului a lacilitat anexarea, in plus, a
incd 30 de saie
-
acest nou abuz al Vienei fiind parafat cu o notd
explicativd a Convenliei din 7 i.nai 1775. incheiatir la" Istanbul, Ia
12 mai 17761, in
ibaza
cdreia frontiera dinlre Moldova qi In"rperiul
Ha'bsiburgic era pe riul Suceava, Ia colrfluenla a,cestuia cu Siretul.
$i
astfel
-
consemneazd ironic Coi:neiiLr Blaga, dac'd Eugeniu
de Savoia ocupase cindva Oltenia, cancelcirul, I{uunitz n-a vrlrt sA
se lase nrai prejos
$
a reu;it sd snrulgtd Eucouino," in virtutea prin-
cipiului... echilibrului !
(Statu-quo ? Pentm cine !...).
Conchidern deci ca teritoriul cedat. care va fi denutlit Bu'co-
oraqe/tirguri, 226 sate
locuitori. Iatd si pre-
15 060 de ruteni, plr-rs
Couandantul trupclor ,de ocupalie, generalui Gabriel SirlenY,
adresiirdu-se locuitorilor din acest teritoriu, spunea': ,,... Aceasti
bucatd cle loc a Moldovei, pe unde s-a pr-ls hotar si semne, impd-
rdtqti pajure, este in stdpinirea iinpiraliilor
-qale,
crdiasa apostoli-
ceascei Maria Tereza gi impbrilia sa, Iosif Secundul.
$i
de acum
inainte, orice porunci Ce Ia Poarta olornand ori cie la Divan (Iaqi),
nitneni- sd nu cuteze a asculta, ci toate poruncile vor veni de la
mdria sa baron Sp16ny
$i
a oantenilor MAriei Sale'{2.
1
Hurmuzaki, Documente,Yfi,
P
'277.
2
Citat dupd L N i s t o r, Istoria Bucouinei, p. 72
cqpirolul lll
PATR|.,INDEREA TRUPELOR AUSTRTECE ('r7751,
coNsTrTUrREA DUCATULUT BUCOVTNET (r849)
DE
PiNA
LA
tA
vina. era de 10 441 km2 insumind o serie de
si 52 cdtune, cu o populalie de circa 70 0C0
cizdri statistice : 47 860 sullete dc rorndni,
polonezi, ruqi, armeni, evrei etc.
c
Jurd.mi.ntul, de credintd.
fatd.
de noua stdptnire. Md.suri edm,i-
nistratiue ale comandantului milita,r
o
Infiintarea Episcopiei
ISucouinei, cu clependenfd. ierut'hicd.
fatd.
de Mitropolia Ortodord.
de Ia Karl.otoitz. Secularizarea oueril,or mtndstire;ti qi a'earea
Fondului, bisericesc o
Incht$erea Bucouinei tn administra[ict
Duccttului Gali{iei (1786). Reforme sociale. Cre;terea demoqra-
ficd..
Viata bisericeascd.;i cul.turald
o
Reuolutia d.e la 1848 i.n
Bucouina. Frunta;i ai rnigcdrii reuolulionare din Mol.doua, Bu-
sarabia,
lara
Romdneascd.
;i
Transil,uania, Ia Cerndufi. Ral"ul
ziarului ,,Bttcouinaft
Populalia Moldovei austriece.
-
aqh apare in primele acte cfi-
cirale
-
era chematd Ia 1 octombrie 7777 sd depund
jurdmintul de
cretdin{d fa{5 de noua stdpinine habsburgicS. Maria Tereza lansra
un manifest cdtre noii sdi supuqi, fdgdduindu-Ie reispectarera legilor
qi obiceiruril,or
!5rii.
in timp ce in seara zilei de l octombrie 7777,
generalul ,comandan,t
austriac dd,dea in nou,a s,a re$,edinti din Cer-
niuli o mare receplie, in pal,atu'l de la Iagi, domnltorul Ghica era
decapitat de
,c5tre
un emis'ar al sultanului.
Un contemporlan consemna
fe
pagina unui minei :
,,Si
se qtie
cd au tdiat tur'cii pe Mdria S,a Grigore Alexandru Ghi'ca Voievo'd
in I'asi, cu viclequg prin un spuncat de tunc capugiu la casele din
B'eilic, la vdleatul 1777 octombrie 1, duminicd spre luni((.
Ion Ni'stor, in documentata sa lucrare Istori'a Bucovinei, re-
prodr;ce
insemndrile unui corespo,ndent din Tstanbul, datate ia 19
nroiernbrie 7777, privind cauza aslasindrii domnitorului Mold'ovei
din ondinul sultannrlui'(." distrirotu'l Buoovinei
a fost principala
38
aauze a asasin5rii principelui
Ghica. Acest domn nu voi,a cu nici
un pnet. sd
,consimtd
I,a cesiunea Bucovinei in favoiare,a Austri'ei.
Prerogm se vede, el. se componta ca un s,uveran ind,ependenrt((1.
In pratru ani, a'dicd
in
777g, populrafi,a Bu,covinei a sp,orit cu
47 775 lo'cui'tori, a'tingind cifna de 776 925. S,tariisticile au,s,tri,ece
sinlt exracte qi, din ordinul nouiui guvernraior militar al Bu,oovinei,
gener.altrl Enzenberg (cane a preluat funcfia in 7779), afl5m si de
unide venerg sroes,t spor : din Tr,ansilvania, Manamureq, Mo,ldova qi
G'ailiti,a, a'corrdindu-1i-se celor veniti o serie de privilegii. Astfel,
statlsti'cile consemnerazi nurnele familiil'or transilvdnene-a,qezate in
Bu'covina, o'cupafia, avere,a mobitd, originea etniicd qi ce sate au
infiin!at.
De pildd, din Transilvaniia au venit in Buoovina, in 1778, 4587
de nomdni qi 431 de seicui. Veneau din comirtatqie Bistnifa-Ndsdud,
Maratnttres gi Trei-Srcaune, qi s-au aqezart in 52 de sart,e din sudul
Ruc:ovinei, inteneind fie sa.te noi
-(Tercblecea,
Botosana, Iaslov5!,
Teodoregti q.a.),. fie aqezindu-se raldtriri de big,tinaqi in satel,e S,tupda,
Corlata, Gura Hum'orului, Sol'ca, I[cani, Vonone!, Stadova, Dorna,
Car'apciu pe Sir'et etc.
Tn afard de romdni, secuii coloniz,ati pe moqiile mindstireqti
au constittn-rit coloniile ungureqti de Ia
fibeni*I,stensegits,
I,acobeni,
Dornes,ti, Maneuli
;
ruteni fugili de pe moqiile b'oiereqti din Ga t-
lia
qi Pocu{ia
;
s,ectari ruqi,
"numiti
lipoveni
-
forrninid satele Cli-
mduli, I-ipoveni, Fin'tina Alb5, iar mai tirzil-r Lucavd{, I,osif ,al II-Iea
ingiduin'du-le exencit,area liberd a confesiunii lor
;
s,trovaci, asezadi
Ia Soloneful.-,Nou, trlequl si Poiana. I\tficul'ui qi. in special, coloniqti
germ)a'ni, evr,ei, ,arrrrri,
ligani
etc.
[n afara celor trei oraqe (Cerndu{i, Siret, Sucerava) si d'e te-
ri,toriul o,colului Cimpulungului, populat de
ldrani
liberi, pdmin-
tu1 se gdsea in s,tdpinirera mindstirilor, a Episcopiei de Rdid6uli qi
.. +
a boieril,or. In urma secularizdrii mosiilor minSstireqti qi episcopale,
din 17BB s-a format f,onrdul biserices,c (org'an1s,s11 definitiv in 1786),
car ,ovro misiunea d'e a intreline Biserica qi S'ooa'la. Fondul acesffa
era ju,mditate
din pro\/incie2.
t
Ion Nistor, op
2Ilie
Corf us,
Bucureqti, 1982, p. 9-11.
cit., p. 74.
Aqricultura in
ldrile
Romd.ne (1848-1864),
In 7784, sirtu,atia Biserricii Ontordoxe se prezenta astfell :
Nr.
crt.
Dennmirea institu{iei
ecleziastice
Nnmir
parohii
Familii
enoliati
Nun^dt'
biset'ici
I
t
4
5
Protopopia
Cemdutilor
Protopopia
0eremu;ului
Protopopia NisLntlui
Protopopia
Berhometuiui
Protopopia Sucevci
qi a vicariatului
Cimpulung
Iloldovenesc
Protopopia Yicovului
qi vicariatul
Cturpulung rusesc
4'2
29
JO
5 427
4 597
:l 315
3 109
4 7B7
5 466
39
46
29
JO
61
51
3.1
38
51
50 5,1
58
|
:o zrr 247
Inilial apdre'a pr,egnan,t caracterul r,omanesc al Bu'covinei qi,
ou precdd'er.e, aI Bisericii. Patru sute de exemplane din legile ger-
mane au fost traduse in lim,b'a romAnd. Baronul Spleny, intr-unul
di,n r,apoar,tele sa'le, se ref,erea la cl,eri,cii mir,eni, d;ar gi Ia cei din
minds irile Putna, Vor,one!, Hurnor, Dragomirn'a ertc., care invSlau
pe eopii ca te romdne,as'c5.
:
$colile
rnol'doveneEti din cele patru centr'e
-
Cozireni, Zzts'
tovna, Cir-rcdu si Rarancea iqi desfiqurau activita,tea in timpul lui
I,osif aI Il-lea. Dupd aceea incepe o germanizare a
Soolii,
,cici
dupd
vorbel'e Mariei Tereza,
,,Die
Schule ist ein Politikum( ($coala este
de fapt politiicd), care trebuira sd pregdteascd certdfeni credincioqi
Imperirul'ui Habsburgi'c, care sd facd polirti,ca Vi,enei, fi'e ci s,e aflatt
in Bucovin'a, in noridul ltaliei, in Cehia, in Tirol ori in Btanat.
Folosind' car"tea preotului Dimitrie
Topa',
afldm imediat dupa
1775 nu,rne f,oarte rdspinrdite pe plaiuril'e Bucovinei: Muntean, Mo-
1D.
werenka, Topographie der Bukowina, p
9i
tab. lui Ion Nistor, Istori,a Bisericii din Bucouina,
p. 203-270.
2Dimitrie
Topa,
Romdnismul in regiunea
Nistru din fosta
Bu,couind, Bucuregti, 1928.
185-1Bg ; vezi
Bucureqti, 1916,
d.intre Prut si
40
w
In
de
can, Lupul, Ursul,, Cucul, Sundul; Grdmadd., Cantemir, Onciul., Ni-
coard., Frdlior, Purice, Rdloi, Cdfea, Micul, Cretul., Pilul, Surdul",
Dumitrag, Dud(t, Cocoq, Labd", Carp, Tdutu, Moloc, Nulul, Epure.
La depunere'a jurdmintului
de credinfd (omragi'uiui) rssrs s-,.
cerut, in iala noii stdpiniri, care a avu,t loc la 12 o,ctombrie 7777,
in orasul Cernduli, s-au prezenta,t urntdrtorii :
. 'a)
boieri (in slujba activd a
!drii),
23 inqi, dintre crare retinem
numele : BaL;, Costin, Calmulchi, Gafencu, Herescu, Mitescu,
b) mazili (boier.i demisi din slujba
{drii)
: Arctbul.,
.Antohi,
Go-
ian, Gore, Lepddat, Mortun, Mofoc, Pdunel,, Stroescu, Tdutul., Vtr-
gol.ici s.a.
-
93 insi
;
c) ruptaqi (ooproprietari d" mosii) : Brtnzan, Bttfurd., Frunz(t,
Goictn, A[dlinescu, Marqind, Onciul, Predct, Stirtgaciul" Tdutul,
Topct,
ZoLa
-
115 inqi
;
d) slerathici (boiernasi) : BrahcL, Brinzan, Diaconu, Gulescu,
Mintici, Sandul, Andrei, Muntean, Negoitd., Popescu, Popic, Sduescu,
Sd.pun,
!intd.,
Topa, Zota
-
total 146 insi.
Deci, 377 capi de farnilii
'din
clasa de frunte a Bucovinei, marea
m,ajoritate rom6ni. Unii
au contestat, cd deqi lac parte din ca,tego-
riile de mai sus, n-au f'ost tr.ecufi in tabelul resp,e'ctiv, emifindu-se
aceslora o noud patentS.
Aus'tria
-
ar"altd
Top'a
-*, dupd tre'cerea Bu'covinei sub admi-
nistrarea Galiliei, a urmdrit doud s,copuri : slavizare,a provinciei, qi
convertirea populafiei slavizrate la confesiunea unitl catolicd. De
ce ? Sprijinind pe ucr,ain,eni qi ajutindu*i in aspiratiile ior nafionale,
cre'a o barierd impotriva Rusiei qi, totqdatd, stopa eventu'alra acliune
a Mol,d'ovei de a recupera Rurcovina.
In tabelul respectiv erau trecuti trei Nlintici (Sandul, Andrei si
Teodor). Un descendent al acestei familii se af15 astdzi in Toronto (Ca-
nada), inginerul John de Mintici, care este prieten cu autorul acestei
cdr[i
Ei
i-a pus la dispozitie din arhiva familiei atestarea titlului de
noblefe conferit de cStre To,sif a1 I]-lea in 1790.
Mai apare in 1782, din lvdnciuti (judetul Cernduti), plasa
$ipenitu-
lui, un Andrei Mintici, in fata Comisiei pentru confirmarea proprie-
tdtilor din Bucovina (Bucowiner Konfirmierungs Kommission), impreund
cu Ion Buturd, Gavrilag DrSghindd, Grigoraq Tdutu
Ei
Andrei
Tiganiue,
cu un uric originai din 1473 cd sint descendentii boieruLlui Dragog Uga-
rul, care cumpdrase satul respe,ctiv de la boierul Cirste, pentru 170 de
zloti tdtdreqti.
$i,
astfel, numele de botez sau de familie primesrc sufixele
.ciuc", ,,wicz((. ,,eac(( :
"
Sand.u
-
Sanduliuc sau Sandul'ouici
, LJrsul
-
IJrsuleac
Andreias
-
Andreia;ciuc
Dumitra;
-
Dumitra;ciuc
' Surclul
-
SurdulecLc
Baba
-
Babiuc
Mulei
-
Mateiciuc
.Micul
-
Miculeac
Sau traducereia numelui. F amilia Epure aprare la generafi'a
urmdtoare ,,Z,ait(t.
Piriutr Negru din
judelul Cernduli' pl'asa Nistrului
(documentul este din 1433), devjne Ia sfirqi'tul secolului al XVIIi-
Iea ,,CiorniPotoc((.
'Arces,t
uttn* ai lu,tenilor se da'tora, dupd'T'opa, din trei mo-
tive : boierescul el-a mai uqor decit in Galilia ;
scutirea de recru-
tare ;
nrai'oritatea preolilor ruteni nu voiau unirea cu Rormal.
in sprijinul vechimii moldovenilor in Bucovina se mai aduc
ur,mdtoarele argumente. Plu'taqii hufani din Carpatii ruteneqti,
ajungind pe apele Nistrului, intre Bucovinra qi Galifa,
rdau plutelor
direJgia: ,,bni-na
la!,chii bik( (bate cu cirma) sau
,,bni
na voloskii
biku
ibate
cu cirma spre p'artea valahd). in legd'turd cu numele de
,,Bu,oovina(t, Top'a
men{ione'azd ci aceastd denumire o gdsim in-
tr-un atlas suedez din prima jumdiate
a se'colului al XVIII-1ea,
pentru regiunea dintre Prut gi Nistru, din
finutul
Hotinului, zond
aaoperitd
-de
pdduri. Atlasul, lucr,a de min5, se afiS la Liceul real
nr. 1 din Cerndufi.
Tn .Bucovina, Habsburgii au
Pdstrat
Grigore Ghica din 1776.
apii'cat aqezd,mitrtul lui
--Sr-rb"a.spect
iuridic, {Sranui
avea statutul de
,,liber((,
din 1749'
reaiit'a,te, ins5, se bucur,a de o libertate limitetS, 6vind
dreptul
folosinld asupra pdmintului pe c'are-l lucr'a.
Pind la 6 august 1786, Buc$vina era o provincie austriacd de
sine stdtStoane, rdtnasd sub .colducere
militar!, exercitati ca aitare
qi in administnalia bisericeas'cd,
qcolarS qi in gospodSrirea dome-
niilor bisericegti secul arizate.
lmpdratul Iosif al ll-lea (1780-1790) i*a favorizat, in general
pe rom6mi, le-a recunoscut liiseriia ortodoxd qi chiar a primit sd
1D.
Topa,
op. cit.,p.29;vezi gi T. Nis+'ot, Romd,nii' sL rutenn
d.in Bucouina, Bucuregti, 1915;vezi Si
I. Nistor, Der nationcLle KampJ
in d.er Bukowina, m.it besonclerer Berliltsichtigungt der Rurnrinen
und
Ruthenen, Bucureqti, 1919.
fie Patron suprern aI Biscricii ortodoxe din Bucovina. In 1zB3 a
vizitat i'ntreag-a Buicovind, iar la suceava re-a as,curtat pisurire, pe
car,e in parte le-a qi rezolvat.
In Bu'covina a fost introd'usd o adminisrtr,afie m,ordernd, qi din
lTgl I
luat fiin{d serviciul s'tdrii civile pe lirigr fiecare oficiu paro-
hial. Dar trebuie s5 insistdm pe o problemd care a avut mari impli-
ca{ii. Biseri,ca din Bu,oovina a ieqlt de sub jurisrdiclia Mitlopoliei
*
i]u t.uqi, I'a Mitropolia orto'd'oxd de la Karl6witz (corect. sremski
Karlovici), cu serdiul in Voievodins silbgsscd. Majoritatea pre{ali1or
erau sirbi, iar Biserica orto'd'oxd din Transilvania qi Br-r,cbvina va
fi subord,onatd a,ces'tei mitropolii, ridi,caitd I,a rang de patriarhie din
184B. in 1965 am lucrat in Arhivele de ra sremski xlartovi,ci, unrde
se gdsese peste 2 000 000 de docmmen'te ronrAnegti, iar o istorie
serioasd a Bu'covinei nu se poate fa,ce prin omiterea documentel,or
din perioad,a 1781-1873 aflate acolo.
.
DgEj cle-rul- qi poporul bu,covinean au p'otesta,t energi,c oontra
r:nportulri de d'emnitari sirbi in eparhia loi rom6neascd, episcopul
D'anjil vlah,ovici qi
'oamenii sdi incep si sirbizeze nur4ele'r,ornaniior.
Astfel, r-'umele patrirmonice
capata terminatia sirbeascd
,,,ovigi((, in
lo,c de cea mo1'd,ovenerasc6, in
,,escu!(. Astfel, in catastiful din 1Z86
gdsim sirbizate numele pr,e'o{ilor :n'old'oveni. Nume ca stef.an, Ioan,
simion, Toma, vasile, PaveL et'c. apar ca
$tefanovici,
Ioanovici,
simionovici, Vasil'ovi'ci, Pavlovici. lrr a'cest s,ens ron Nistor dd un
tabel de'osebit de sernnifi,cativ, pe d'oud
,col,oane,
din care neddm
clteva :
Nurneie si breasla pdrin{il,or
Preotul Vasile de l"a Vd"slduti
Protopopul Simion d,e La Terebl.ecea
lVeculae Gricu in Cernduti
Preotul Iarcb din Stdnceni
George Costui[, mazil
Fl-
ritr
mai aveaiu aonalionali in Gaii{ia, iar din p;trnct de vedere reli-
qios,
it5rionezii
din Galilia erau catolici, iar ucrainenii qi armenii, de
'is,emerrea
tre'cuserd de rnai mult timp sub obe'dienla Sfintului S,caun
de Ia Roma. Prin alipirea Bu,covinei la Gaiilia nu mai erau res,trirctii
in
privinfa bdjenariior, qi ,astfel ucrainenii pdtr;r:nd ca hulani in
vdile
Ceremuquiui qi Putilei
Ei,
ca ruteni, in pdrfile su,di'ce ale
Bucovinei.
Deci, prina consecinfd pentru acest teritoriu al Moldovei de
Sus a fost slavizarea tot mai accentuatd a Bucovinei. Rezutrtatul
se ve'de in recensdmfntul., adi,ci in s'ta'tisti'ca oficirald din 1848.
2@9 293 romAni
Ei
108 907 nrteni, plus cetrelalte nalionalit5li : ger-
rnani,
polonezi, evrei, ,ar,meni etc., insumind 93 381 locuitoril.
Prin desfiinlarea a'dministraliei militare (1786), atribuliile au
trecut asupra Cancelariei aulice unite boemo-austrie'ce de 1a Viena,
cdreia ii era supusd Galilia. La Lw,ow (Liov, I-emberg) eria un guver-
nator (de fap't un guberniu)
'care avea in subordine un Kreishaupt-
man, cu regedinla la Cernduli. Printre cdpitanii districtuali ai
Burcovinei au fost gi o s,erie de romdni, printre care Vasile Baiq
(7792-7805) qi H. Isdcescu (1841-1849). Limba oficia,Id a guber-
niuLui Galilia era gerrnana, iar boierii qi m:azilii bu,c,ovin'eni erau
tre,culi in ma'tricola n'obililor asimila{i qi se judecau in caz de litigii
in fala aqa-numitul-ui
I'orum nobilium de La Lwow. Daci nobilirnea
polonezd a obfintrt recun,oaqtere,a tutir.rror drep'turilor ei feudale qi
dneptul de a avea o Die,td (Seim), nobilimea romdnd din Bu,aovina
nu ob{inuse asemenea privilegii. Rezultatul ? l\{ulte familii b,oiereqti
cu rezonanld (BaJ.q, Ca'targiu, Donici, Necul'ce, Stundza etc.), care
aveau mari proprietali in Bucovina, s-au retras Ia Iagi.
ln schimb, viafa spirituald fd,cea progrese, in ciuda germ,ani-
zdrii qi a Bisericii ca'tolice, prin oele 72 pro,t'opopii : Cernduli,
Cene,mu$, C,ozmeni, Cimpulung, Hum'or, Nisiru, Putila, Ridduli,
Siret, Storojine!, Suic'eava qi Vi,c'ov. Preolii de
lard
pdstrau tradiliile
strdmoEeqti, slujeau in romdnd qi in aoeeaqi iimbd invdlau copiii.
Mai erau dascdli ambulanli, care
,adunau in. case partioulare pe
copiii cle mazili, rdze'qi mai instdrili, preoli etc. La Liceul clasic
din Cerndufi, cu limbd de pr'edare gerrnand (infiinlat in 1B0B),^reli-
gia pen'tru elevii ortodocqi s-a pre'dat totd,eauna in romAnd. Incep
sd se tipdreascd in romAneEte, in Bucovina, cdrfi pentru nevoile
Biseri,cii (Catehismut qi Ochtoihul Mic
-
1804), pentru cunogtin-
lete mirenilor
;
Calen'darul r.omAnesc, ingrijit de dascdl'r.rl Vasile
i
ltie Corf us, op, cit., p.2l: vezi amdnunte in lucrarea
Ion Nistor, Romd.nii si rutenii, in Bucouina, BucureEti, 1.915.
Nurnele copiil'or
1 Monoli Vasilouici
3 Constantin Simionouici
7 Vasile Nicul.aeuici
18 loctn lacobouici
23 Vasil.e Georgeuici
socotim c5 eele cinci exemple date de noi sint oonch.rdente.
Derci, in lo,c sd treacd in catalog Manoli, fiul lui Vasile, era treeut
elevul,,Manoli Vasil,ovici.( et'c.
Unii, iuindu-se dupd patronimul sirbesc
,,-vi'ci.(,
,air.r
denh'turrart
istoria si au sustinut ,pretinsa origine ucraineand a vechii c5rtu-
rdrimi din Bucovina. Incorpor,area adminisirativd a Bu,covinei la
Galilia, din 1786, a
,dezavantajat
elementul romdnesc. Motrdovenii
&4
t'intiia clirr Tereblecca, r1e li1gri Sirei (1811),
,,gazetele"
lui Teodor
Ra,coce din Carapcir-i pe Ceremi-rq (1820) qi altele.
Viala na[ionala din Bucovina pulsa pe domeniul- Cernau'ca' a1
Iui trud,oxiu,
'cavaler
de Hr-rrmuzachi. Casa era un a'devdrat m'odel
de via{d romdneascd. Aveau
Eapte
c'opii, care vor
juca
-un
rol impor-
tant in istoria RomAniei moderne. Solia sa, Et'ena Murgule{, ' sp'u-
nea :
,,Sd
grijim, iubite soluie, ca in amestecdtura aoea'sta de limbi,
copiii"noqt"ri sd rimind ceea ce sintem noi, a'di'cd
.romAni(('
Andrei
Mureqanu numea aceastd familie
,,Gr,a'chii
RomAniei'6'
Revolulia de i'a '1848, cuprinzin'd o mare pa1te. din Eur'opa, a
cuprins qi imperiul Habsburgi'c. De al'l,fel, Revoluli3
paqoptista a
cuprins intreaga arie geografica ]oc'r-rita
'de
romAni. Pregdtitii in c'on-
diiii asemindt6ar,e, deaflqurindu-se simul'tan irr cele trei
{ari
romdne,
,a avut un catacter unitai qi na{ionai.
Din punct de ve'dere
juridic, Principa'tele Rom.Ane se bu'curau
de o lar[! autonomie, insd protectoratul rusesc (instaur,at oficial
prin fruin,tul de la Adrianopoi, din 1829) j-ena tot *i.*YT in
plus,
ieritoriul dintre Prut
Ei
Niitru, clesprins Moldovei din 1812 qi de-
venit gubernie ruseasci, este supus rusificarii, in urma urcSrii
pe trofr a
larului
Ni'colae I (1825), ca.de altfel qi Mare1e Du'cat a'l
hinlandei $l
negatul Poloniei. hnperiul Otoman rdminea p9
Tai
,departe pu,terea suzerana care st5pinea elecliv incir din secolul al
Xv-lea, itreveche,a provincie r,omdneascd Dobrogea, un'd,e eiemen-
tul musulman turco-t5tar, delinind pozilii-cheie, st njeneau lupta
de emancipiar,e a valahi,lor. Totuqi, generalia de la 1B4B ii considera
pe r,om6nii rlin Dobrogea ca o rezervir de forfe in serviciul revo-
iuliei si al unitalii nalionaie. 1\r-r intimpliitol Proclamafia de la Islaz
se'gasea Ia Niculifei, iar pe o car.te de rugaciuni de la mindstirea
bbft ei,au notate' evenidentele inrtimpli'rte.ia- Iaqi in martie 1848,
qi p.i*'"trl satului Tuncoaia iqi exprima dorinla
-{e
,,a
vedea pe
i-qi'romanii uni!i(. Dupd cum se gtie, restul teri't'oriilor romAneqti-
b-rioo"i"u, Traniitvanii
qi Banatul
-
erau incluse Imperiului
Hunrnntgi",
qare stinjenea macheaveli'c lupta de ernancipare, folo-
sind in lcest scop qi nobitimea maghiard,
patri'ciatul german, qi
chiar pe sirbi, ruteni, slovaci.
inconjura{i de trei imperii c,onsei:vatoare,
ca1'e le stdpineau qi
te|ito|ii, ou..*'p" cine puteau conta 'romAnii,
ln exterior ?
Mi,ca C,onf,e,deralie trlve[iani e'r,a singura republicd din Europal,
d,aca exceptam cele patr-u oraqe libere gelmane (Hamburg, Bremen.
1J.
B. Durose11e, I"Europe de 181'5 n nos jours, Paris'
1964, p. 91.
F-'
l,r_rbecls,
Franl<furt/Mein), caci Republica Cracovia dispiruse in
1846
(inghilitd_ de Austria)
9i
-
dupd expresia Iui H.
era ca ,,o
oazd s securitdlii in mijlo,cul unei Europe
conflicte('1.
Pe Anglia burghezd nu se put,ea conta. Aceasta iqi avea bine
conturalte
obie,ctivele politicii externe, care aveau cia scop conser-
varea tr,aficului pe dr,umlrriie maritime, ce-i asigur;au m'aterii prime
inrdustriei,
hranl
-
cu pre'cddere grine qi carne
-
Ei
debuqee pentru
mdrfuriie
englezeqti. Muifumita cu rezuitatele Congresului de la
Viena, cduta sd menlind in Europa statu-quo-u1, iar tratatul econo-
,rni'c in'cheiat cu P'oanta (1BSB) si mai sies Convenfia de Ia Londra
(1841) demonstrau cd Marea Britanie doreqte cu incdpatinare sd
menlind integritatea Imperiului Otoman qi sI nu permiti, mari ales
R'usiei, sd se s'tabiieascd in Strimtori.
Cu exceplia Fi'anlei
Ei
a revolufionarilor polonezi stabi)ili in
rnulte
,centre
eur'opene, Prusi'a, Spania, Piemontul, Sue,dia etc. aveau
probleme in'terne
;i,
pra,ctic, nu aveau cum sd ajute cu elicacitate
pe romAni. Dar, sd deruldm evenimentele.
Izbucnirea lanlului de r'evolu{ii in anii 1848-1849 s afe,ctat,
in primul rin'd, intregul sistem de relalii internalionale din Europa
,monarhi'c5, instaura't in 1815 Ia Vien,a. E1e au izbucnit inca din
iranuanie 1848, in Sicilia qi 1a lVlilano, dar iau amploare dupi ce
valul. revolu{ionar va cup,rinde doua centre impor,tante ale Europei :
Parisul qi Viena. in Frahla este proclamatd republica
Ei
introdus
.votul universal. Revolu[fu se extind'e la Torino (5 martie), la R'oma
(14 rnan,tie)
;i
va rdbufni cu mai multi vigoare Ia Viena (13-
15 nartie), uncle liberalii inpun o constitulie, iar batrinul Mettci.-
nich (can'ceiar aI Imperiului din 1821), de frica miniei poporului, a
fugit, deghiz,at, din ofaE I
Cdderea lui Me,tternich d:i impuls popoare'l,or din m'onarhia habs-
burgicd sd se ridioe Ia luptd (romAni, maghiari, cro'a{i, cehi, sirbri,
slova,ci, polonezi, sl,oveni)
;
dar, toto'datd, accelereazd lupta italieni-
lcr pentru uni'tate, ca qi a germanilor din cadrul Confederafiei.
Paralel cu aspirafiile nafionale, tot ce-i retrograd, feu,dal, este abo-
Iit, r'evoiuliilor inscriind,u-se p,e o orbitd profund socialSz
L.a 20 m,ai 1848, fruntaqii romAni din Bucovina au convo,cat
o M,are Adunare Nalionald Ia Cernduti. A venit o mare multime
1H.
Hearder, Histoire
(1830-1880), Paris, 1973, p. 237.
- 2
E. Zdi,\ner, Histoire
Paris, 1965, p. 319.
de I'Europe. L'Europe, atL XIX sibcle
de I'Atttriche, des origines a nos
Hearder
mdcina'te de
46
din intraga
BucovinA
si au
Jost reprzenlate toate clasele sociale
congusa
de poetul Taras sevcnko care lindea re6taurarea unui
fri;;led
joainrar;
l;i,'ai,i.,r"r
,"p.r"J*,
'i
zi,,i,"ii] iiiiil'c;,I
srat
ucraineon de sine st:,taror. in care sa rie inclLrsd BucoviDr'
i"
-t
"'"-
p"
*t"iji";fi'dt**,' .
--
-*'
'*'-'
"
calitia,
Volinia, Rusia Subcarpatice, in
juml.
Kievului.
I spararea
Bucovinei de
caliria qi constituirea ei in
rara
d.,,co. u,,
ff#ffiTTltlYiliaT'31tlftrJl-thi? IT#"]?H*",H{
-
rodni
aubonome{ -
.
Incredinhta
tui ,qron Pr.lmnul
-
IoEt proJeEor 'Ia BIaj. De a6emenea,
3 Tns"ry""uu
naFonalite{ii
rornane
ii
crearBa de
$(\oli
nationale
I a l,ua( fiinla o
$coala
normala (,,preporandie") ronlaneasce, oare sd
?:
d:zrobirea
Franilor
-
prin desfiintsrea cldcii
ti a dijmei MEqeia46
invatAlori pnttu Bucovjna.
lU. desFjnderea
de Mituspolia ortodoxd de la Karloval.-
-La
4 octombrie 1848 ap;Fa Ia C,erneLrti gazeh romarEasce
*,ftl*]il'#il;l"if ;iltriHffin.murld
vreme,
"" ""*'r-
;f;.|flfiit,ft,
L}lF;!:f*:'{{;ff"T'T"ilr:ffi:'-ff;Td.g
Hg#fifPi,ffifttuT,;lr*;"*ffi"r;l*t:ti:tr;',.*$tr,r;;dl'ntr*i;#"t''$,'#,trffi
,"."D,g!y{.*=.
Ne.sserrode, in'"-.".raporr jnro{mil
ra ,, ,*"
ffS*,'il,fr,Jill"jlii,tf,i,X,iji,#fitlll"ffi{?"'1ff'u";[]rlfl:#
1l-l:_9Ijf"-.'Yp"^
ca m pknul rc\,olutionariior
rom6ni adunati
iuth.v,e{e
-
cere se pioclamau rewlulionare i dar,
jn
fond, emanau
T_oYTa1
$r,drn liucovina, se prconiz_a
crearea unui
gat
aaco_
convinqeri de oo,.
j.;re
polilica qi
"ociaLd.
T1?1: !T9,
rylol9o"r,
^lJucovina
{
Ba6arabia (deci, tosta Moldova),
io'manti au in<ercdr sa ,#,i tronr comun cu croatii (in acest
sa se une:urca cu
]ara
Romeneasrd
{i
cu Tra-nsilvania.
"
6"qp i-" aflal L Bureanu Ia zagreb), cu slovacii
si
in special cu
Ia 9 iurie 1848, un grup de bucovineni 6e adreseazd mirmooli- sirfit ai" Voi"voOi"a. tle alttel,'inca din mai 1B4B; riacuiatii Birbj
tului ryloldovei, Melelie, bucurcs de inldturarEa
regimului ab;f,lLr- din voieiodind
-
avind binecul'rntaRa
proaspdtului partrjarh
ti6t al lui Metternich.
,,Trei
rnilioa;e de romAni de sub Cor,oalra
Rajadid
-
se adie.a,u qi ei,-nu llumsi romeni[or din voievodina'
AuBtriei,
au inhat in rinrdul popoarclor
*mi. *i
"Lu"a.
-
ar"
qar
Si
celor din Principa'te. In a.64 sens
-au
elaboEt gi un mani_
Eurqpaui. rar bucovinenii
Ga-li"i," *t""""rr" ;ffi;T
"!""1
$l*g"
a fost tradus in romane$te
si
difuzat in citeva sute d
trdra caraoterului ei romarresc.
-Indeamra
p"
^iltl
firii"i
in"io,
*"ftffi{ul
rus Duharnet, aflat la Bucurcsti, raporteaze
peters-
vei, cel care
,,a
ridjcar putemicul glas arhepisropEi, impotriva
unei
u*diirii
"a
a lacul rcs4 de acst manifes!, cjre ire oa scop sa_i
tbanii cat rn ,Lra de astiizi este lera pildd
jn
Eumpa si
3dgcd ;tt|tl" p";i"bt a".'rtut'i, p"nr*
" "onr.uiuru
actiunile maghiare,
fricire
9i
in Moldova, ale cdFei lucrari, ale cir.ei rane sing&nae
cit gi ae; frince opozilia curlii dela Viena.
conl,r64eazi
a,fur de puternic cu iericirea noastrii
si
ale ciorlalte
Datoritd pozi{iei mahiarc (,,Uniune. ori Moarte l!), romanii au
staturi din Europad2. intrat in tralalive cu Viena. unde se insldura6e un guvern.l.iberal,
In r:indurle popuraliei rurne .rin
"f*111.
* conrurau doud
;iflj"t""H'T*1fi1"ffi:r]iti1#S"ffi?g$ni",ix"3ffjil.1Jtlt-
curente
lolitice:
uDul de Jacturd pansla!,istd,
care propoveduia
;ili:^ ftj impdrat a iscilit Eescriptul pri4 car6 romdnti si bucu-
unltatea nalionald
6 slavilor
-
su'b
ida
Rusiei
-,
Fprezentati o" i.*'a"-i*i. Ji."pturiie (document
iinut-sub
regim
,,se(retlr
de ge-
istoric'rl
rus N. Posrdin si zurbrycki qi, alla. nafioni-ucrri"*oa,.
;.""fr
*ffo
!iirl"fi;rtjti'!i$. "
premierd Ia Praga; in 1875,
1
Document reprodus in anexa cdrtii lui I; Nistor, Istoria Bisericii
din Bucorsina, p. 212.
2
lbidem, p. 213.
In Memoriui romAnilor adre'sat implratului (ia Olmu'tz, in 25
februarie 1849) se stipula ci
,,...nafiun'ea
romdnd
'din
Marele Prin-
cipat at Ardeaiuh-ri, din Banat, din pdrlile vecine ale Ung'ariei, din
4
-
Din Isto!"ie Bucovinei
-
cd. 291
4B 49
Bucouina (s'n.)
-
care es'te cea mai veche in,tre celelaite naliuni qi
cea mai nurner,oasd din
linutul lo,cuit de dinsa(l.
Romdnii cereau sa aiba_un
,,cap
nafi,onal intdrit de impdrdt,
ttn sfat (cu
'titlui
de. senat Roman),^ introducerea iimbii nali,onale
in toate lo,curile ce ating pe romani';i etc., docurnent,ui purtind s*m-
ndturile unor fruntaqi- ca .{ndrei
$aguna
(Arrdea}), ion Mocioni
(Fg"qU' const,antin
pomu!
(reprezeniini
rombnii ai# paiqile unga-
riei), Eudoxiu.Hormuzake (BuCovina)3.
.
Expedi{ia militara a_ Ungariei dL a ingloba Transilvania, a f'ost
opritd de bravul Avram Iancu qi rnolii sdi,"cu prelul a 82 000 familii
rdmase fArd
addp.ost, a,l distrugerii
'a
2b6 biJerici qi ui tou."rii in
lu,mea celor morfi a 80-40 000 de suflete...
Nicolae Bdlcescu qi ceilal[i r,om6ni ,arflali in emigrafie continud
Jupta revolufionard,
se organizeazd,in diferite capitale'gi'or"q"
"rrro-
pene, 1'4cind
prop.uslldd pentru cauza poporuiui ,o"-ar,., in f,a{a
Eu'opei.. Astfel, din Paris,- N. Bdtcescu ii schila rui Ion bhi,c,a, in
decemibrie
^1849,
planurile de acfiune penrru viitor :
,,Ghi,ca si
.
rdmind la consrtantin'opol, eu sd rdmin li
paris,
iar dac6 nu avem
Evident, polonezii, fiind rdsplndifi prin toatS Europa in urma
dispari{iei
staiului nali'onal (1795), dar mai
,ates
a
,,marii
emigrdri6(
(in urma inabuqirii revolufiei de cdtre trupele
lariste,
din 1830-
ie:t;,
erau utili romdnilor. T'oto'd'atd, sirbii, slova;cii qi croalii,
pentru a con'tracara qovinismul maghiar gi autocra[ia habsburgicri-
er,au
cel pufin Ia fel de nec,esari. De asernenea, state ca Piemontul
gi Prusia
-
care urmdreau idealuri nationrarle similare.
Dintre marile puteri, Fran{a era acee,a cane ne putes ajuta cel
rrlai mult
-
linind
con,t de originea comund l,atind, cit qi de faptul
,cd doreau sI cr,eeze un stat-tampon intr ecele trei imperii 1a gurile
Dundrii. Prin Franla, rom6.nii au cdpatat o des,chidere spre insti-
tufii
qi civilizalii o,ccidentale
-
ca dovadd, domn ales pe 5 ani
rdin toate straturile societd{ii --, era sinonim cu Republica burghezd.
Istoricul francez G,eorges Castellan are dreptafie cind afirmd cd eqe-
,cul Revoluli'ei romAne cle la 1B4B a d,emonitrat cd realizarea Unirri
Principatelor es,te subord,onald unei r'upturi intre Istranbul gi Peters-
burg, qi acest lucru s-a conturat in ciuda semnirii Convenliei de
'la
Balta Liman (1849)
Ei
a sta{i'ondrii trupelor de ocupa[ie ruso-
otorirani, pind Ia 1851.
Acelaqi Castellan consemneazd cd, in 1848, Kossuth qi ceilal{i
lid'eri maghiari au manifestat o totald desconsi'dera{ie fald de pro*
blemele ro,mAneqti, iar nobilirnea micd qi mijiocie ungard, in ciuda
declaraliilor romanti'ce de fra'ternitate, urmdre,a un sta,t unitar
propriu, in care sd fie inclusd
;i
Transilvania.
Categoric, li'derii romdni nu puteau
,accepta
aEa
,ceva,,
adicd
ner,etcunoagterea drepturilor lor na{ionalb, intr-un teritoriu in care
erau majoritaril !
Solulia ? A dat-o Eftimi'e Murgu : ,,Cea dintti grijd. sd. ud
fie,
Jrafilor,
erma. Armstd. ctt msi degt'abd. gi mai, pe urmd. grija
Europei. Nu glumi{i, ci ud i.narma[i !(2.
Sd revenim Ia Bucovina. Revolulia, deqi indbuqitd, Cons,titulia
datd de Habsburgi in mar'tie 1849, satisfdcea doleanlele romAnilor
bu.covineni, in sensul ca despdr{ea Bu,covina de Galilia, devenincl
,,[ard de Coroan5. eredi,tard (Kronland). ]ar noul. titlu, Duce al
Bu'covinei'f Herzog der Bukousina) a fost raliat aldturi de atte titturi
du,cal,e
Ei
regale in marea nornenclaturi a impdr,atilor Aus'triei.
l
Georges Casteilan, Histoire de la Routnanie, Paris, 1gB,{,
p. 32-38.
'
Bo,gdar-r-Duic5, Ettimie l,Iurgu, Scrisoore din
pesi,a,
8120 iulie 1848.
pe
crne*trtml'te, to,t e1
.v'q, ryerge
la Londra, ca si_qi facd felalii
(...) iar Bollia'c sd meangd in Bulgaria qi pe ma'lul Dunarii. ca sd fie
pe cine trimi'te, to,t el va
in comunica{ie cu
lara(a
,
ca sd fie
Ce concluzii se pot trage ?
Romanii trebuiau sd mizeze in prirnul rind numtsi pe ei inEiqi
Ei
si profite Ia rn-aximum de orice
,ionjunctura
externd. De a].ti
intre romdnii din toate pr'ovinciile s-ai produs o ulmitoare cone-
xiune
-
in'clusiv cu cei de la sud de bundre. in aces,t context
amintim de un mesaj aI lui Bdl,cescu ciatre Ghica..
,,... aveam hotd_
rirea, viind la Constrantin-opol, de a md ageza intre'cufo_vlahi, cdci
socot rde.neapdrat de a
{gvelopa
nafionalitatea intr-acest avanpost
arl ror.ii6nismu1ui"5, ,ori
in Doi:roge,a.
Int.o scrisoare a l,r.ri G. sion, experdiatd la 14 iulie 1B4B din
cernduti cdtre George Bariliu, se spune :
,oconstitu{ia valrahiei ne
aducea in deliruri de bucurie", clar evidemti'azd. qi conjunctura nefa-
voi'abil5 provocatd
de prezenla celor trei'imperii :
,Vai $i amar !
Singura nddejde ce o aveLm este la miqcdrile
^polonieius.
.7 Cererile romdnilor d.in Monarh;a Austro-[Jnoard,
Viena, 1g4g
(tipdritd in romdnegte, dar cu caracfere ciriiice), p. 1.
2
lbidem,, p. 2.
3'Ibid,em,
p. 4.
4
N. B6lces cu, Opere, vol. IV, Coresponden\Er, p.247.
5
N. B 51c e s c u, Scrieri olese, Editpra Minerva, Bucureqti, 19?3,
p.344.
6
Dacurnente 1848. Scresoore Cernduli, 14 iwlie tg4g.
50
51
F4F=--
tului
nalional romAn' Returnarea
lBbG,
o celor trei judefe din sudul
grad),
cie la trmperiul
!ari.st,..c5..5i
'cd,tre Principatul Moldovei, in
Basarabiei (Ismail, CahuL, Bol-
statste mari, in condi{iile unor
ionjuncturi,
pot return'a teritorii. Aga s-,a initimplat qi cu Oltenia,
in i7:9,
a,caparata de Habsburgi in 1718: De
'ce
se nu fi f'ost fravo-
fizati
qi bu'covinenii ?
De ai,tfei, evenimentele majore de istorie romAneascd au avut
rezonantd
qi in Bu'covina. Am omis sd menliondm, intr-un capitol
precerdent
9ir,
jn 1821, o serie de b'oieri moldoveni s=au refugiat in
bu,covin,a,
in imprejur5ri rameninld'loare pentru, ei. De frica deban-
dadei
create de trupele e'teriste, cit
Ei
a pdtrunderii trup:elor oto-
irnane, au luat drumul Buc'ovinei qi
alte categ,orii sociale. In aceiaqi
timp, comisarului districtual al Sucevei, deoarece Bu'c-ovina se com-
punea in cea mai mare parte din moldoveni, ii ena fricd si nu fie
contaminatd
provincia de duhul rdzvrdtirii. Pe aceleaqi co.nsider'ente,
epiicopul Bucovinei pretindea cierului din subordine sd presteze
jurdmint cd nu face pante din vreo societate se'cre't5l.
Un document program'atic ,a fost Memoriul fruntasil'or bu'co-
vineni, iscdlirt de reprezentanfii tuturor s,tirilor, na{ionalitdlilor si
confesiunilor, intitulat,,Chemrarea Bucovinei lla'emancipa{ie( qi
care cerea menfiinerea, respe,ctarea qi ,chiar ldrgirea autonomiei !5rii.
ln m,ar,tie 186J,, s,turden{ii romAni bucovin'eni aflali la studii in
Viena se a,clresau cona{ionralilor lor cu in,clemnu} l,a redeqteptare:l
natii;nalI. In apeiul iscdlit de Ioan Sbiera, AnLemio Eerariu si Leon
Popes'cu se spunea :
,,Noi
am avurt, o
lard
voinicd, cu moqii minu-
n'ate, acum o aflSm inundlatd de strdinism gi moqiile noas'tre strd-
rnoqeqti in miini striine. Noi am f'ost mai mult dec{t minoreni, mai
cd am putea zice cd am'fost chiar robi, cdci allii ne-au purtat
tr,eburile noastr-e, allii au dispus, dupd pla'cul 1or,
-
asupra avuliei
qi vielii noas,tre6(. Apelui se incheie chemind sd fie aleqi 30 dc
bdribati care sd vorbeascd gi s.i ingrijeascd de in'teresele romAniior:
bucovineni.
Nou,a Dietd a Bucovinei, intrunitd ia 5 aprilie 1861 ia Cernr:r-
u!i, qi in 'care romdnii constituiau mrajoritatea absolutd se va nlen-
line
cu mi,ci varialiuni pind la in'ceputul socolului aI XX-Iea.
Preq,eidintele Dietei va fi epis'copul romdn Eugenie Hacman, care
va fi confirm'a't qi in func{ia de cipi'tan al
lirii
(Landshauptmann).
1
Dan Berin clei, Reuolu[ia romdnd din 1821, BucureEti, 1991,
p. 15 : vezi
9i
T. Bdlan, ReJugia{i moirloueni in Bucorsina, Ia 1821 ;i
1B4B; BucureEti, 1929 ; N. Addniloaie, Gh. Duzinchevici, Noi mdrturii'
contemporane asupra nigcd.rii d"in 1821, in ,,Stuclii',
nr. XXIV/1971
53
eopirolui tV
DE [A CONSTITUTREA DUCATUTUT BUCOVINEI (18491,
piNA
tA DECLAhI$AREA PRIMU!.II RAZBOI MONDIAI
{19i4}
c NouL cadru administratiu
-
cu
'
itnplica$ii de ordin poLitic.
Viafa cultural"d.'. Du&Lismul, Austro-Ungar (1867
).
Bucouinu,
szb regimul noii Constitufii oustriece din d,ecembrie 7867
e Infiin[area Mitropoliei Ortddore a. Bucouinei
9i 'a
Dalma[iei
(1573) o
Inaugurarea[Jni,uersitd[ii Germane din Cernduli (1875)
e Pozifia romdniLor buco'uineni
fald.
de Unirea Principatelor
(1859), a serbd.rii CentenaruLui
'.\nexdrii
(1875)
;i
a Rd.zboiului
d.e Ind,ependen{d. (1577) o DemograJia Ducatul,ui' Progrese
;i
difzcuttdpi economice. Real.izdri in domeniile tnudldmintuLui
$i
culturii. Re g enerar e a u ielii Bis ericii sub nt itr o pol'itul' Sil,u e stru-
lWorqriu (1550-1"595)
,o
Viala pol'iticd. intiinlarea Partidul,ui
Nalional, Popular (N}A)
9i
a Partidu!'ui Na{ional Romdn (1905);
Reapari{ia ,,Gazetei
Bucouinei" (1"906)
a Actiuitatea deputalil'or
romdni in Parl,amentul de Lu Viena
s ,Contacte
9i
diuergenle cu
. rutenii,gi germanii d'in Bwcouinu.
C'onstitufia sLrstlirss[ din martie 1849 consa'cra Bu,covina ca
,,Dui-.it
de sine stdtdtor, subord,onat dire'ct Coroan'ei habsburgice,
avind gi o sternd proprie : cap de bour cu o stera intr'e coarne
-
o
imita{ie dupd s'tema Moldovei('. Steagul noului ducat era albastru-
roqu, nuianle aqezate orizontal. Ducatui avea in fruntea sa un gu-
vernator, numit de Viena
-
care, in rnajoritatea caz'urilor, a fost
neramt: B,ach, Henninger, Schmiick
E.a.
DeEi Imperiul Habsburgi'c
a f,ost condus in rnod abs,otutist intre anii 1849*1860, Bucovinra
qi-a pistnat aut'onomia, iar in 1861, noua Constitulie i-a mai a'cor-
,
dat o seri,e 'de dr'epturi.
Lup,ta romdnilor bu,covineni a f'os,t impulsionatd qi de faptul
cd prin unir,ea celor doud principate, in 1859, s-au pus bazele sta-
52
Puterea Jegislativd era incred-inlatd Dietei
fdrii
(Landtag), aleas.i
pe 4 ani. La constituirea Adunirii Legislative, m,embrii. Di.etei
alegeau un Comitet al
ldrii
(Landesausschuss), compus din 4
membri, cu un pr'egedinte. Comitetui
fdrii,
in frunte cu cdpitanul
{drii,
reprezenta pu'terea autonomd a Bucovinei. Guvernul central
de Ia Viena era reprezentat la CernS'uti de un guvernator, numit
qi preqedintele
{drii
(Lanidesprdsident).
Bucovina avea 456 920 de lo,cui'lori, conform r,ecensdmintuh-ii
din 1861, reprezentali pe nafionalita{i astfel : 202 655 romAni,
.l 70 9.ql ucraineni si B3 282 (f,ermani, pclonezi, evrei, ma,3hiari
,
armeni etc.). Cu to:ate cd r'omdnii erau majoritari, at{,t
,ca
populalie,
cit qi in Diet5, dezbaterile se
{ineau
in lirnba germanS.
Un rol pozitiv in sprijinire'a intereselor romAnegti l-a jucai
istoricul Eudoxiu Flurmr-rzaki, mulfi ani preqedinte al Di,etei qi
cdpitan al Bu,covinei.
in aceastd
perioa'd5, rorn6nii din Transilvania, Bucovina, Ba-
nat qi din Ungaria luptd sd se emancipeze de sub jurisdiclia mitro-
poliei (devenitd d,e fapt patriarhie, clin 1848) de 1a CarlovS!, intr*o
mitropolie de sine stltStoare. C'olaibcrarea.din,tre clericii qi mirenii
transilvdneni s-a sotdat cu infiintanea L{irtrropoliei or,to,doxe a Tran-
silvaniei in 1864, con'dusi
-de
marele patriot, cirturar qi om politic
Andrei
$aguna.
Bu,covin'enii nu s-au alipit acestei mitrop,olii, din
cauza vanitd{ii episcopului Eugenie Hacman. El a fdcut
j,ocul
curlii
de 1a Viena
;i
a rufenilor, luind fiin{d in i873 Mitropo}ia ortodoxi
a Eucovinei qi Dalmaliei.
RomAnii bu,covineni au dezaprobat numirea
,ca
mitropolit a lui
Ffacrnan, iar mirtropolitul Moldovei Calinic Miclescu iqi afirmi
dreptul s5u ab cmtieuo asupra diocezei bucovinene. Tocmai cind sc
preedtea sd plece de la Viena spre Cernduli, pentru a-qi lua in
primire scaunul mitropolitan, Eugenie Fa'cman a murit. Totuqi,
rdmdgilele sale pdminteqti au fost transportate la C'ernduli si in-
hrrmafe la biserica catedrald.
*
Dupd 1856 au loc muta{ii spectaculoase in Europa, modifi'cdri
in raportul de forfe, cu implica{ii in soarta intregii pl'a.nete. Rusla
{aristd
este infrintd in timpul rdzboiului Crimeii (1853-1856) qi
n-are voie sd
find
flota militari in Marea }Teagrd (1856), se pun
bazele statului nalionral romAn (1859), are loc unificarea Germaniei
prin constituirea celui de-al ll-iea Rei'ch (1871) qi dbsdvirqirea
statului italian (1870). ln afara
Europei se afirml tot mai pregn'ant
U.S.A. gi Japonia. T'oate a,cestea se vor percuta negativ asupra
Imperiului Hatrsburgic sau austriac, de care tinea Buc.ovina.
54
F,f:--
ImperiuJ,
Habsburgic, infrint pe cimpul de luptd in 1859, dar
mai
ales in 1866, cind trupele prusier'-e, sub comanda feldmaresa-
iului
Helmuth von Moltke, au pulverizat Ia Sadova (K6niggrdtz),
te cele ale lui von Rene'dek, a'cesta a fost nevoit sd renunle defi-
ili'tiv
se
joace un rol a'cLiv in Europa Centrald*.
Rdzboiul din 1866 a zdmncinat din temelii intregul ediii,ciu
haLrsburgic,
pierdere,a pozi{iilor delinute in cadrul fostei Confede-
ra{ii
germane, precum qi a posesiunilor din Italia reprezentind un
,.i i""putubil, care a dus din nou in prim-plan problema maghiardr.
Inrsuocesele
Austriei se datoresc, in rn:are mdsurS, faptului cd intre
1Bi5_-1848
m'onarhia haL,strurgicd s-'a' aflat din punct de vedere
nolitic inrtr-o totatd stagn,are, neavinid forla necesard de a ln'tre-
prinde relormele necesare. iar dupd 1848, politica de qermanizrre
ilrornov.r.ta
Cc rrrinistrul de interne Alexander von Bach a nemnl-
lumit
toate na{ionaliidlile, suLrminind ;i
rn-ai mult edificiul fragil
,41 Imperiului l{a,bsiburgic.
fn 1866, Aus'tria a fost'mai puternic lovitd decit in 1B4B-1849
intrurcit a,cum lupta na{ionalitdlilor subjugate luase un nou avint,
singura soiulie fiind ori transformarea statului intr-'o fe'denatie, ori
eonstituirea unui dualism, aiunginldu-se astfel la un compromis ct.r
elementul miaghiar ce delinea, dupd germani, cele mai importante
pozi{ii politico-e'conomice. Astfel, fdurirea unei natiuni unice si a
irnr-ri slal tinitar nafional
german (Gro-ssdeutschland) cu centrttl 1a
Vierla s-a ndruit, iar Transilvania, Cro,atia, Slavoni'a, Voievodina
gi Slovacia, timp de 51 de ani (1867-1918) s-au aflat sub stdpinirea
directd a Unqariei.
[n 1866, Beleredi, preqedintele Consiliului de Ministri, par]i-
zanul federalis,mului. este nevoit sd-qi dea d,emisia, locu1 fiind ce'dat
baronului Fendin,and von Beust, partizanul ajun"gerii Ia un com*
pr'omis cu ungurii. Lid,erii politici maghiari, Francisk Deak
.si
con*
tele Julius Andrassy, ultimul reintors dupfi exilul s5u de la Parjs,
a,u gdsit in persoana impdrdtesei Elisabeta, un arrocat fervent in
sprijinul unui compromis politic intre Viena qi Budapesta. Unul
*
Vezi, pentru amdnunte : Jacques Droz, L'Europe, Centrale, Paris,
1960 ; Hans Ko]nn, The Habsburgt Empire. 1804-1918, Princeton
--
New Jersey, 1961 ; Louis Eisenmann, Le compromis austro-honqrois,
Paris, 1904 ; K G. Hugelmann, Das Nationalitdtenrecht des alten 6ster-
reichs, Wjen
-
Leipzig, 1934 ; A. lr/'ay, The Habsburg MonarcltE, 1867*
'1914.
Cambridge, 1960.
I
Erich 26llner, Histoire de
jours,
Paris, 1966, p. 396.
des origines it nos
55
Y-
dintre istoricii austrie,ci cei mai r,emarcabili, Eri'ch Ziillner ara'ti
rispicat cd d,ualismul au'stro-ungar a insemnat o inrdutd{ire con-
siderabil5 a nationralitd{il'or din cadr,ul sta,tulr-ri maghiarr.
In ori'ce caz, pe baza in!,elegerilor intervenite, Imperiui bice-
f'al a fost organizat in doud pdrli : Cisleitania (Austria, cu capitata
la Vien,a) gi Transl,eitania (Ungaria, cu capitala l'a B'tldapesta),
Frian'cis,c Iosif I incoronindu-s,e qi ca rege aI Ungariei. In afari de
problemele milita:e, fin'anciare qi de p.oliti:d externi, pentru care
s-au cre,at ministere comune, Ungaria a devenit stat indepenrdent.
cu propriul s5u guvern si prsv]piment. in decembrie 1867, Imperiul
dualist a aid'optat o n'oui Constitufie, iarr Ungaria, in problema n'a-
{i'onral6,
a a'doptat o lege in ptus (6 de'cembrie 1868) care procl'a'ma
existenla unei singure na{iuni polirti,c'e, limba maghiard fi'gur"ind ca
Pe
plan economi,c, industri'a austriacd gdsea in Bu'covina o bu-
-;
oirat! de desfacere ;
de aceea s-au construit n,oi qosele
Ei
prim'a
'^iJ
t"iuta in
peri'oada 1866-1869, pe traseul Nepolo'car-rli
-
Cer-
"?rU
-
Ilcanf ;
in 1889, calea ferata Dorneqti
-
Rd'dauii, care in
iggi
u fost prelungit5 pe valea S.ucevei, pind Ia Seletin, cu o
niiur"ati.
la-Putna. Releraua de cdi
-ferate,
Eosele
si p'odrrri peste
ii"tilu
'Su,ceava,
Ceremuq, Prut, Moidova, Bistrifa atl facilitart' dez-
urttur""
comerlului
qi a indu,striei f orestiere, singura investilie
clc rlari
proporlii in Bucovinal.
Din'Bucovina v"ne,u.r in R,omdnia mai ales produse man'uf a,c-
turiere
ca mobil5, vase de lemn, trSsuri, sdnii ,
in schimbul po-
,.t-u"t.ti
qi griului. in R,omAnia veneau qi sezonieri din- Bucovina.
e.if"t, Ion Diocan iqi aminteqte ci in 1865 a adus 250 de lucrdtori
p,,nt.,r strinsul r,ecolteii. in :;chirnb,
_luau
drumul Vienei vite mari,
porci, giqte ingriqate, brinzetr-tri. qi lemn de constructii' La tirguri
'*i
iurrrt'utouce se intilneiau romdni din Mo1'dova, Basarabia, Tran-
'liivu.,iu,
dar gi muili siriini. Meqtequgarii, c'a .gi
ldranii,
iqi desfd-
c.au
pro.luu"ie, mai ales cele alimentare (brinzd,
_cas,,caval,
j,am-
Oortr"l
qunci. pasiri. oui etc.), care erau deosebit d'e ieftine'
La'inceputLrl secolului al XX-lea se infiinleazd fa'brici de za*
hdr ia Jn'cica gi Lujeni
pe Prut, gi Zviniace pe Nistru, fa;brici de
-frJi"
f" Cernduli, S:'ceava, Rd4iuli, Siret, Solcl,- o
.Pa.re
fabri'c5
de sticld Ia Putna, mori sistemati,ce la cernduli, VSqcduli, D'orneqti
ier.eblecea pe Siret etc. De asemene,a, o fabri'ca de ciment Ia Stra-
ia,
e"pfo"tiri de sare Ia Cacirca, cariere de var la Crasna qi Pojo-
i.liu, a" mangan 1,a Iacc,beni ;
mui{i se ocup,au cu plutdritul qi
cdrduqia.
Sub conclucerea
preofilor
5i
inv6{dtorilor, ia fiint'b. miqcarea
cooperatistA, apar, o serie de bdnci' populare, ca s5-i sprijine qi sd-i
iurun*qi pe'fiiani cle cdmd,tarii strdini, care implnziserd Bucovina
gi percepeau camitd de la 150/o pind la 70070
Tn acest context, o parte din romAni, c:a de altfel li
ruteni'
prefera sd ia drumul Am.erlcii, s,tabilindu-se cu precEd.ere in u.s.A.
qi Canada, in timp ce strdinii, mai ales din Ga'Iilia, invadeazd
io"u*ta perld a Carpa'{ilor. Statisti,cile austriece
indi'cd cu precizie
matematicd schimbaritb demografice ce survin, din pd,ca'te, in rle'
favo,area romdnil,or- Daca in
-ig69
r'omenii erau majorltari in Bu-
"o,rinu,-in
1BB0 u,cra,in'enii apar pe primul
-toc
(239 690, fat'6 de
190 005 romanil. n""a pop"dfiile u'eiainean5,
germanS, evreiascS
unra llmba olrctala
Amintim cd irnpoiriva aiipirii Transilvaniei La Ungaria, frun-
taEii politi'ci ai romdnilor din Transilvania, in urma Conferinlei de
I'a BIai (3/15 mai 1868), a;r: adoptat un act de protest, cunosicut sub
numele de
,,Pronunciamentul
de la Blaj'(, unde se arati cd romA-
nii rdmin credin,ci'oqi principiilor qi reven'di'c5rilor formulate in
cadrul Marii Adundri Nalionale de la Blaj (mai 1B4B), soli'citin*
du-se totodatS. autonomia Tr,ansilvanlei pe bazii Diplomei leopoldine
gi a Pragmaticei san'c{ir-rni, pr"ecum qi re'cunoaqterea legil,or votate
de Dieta de la Sibiu in anii 1863--1864. Ca rdspq-rns la campania
lansatd de autoritdfile de La Budape'sta, de ma,ghiarizare forlatd,
rornAnii iqi inte{es'c ac{iunile, privin,cl lupta pentru lib,ertate qi
unitate nafional5, bur,qh,ezia a'cestora organizindu-qi propriile sale
Partide P'oliti'ce
(din 1869).
Pra,cti,c, noua stare cie lu'cruri nu afecta Bucovina, care era
in,clusd in Cisleitania, adicd teritoriitor ce reveneau dir:ect Vienei.
Noua- Constitu{ie a Austriei, pnomrulgatd in clecembrie 1867, pdstra
autonomia Bucovinei
$1,
in plus, sep'ara piiterea
iuidec'iitoreasci
cle eea adr:ninis'trativ52. Insd introducerea drlali:trltiLui s-a percutat
negis{iy a,supra relaliilor dintre Bu':ovina qi provinciile m,ajoritare
r,omdneqti
-
Transiivania qi Banatul
-,
aflate a'cuma in Trans-
treitania, supuse unui proces de ma,ghiarizare accentuat.
Recensdmintul din 1869 indiea in Bu'crovina o popula{ie de
511 964 suflete, repartizate astfel, pe etnii : 207 000 romAni, 1BO 000
ucraineni, 118 000 alte nalionalirtSli (germani, polonezi, evrei, ma-
ghiari, armeni etc.).
I
Erich zdllner, op. cit.; p. 398.
2
lbidern.
1
I. N i s t o r, Istoria BucoDineL, Bucureqti, 1991,
21on
Ionescu de la Br'ad' Aglricultuta
delul Dorolroi, Bu,cure$ti, 1866' p. 192.
p. 306.
romd.nd' d,in
Popula!ia
Ilucovinei
l{elnrani, noloni,
I rnaqhriu'r,
I arnrcni ctc.
cresc, numdrul romAnilor in intelvah-rl, 1869
-1880,
cleci in i1 ani,
scade cu 17 000. Dar,
-
ne ,atrag,e
atenfia I. Nistor qi atli specia-
ligti romAni in istoria Bu,c,ovinei
-
statisticile indicd de fapt vor-
bitorii de limba respe'ctivd, in sensul ca muil;i romAni incep sA sc
asimileze, 3'doptind germana qi ucraineana.
In 1910, populafia totald a Bucovinei era cie 794942, dintrc
care : 305 101 u'craineni, 273 254 romAni, 216 474 alte na{iona1it5.!i.
Pentru a il'ustra mai bine, dam taLrl,oul demografi.c de la detrun-
chier,ea Bucovinei din Moldova, pinir la ultimul recensdrhint aus*
triac din 19101.
UF--
la
I. Nistor, in tr"774 sint ciati 4 000 stlaini, {6rir ruteni (1 Mora'riu
B 000), in 1910 la total strdini l{istor are 216 474 (Morariu cu 100
'
ip
plus). in edilia I. liiistor 1991, nu apare tabe ul cu anul 18?5.
Statisticile fiind foarte edi{icatoare, si prezentim si tabe}ui
1ui L irl. J'oronliut, t:u prirrire la nequstcrii dln ilucovilra. in anui
7972,
pe ora;e qi districie, unde aceqli'a sint impdriifi in romAni,
evrei
qi a te nalionalitS{i. Cititorul iqi dir seama cd elementul evre-
ies'c
predomini in toa'te districtele Bucovinei, re'cunosctr.li a fi cu
aptitudini
exceplionale in acest 'domeniu. Dar aceastd populaf ie
-
vbrsat5 in materie de comer!, este qi foarte mun'citoare, perseve-
rentd Ei
ocupd, de asemenea, detaqat prirnul loc ca meseriaqi :
ceasorni'cari, curelari, dulgheri, croit'ori, cizmari etc.
Nit[i{:-crr(}{t[{ EIN I!{.{iox'Ii\*.l" lN 1.{tl3
1,77.1
1779
1E00
1 848
I 851
1861
1809
1 880
1890
I $00
1910
116
gil0
1ii5 4t) I
r 92 830
:);18 5:,t6
456 920
51 1 901
568 453
642 49i;
730 195
794 912
52 73tJ
87 611
$1 823
1 50 000
209 203
18,1 718
20ll S5a
207 000
1 90 005
120.q 301
229 018
273 25,1
'1
5 f)(){)
,it I I I
48 131
1{)3 307
1 12 6it:1
1 70 983
18{1
(}0{)
239 tiStl
26r] 367
297 798
305 101
.,tr
000
8 000
12 000
48 481
5? 381
51 13{l
83 282
118 364
138 758
165 827
203 379
218 47 4
Ii:icliuii
Sii cl.
Sti-oj ittct
Succavil
\rl'1'li:ar u
i
;
\iiinita
Zastr.r'n:r
'11,i;
1 010
537
6i0
lr.1 I
1 082
'c7 7t
2 9$5
92ti
?.) I
55;
|')a)
718
718
644
288
1 158
stliitri
l{l 3
67
65
/(\
t24
i07
iit
76
162
7:
,++
08
Doctorul Aurel Morariu2, pentru a populariz
a calJza provinciei
sale, care d,e un an era angrena,td in primul rdzb,oi mondial, dd
statistica pe care o are
$i
Ion Nistor, numai
,cd
evreii sint men-
lionafi
defalcat de ceilalli strdini. D,atele coincid, cu mici ex,ceptii :
A-i:elaqi r.LitoJ' ne rJA qi u:r tabel cu tiieserrialidin
Bucovioil' cr'
fun,clionau in anul 19i2 (v.p.urm.)
Austriecii au intocmit'statistici"qi
pe confesiuni in cele 20 de
judele atre Eucovinei,: 1. Cerndu{i (urban;; 2' Boian;-3' Cerniuti
itrrutl ;
4. Sadagura; 5. Co{mani;'-6. Zastavna; 7' VdEcduti;
B
Vtj;i6'; 9. StirnEs;ti ;
'10.
G.rra
pu6itei
;
11. Stor'ojiryt: 12' Siret ;
fS. naAauqi ;
14. Seletin ;
15. 5'o1ca ;
16. Suceava ; 17' Gura Humo-
mlui; 18.' Stulpicani; lg Cimpuiung; 20' Vatr'a
Pgll'"i
Astfel'
j*a"i"r
Cernduli (urban), la un iotal
"poput'alie
*- 9j:28
de lo'cui-
iori,'tre primul loc. conieslonal" sint isiaelilii
(28673)' urmali cle
I --O
i 848
1875
1 890
1 900
1 910
1 10 925
5.13 915
642 195
730 195
791 929
B7 811
209 293
221 726
208 301
229 018
273 254
2t 114
108 907
202 700
268 367
297 798
305 101
E 000
i,.9 381
119 ,189
1.65 827
J\JJ J /
"1
2!.G 574
i)..4 t)
11 530
5i 617
100 353
102 919
Populafia
Ilucovinei
rut en l
na!ionaliLili
CIrrC
I
Dupd I. N i s t o r, op. cit., p. 312.
Aurel Morariru, Bucouina, 1774--1914, Rucuregti, i915, p.49.
1J.
E. Toron{iu, Romdnii si clasa cle "nijtoc din Bucouina'
Ce:niuti. 1912,
P.
1G.
5B
w-
mareau
germanizalca populafiei. In satelc mixte romano-ucrainenr-
era lavorizat c'Iemr:ntul uc|ainean. Pe par-curs volrl explica gi cie ce.
D,afr
ca idee, Bucovina era smulsd Molrdovei, iar prin favorizarea
elementuLui rutean sau ucrainean se str:pa penetiafia
Imperiului
{arist,
adicA rus.
Invdldmintu] se'cun'dar se predia intr-,o serie de
ji,cee
din Cer-
ndufi, Su,ceava, Rdrdduli, cu lirnba de predare germana.
Religia or_
todoxa
qi limba romAnd inilial s-au predat fa'cultativ qi
"numai
pentru elevii ortodocqi romd.ni.
Dar obie'ctivita,tea trebuie sa predomine, precizinrd cA qcolile
care funcfionau in Bucorrina, indiferent dar'd erau de stat sau par-
ticulare, era,u a'ccesibile tuturor elevilor, fdra deosebire de origine
etnicd, sociala sau,confesionald.
In toarnn'a anului 1875, prin de,cret imp,erial, a luat fiinfd
Universita'tea din Cerndufi. inifial ,a fun'c{iona,t c'i.r trei facultali :
Teologie gre,co-orientaila (deci pentru ortodocEi), Drept gi de Fiio-
sofie. Meninea noii Universita{i era sd constituie un puternic cen-
tru culturai gi
Etiin{ific 5Jerm,an,
ca avanpost in rasdii't gi care sd
contracareze universitdfile din Cra,covia (1870)
Ei
Lwow (1871),
un'de se preda in polonA,
Ei
cea din CIui (1872), cu limba de pre.-
dare maghia,rd.
Un ziar vienez,
,,Neue
Freie Presse6(, fd'cea remarca ci
,,me-
nirea Universitdfii din Cernaufi este de a desavirgi germanizarea
Bucovinei gi Ce a
Basarabiei(t.
raze civiiizatoa,re asupra Moldovei
Ei
In domeniul invifdminlului, reamintim ca in perioada 1816-
1850,
Ecolile
primare din Bucovina au fost subor,,donate Consisto-
riului roman,o-catolic din Lemberg. A fost defavoriza,t, elementul
ortodox romdnesc, cici din 18 qcoij infiinlate B erau pentru copiii
catoli,ci. in urma intervenliei hotdrite cdtre Vien,a, prin rnemoiit_rl
inaintat Ia 7 septembrie 1848, autoritatea ira'bs,burgicd dispune ca
din 1850 g,colile respective sd fie suibor,donra'le C,onsistoriu,lrui orto-
dox din Cerndr"rfi" Are lo,c un impuls, viitorul mitropolirt Silve,-stru
pubiicd 14 m,anuale romdneqti. Ca bilan{, in 1865 funclionau in
Bucovina 133 gcoli prim'are, dintre care 10B mixte, 12 nemfeEti, 13
i'Lit-u':ne, da.r nir,i i;na crrrat romAneascS?.
In 1869 s intrat in vig,oare o noua lege a invdlS,nrintuini pen-
tru l;5rile de corcand ale Austriei. Legea preved,ea obligaitivitate:
invd{Smintului primar pentru copiii intr,e 7-13 ani, dar scotea
$coala
de sub contr'olui Bisericii qi o supunea
,controlului
Statului.
Cardrele de condu'cere din qcoli er'au in majoritate.germani qi ur-
1
lbidenl, p. 17.
2
VasiIe Grebnic, Cultura romdneascd in Bucouina, Cer-
nduti, 1913, p. 27-24. (,,Asgdzi
-
aratd Grebnic,
,aclicd
in 1913 -- din
totalul de 531
Eeoli
primare, ntrmai in 179 se predd in romdnegte"
-
p 24).
IIEStrRIA$II DtN BtICO\rIn*A I 912)r
1
2
4
5
6
7
B
$
10
11
Cerni uti
Cin-Lpuiung
Colrnan
Ilir diu! i
Siret
Stot'oj iu c I
Srrceava
Yascitutl
Vijni[a
ZasLavna
roi.
747
88
139
-- I tl.)
'l t?
165
I n-,
'2 t'?
.)Q;
'lo r
89
535
t!r
I alt)
'2i 0
o1
241"
2,-0
201
77'.2
()il
.)oa
181
.i l)Jl
1 1')
508
1 060
G05
535
6S2
15ir
j
)')
3 49 I 9:r22
rornano-catoiici (23 474) si apoi
de ort'odocgi ai Bucovinei, de
l0? !il9 is;raelifi, de,ci pc locul
dc ortodocsi (20 615).
547 603 (romAni qi
:r1 doilea, uri:ita.!i
La cifra to+"al:i
ucr,aineni avem
cie romano-cato-
incir din se.olul al XVIiI-lea, un cronicar roman fdcea remar"*
c_a, cind tlabsburgii ocupaserd Oitenia, cd
,,neamful se idlea qi
Dundr,e,a hoiar voih'a. in timpul rdzboiului Crimeii' (din i8b4) in_
trasera cu trupe de ocupafie in Principateie Romdne, cu avizul
celorlal,te, mari puteri qi numai protestul energi,c ,aI Europei i-;r
scos in 1857. Darci nu rerusiserA pe cale militar[f acum inrc,errcau pe
cale e'conomi,cd qi cul,turaid. Drar in special Rusia qi Fran{a eriu
atente la miqcdrile Vienei. Dacd Rusia urmdrea sd-gi extindd ho-
tarele pin6'1a Dundre, Fra,nfa urmdrea un stat-tampon intre cele
dou5 imperii, la sora miai micd de origine iatind de la gurile Du*
ndrii mu1{umindu-se cu pozifii ."".ro-fr"
Ei
politice.
Desigur, deschirderea Univer,sitdfii bucovinene a avut un pu-
ternic r.ol pozitiv qi asupra romAnilor, chiar dacd cursurile se pre-
dau in germa,nd. Unii tineri nu mai luau drumul Vienei, ori a1
altor universltdfi europene, ci rdminerau acasd, in Bucovina natald.
ln plus, au inceput sd vind sd studieze tineri din Mold.ova, Basa-
rabia, din Vechiul Regat. La Faoultatea de Teologie veneau ca
stu'denfi
tineri din cele trei rnitropolii ortodoxe
-
a Bucovinei si
60
6l
,ii,rii
I)alma{iei, a 'Iransilvaniei qi a carlovAlniui, ca
li larile
vecine
oltod,oxe :' RomAnia, seribia, Bulgaria, Rusia. Nu,marul studenlilor
in primul an de funcli,onare a1 UniversitSlii din c'ernduli era de
ZOe, aitr care : 53 romAni, 51 evrei, 41 ruteni, 31 germani, 28 po-
tronezi, 4 cehi. Dinrtre cei 53 de romdni, 34 studiau-. te'ologia, 11
dreptul qi B filosofia. Fun,clion:r o oatedrd de Istoria limbii qi lite-
raturii romane, la Fac,ultatea de Filosofie, al cSrei titular era Ioan
Gh. sbiera qi se predau unele cursuri qi in romand,
-Ia
Teologi'e.
RomAnii bu,covineni incep sa faca opozilie politlcii de dezna-
{ionalizare
a guvernului
,cenlral
dt la Vien'a. Una din acliuni a
ios,t manifestaJia stu'den{eas'cd cle Ia Putn'a din 1871, din aI cdrei
.o".ri,t"t de iniiirativd a i5cut parte
;i
l'4ihai Eminescu, legat atit
de mult de aceasta
p|ovincie
;
a fost boicotatd ser]:area centena-
,,.ri,.ri u.ru"5rii (1875) qi comemorali cu pietate 100 at'ri de la deca-
pil;r"u domnitorul*i Gtigot" Ghica (7_517), care s-a opus cu indir-
jire
sces'tui
furt teritorial de care era frustaii Moldova'
"
Lu
putn,a,
in 1871, printre personaliti{i au participat: Mihail
Kogdlnic'eranu, Vasile AlecsanLclri, viitorul mare is'tori'c A'D'Xeno-
pof care a evocat figura lui
$tefan
cel Mai"e, ca simbol al romd-
iit,]. Ae pretutindenil iar Ciprian Porumbescu a pus mina pe vi-
oard qi, dupd spusele sa'le,
,,...
a cintat in-tregii-Da'cii('
--
t"lf"gitrrrd
",
boicot'aiea Centenarului Unirii Bucovinei (1875)
se cuvine sd zdib,ovlm putin.
Marele nostru om potitic h,Iihail, Kogdl.niceunu.,. care, dupa sp-u-
sele lui N. I,orga, iqi leagd numele de trei evenimente majore din
istoria moderni a homaniei : 1848, 1859 qi 7877, in 1875 puiblica
broqura Rdpirea Bucauinei (Bucureqti, 1875), aazat6.
pe do'cumente
u"t""ti." din arhivele austrie'ce, unde dem'asca f5rd drept de apel
pe cei care se pregSte'au s;i sarbatoreascS centenarul acestui act
poli,tic imoral. Slitut este a,tit de incisiv, demascator, incit ne per-
mitem sd ddrn un lung citat :
,,Sihrt
mai mul,te iuni de cind printarui de Cier'.u!i, prin o pro-
clamilie in rtre,i lil-nbi, a invilat populei;iile dc pedle Mc,tdo-va a serba
-
ptin ri'dicarea u,nui rnohument in Capi|n]a !5rii
-
j'Litriieu'l cen-
t,enir al an'exirrii B'ucovinc-'i cI,trc Impci'itr'tl A'ristriEi'
A6easttl serbare est'e a se l:rce in zina c1.c 25 iiipr:il (7 mai; 1875,
actucd,to,are arlin,te a zilei c1e 25 aprill7 l"nal 1775,
grfncl.' prin o con-
venlie cumparata, Turcia recunoscll faptr,rl
-irrdeplinit .
al f ur'5rii a
trei,'tinuturi alc L{oiclovei, p,sre6lilte itpoi d;e
_Dr:cit'tt-tl
l}.r'covina !
O,pera rdpirii qi a corr-r'pt|ei, pro'claurafi'a domnu'lu,i primar: rie Cernt"i-
uli ii pla-ce a o numi : impr' unarea Bucov'inei cu Austria'
Primarul clc Iaqi, in aplauzel,e RcimS,niei intrrcgi, a hoiti'rit c,a in
licee,asi zi cie 25 april/7nrai 1875 si se serl:cze in vechca Cilpitala
62
}tn--
a iiltoldovei
o panairidi r:ciigioa,sa si tot acclo si sc riclce Lur rlionrr-
ilent
funerar sp1"e eierna amint,ire a lui Grig,sls Ghi,ca Vocvoci,
bare,
,ca
n|-l
Ei
ca Rcm6n, s-a .l'osf inipo'triv'itt clin tcatr purtcyil,e
sra e de 1a dezlipire':r
'de
la s,inu1 rnunt,ei-paiirie a Cul,cii Bu:cc.,rinc, gi
c.arre
,cu
siqgele sau ar platit rornAncas'ca re!,risile,nia I
,
iNe
llropunem a ex,aminra a.ici care din aces,te doua strbdri isi
pio'llte gasi justificalia
s,a, cl,inainica is'toriei nerpirtin,itoarc, clirr,ai,n-
tea rr-torrairei puibiice, dinaint,ea const:infc,i uirlane.
"
Meqtequgurile odioase prin care Austria a izbutit a pune mina
pe Lell r.-iari fninoa,sd parte a Moldovci, Climpulungul, vechea repu-
blica
roml,na, t-u Suce:.va, Capitarla D,ormnildr croi, cr,r cele na,i re-
nrumite
Ei
nrai bogatc rniririrsitiri, ca Putna, pui:rtiiiloarea o,aselclr lui
$tefan_
c:I Mare qi a dinasliei Dragoqizitror
-
ac,estLe meqte;uguri,
car,e din'ain,tea
'etern'ei
jusirilii niciordalta nu-gi pori doib,incli pie,s-rip-
!l:,
nu er,au pirri ac.um cuno;cute d':citt prin traliifiile m,cgtenite cle
lia bdltrrinii
!5rii
Motdovei, maritori oculari ai spclialiunii.
Aren'enea nr-r'rai inima poporului roman
--
ca.rie niciodata nu uita
binele ficut
*-
a fost singr,ira arhivi ce nc-a pds'trat in trd,siitqlr.i
mari lupta perseverentd a lui Grigore Ghica Voevod qi a boierilor
Mold,ovei plntru a nu se s1iqia rlogi,a silrS:-rosea,sb5
O nrorccittd indiscrefie nc punre as,tdzi in pozific de a dovecli
- prin insegi acteie ciirdomartlrce a1e aceleiaqi puteri care a conice,puit,
s r-irzit si ii sirrir;sit spolialia,
-
de a dovedi zicem, ca glasul po-
poruiui rori-iAn este glasui adevlrului, giasul lui Dumnezeu, atit in
privinla fluririi l3uco-,.zinei, cit
E_i
in privinla uciderii lui Grigore
Ghric;r \roevo'ci, viciirnii a rdzbunaiii Austri,ei.
Avem sub o,chi insdEi boresp,o,ncien{a au'tentici urrnraitd intre
prinrcipete
d,e I(aunitz, Cr.encelarul imperial al Mari:i Tereza, qi initre
baronul de Thugut, Internunciul ,austriac din Constantinopole, qi
acesta de ia anii 1771 gi pina 1a 1777, in intervah,rl caroira s-a siivir-
fit furare'a Buco,vinei gi dr,amn singe,ro'arsa din Beilicull tlirn la;i.
. .
Origi,nai,ele a,ces,tor preti,oers,e srg'lrg 5c afl5 in Viena,
ryi
,anurme in
Arhiva secre'tir a Iniperiului. Ele s,int scrise, cele mai' mr-rlrte, in
.limba
germanir
,
,rr"iu, in rnirc numir, gi sinl redija.te in limbile
ittallianti
san f r;iricezAr(.
Dilpa r:c sinL date documentele in e:ttenso,
ceanu
coircluzioneazi :
_.
,,Rercunoalsterea acl,stui fapt o,d,ios a fost cunrp;iratd, a {ost
zulta,tuil
corurptiei intinse
llc
ce:t mai m,are s.car,i.
I
Conacul sau casa de gardd a turcilor din
fost rrcis.
in care Ghica a
WtF -
RuEi, turci, greici, tro{i s-au. v'in'dut pe bani
ti -pt
ocl;oare, de la
feldmar'eqatul Ir"ICrii Ecaterine, de la Rieis-ele'n'Ci* aI Portii oilotnane'
pinb la dlnago,n1anul Porlii, Clotstachi Mcruzi,
pina la
-gpe'cu'l
I,ac'o-
vachi lllzo, i'edemnul socru
$i
ca'pruchehaie"" aJ domnuiui Moldio"'iei'
In lunga listA cle corupfi, pe care Th'ugut o impdq{eqte fdrd
rusirn,e can'ielarultti Mariei Tere'za, un slngur n!Te.
-romdlelsc
rru se
gd,serEte. in mijlorcul corup(iei gene'rale, num,ai I\rt,oldova legalS, nu-
;iai'Cirigor." Gj.i.u Voevod si cu boierii Divanului sdu s-au linut
n r c'o'rup{i .
C;in,d virlutea strd,mrorsilo'r nogtri va retinvira i'nlt're noi, ni va
re'verii qi dulrcea i3u'croivina' Cdci minciuna' corulp{ira
Ei
rdpirea nici-
odaii nu pot co,nsti'Lui un drcplt ; caci cituzcle ccle ntai dr'ep'Le, in"
to'cn-r'ai ca
,si
drepta{e,a lu.i Ditmnez,neu, nu pier nirci,ord'at5t(1.
Il,crnAnii bu'covin,eni au salutat
pr,ojclaimarea indepenrdenlei
Ron.rAniei, de 1a 10 mai 1877, au participa'u ca voLuntari }a rSzboi,
iar prima jer,'lfi cdzuta 1,a Cial'afat a fos,f chiar unu] dln acestti tineri
entuziaEti, C'o'ns'tanrtri.'n Prorp'e'srcu. Au'tcriti{ile aust,l^iac3, a'lartna'te, au
dizolvat bo,cier['atea cr-rltura]5 ,,,Arbnloasa(',
l-au arestari pe Ciiprian
Poruilbes'cu, iar urn rapcr,t erl accsto,r'a, din decem,brie 1877, -sem-
Irala :
,,,..in
judelul S't,oroji'nef sp'u'n pe taln cd s--aq inteles cll
preolii qi bo-erii ro,mani, .u ia inutga Bu.,'ovina de 1a Austria(6?.
Ilecunoa,glerea inde,p,en,d.en{ei RlollAniei de cdtre ar,eop;ag.u'l euio-
pe'an inrtrupi,l 1a Be,rlin irn v'ara anului 1878 si revenirea,stravechii
prc-rvincii l)obpoge,:r la p,a,t,ria mallti, cu o letrg! ic'qire }a l\{sr'ea Ne,a-
grA, a r-rmplu,t cie speran![ irri,rrii]'e'fralil'or din iluc'ovina' T'o'lte aces-
t"r, ,,, reflecta in activitil.Ltea societd{ii poii'tice
,,concordia(
infiin-
!a,talaCernauliin1BB5,inp'eriodicul,'Rrr:visfapoliit'ica6{,ceilperetr
i,a Suceava clin 1BBti,, devenit6 din 1E92 ,,Ga,z'e,ta
Br:covinei(', ca
;i
iqtrcgui uvi1,t nalional qi ct-tlturai
patronat de patriotul mitlopolit
siivestru Morariu Anclreievici, care a pdstorit in perioada 1BB0*
13ii53.
ln Parl,atnentui de la Vien'a, buc'ovine'anul Ghe,orghe Pioporvici a
ridicat
in 1900 che'"yhiunera per.siculiei s6,stAniloir din Transilvania
Je cair.e
guvernul maghiar. De altfel,
iuristul
Gheorgtre Popovici a
Iou,t +i
uriul di'n iniemerieiLorii, tort in 1900, a_ Pailtidului Plopudarr
llirtiohui,
apoi
;e{ia
a fost prre$:ata
'de
I'ancu Flondor (i905)'
-'
'
InvSldmlntut in Iimba nomend ia propor{ii dupd 1900, oa
9i
cel
de lim,b5 Lr,crarine'and. P,e parrc,urs, n'umeroa:se
Fcoli
din Buc'ovina
incep sa funcliotneze cu lrei sercfii : g'ermand, romAnd
Ei
ucraln'eand.
ln
tgOA func{ionau in Bucovina 492 de qcoli primare, dintre care
i?9 r,o,maneqti, 18 nrixrt,e
-
roman'o-geirmane' 2 mixte
-
rslmflns-
lcrainene Ei
+
-i*t"
-
romAno-gerlnane-ucrainene,
deci romAnii
implicati
in 193 de qcoli. inci din 1895 ia fiin{d Ia Cimpulung o
Sc6a,fa pentru p,relucrarea lemnul'u,i, cu limba de predane ro'mane,
un liceu romanesc, tot la cimpulung, din 1907, iar djn 1910, clage
piralel,e rromdn,e,;rti
pe linga Li,oeul CLasic din Rddnu{i. R,evista
..sooala,,,
editata in
-perioada
1905-1914, a sustinut revendicdrile
iiiva@toritor qi prro,Iesorilor romani. Lin merit iin dezVollt,area i'nv[-
ternnlrtul,ui licea,l l-a a,vul profesorui]. Gherorghe- Tlofan d: t:
$coa1a
normald din Cernduli. in invS{dmintul universi'tar, Sextil Puqcariu,
io cat"atu de Limba
Ei
literra,tu,rd rormdnS, iar Ion Nirstor, deja afir-
mrat ca isrtoric cunoscut, prerda din 1912 Istoria ro,tnAnil,or de pretu-
tindeni, in cadrul Catedrei de Istsrie su'd-est europeand'
Pe pla,n poli,tic se unesc for{ele, consti,tuirnd in 1905 Partridul
Na{ironaL R,odAn, ia,r clin 1g06 r'e'apar-e
,,Gazeta
Bu'covineis( (sistatd
d'in 1897).
Din 1907 se introdurce in teritloriile oon,triolate direct.
'de
aus-
trieci, inClusiv Buclovina, stilragiul universial, direrct
Ei
se.cret, drep-
tul de vot fii,nd exe'rcltat de Cdtr.e toli bdrbai[ii cale implini,serd
virs,ta d.e 24 ar-ri. Astf'e'l, rom$n'ii bucovineni se afirmd in Pa'rla-
mentul d,e tra Viena, iar din 1909, irnpreunl cu colegii itla'lien'i for-
meazd Cluibul par'lamenrtar,,IJniune a latin5((.
Ard,tam adierio,r cd RSzboiul de Indepe,nden-{a din 1877 a sti-
m,utat la tomAnii bu'oovineni
procesrlrl de eman,cipare. Conlcomi'tent;
autoritalite haibs'burgice urmdreau aceste ac$iuni. Astfel, poiitia sem-
nala cd supusul toiran Costici Teodoru incearci sd facd re'crutdri
purrl.r arrna,ta d,omneascS, iar oraEul Suceava este somat sI intro-
bu"i o"n mai sLevgr5 su,pravegherel,
iar cei pringi in culpd si fie
irne.iCiart deferili
justiliei,
vasile Kogdl.niceonu, con,sulul romd,n aLcreldiitat la cerna'uti, in
naportul sdu din 15 octombnie 189? face referiri 1a aecentuarea au't'o-
r
Iichivela cu rangul cie nrinistru de externe al irnperiului oto-
44
Rei:rezentantul ciiplornatic a1 JArii
Ronranegti ori aI Nloldovei
pe lingd Poarta otomand.
lNIihail
Kogdiniceanu,
1875.
?
Citat clupi 1. Nistor, otp. cit., p. 353.
3
Vezi gi
,,Voice of Romaniatl", din
Ontario (Canada).
Rdpirea Bucouinei, Bucureqti,
decemblie 1991, Hamilton
--
I
Arh. St. Suceava, fon<i Primdria, inv' 1 428 (1877)' f' 1'
64
5
-
Dln tstoria Bucovinei
-
cd, 291 65
nomiei I-iucovinei, prin elortr"rrile rornAnilorl, 1a organizarea prcoli
Ior ronnani, cdci
,,pr,eolimea este aonduciltoru,l firesic al popo1u,l-' 6.
jos
si cei c,are contri.buie cel ma,i muLtt Ja rede,qteptarer individuali-
tilii nalionalita.{ii roirAne"2.
ln r"aportul confiden{ial dtn 24 marti,e 1BgB, girantul Consula-
tului RromAn ei pentru Bucovina
;i
Galifia, G. D. Galbin, fac,e un
isrtorric privind e'volutia Partidului'Na{ional Iiorn6n
;i
dcspre efica-
cirtratea presei apdrute aco,lo, concluzi'onind cd
,,deEi
sin't unele satt_'
rutenizaLe, Bucovina intreagd este a neamului romAnesc,(3.
Ritrnul de eman'ciparre se r,esinte mai ale,s pe pl'an cul;bural.
Ziarul
,,Patria{(
din Suceava, in numdrul sdu din 10 ianuarie 1910,
informa ca Soicietate,a pentru cultura
;i
liite,raturd clin Bucovina a
,organizart
un simpo2ion dediic'at lui Ion Crei,,ng5. Ci,r ac,"^astd ocazie
au vorrblt urmdtorii : Mihail Sadroveanu,
-St
O. Iosif, D'imitri,e An-
ghe1, Ion Minules'cu, Emil Gdrleanu. Cincinat Paveles,cu
-
deci,
eliba lirtera,turii romAne. Ac'e[a$i ziar, in numdrul sau c]in 30 ianua-
rie 19i0, anun{a cd sculptorul Archip Rro,qca, prof,eisor la Gimnaziul
din Suceava, a eNecutat bustul marelui poet Mihai Eminescu gi
poa'te fi procurat.
Il ajunul de,olanqdrii plimului rSzboi m,o,ndial, 1,a ? iunie 191.1
la SucEava s'e des,chide prht"L,ul, Congres aL inud{dtat.il,or romani din
Ilucovina. Dol,egali din toate provinciile romAners,ti au
,audiat
pc
Iancu Nistor cu comunicrarea
,,Dezvoltarea Ecolii
primare din Bu-
covina(', pe Gavril RolticS, cu
,,Nalio,nalis,mr:l
in gcoala" romAnd(., iar.
Dimitrie Gavriles,cu a afirrrr*at ,cd
,,pen,tru
ca invd!5,torime,a rromAnir
sA fie puternicS, trebuie sd fie cSlauziti de ideea cuLt,urii na!i,ona1e6'.
Participanlii
1a congres au vizitat ruiinel,e certSlii Suceava gi s-al-1
ilespiirlit mai unili ln idealuri corrlun4.
Cind losiJ al. Il-Lea a vizitat Bucovina in 1783, a ajuns Ia con-
cluzia cd.
,,Tsopulalia
acestei tdri esie absolut necoresplLllzdttoare tn-
,tinderii
ei" gi a dat dispozi{ia ca si fie atra,qi coioniqti -- printre
'ei
ruteni, Lipoueni, arrneni etc., asigurindu-le li,bertatea de confe-
siune.
Am vdzut in capitoleie precedente, afluxul
-
mai ales
'de
ruL-
teni din Galilia
,Ei
Ucraina. Revolufia de 1a 1848 a avut ca urmare
qi desfiinfarea iobigiei in Bucovina, qi iniproprietdrirea bdjenarilor.
Ion Nistor, in studiul sdu istoric gi statistic, intitulat
,,RomAni
r
Arh. MA.E., fond 21, 1893-1912, vol. 115.
2
Arh. MtA.tr., fond 32, raport din 14126 oct. 1897.
3
tbidem, f.. 52.
4
Arh. St. Suceava, fond
$coala
primard de bdie[i, Suceava.
si ru,leni
in Bucovina" (Bucureqti, 1915) aratd ci prin improprietA-
iirea 1Sranilor
si promulgarea noii Conslitulii, cele mai mari fo-
loase
L:-au tras rutenii. Din pribegi au ajuns proprietari liberi, iar
o serie de scriitori ruteni, ca Daszkiewicz, Smal-Stocki, Korduba,
pihuliak qi allii, au inceput o puternici agitalie politicd, ci ei ar
1i
populalia ba;tinasd, iar rouAnii ar fi venit mai tirziu. Acelagi
Nistor
ntenlioneazi cir, ttltet"ior, partidele politice ron-iAneqti din
Bucovina
au evitat sd colaboreze cu rntenii, din cauza prelenliilor
nejustificate
ale aceslora si a politicii 1or revendicative fali de
populalia ronineasci
--- excep{ie fdcind Aulel Onciul, care a in-
cercat
sd si-i aProPie.
De altfel, rutenii se organizeaza qi ei cultural qi polilic. in 1859
ia fiinla Asocialia lor cultrtrala
,,Ruska
besida((, la Cerndu{i
;
itltre
anii 1870-1875 este editakr prirna revistd ucraineanS,
,,Bukovinsiis
Zarea" Ei
ziarr-rJ. ncrainean
,,Bukovina'(
(1885-1910). Prograniul unei
ucr-aine Mari fusese stabilit concrel in 1894 de cStre is'coricul gi
profesorul Mihailo F{ruszewski, expulzat cle cStre autoritalile
!a-
iiste dir-r Kiev, din cauza convingerilor sale politice, si care s-a
staibilit in Galilia, la Lworv. Despre el arn vorbit in primul- capitol,
Iq istoriografie
-
autor aI Is{.oriei ruqiior ucraineni, in mai mul[e
volume qi care a intemciat Partidul politiic Nalional-Democrat. l-or-
mula revendic[rii teritoriaie precise :
,,Noi
cer:em ca teritoriul lo-
cuit de ruteni in Austria sd formeze o provincie aparte qi unitard,
cu o largd autonomie in s,ensul administrativ
,si legislativ. Noi
cerem
"a=Guliliu
sd fie imp5rlita in doua, in asa fel ca partea ru-
teani sd fie unitd cu Bucovina intr-o provincie nalionald unitard,
care se aibd o adminislralie provincial5 proprie qi o Dieta nalio-
nald deosebiLi"l.
I{oua grupare politicd iqi schimbd
9i
nurneLe etnic de pini'.
aturxci
-
de rutean, i:nalorus, hulan
-,
folosindu-l
pe cel-de,,ucrai-
ouurr, dupd numele celei mai mari provincii maLoruse, ucraina'
Ironia face ca in Parlamentul de la Viena, moEierul romAn rlt-
tenizat Nicolae Wassilko sd ceard in 1907 crearea fostului regat
rutean si Haliciului qi a1 Vladimirului (Galilia
;i
Lodomeria), cu
Bucovina invecinatd si constituirea acestui teritoriu intr-o
provin-
cie ruteand deosebitd, cu Die'ta ei provincialS
Cum rutenii incercau sd sirbordoneze qi Biserica, delegalia ro-
mdnd a ortodocgilor bucovineni
(baronii Nicu Flondor, Constantin
Hormuzaciri
i;i
cleputalii Teodor
$tefaneli,
Eusebiu Popovici, Teoiil
I
cital dupd I' N i s t o r, Istoria Bucouinei, BucureEti'
1991
p. 309-3i0.
66
tll
siminovici gi ipolit Tarnavsciri),
in februarie lgi3 au inainlat im*
pdratuiui un memoriu in care cereau cd
,,numai
impdriirea na{io-
nala a ariridiocezei gi crearea unei episcopii rutenegti inclependente
pot sd opreascd
_Iuptele
'alionale
si sa restabileascd pacea intre
romAnl qi ruteni,61.
.
Autorii porrl.au de la consideraliuni istori,ce :
,,Bucrlvina a fost
odata parle integrantd din
principarul
romdn at Moidovei. Elemenr
tul inrerieietor si suslindtor
al statutrui nalional erau romAnii (mol_
dovenii) ca parte dintr-r-in stat romAn,
F,artea
ce,o rrt&i nordicd a
voievodatului Moldovei(z. Moidovenii
erau majorilari in Rucovina,
in limba romand s:a d,epus juramintur
de credinld fa{a de Maria
T"t":u
(augus] 1777), C-ancelbria Curfii vieneze poruncise ca pen_
tru Bucovina-toate legile sf, lie lraduse in romines.te, iar fondul
de bunuri al mindstirilor erau donatii ale voievozilor' si boierilor
tnoldovenj.
,Deci,
acest f91d este
,,nurnai avere ,orrla"u'u..ai;,-;;_
tenii venind succesiv in Bucovina, clin Galilia
;i
din teritoriile de
ia est de Nisiru.
Din ordinul impdratului Iosif aI ti-lea (1T90-12i0)
au luat
{iin!5 doud
Ecoli
normale,
_Ia
cerndu{i rsi sr.rceava, in germand si
moldoveneas'cd, cdrfile. scolare erau iipairite numai in" cele doua
limbi, iar suveranul care a vizitat in ifsc i'treaga provincie,
,,...
a
recLrnoscut ca nafiune principata
a larii
pe romeni',a.
,,Rutenii -_ se aratd in memoriu
-
care in prezent poartd. cu
romdnii cea mai violentd luptd, ar.it pe ',eren biiericesc, ci,t
Ei
pe
cel
,nalional,
gi prin toate rnijloaceie cbuta sd scoatd pe romdni din
toate nozi{iile ior strdmoseg,ti'i5, alr in-ceput sd rnigreie rnereu din
urmdtoarele motive : posibiliidli de cistig rnai bun, densitate micd
a popula{iei, recrutarea militard era interzisd
.pina
in 1830, incit
cie 1a citeva mii existe4li in 1775, ajung'-
4upa
re,censdmintul
austriac din 1910
.-
la 305 101 ruteni greco-orientali qi greco_ca-
tolici, fa{a de 273 254 romani. Acesi recensamint -- aratd autorii
__
a fost
,,corectat(( in defavoarea romdnilor, plus mii de mazili
;i
rdzegi au, fost inscrigi ca ruteni
;
dar iisind toate acestea, triiind
irnpreuni ,,r"1
r]r_ rivnim tra nirnic strdin, ci numai 1a pdstrarea
in_
tactd
a propriei ibiserici
s,trdmoge;ti, a limbii gi a piopriului
pd_
mint"1.
n
ln_ februaric 1913 a .[ost cnnvo,ca!-I o at]unare a poporului
ro_
m6n
din tsucovina, care s-a intmnit cu delegalia ruteand. Le-au
fd,c'rit
propuneri privincl impdrtifea diocezei,
-din
care rlitenii
au
prirlit urn-.dtoarelc :
a. Bise'ica Greco-orientalei (ortodoxi
-
n.a.) a Bucovinei
se
inrparte
in doud dieceze independente si anume : un ar.hicpiscopal.
romAn
si r-in episcopa,t rutean
;
.
b. Dernnitarului romdn i se va da titlui si denrnitatea de ar_
hiepiscop al Arhiepisr:opici rornaneqti a Bucovinei qi n-ritropolit
al
I)almatiei ;
'e.
D'emilitia,Lul'ui rut.erarn i rse va da tiltliul si domnita,tea de episcctp
ail Episcopiei rutcne din Rucovina si el va fi supus arhieniseo.ului
rrom6n numrai inltr-a,tirt, initruicf't sint sr-rpir:gi oa urm,are a ra.no,rtului
lor cdtre mitropolie, episcopii greco-orientali din Dalmatia2.
Insd
-
pr"e'cize'azd semnatanii
-,
trataitivele' intre cele cloui na-
tiuni
arLr foslt 'oprritre, deo,areoer guvennul central ,a numift doi ruteni
ca
,anhimiandliifi consist,ou:iali,
,,proceidu,ra aeerasrta a
g'uvern,ului ,cen-
lrail a fos,t penttru romAni sulprinzdto,are qi
j111rs,6r6rs5[!t3.
Cer impdratului obiectbiviitaite si dreptarte. Prin dalele cuprinsc
in memoniru ne ddm S,oaryts de
,evolu{iia
istonirc;i, dre drep,tririle romd-
nl'tror, sermnata,rii n'ep'utindu-$i permite sd intro'duci inex:lc,tititi,
cumoisrcirldu-rse scrupulozitaitea
,arurtor:irtirli1,or
a,ustrierce in privin:[a
pdistrr'5rii documerltelon de sltat.
Ficind aeerasti
'di,gre,siiune,
si revenim I,a fondul fun_eiar. Intre::
teritor.iul ]h:covinei
"era
un areai de 2 095 008 poqoane, articir
1044 2!ta hectere sau 10 441 km2.
prin
desfiinlarea-io,bieiei
ltsaot
gi' in u,rma impl"oprie,ldri,rilon, c,ol,onizdril,e incefie,azi, loctil il ocllpii
arendisiile.
^Fondul
religios nve,a 268 4gS ha, cam 1lS din supraiata
Bucovinei. lmprerund, c'u marrea prroprierbatr: de,line,ar"r o ponclere cl.c
44,93070, iar pro,prieta,rii mici 55,07o70.
'In iB75 exista,u 521254 poEone cle pdrmint arabil, 1F 6g8 po-
$grye
grddini, 320 587 pog'oranLe finefe, 229 47A pogoane piscitoni,
450 278 pogoane pidu'ri, 2515 poqoanc constrr-r,ctii." F0 Zl7 poqoan.r
ll$ftr
rnla'stini, pdmint neproducLiv. ln sup,rafaia cultivati de
521
254 pogoane l'o'cuia'rr in casie 60 728 agriculttori qi cei care lucrau
+-
1
Ibidetn, p" 278-279.
2
lbidem, p. 284-288.
3
lbidetn, p: 2Bs.
1
Anexa XV
BucureEti, 1916,
dan-Duicd).
2
lbid.em, p.
' loldem, p.
4
Ibidern, p.
5
lbidem, p,
la cartea lui I. ldjstor, lstoria
p. 272 (document tradus clin
272.
t7L
,J';
276.
Bisericii din Bucoui.na,
germdnd de G. Bog-
6B
69
1a
,exptro,atarea pdidrrilor
;
73 218 pdlmaqi
Ei
26 000
'copii
de proletari
de pesrte 14
'ani
rcrar:e nu laveia;Ll nici o o'cuptatie'
In 1900, r.epanti(ia
pdlninitru'Imi dupi p']'asele t:airulare
(Grund-
nuchselnlagen;,
in,tocmitd'de
,autt;oritdtilie aus,trie.., era u'rmdt'oareal
T6'ti atoegrtia sint romAni : Medve chi, Vasitrco, Dihon, Mdne'scu1,
ffrigo,rcea
ertc. Faprtrr,rl c.d ma'iorittatea boierjl-or- mani proprie'tari erau
.",m?ni Si nici unul u,ctainean,
ra{teLs'td o dati in plus in'tiietatea e1e-
m,entului
roimane,scl. Pe [o,cru] a[ doilLera,
,ca mari pnopri,etari in Bueo-
li.r". r" situeazi evreii : Iosef Blum. Marcu Fischer. Keisselburqer.
Isaac
Berail, K,alm,arr Ho der, sarru.ril
,ohrenrst'ei,n,
ciliva polonezi qi
irn urmean, Peltru Rormaqican (morgia de la Mihuaeni). Repetdm, niei
Jn u,c,rainean Ei
nici un ge,rlntan2.
Derolafeoe ne-ratrn neferit [,a fonLdr-rl
cilteva detalii.
retspes'fiv, rn,aicomplettd.m cu
de Ia 0- 0,5
de la 0,5
-1,0
de la 1-3
de ]a 3-5
de la 5-10
de la 10-2U
de la 20-50
cle la 50-100
de ]a 100
-2
000
peste 2 000
i Flo,ndor (1865-1924), srtr,alucirt om politie roman, o'rnul numdrul
unu al Buieovinei, presedinlte al consiliului Na;fional in 1918
;
in
fondul
de arh'ivd ear.e ii prs3yti nfl-lmrele ,5g
qlsese
acrte
,orioinale dln
1672, 7760, 1787, diplom,a 'de rabsiotvire a Universitdtii din CernSuli
si oea de docrtora
icelei
din" Vi'en,a (1894
-
Johann de Flondor din
Srto,ro'iine0, breVetuj.
,de 1o'eo'ten'eint d'e rrezerv5 a armlatei austriece
(1887
-
Johann Riltrter von Flondon), b'revetir.rl ,,Cruc'era
cornem'ora'tivd
a rdz'boirul'r-ri din 1916-1.918", brevetul Corto'anei Ro'mdniei cu
,,Marea
cmree", acjordat de ir'e-qele Ferdinand I, in 1918 e'te3'
Fondul ouprinde pirese' pretiloalse, mlai ales de la 1905, eind nrei -
sefia Partird,ululi Nalion,a[ Popul'an, oare din 1909 se va nuryi Pa1tidul
Nalio,nal RLormAn
,qi
Va edifra o'fi,cirolsul
,,Pa'tri'a",
rofltrr urfi,a si an'ere
lege,a, lirnlba, moqia rctr'Smorseascd, sd destepte cronstiin'ta nationatr[ si
sentimenrtul de sioliid,aritaite a provinctiilor* si,tuate inltre Tisa
_-
Nis-
tr,r-r
-
Dunire
-
Manea Neagr.5. '.
1O0o/o 1014290 ha I
1
Aurel Morariu, Bucooina
(1774_1914),Bucuregti, 1915' p. 99'
2 yez!, pentru amdnunte 9i
Ion GrSmadd, Din Bucouina de altd-
dofd, Bucureqti, 1912'
*
ln actele din sec. XVIII-XIX familia este trecutd l{ormuzachi,
nu Hurmuzaki.
Strdinii rema,rcau marea curdlenie a locuin{elor fdr5neqti,
fru-
,r'rrJg"Jli-#ili;i"
pro'duse,1or imd,usrtria'le de c'asi : pi'ze din in"
cinepi qi
Prrordusele
d'e l.ind2'
'in 'f'o'nd,ul
,,Ianou
Flondor",
pis'trat la Arhivele Starful ri din
Bt.,lcure.qti, esLte datd orriginlera etnic5 ra rn,anitroq' prop'ri'ettiari din 48 de
locali,ta'li din B'uaovinra, in
'aj'unul
pri'miuilui rdzboi mondi'al qi sratele
ff.'ou""
le delinea' D{m'cflteva exemp'Ie :
Familii'le : FLondon, Hormuzachi*
(satu1 Ropce'a) ;
Co,nsltanltin de Nircr.rliif a -Popovici (Mihalce) ;
Iancu cle Flondor (Brosclulii Noi) ;
Fani de Medvelchi
(Broscdulii Vechi);
lanrors, Vasitrc'o (Panca)
tUodestra de Vasi'lcto
(Ze'lenen) e'tc'
Mdrirea
ploprietifii
(in ha)
Nr. propri-
ctalilor
77 165
,10 814
48 223
7,1 475
11 060
4 757
1 902
779
63
% acestor
proprietari
fali de totali-
tatea proPr.
lA,r.ut,.,t stipinit
I a. tntl propri-
I ctarii acestei
I
catesorii {itr hal
Aceia;i al'eal
(in
0/6
fali dc
sup.
ldrii)
38,74
20,49
24,21
5,56
2,09
0,96
0,27
0,38
0,03
1B 431
2S 72t
84 977
55 9'17
76 182
57 181
55 801
?,9 772
3't2 023
315 485
7,7'.7
8,14
5,36
7,29
5,4 8
5,34
3,7 4
29,88
30,21
laoo/o
Total :
Cre,stenea prelstl,giu uii Rorm6ni'ei in 1913,
'de
la Bucureqti, care punea
,capdt
celui de-a1
s.a pericultrat gi asup,ps romdnilon butcovinreni.
p,rin inchei,errera pecil
doilea rdzboi balcanic"
In oriic,e
,eaz, drumul
Cernduti 9i
Su-
etc. aveau tra-
corul a clntat:
afirmdrii Ro,mAni,ei in s,ud,estul qi c,entnul E;urop,ei e,ste rtot mai sim-
tit, in ciuda irirt5rii m'arilor ptlteri, obi,qnuirte cu dociliitatea srtatelor
1
Arh. St. Buc., fond Iancu Flondor, dos. 15,, f. 7-9.
2tbidem,f.9.
3
Ibid.em, dos. 1, f. 1-28 ; ci dos. 74.
*
Actorii romAni dddeau frecvent spectacole l'a
ceava. Trupele lui Fanny Tardini, Pascali, Matei Millo
ditie in Bucovina. ln 1864, la Itrotelul de Moldavia,
,,Astdzi, fratilor rom6ni
Ne vedem qi noi stdPini
Pe-ale noastre hamestii
Ce gedeau mai tot pustii."
Deseori, la scend deschisS, era evocatl figura lui. Mihai
70
7t
mircil. Sinit eloovente in acest sns cuvinrtrel:e imparatului Fr,anz
Iosif :
,,Pu,terilie
Cenftrale niu parl prirni tt'rrartaiul
'die la Buciureqti c,a
un angajamenrt de'finitiv al chestiunii bal,canice, numai un rdzib'ci ge-
neral ne va pulte,a druce la o solu,{ie cconve,nabiii"2.
Se intelesc contactele pe plan politic, cultural qi
Eiiintific intrrr
Btlc,ovinra gi ceilelal1te provincii r:orndneryti. Dar p,rin aitacare,a der catre
Aa.rstrto-Ungiaria a Serbiei in 1914, se de,clanqeazd pniimul r'5zboi nion-
diall,
,sarg
adruoe sp'eranle in procres'ml de dersiivirqir"e ,a unirlilii na{io-
nale romAneEti.
t
N. Ciachi r, Istotia popoarelor din stLd-estttl Europei in epo<:a
modernd (1789-1923), Bucuregti, 1987, p. 337.
2Emil
Diaconescu, Rom,d.n.a si nr.ttrile puteri d.u1sd Con-
gresul de la Berlin gi pind Ia 1914,1a9i, 1937, p. 39.
Copitolul V
BUCOViNA IN PRTMUT RAZBOT MONDTAT
{rel4-rel8l.
PROCLAMAREA UNrRil CU ROMANTA (28 NOTEMBRTE 19181
Cadrul qeu,eral. CeIe doud" tcLbere beliqerante. Antanta
;i
Puterile Centrcile. [zbttcnirea razboiulzti
o
Bucouina anererzatd
in. rdzboi cu cl.oi arti ittaintee. RomAnie,i. Sub stectq liabsbureic
ou
f
ost ntobilizct{i initial" 30 000 de bucouineni
o Incetarecl'acti-
ui.tdtii Parlanzentultti de laViena qi a Dietei Bucouinei, ht urnta
cleclan5drii rdzbolulzLi
-
Bucot;irza. teatrtt de o'perqtiurti tttili-
tare. Cr:le tre.i ocu,patii ruseSti.
o Actiune,a refzLoiqtilor bucotsi-
'
ne:iti in, tinLpul rd"zboitt:Lui. Ment oriul, Iui lctncu Flondor din 191 5
a
Int'rcLrea Rontd;r.iei in, rdzitoi (au.g1u.st 1916) si elanul proDocctt
in Bucouhm. infiintarea nlisiunji rctrttdtte in BtLcot-tina (iulie
1917
)
a Aclunerea Cot'tstitucLtitd de Ia Cernduti (27 actetm,brie
1918). Ilraclq.ntarecl Unirii Bucotsinei cu Ronzdt'ticL, la 28 noiem,-
bri,e 19L8. Importcntta istoric(t a eaerti,ntentului.
I)upd r:utrr se stie, in lrrivinta
pri trulLti rd:zboi mondial existii o
literal,itril .cleo'sebit cle llr:tgata, atit in ceea ce prive5te clesfA5urarea
qperalir.rn,ilor
nriiitale, a elortitlui eco,uclmi;c $i un-lan, cit
9i
cliplorna-
[ia de a atrnge noi aiiati, cle a contracar:r acfiutli, de a desfaslrra
pro-
pagandri
in ca,clrul opiliei publi,ce monc'liale in ved'erea incheqirii rie
st"ate na{ionale unitare, de. a apdra interesele sr-tveraniiitii in favoa-
I'ea tenrCintelor cle hegemonie, a1e
prarilor puteri. Cele doua tabere
antagpniste
in Euiropa, T,ripia Alianfd (Germania, Austro-Ungaria,
ItaUa) qi Tripia'intelegerp (Franfa, Rusi;a, Anglla), inchogata in 1907,
a{teptau m,o,mentu,l prielnic sd portreascd l'a ,acfiit-rne. O dat6 ce a fost
declaqqat razboiul, diplomatia
-
prin di{erite c'ana,le
-_ i'ncerca sd-i
aiut'e pe mitritani ca arceFtia sd obtina vi'ctoria.
Cei treri par,teneri principali ai Tripiei in+"elegeri sau Ant'antei
s-au angajat efectiv in lupta in vara anul'ui
1914, secundafi de douA
73
slate i'icute. seriaia gi Bergia
-
c'are fuseserd atacate
Ei erau nevoite
si-qi ,apere
fiinta nationall.
,"
ln-Ertrenrur orient.
'Iaponia -_
regatd de Angria printr-un
tra-at
l.l: ]0?t.
cu ajuLorul ci,reir iiui".*il
Rusia in anii 1904_190b
a
lllurat
de asemenea.
in..rdzboi
de partea Antantei (august 1914), i;
rrbderea
c';ceririi coloniilor
flerm;ane Oin traciiic.
.
Trip,la Alian!5, creatd
ca blo,c tnilitar in 1882, practirc
nu,a rnai
func{ionat
inteq;:ar ciin 1g1a. p"*
""rupri,carea
in razboi a unuia rdin
partene'ri.
Italia. Aceasta
n,u numai oa ,_u decl,.rat neutrd, dar in
anul urm,itor (1915).t,re,ce
de partes
Antantei,- a"i^A ,O-"'""vendicat
teri;torii
cletinute de Austro-Urrgu,.ia.*
1'rei state sucl-est eut:opene (Serbia,
Mr-rntenegru qi Romdnia),
legate
de tratate cu Tripla Atiania
-
.pl"
austro_Ungurio
.,
,r.,
numri
ci rru DerticiprL dc prrtea
brocuruj
putcriror
centiate, der vor
lupta-
chiar impotriva ac'estuia
-
serbia
;_i Munteneg'u din 1g14, iar
Rom6nia
din 1916. I. I. c. Britiarlu
ii creciara
in 1g1?-[ui
Czernin, ca
.,dacd Austro-Unsaria,
sprijiniii
;; C;;;;;i:;. tt;" # imp;nei ra
rrzboi Peninsura
'salcinica
Ei. .r- oioi
-n""op",
Rom'nia
se desorida-
rizeazd
complet-de
ea. Dg_ u;_";g;lu, O" p,artea
antuniri va tupta
lortr,isalJg
{ie1G), Gr,ecia (1e12).
inse'ror}itl,;;;-
r#;',rl', au o,._,"_
rilcanii
_(U.-q.A.),
cinrd se aiaturfl u""rtql gru:p.iri
beliperrante in apri_
lie l9l7.
Puter;
le Ccnirale (Gernranie.
Austro-Unfleria)
inregistreazJ unele
succese
in prima perioacli_;a
_rdzboi,ului,
^atrdljind
Au
frJiua
-f
or Impe*
ri'ul otornan (noiembrie
1914), u'cre'f.ranc;;ii
sl";;;i
"a-ies
englezii
aveau
'mari
traditii in surs{inerea inteqri,tdfii aceistuia, si eutgaria (oc_
tembrie I915), care
-
de Ia.,cre,areu uu
",u
s,tat incd autonom (iB78) _
datora
atit cle m,ult Rr-lsiei.
Tn ccer ce privesto u.s.A., r'inJ,r izbrrr'nir .iz.boiur, rnr.,r.ic,rnri
r{t:tll
rc'onviligi
ci se afta in- dep,rinir siguranfii, ia,r comunicatiire
r.'a-
ritirne
c,nl,rolate de ciitre frot.a engleze le asigr-rra securitate,a
con:rer_
lY]*.ll.l,:1.'
j,rs
trc c3rrt fAceau ,uiit
"r.,
betrinur c.nui*ii,
"t
,i .,_,
ertte
'rlericiiane
rre lumii
-
mai ares,cd din lBgB stapinei,u si Fili_
pinele.
Prjnra reacfie ? Dezinteresur-.- urrrat cle o neutralitate
cle,cra-
ratd. Pe parcurs.
insh. stinieniti
de flota gerrlani _
m,ai ales cle
sttbnra.inc.
e,rc nu folosca.u mijroaecrc cele mai evravioase
-,;; aldtur,at
Antantei, fiinrd unurt rnai regali de englezi, avincr ac,ereasi
afinitati
si vor-binci a/c,eeasi limbd.
^
lnsd cliplomatia gerrnand
nu impdrtisea acceasi pbr"ere.
Astfer,
in ajunui izbu'cnirii primului
rdzboi mondial,
,a,m,ericanii _
clintre
care
unu'l din
'parinti, dacd nu chiar amindoi e,ralr germani
insnmau
74
circa 6 rrnilioan,e Ei
jun-rAtate
;
cler aceltia traiau laolalta cu 3 400 00C
iflandezi care, in ura lor impctriva Angliei, aveau sent,imente favo-
rabiie Puterilor centrale. sa
,ackhugSrn a.ces'tui c'ongtomerat ertni,c
"r"o
2 500 000 d'e emigranti din monaihia habsburgica
(cehi, slovaci,
unguti,
polonezi, romAni,
germ'anl, broali etc') care' evident, dorcar-t
r,'ilcioria tal:erei
,clin care ficea'u llarte, 'ca
na{iune' Deci, politica ex-
terna a u.s.A. treibuia si tina
cont de toti aceqti fa,ctori comp'lecqi,
care aLl e,voluat
pini la urmi in favoarea Antantei'
"-'i;
E;r;pa_ perioadei lui Napoteon I, practi,c n,T s-aq dus r5.zboaie
d" ;;";G;ia.'c*i" mai mul e le-a avut Rusia (3 cu-.Impe,riut oto-
rnan, unu"t cu lranuL. unul cu A'nglia,,I'ranfa
qi Sardinia
-
1854-
1856
-
si unul
,cu Japonia), repurtincl ri.n sco'r favc,rabil:,4 viictorii
ii
Z i"ttii,eeri.- in schimb, I1erer Britanie ,a fosl implicr;rta intr-un
ii"g", ralzhoi in Europa, t'cl ai Crimeii, .u foarte pttline trupe te-
tusT."
si
fard nici o birtiiie n'avali
-
6lsosngge Rusi:a avind o flota
dotata icu... pinze,
si-a autcscnfunclat-o
in fata sevastopolultti,
pentrtt
a brar.a'intrar'ea navelcir st'riine in radra 'portului'
- --
Prlusia a pu.rtat trei rizboaie, care i-au adus to't atLite'a victorii'
infringind fara drept cle apel dor-r6 state mari $1
cu traditie n-riLitari :
ii;;C-;ia"tttn-i"earia'
Dar, de la
.c'onfrunta'rea
s'ingeroasi fran*
"o-pr*ir.i
(1870) trec.sera
44 de ani, iar de
ila luptele la c'are;prarti-
.iput.ra.rttirrro Oota-itulienii
qi austriecii
--
48 qi respectiv 60 de
anide}3-sarjeledecravaleriedintimpu.lrizboiuluiCn"i.meii.lncit,la
A""tu*uu."lo
prlmutui oazboi mondiral, cei m'ai
"tine'ri6(
su'blocotenenti
;;;;;t;;ii (nu
"ut"ti-
1a rnilitarii
'de
carierb) aveau int're 65 qi 85
de ani. clar:a mai'erau in viatd !
}"l[rai arrantainil'*""" ruqii Sj
'iaponezii,
cAci t]ecuserd nouA alli
de ta razboir,rl incheiat,
'si
i" special-balcani'cii
(Serbia' Grercia' Mr-r'n-
t"-',Lg;.". Bu.lgaria) .ti
i,.-p.ii"i Otn*ut-t, citre se co'nfrunlt:rseri
in
i9l2-19.]3.
Germrnia, l'rirn!a si Atrglia au fo,losit ioate
posibilitatiie lle 'care
.]eputeaolcrlstiin{ainc.lorneniuiltehniciirnilitare(tunuridetrrare
calibru, rsubmarine, avioane
-
evaluate la tehnica perioadei respec-
ii.;;t. O Jat;, .e ,, it"*rr.tt riizhoir-rl. oamenil
-le
stiinli'L
qi ioli 5pe'cia-
rietii
ti.linr-
resoective ar-t fost anerenali in obiectivet:
l:tllf*
statele maiore : rullerea frontuJui, uzura ina'lrricului,
di'"'ersiunea,
,'"n.li":"i, .u^toi"t Iipfom^ti"
(deci, principii
.machiavelice
!), scoa-
terea aclrrersaruTui din 1l'r,ptil
-
indiferent de n-riiloace"'
Ps plan sr-td'est ellro'lea'n, miiloacele t'ehnjce erau
mult mai
m,ordeste, clai: erar-r suplinite cle patriotismul osta'.1r-r-1u'i sirb ori mun-
te,negrean care luptau
pentru alung.area
a,qresoru'lui habsburg.
ca 9t
de c,el al rorndnilco"-u"i."tloti
Jl"'tgtO, crire urmareatt desdvirqire'r
r-rnitdtii nationale -* realizati 1a 1 Decernbrie
1918'
75
^
ln orice caz, cele patrr-r
fronturi des,chise in cursul anu,lui Ig14:
1n
r1es,t (cu Franta. Rciqia. Anglia),
in est (cu Rrrsia).
in Brlcani. (cu
Se,rbia
si l{unte,negrr-r) gi i" tru"roailcazia (cu Impe,riul Otolnan),
din'tre
care primele
cloqir e,rau de ,rr*" unr".g,_rra, p,rimui.
fiind chiar
\/ital p'en'tr.u
clesti,nele Fra.ntei,
t.t-""'0,r, la rezr_rr,tateie
scontate cle
Futerile Centrale.
, -
TotuEi, at'ra'gere'a trrnperiului otoman ,cre parte'a
ptrterilor
cen-
trale
nu numai ca a modificat raportLrl cle forte in far,roarea lor in
stt'd-esturl
Eu,ropei,
dar prin
op"ruii""lie
clin Cau,caz, Egipt, lnchide_
rea Stri'mtorilor e't'c. a,meninfau drumurilr:
maritin.* Ai"-ro"a Si.re_
lYl.l1,q
Golfu,iui P,ersic si. atrcesu,I brita,nic spre Incli,a. Raz]:oiul rde*
FaSeSte tot mai n-rult grani'tele
Enrope'i,
clevenin,d trit mai muit rnon_
dial.
Buoovina,
aftata I,a qranita
crintr:e cele cioui i*penii, hab-sburqic
9i tarislt, aflate in r6zboi, va-cleveni foarte curincf
fill"."rr"tul lunii
gygust 1e14) teatru de c,peraliuni ririritare.
t; ;;;p;;;-Jl"izl:o
;.,ri"
1914
s-a,.o.e*ggtat, mobi1iznre general.i
in Buoovin"l
fir".i .rr"rnati sub
arm,e
tofi bdrbatii
int,re 21 gi 42 4" ani. Doctor"l't;.;l
nt;;;;;":'j;
Jycrarea
amintita, apreciazA .i i"
-ptii"ere
siptrnrinr au fost m,obi-
Iizati p'est" 30 000 oa-menil. n*"."ig-iii
roma'i
,au
fo,st inctusi
in
re-
gimentede
23
si
4t cle infanterie, a'si .q J"'i..e;;i'_:'":"st*uind
Div.izia
43
-,
iar toli sursp,eclii ae iJO nationaliste
.r,.rra,,,ulti,'pli,l
,,.grija(( ,colone'luhri
de
janrdanni
Eciuarci Fischer
"ii*g-inioea.ul
de
r:on'cent*are
de ra Thalerrrof din stiria.
scolile tiLii;"';;t inchise,
lir.:tit]rtilla
isi.,rcclu: proq,ramrrl. j,rr
euvernr{orul Br,rco,.,inei,
rlin mo_
Ir'e
de secnntate isi mutir resedinta de la cernir_rfi la Va,tra Do,rnei.
Miisura era itirdicioasi, dle,oare'ce cre ra-cerniititi pinii
13 fi-oltiera rus;:r
sint nr-tnrai i30 krn. Prirre,le ciocniri cu nisii
"-,-,
in.i rinr:,rr.s.irit. NouA.
I)e a.semcne,il,.se da'.r Iupte ia Roian, A4ahala, lla.uir.--.,-':,r ioporruli.
To,t,r-rsi, inevit,abilul
se
lproclrics la 21st:lrtenrb,rie 1g14^ rcincl
ca*
zacii qeneralirlrri
Par.lov ocu,pi capitala Bucovinei.
-
Da'cer avorcatul roman T. Bo,cancea aiun,qe prin.r
ai cerniufiii_
lui surl: rusi. unr-rr din riclerii
pariidurLii.
rvalidnar R"*a", fii"r'r,it"-
dor, es'te l.rimis ca ostatec in adincurile Imrperiul-ri ta,r.ist.
Dar ocupatia rusd a B,ucovinei e,ste scurtd,
$i
[i3 21 o,ctornb,rie
1914
a.ustri'ecii re'ocupd provincia. Guvern,atorui
l\4eran, profitinrd
cle
*
Petersburgul voia sd rupd Romdnia de
puterile
participarea
directd la rdzboi era nedoritd de diplornatia
tralitatea RomAniei asigura interesele Rusiei, fArd tratate
nici un fel de angaj,amente (Doc. dipl. secr. rus., p. 1B7).
.
r
A. Morari u, op. cit., p. 1A4.
sentimrenlgle
ar-rstrofite ale deputatului roman-Auqel o'ciul,
iI fnsar_
cineaz6. pe acesta
sd organizeze un
"t.p
O"-l"gir""ri';"ilarri.
La 2
dece,mbrie 1914, la C,impulung, 1 b00 cl-e rom6-ni
,"oi-lrurt
depun
jurS-mint
cie ,credinla
austrieicilor. La ,ace.ste_,actirini
,i-u"-uo,.r,
upo.-
tul o seri,e de pri'rnari
rora$
sa Hu,tu, a'ar,orirescrr,-nJ"iug,
tsubu_
ttlzsn, B,aitoi, l-,orfotld. Zub. Un corip sirnilir orgarrir"oru ,siucralnenii,
r'rqii ocurp5 rdin n,ou Bucovina
Ei
cernau i"i n" it loiembrie
l91a
Ej
mulfi rcombatanli
din Legiu'ea'romena
iint
"*oriti
in am_
btlscadele rcu trupele
!aris't'e, ian cei mai noro'co,Ei
'ouug*uo
sA se sai-
veze, refugiindu-s,e in R,omAnicr.
-
In februa,rie 1g15 austriecii
recuceresc proyin,cia,
dar in irrnie
1916.rLrsii reintri c.lin nou in Bucovirra.
ln 1915, Antanta
. _in.spetd
gi llusia
__
cinrd a n,egcciat,atra-
ger'e'a
Roma-niei in rdzboi, i-au orerit territoriile sta,plni,t" cle Aus_
tro-ungaria (Tr,ansilvani,a,
Banat'i si Bucovin"i, i;; ;;iiona,ri;str-rr
It..
A. Gherovsky,
impreunS cu Antonie, arhiepisco,p"f Ui.f.ouu,iiii,
in'aintau un mernoriu la cur:tea irnperiatra ,d"
l"
p*tut"u.irE
cr,r privi,r.c
la tinia cie deinnar:catire ruso,romdnd.
Er,a vorba d.e Bucovina. Se afirrna
,ca ,acolo lo,cuie,sc 250 000 de
larani rugi ortociocsi ,care
nu pot cadei sub auioritatea Hohenzoller,-
nilor romano-catotirci. Era inadmisibil,
o iniosire pentru Rr-lsia, ca
d'upa 10 ir-rni cle rizboi sd cerleze parfile .useiti aLe Au,covinei, ItoinA-
niei. Argurnentele ,sint puerile
:
'_
,
a) Rusia, ,ca
X,arir ortorcloxii. aplrdtoare
Balcani, avea ,clreptuL
la intireaga Bu,c,ovind
;
b) despr"s ,apartenenfa
Bucovinei
la Cnezatul rus
chime;
ve-
c) Mitropolia
ortodoxi a cernau{iului a fost interneiata cie aus-
trieci, gi nu de romAni
;
,
td)
ced,area pdrlii ruseqti a Bucovinei ,cdtre RomAnia ar
seartirnent
d,e a,rndrdciune in rinduril.e intregii societd{i
,ruse
;
'
.
e) prin ,pierrderea
o,ragului Cernd;r.rti, Rusia
-Jara
Universi,tatea
de aco,lo -_ ar fi liipsitd d.e orice influenld ,cul.turaLd asup,ra romt*
ni,lor
;
.
f) ayind B-ucovina.$i Mararnuregul,
s-an crea un
,,corirdor6(
care
l-ar'
u'ri cu ,ceilalti
slavi (slovaci, rsghi,
sloveni, croa{i).
^
Autorii memo'riului ii transformd. pe toli rurtenii din Bucovina
in
rugi,,aviqd un clispref total iati de ucrainenii,-consiiderlndu-i
,.,rnirqav! qi daunitorit{, cdci
,,pr.opagd. spiiritul rde sep,aratist marlorus
(mazepian)tt1.'
1
Publicat in ,,patrimoniu,, (Chigindu) nr. 4 (1991), p. 184
a popoareior cregtine
un
Centrale, dar
laristd. Neu-
-
deoi fdrd
r."iri
76
t
Intr-qn sinqur lor.au clreptate. crnci alit'ttra ci unul din Iiderii
uc,raineniior dln Bt-lcovirr-a, meml:ru marcant
'aI
Parlaltrrentrrlui aus-
triac, Nicotai Vasilco, esie Lin mosier rc.rt-ni1tt' LLn iom cu capacitIli
excep{ionale,
,c.rre cistigA
pe coniul ,politicri ,,ucraineJli'u.sYt"
de mii
anuul...
;i
care igi va continua activitatea in dauna Huslel''
La
'77
iulie 1916 erau "setnnate
la BucureStl, de chtre lon
I. C. Bnltianu si minigtrii Rusiei, I'ranlei, ,{ngliei si itaiiei, acre'cli-
lati in Rominia,
,o lco'n,ventie politicii
si
i-ina rnilitarir'
'^
-C.-""t-,tiu1
politicA preveclea : qi,tr-antarea integrithlii
teritoriale
a li,omAniei $i
reunirea ilu'coviuei. a
'1'rilnsilv;rniei qi a TSanatulu'i 1a
.Vechir-rl
Rega1. Intrari in r.izboi nutnai 1'rpcrtriva
Austro-Untgariei
1deci,
nu si
'impotrivra
Germarniei, a ImpeLrir-rtui Cioiran gi ra B'ulga-
iiuiJ,' i"""tarea'legdturilr;r
e,conorlice cu Pute,rile Centrale
qi clrep-
t,;r:i'";;t;
t""t."'itut"t
iomdn 1a viitoarea conferinld de pacee.
Deci, lluc,ovLi.na pini la Prut
$i
capitrla ei. Cernau{iut' e13
15-
cunoscuti de Ru,sia
-ca
parte cotnponeutA a statului unrtar rolxall'
So,ar1a Buc,ovine,i e.a otita, iar a,rmateie romene l'r-'p'tau a,laturi de
cele fl,usegti pent,ru punerea in
practicir'a de'ciziiior enlullate tnai
"sus'
Dar, surprizi
planetari I in februarie
1917 izbu'cnegite 1a Pet'no-
gracl Revolutia ru'sa ;
ta,rul Nicolae rai Il-lea este cle'trona',t,
Gtlvernr-rl
ii"orriro.i,,r .i 1.,-rf Xerenski nr-r maf stapineqte situalia,
.i;ar
in Buco-
vina incip ia funclioneze... comitete revoiulionare ostdqeqti
-
atit
rusegti, cit $i
.ucrainlene I in plus, Racla Ucraine'ana cere includerea
Bucovinei Si
Basarabiei
,in
coinponenta nor-r.lui stat'r.lcrainean,
atulci
p.ocia'rllri. Guvernul clntrat de le Petrogracl
.refu.tu .t?^,1"t'noascrt
noul guverrt .1g13ine,an, din care ficeau
parte : istoricul Mihail llrus-
t"*"t'i, S. P'etliurLa $i
arllii. Prin b'ol$evlzarea 'arlnatei ruse$ti frontui
est'e a'banrdonat, iar trurpele
germane
Si
austriece.
?"lPe
Kievul'
up"oup" inireagu U.;i;i., proctaminot-t-l p" genera'lul Sk'oropardski
ca hatman aI Ucrainei.
Revoiulia din octo'mb'rie
sevicii Iui Lenin comPiica ;i
1917
Ei
preluarea puterii de cdtre
'bo1-
mai mtilt lucruriLe,
sporind haosul
qi
nesigurenta.
Dar. sA revenim ia 1 augus't 19i6, c'in'd l{omiiuia a intrat in
razb,oi de Partea
Antantei.
---ti"iiaiii"
.o^atr tti. f" ofensiv6.
pe intreg arcul carpatic. Dar,
in urrmdtoarele zile,
"G".-"t
iu, Imperiul Otoman
qi Bulqaria ne de-
;1",.e",^j;;;;. i;t;i""t,
generalui August von Mackensen' unul din cei
;;; tJ;-;,*ti
-.o-u"of
i"ti rg ermani' ir-rlterior
ai uns f el dmaresal, rnort
r
lbident., p. 186.
2N.Ciachir,Gh.Bercan,Diplonratiaeuropeand"''p480'
78
79
in toamna ernu,[ui 1945, dupa ce a asistat la capitulare:r ce]rii cle-el
Iili-iea Reich), for{eazd Dunirea in. frunt,ea un,or unitati german,e qi
bulgare qi pdtrunCe iprin sr-r,d, amernintind llucr-rrestiul. ln aicest con-
text, in decembrie 1916, armata romana erste nevoitar sa se retraga
in Moidova, inamicul ocupind 2/3 din teritoi'iul tirii, incl.usiv Bucu-
restiul.
Intrarea Ro,naniei in razboi impotriva Austro-Unga,r'iei a dez-
lanluit o adevirata prigoana impotriva rornanilor bucovineni. Erar_r
am'eninlati cu moairtea. cei binuiti de spionai si tra'dare
--- ntri ales
tinerii grupali
in
.iuru,l
,,Junimii literare6(.
La 15 lebruarie 1915, Iancll Flondol inainteazl lui I. I. C. Brir-
tianu un mernoriu. pLrin dejlLrtatr-il Ioan lVl:rvrocoirdat. Au fost tri-
mise dou5. exemplare, scrise de mina lui I'londor, iar tabelele anexi
au fcst c'opiate de rsotia lul, Elena. Docurnentul ,este
ine,di,t. De altf,ei,
n-a aji-lns nici in rnlna lui Bratiann
-
se p.Ltre cd r-tn exemplar i-a
parvenit
h-ri Otto Czernin, iar aut,orita{ile austriece au avut o piesl
la dosa,r pentru procesut intcnt,Lrt lgi Iancu Flondor, la C,;rtea Mar-
liala de 1a Lemberg (juclec;rt in pericarcla 1916
-
octc,:lblie 19:19).
$erban
I. !-londor, fiul lui lancu, rezid,ent regai al
{inutr,riui
Suceava,
'I-a recuperai in decembrie 1939, ajungind in pistrare [a mogia 1or
din Storojinefl, Se intituleaza
,,Merloriu
privitor la frunlariile Bu-
covinei'(. Cuprincle informalii despre bogiliile solului qi subsorlului.
Subsoiul incepuse sIi iie
,expioaiart.
: pulin fier ia Iaccberni qi trise -
6
rl,as, _-
prodr-rcfie anevoio,asir
Ei
nerentabila
;
salin'ele de I,a
,Cacica
erau m'onoi:ol rde s'tat. Inrdustria localA se limita doa,r la velnile, mori
gi'fason'area
lernnului de constructi,e. Regiunea ce'a rnai fertitla se
aflS pe tdrrnul rsting a,1 Pn-itului, progresind in calitarte cu cit inain-
tezi spre Nistru. Sudul este i,n mare parte muntos
190c,,'o),
im,pi'durit,
cr-r finete
Si izlazuri. Vii putine, dar rcrrqsterea vitelor arei ro mare tra-
diliq qi este forar:te rdspindita. Produsele solicitat,e la
'export
sint :
_
i:pflinlll, vitele, spir,tul si ,Cv& flucte. Grinele era,u insuficiente gi
pentru rconsumnl local.
Cernautiul este centrui, pl5minul provinciei
;
pe aici se inte,rrse,c-
teazl, toate qoselele si ,ciide ferate,
,iar
Prutui se spera sI devind na-
vigarbil pina la Dunire
$i
mare. Raporturile co,merciai.,e actuale gi de
perspecti''/e
cu strAinatatea viz,au in primul rind Genmania.
Sint furnizate date deosebit de interesante cu privir,e la fondul
funci,ar
in general, al bisericii (delinincl satele : UrdihoreLcea, Revna,
Mo,lirdia, Ce,cihor, Ostroita, Prevorochie, ?ereblecea, Opriqani, Votoca
Pe D-erehyi, Corrovia), ale marilor proprieiari, nai ales romdni (Hor-
i
Astdzi se aflS la Arh. St. Buc', fond ,,Iancu Flondor" 9i
formeazd
obiectul dosarului nr. 15.
muzachi, I'lonclor, I,licr-llitA, Popor,-ici, Nlirncscr.rl, Grigor,cea, Niculi,
lVledvelcdri etc.) si
ajunge i.a cc,rnciuzia cA, fatir de statisticile oliciiale,
in rearlitate sint mai neul[i romani. cu 18 599 fala ile ruteni. Pe,ntru
cA
{ar.anii
rcmAni. intreba;[i dacd stiu rutene,gte qi r5spunz,ind afir-
nativ, erau trecu{i ,ca... rutenil !
Pentru cA an aiutrs la reialia ro,mAni-ucr,aineni, si fa,cem o
lncursie,,retrc((
in tirnp. Pe Ia 1860 se cristalizeaza p,olitic dt"rud cu-
rente : unnl centralist .qi , altul. aut,o,nomi,st.
Curentul centralist, adept ai ideilor pitngennane, iosefiniste, re-
lrrezen
rat pril lVletternich. Ber-isrt,
'laalfe,
il avea ca fruntas in Bu,co-
vina pe Eudoxiu I{urmuzaki.
'Urn-iiirea
egala inparlire in Bttcovlna
a puterii politice, administrative, bisericelti, cnltnra,le, intre cele, trei
naliu,nj
-
romAnd, gerulanit, ucraiuelnA
-
fid.ele Casei d'e I'Iabsbr-rrg,
".t.ci
.ti.' cilbei centt'i-rle de la Victtir!.
.
In a,cest context arnintim gi
cle Dtplorni'r imparateascd din 9 de-
cembrie 1862. clata in trei lir-nbi lromanI.r,
qermanii
9i
urcraineani), de
rn!eie,gere
1i c'orrrpromis.
Majori,tatea romunilor, ins"t, voiuLr colab,orarea cu cei din Tran-
silvania qi Banat in vedere,a emancipirii depline, salurtind r,idica,rea
).a rangr-i de mitrrop,olie .L episc'opiei sibiene qi nr-rmirea ca titr:tlar a
ILri -.\.ncir r:i
$rrguna'r.
I)egi dr-redismr-rl austro-unEa,r instaurat in i867 a inqreunat
"sttua-
lia
,ar.delenilor, supuqi
'd,eznationalizirii
d,e
,cir,lr,e
ungurl, le T,urda,
in 1870, llie Maceiariu si lon Raliu iqi pro,lrr-lneau sa striq:rgir legiitu-
rile c:u rr-rrndnii din Bucovinaa. In aces't sens activa si Societatea
,,Arboroatsa" din-r
,CernAu;!i,
prezidata de Ciprian Porurnibe'scu. Ziaru\
,,.t\lbina(r din Pesta o populariza cAlduros, scriind :
,,In
tirnpul acesta,
in c'are germaniza,rera gi slavizarea progrreseaz[' rr-le,relt ilnpotriva
noastra, f,ormarea arcestei societiti este de o
rrnai
mar,e im'porta,nli gl
fiiradca stuidenlii tutur,or fracu[t5lilor, adicA teologi, iuriqti
qi filosofi
s-eu unit intreolaltdi'.
Dosarul 11 din fondul ,,Iancu
I'londo,r'( cuprinde
,numenoase
scri-
sori d.e Ia Aurel Onciul., Iegindu-i o tr,ainicd prietenie. Aure'l Onciul
este fo,arte afectat gi-[ rcaga sd renunte, rcin'd, in 1910, Flondor s-;t
decis sa se reiragd de la
;efia
par;ticlului5. F'on'dor ii telegrafiazd la
i
Arh. St. Buc., fond ,,I,ancu Flondor", dos. 15, f. 2--3.
I
I. Nlstor, Romdnii si rutenii, Bucureqti, 1915, p. 154; vezi
'si
Aurel Morariu, op. cit., p. 119.
3
Ai. Procopovici, Luptele na{ionale din c.eldlalt ueac; Bu-
couina care a fosi
si care aa sd. fie, Sibiu, 1942, p. 11.
a
,,Cazeta
Transilvaniei", Bragov, nr. 12 (1B70).
t
Arh. St, Buc., fondul ,,Iancu Flondor", dos, 11, f. 49.
\iiena :
,,Itegre,t, nu pol primi, sint feri-n hotSrit ,sA nu' iau parte
ac-
tivA la poli:ticA, pind nu rni voi desface de alacerile cu fonduL re-
ligios"l.
Aurel Onciui gi Ni,coriae Wisilko, pentru a-Ei arltra rcredinla fala
de Austria, dupA inceperea razboiiLrlui au organizat cite un c'orp de
legionari romAni (A. Onciul)
)gi
de vol.untari ucraineni (N. Wasilko)
car,e, sub drapei hab,sburgic sa ape,re Bi.rcovina impotrivia penetrati'ei
rusesrti. De altfel, o ma,re parte din romdn,ii bucovineni, cit
$i
gu-
vernul ,de
Ia Iagi a'Lr infi,erat ac{iune,a lui Onciul. Acesi,a, avind ulte-
rior nep,IAceri, va ,cer,e spnijinul lui langu Flon'dor2. in ianuarie 1919
il anun{5 ce se va stabili ca a\ro,cat gi, presupunind icd Unive,rsitat-^a
din Cei:n5uli va fi menlinuta gi romAnizatd, a considerat cd poseda
toat,e conrditiile ca sd o,cupe postul dg tittilar al Caterdralei de Dr,ept
consti:tulional
si
a;dministr,ativ3.
Revenind la re{r-rgiatii bucovineni, ,aceEtia au erditat
il,a Bu,cure$,ti
,,Revista
Bucovine'i(r, sub
,ingriiirea
iui Ilie T,orouliu, iar in martir'
1915 qi r',oluntarii bucovineni ,depun
iurAmint de credin![ tricoloru-
lu,i
,ro'mdnesc.
Cu ,arceastd ocazie. Ion Grimadi dec,Iara :
,,1n
numele
Bu,covinei
,
in nu,rnele tarii n'oasir,e, ne-;rm adunat. Cnoi{i hotare mai
largi Ro,mani,ei
; de vi vor opri purhoaiele c1e ciuqmani, deschideti-vA
cale cu sAbiile vo,astre, sint noi. strdh,rcitoare, cu fulgere de lumind
pe elet'. Cu cloi ani rnai ttrziu, Ion Grfulada cadea ,ciuruit cle gloan-
teie du,$manilor l,a Cileqouia,
,,ca erou r6zJrr-rndtor pentru d.ezrobire'a
Bucovinei
-
cull-r ili numeqte Ion Nistor. Au mai cdzut p,e cirnpu} cle
luptd o serie de bu,cc.rvineni, dlntre care ii arnintiun pe Lascdr, Lulia.
Breabatr, Zamfir etc.
O bogata activitate a desfAqurat Cornitetul refug{afil,or bucovi-
neni, prezidat de Ion Ni,stor, mai ales in rindurile studenlilor $i
ele-
vilor ca,r,e studi,au in Vechiui Regat, cit si in al celorr inrolali in ar-
rnata rrromdnS. S-au di"stins pe cirnpr-il de lupta : Dirnitrie lMaranc'liuc,
Constantin ArdeLeanu s.a., iarr doi osta;i buc,ovineni
__
Nicoala ;i
Dumitru Cdt,ana
-
au fost impu,gcati linga Bragov, pentru ,cA refu-
zaserl (fiind in armat'a au.striacd) sa tragA in fralii I'or din Pre(rlt.
1
lbident, p. 49. Formularul telegrafic este tipArit in trei limbi :
lomdn6, germand, ucraineand. Onciul ii scrie cd a pledat atunci ca 5e-
fia sd revind lui Hurmuzaki (23.XI.1910, din Viena).
2
Arh. St. Buc-. fonrl Flondcrr', clos. 11, i. ti1
1J decembrie 1917).
3
tbidem, t. 62-63.
80
Eucovinel
-
cd- 291
fdranul
Te'odor Habaiia, din Volo,ca, a fost spfnzunat
-
ca gi
Iliu{n Moldovan din
,Cernduca.
De asemenea, bAtrinul Gheo,rghe
Meileanca, dupi ce l-au pus ,sd-$i sarpe gro,a,pa, l-au spinzurat de lrn
cop,ac.
_Un {[,
larnd,arm a
,sp,inzurat,
in comuna Ropcea, pe Florea gi
Paraschila'Oldragu, oarneni cu tortul n,evinovali.
l\u fost aresta{i, schingi,ui{i gi purtati pe Ia curtile martiale r:n
Eir de preoli
care rs-au d,ovedit ,a fi conclucdtori vainirci ai
'rornanilor
din sate:ie lor, dintre
'care
ii pomeni,m pe : Casi,an Bohateret, Nicolai
lVlihailcea din Iacoberni, George Lanioschi, Diimitrie
Topi,
Teofil
Illen'ca din Juci,cra Veche. Stefin Malanciu.c'din Ca,menca,'Halip din
Berhomete, Ignatie Ca'rage,s din Ndmegtii Vechi, Ion Macovei, Abrian
Anrdroni,c
din Lu,c'ovita, Cristofo. iliut
Ei
multi alfii
;
pina qi calug5rii
d,e ta lnindstirea Dragomirna au fost aresta{il.
B,uicovinenii.
in afari de pr,opagand,a
d,esfa$urata in in.terior, au
avut ractiu'ni
in u.s.A.. r'ranta, Italia, in tabir,a de prizonieri de la
f)arnila
de tinga Kiev, in
-Basarabia.
mai ,ale
s Ia Chi'sinau, in Bucu-
regti,
iar ulterior fu Iasi. in U.S.A. trdi,au circ,a 140 000 cle nonlAni,
ciintre c,are. mulli pr,ovenifi din Bucovina. pltis 50 000 evrei din
l'uonraniaj. Numarul exact nu se poate stabili, deoarece mutti avind
p'ars;apoairt,e
austro;urng'are, erau inreEistrati ca sr,rpuqi aii monarhiei
bicefale. Emigririlg mai marsive au incepnt pe ia tggf si au c,onti-
nuat
sd crearscd pfn5 in 1914, inregistrinrdu-se cote mai ri'dlrcate in
ar.ii :r!106*1907'i. s-a,u stabiiit in jurul rnarilor cerr-tre industriale in
Ohio, Pennsylvania, Indiana, Illinois, Californiaa. Oierii de meserie
au inceput si cre,asieS. oi i'n iVI,ontana, grr'lpuiri mArunte aiungind pin5
la Pacific.
S-'au onganizat in sociertS(i d,s ,ajutre1 qi cultu:r,ale, ,au ridicat bi-
seriLci, in oad'rul paro,hiilon putind s5"si pastreze spiritul n,a!ional.,
credinla gi oibiraeiruri,le strdmo$,e.sti.
$i-au
tipirirt zia,re qi reviste f6ra
vreun sp,rijin
,o,fi,cial
qi au pop,ularizat cauza nonnAneascA
Ei
a pno-
vinciilsr simulsre pnin forta ori vicle,g,ug d,e ca,tre c,c,le d,o,ud imp,erii,
habsburgi,c gi
lrarist.
Amintim cotitdianul
,,Americ'a" la Cl,eveland,
,,Renastte'r.e,a Rotmdniei" la
-
Ci,n,ciln,a,tti,
,,Destepta,rea,' Ei ,,RomAnul
american" la Dieltroirt,
,,Trransilva,nia" ln Yot-rnst'own,
,,Rotrnania"
(bi-
l
Bucouina, cu contribu[ia D-lui D. Iou Cuuinte cd,tre ostasi, nr.
g
(1940), fara sp.ecificarea localitdfii cle editare, p. 10-11.
2
Arh. S't. Buc., fond Casa Regatd, dos. 29 (1920), f. 1.
3
lbidem, p. L4.
4
lbidem, p. J7.
lingvd)
a fralilo'r Negul,escu, editatA 1a Chicago, c'u
_scropuJ.
de,clarat
de
-,,a
f a,c,e c'unrosoute amenircani{or
le,luni'lre
RomAniei"l.
Ro'mAnii americani, in ,afana vtorlrunfiari,Iro,r lcare aiu ltrp,tat in ca-
drul trupel,or arnericane in Eurnopa in ,anii 1917-1918, aiLr donait ma-
t,eriale de rdzb,oi, im,bracdaninrte, hr.an,5, gi bani. Prin Cnucea R,oEie
[iomAnd,
p]i'na ia sfirgirtuX" rdzboiul'ui s-ailt adunatt cam B0 000-
100 000 d,olari. Se cuvine ,aminti,t qi de cei 100 000 dolani s,trinEi de
crormanrdorul Pamttazzi, cormisar ral grrrvernu]Irui rornAn in U.S.A., aa
urmar'e a u.n'ui
'imprs2i1
spe,cial irrnprus praigapoarrte(,or rro,mAnilor de
aco,l,o
;i
din ca,re
js-,a
acoperiit s,uim,a inEces'ar5, repaitirirerii p,rizomierilor
romAni din Siberia*, in primdvara lui 19202.
Se cuvine sA amin,tim cd in
'Clanaida
erau '15 0'00 romdni, 15 000
mteni gi 10 000 evrei pnovenili din Rorndnia, o p'arte insemn'atd gi
din Buao,vina. Imrperiul Brirtanirc fiinrd in razboi
,cu Ausitarc-Ungaria,
rnajori'tatea buciovin'r,enilor- au f,ost int'ernali in lagdrre rfu p,rizonieri
i:ar averille lor puse surb serchers'tnru. Explicalia ? Canada, era do,minion
bri'tanic.
Intrare,a U.S.A. in rdzboi a f,ost prirnirtd, c't.r erntuzi,arsm
;i
de r,o-
mAni. N. Iorga not,a cu aoeastd, d,c,azie:
,,Im,p,e,rii1e
Europ,si Centrale
,au Corborirt o
ttrre:apltd
la fiec,ane nouA' ,ali,anr!d, ca,rre-i injo,sea
Ei
mai
mrulit ;
no,i ,nre riidicam rcu un pas de gi,g,ant in ,ace'asitA n,o'ui al"ianla
cane, fiind o ,aga d,e put'erniLcd asigtlrare de izbi'nd6, este gi ,o suprema
consacrare a scopurilor rce urrndrim((3.
Guvernul romAn va hota,rri ,trimit,ere,a unei misiuni nali,on,aie in
U.S.A.4 Inilial, misirunea ,tneb,ui,a' sd'fie fonmaltd dinitr-un bucrovi,nean
I
Pentru amdnunte, vezi I. Stanciu, Rela{iiie romeno-americane in
perioada primului rdzboi mondial, Bucuregti, 1971 ; V. Stoica, in Ame-
rica pentru cauza romAneascd, BucureEti, 1936.
*
Vezi gi Ilie Bufnea, Voluntarii romdni din Siberia, BraEov, 1928.
2
Arh. St. Buc., fond Preged. Cons. Min., dos. 9 (1919), f.7; vezi
gi Dru,tzu
$erban,
Romdnii din America, Chicago, 1930 ; Boris Ranghet,
Relaf.iile rornd.no-arnericane in perioada primului rd.zboi mondial (1916--
7920/, Cluj-Napoca, 1975 ; I. Stanciu, Relaliile romdno-am.ericane din
anii prim.ului rdzboi mondial (1914-1920), Bucuregti, 1981 ; V. Stoica.
O ldmurire in legdturd cu propaganda noastrd in America, Bucure$ti,
1924 ; N. Iorga, Americo
Si
romdnii din America (note de drunt" gi con-
ferinte), V6lenii de Mun e, 1930.
3
N. I o r g ar Rdzboiul, nostru in note zilnice, III (1917-1918),
Craiova, p. 324.
4
Bibl. A,cad. Romdne, Sec{ia mss., Arhiva Constantin Angelescu,
rnss" 16, f. tr.
82
B3
(isrtoiicul .Ion Nistor) gi doi ardeleni (Ioan Moga si :Vasile l,ucaciu).
Pina ia urrmd, int locul lui I,on Nistor- va pleca ard,eleanul Vasile
Sioica. Datoritd opera{iunilor milittane' di'n Europa, misiun,ea rorrnAnd,
trecind prin Rusia, Si'berri'a, Japoni,q Ocea,nul Paci{ic, va ajunge in
,A'merica de Nord la 29 iunie 1917. Au mai sorsi,t, penrbru a susline
cauza RomAniei, pr:ofesonii universiitari
paui
Neg'r-ilescu, Ludovic
Mrazec
Ei
NicorJ,ae
.Pertresou.
Planul Misiunii Nalionale privind o,rganizarea unitdilii romd-
neEti in America preveidea in eisenld q.rnrndtohre,L,e
:
'1.
Fo,rm,area unei unirtdli
'd,e
rromAni ,arde,leni,
bucovineni gi bd-
nileni voluntari, ,cane
nu sint ,cetiteni
ai S.U.A.
;
2. uniltattea se va lncadra in
,unirtatea
ramericane, dar va purta
numeLe de
,,batali,on", ,,regim,enit',
sau
,,brigadd",r romAneasci,, in
funcfie de mdrime'a sa;
3. Ofiferii vor fi americani
;
4. subofi{erii vor fi ronidni, fogti gradeti dinj armata austro-
ungard
;
5. Limba de comanda va fi engleza. putirrclu-se foiosi insa Ia
nevoie gi liimba ronnAni
;
-
- - -- 1--:-
6. Chcltuielile de transport,
trai si echipameni vor fi suportatc
de guvernul U.S.A.
Esenlialul din ,acest plan ,esrte
'c1auz,a
ca acreas,ta unita,te sd fie
recunoscutd ca,,unitate rom6neascd((1.
bili'{ijn u.s.4._ au pqrticipat in ,saidn'ql arinatei t"rnericane lia luprtele
din Europra. Numdrul ,ro'mdnilor
inrolali in ,arrnaita
americani, in
noiembrie 1918
-
la sisrtarea opera{irunil,o,r mili,tare
_
er,a de eirrca
3 200-3 500,
,,cifrd
ce p,orafte fi veri i,catii oricinJ i" ,*giutJ"i-';;:
ntatei atnericane6.j.
AstfeJ, cforlurile aativitdtii .omanilo,r clin U.s.A. se conccn-
treazd.la finele anului 1918, in vederera obfinerii unei cleclaralii din
p,antea guvernutrui american, de aproba,r,e a,aspiratiilon nioarsrir n'a:
{ionale,
gar,anfie sigurd in congitiinfa romanilor americani a infap-
tuirii Marii uniri gi recunoarste'r'ii e,i i' carclrrul conferintei
pdicii.
_ -peclaralia
a
lost
obtinuti in 6 noiembnie rg1B, s.u.A. anu'tind
pubiic cd sprijina aspiratiile nalion,aie. ro1nanes,,ti, Textu,l declaraliei
I
lbid.dm, f.. B.
_
2
t\ryeyn,
.11 11
; vqzi.gi. Firvlr llie,. V_plqnla4l. qqmQni din America,
Sibiu, 1937, p. 7-9.
i
,, i
F
I
I
es,tc reprod.us in toatd prgs? anglo-saxon5, in Rusia si Fran{a, pre_
I
cunr si in zi.arele ro,nrAneqti din Atneri,ca.
I _-,_"","1ul
cablogra.mei_ trimisd cu accst prilej de Lansing amba_
|
-<aclorutui anrerican din la;i spre a fi remisa qtivernurui
rom6n sub-
I
trntaza :.,,... gu'vernul
S.U.A. simpatizeazi adinc cu spirit.url de uni_
I
t",1".,ytionald gj
!"
aspirafiile romAnitor de pretutin'cleni,
Ei;;-;"
I l"_gl,,ju
sd intrEbuin,leze la vrmea p,o,trivita influenta sa cu ils.tele
I 9i.p*.i
n;oliji9g
si
,teri;t,o,riale
a[,e neamului r,omanesc ,sd
fie oib,linute
I
$l a;iguratr frria de olicc navalire strlind((i.
I ._^ ,o!lil"l"o
ac'cstei crccrara{ii din nertca uncia rlin cele pa,t'r
I 311t
piu'ten ce va ova url ro de,cisiv in ca,drul conferintei
".
vu
I l::f":,,1n
anur viirtron in capirtala Frran{ei, a eon*rtirhrit in constiinta
I
romanllor^ americ,rni incununarea s,upremi. a activildtii crcsfai".^t"
I
d" ej :y
.S
U a. Sfirsi,tul
,rizboiului
ii va gasi pe acestiia in,tr_o at-
I
moslera de entuziasm gi incre'dere prileluirte de. aminitita cleclaratie.
I
in cbea ce privegte numdruT pri2onie'rilor r.mAni utn 11,1s1a, nu
I
avcn:r date ccrte; dal ccle vehiculale in lueririle de speeialitate
I
osliicazi intrc 109 000i si ?00 0003 de oameni.
I
Nurnirul rnare de prizonieni romAni in raldrclc Trusiei, c,lar nu
'
numai aici, rcprezin,td o realjitate obicclivd. ci
"....
so:ldatii ronrAni,
o,ri de cilc ori aveau o'cazia, infruntind ri"rul de a fi imrruscafi, sr
prr:rluu sau sc larau canturati(r, devcnind prizonicrr
in 1a-irple nr-
sesti sau italiene, spre a cvita de a,lrape fn f;ratii lor.
Frocesul de
'organizare
a prizorni,erilor rcmani in Ru,sira qi aeti-
vitatea lor in ve;derea prarticipdnii la lupie, de asti dartd ippotriva
Puterilor Centra;le. a luat nasitere de altfe,l cu mult inainte rle in_
tr::,:ca Rom6niei in razboi :
,,petitii p,entntr a fi re-ruta{i r-a
".ot"n
.!gri
veneau din rto,ate
'clasele so,ciale, cle la cet mai umil pluqar, nin.i
Itt r,'l rrirri subtrli intelcctu:r1i...,,j.
inci clin inii 1914-l
g:1
5.
1
,,.\merica", 19 nor,. 1g1B (Clevelanci
-
U.S.-A. Am eonsultat pe-
riodicuL cu ocazia vizitei c.lin iurrie 1991 fdcute in statul Ohio). .
2V.
Achim, I. Iacoqi, DoctorulV.Lucaciu,
Iuptdtoractiu
pentru unirea romdni.Ictr, Cluj-Napoca, 1988, p. 83.
:
P. lI e m o i a n u, Corpul
'uoluntarilono*ant
clin Rusfo, Lugoj,
1921, p. 4. ,
{
H u r e a E u q' e n, Despre contributirt,-oruntorilor-
r.cmdni in
inf dptuirea Unirii, in
,,Apulum,,, nr. XIX (1976), p. 344.
5
V a I'er P op, Legiunea
.romd.nd
ain naifa,, ip ,.,,Gazeta Volun-
tariior", Ciuj, numdrul din 10 august 1933. i , :.
84
B5
Evidenit, radtiMit,ate.a
iaoersilo,r prizoni,eri dirn Rusia a inn.egis,tnal
oort" oiOiclg, aupa, inltr:ar,ea RomAniei in rdzb,oi, in a'ugusrt 1916, auto-
tirffitl;,* ronn6neiifi pnirninrd numiai in piima lund de rdzboi aldturi
de Anriantta
run nrurndr de ,aprroximativ 3 500 de
'oereri
d'e inrol'are'a
in ranmra,ia relgulate.
In,trarea tn rizboi ,a R,omanirei
'alSituri
d'e Antanta a prilejuit qi
maniferstanea do,rinfe,tror r,omAnilor ref'ugirafi din
'teritoriile
ocupate
On arrstoo-Ungaria in Vechirul Regat. Grija lorr fa!a. de. viirforul sta-
't"ft
nf *u"ton"provincii
rromdneqti s-a manife'st,a,l
qi prin atiturdinea
hortarita in pnobrl'em a vol'unf ariatullui'
Imedi,ai dupi initrarea Regattuilui RormAn in razb'oi, un grup de
ardeleni
Ei
ibtlcovineni in fnunle .m V. Lrucacilu, Octavian Tasluanu,
V.---Or"n,ia, Onirsi'fon Ghiibiu, Iancu Nist,orr, Dimitrie Marmelimc,
c. r.-u
Ei
mm$i al$ii ,au ,ned;adtrat un m,e,mroriu, inaintat
g'uvernuiui
romAn Ia 1 septrembr'i,e 1916, in
'cane
s'e sip4Jnre :
,'Crerdem 'cI
e o da-
trorie de
,omoar p,en,tru noi ca in ,acresrt ra'z,b'oi s5 ins,criem
pe paginile
istoriei f apte cane si
rarrarte
urrrxaqilor ci qi rornAnii din
^
linutu'rile
sublugate
,au luprtat aldrturi de ostaqii rergatului p,entr{-l in'truparea
Ro,maniei M,ari,'l, ian
,pentru
irnapilinirea acestei ,,'datonii
de onoare"
semnartarii merm,ori,ul,ui igi expr.imau dorinla ca
,,onorrat
consiliul de
Miniq,tri sd incuviinteze
'or"ganiz'area
cle legi'mente ardelene qi buco-
vinene crare sd se
,oo,mpund din foq,li sio,ld,ali romani ,ai arrmatei aus-
trro-ungaref'2. Se averau in verderrre in mocl expres prizonierii romAni
,di,n
R,usia, ;al cdiror proces d'e
'ong'361i7are
incerp'use deja' din inilia-
,Livd proprie.
Plocesulerr,ainrsdingruunat,'daloritdfap'tuluicaprizonieriiro-
mAni 'errau
rdsp,in itj in
,c,ei.e pe,ste 400 de lagdre mari gi 600-700 de
lag{re mai mici, in
,cape erau interna{i p,rizonierii pii:ovenili din rin-
durile Pu,terilor Cenrtrale. Un numa'r tlai trrare de prizronieri se va
a,fla in lagdnele d,e la odestsa, Harkov, smot,ensk, Tarnb'ov (total
22500),,cirrca 1000 in gubernia orlov,
'allii
in Vo'rronej, Kazan, Sa-
rnara, utterrirOr
,ConCrentrindu-se la D,ar,ni,ta, o l,oc'ali't'at'e linga Kiev.
sre cuvine sd ,rnentionSrm cd, in afara de milit,ari, rugii au depor-
,,ta,t
mii
,de
nomani din Bu,covinra. in sprijinul
.afirma{iei noastre, deo-
sebi;t de inter,esant este ttabelul nomin,al cu lo,cruirt,orii de origine
etni'ed n',q1rdnd d,epo,r''ta{i in ti'mpruil iocupati'ei ruse de pe teritoriul
l
Achim Valeriu, I.
2
lbidenl, p. 93.
I a c o $
i, op. cit.,
P.
83.
rrural al
jud,efrului Storrrojin'et, rcare ,cuprinde
2 034 p,,r5oon'
din care
prezentdm in conrtinuare nume
'de
familii mLai'cunoscLlrtel
.
Contuna Numele
fomiliei
Slobozia-Corn dlest i
Budcn i{
circg
Davideni
Nlihricen i
Blosciutii \rgchi
Crasna- Ilsch i
Crasna Putnci
'
Cupea
Suc ettert i
Car.rpci rr
Priseciren i
Ciudeni
Vilancca
Lucavi{.
Sadova
Milic
Pancit
PdtrduIii dc Sus
Corcelt i
PeLriceni
Ropcea
Iorclin c;t i
Stoloj ine!_
Cupca
Loghin, Sauciuc, Opai!
TaLulici, NIuha, Caciurea
Gitej, Tcaciuc, ZsLta
,\nrarilci. Cimbt'tr
Ootdoban, Berciu
Mitroc, Isopei, Palamrr, Sauciuc, Ur-sache, G:'ozavu
\Iitric, Percec
Nistor, Catargiu,
Jibuleac,
Alergug,
Tugui,
Bolocan,
I tt'rT3
Amariei, \{utu, Isopescu, Bostan
$ti:bu,
Tovarnilchi, Ciotnei, Lutec, Cit'ciul, Livifchi
Bilenco, l,Ioscaliuc
Voloscii.rc, Nlacriniuc, Culic
Goiac, L)oncs, Onciul'
Libanirschi, Verschara, Alexiuc, Demediuc, Romaniuc,
Flufulcac
Pi
[uI, Iurcescu, Stin!ischi, Loghin, Zavelifa, Gavlilescu,
Frunzi, Lenla, Palach
Puha, []rsache, Lupescu
Tcaciuc, Ianog, l,Ioloc, Boiciuc
Cernavschi, Onciul, Culca
lluzan, Rorlnariuc, Tomiac
Plsat, Todolesci, Guga, Vasca, Nica, Burla, Ghelitr
Fedureanu, Craiucan, Zmogu
Rol rrrriuc, Druciuc, .Jut'avic
Lazurca, Panllr, Slanovschi
Iirlt'cea, Rczian, OIiras. Palagitrc. Irleici
Tirncu, l{alaicu, Bostan, Hutan, MusLali
Ivasiuc, Zanea, Vitiuc, Haraga, Costa;iuc, Slusar,
(i-iini, lloca, Dascaliuc, Nlitric
lirri f5,
Pc:cec, Iloloaan,
Jugui, Cirarabarovici, Alergul,
13ogdaniuc, Greirrativici
Tlacicariu
in lega;turd iou a,ctiunile dre' ,org'anizare
'a
priz'onieritor romeni,
Iu,crurile ss
,prercipi'td'
la sf,irrqitu' iui 1916 : in de,cemirrie,
,au
sorsit la
Darnifa prirnii prizonieri romani
@ca
250 de o,fi{eri
Ei
1 200 de sol-
dafi)2
I
(de Ia p. 112). Arh. St. Buc., fo,nd,,Ian'cu Flondor", dos.42, f. t-31.
2
P. Nemoianu, Prinla Albct lulia, Timiloara, 1922, p, B.
86
87
Sirtualia dificila cr,eatd ace:stror prizonieri, ca urlnare a hotdririi
Rusiei de numire in fruntea Lagdrului de Ia Darnita a generaiuli-ri
rus von Eiche (,,qerman de origine qi de sentimen+{.((1) a deterntinat
con'tinua agita$ie ra prizonie,rilor r.omAni con,centrali a,ici, in ve'dereir
'organizirii
[o,r penitru pl,ecare,a spre
{ard.
Fap,1s1 a stirnit iirgrijo-
rare
Ei
in rindul guvernului de 1a Bucureqti, detenninind gi pri;ina
luare de Con,traLet a guvernului r,ormdn cu aceqti prizonieri
-
prin
inttermedi,ul I-*. 'c'ol. Consltantin Pi,etlar.u, ins5rcinat de guvernul
roiman cu mirsiunea de ronganizare
a lor.
Prin Ordinul Ministerului de Razboi nr. 1 191, din 23 februarie
1.917, rse hotiirdqrL: infiinlarea
,Corpului
r.olun'.ariLor rorileni
--
arde-
leni si bucovineni
-
aflati in Rusia, sub comanda generalului Con-
s,tan'tin Coandd" .-, Lt.
,col.
Pietraru Con.stantin fiind insi,r"cina't cu
misiunea de organizare a lui.
Evenimentele se precipitd si sub irirr-.ul.;ul ppel-;'ir.lor
innoiroare
ce se desfdqoard in Rusi'a, in februil.ie 1917, izbu,cnirea Rcvolufiei
bu,rghezo-dgrrloic'rat,irce. ln aceste imprr-ejurari e,ste perfecta,t un noLl
aco,rd privinrd organizarea prizonierilor romAni din Rusia. Desi se
obfinuse ini{ial aiordul putrtru ne,cnttarc-,a nnui numnr cle 30 OOb dc
trcli;ir,iariz, r-ilterior s-a revenit, cifra fiincl clinrir-ruatil la b 000, iar
re,cruta,rea era permisd numai in Cir,eumscripfia n-rilitarii a Mo,sc,ovei.
Cu ioa'te aceste ingrddiri, u",ti',ritrt"r p.ironierilor roinAni cle la
Darnila c'ontinm5. La 1 miartie 1916 a sosi't :rici Lt. col. Cons;tantin
Pietraru. rci-r acest prile,i, soldratii qi ofi{erii ro.nAni erfla{i aici sen-r-
neazd o deicl,ara{ie-angaja,men,t i,n care se sublinittz5'dorinla i'or de
a inttr,a in armata romand
Ei 'de ,,a
lup,ta p,entiu dezrobirea
{arii
no'astre de sub dorninalia Aus'tro-Unqariei qi alipirea la RomAnia3.
Prin acest angajame,ni, soldalii
5i
ofiterii ronrani rlin Tabdra de ra
Darnita 'deveneau soldafi
Ei
odi(eri ai arrlralci rot-nAne, cu ace,leaqi
clrep"uri
;i
datorii ca qi aceqtiaa.
In urma aeesfrei ac{i'uni, la 16 martic lfll? s-a anun{at ofici,al
infiintar.e,a Corpului voi.unrtarilor romAni din Rusi;r.
Doui zile rna,i tfrziu, AngrajamenrtLrl era supus semndrii celor
prezenfi la Danniifa. Dahoritd nu,rndrului mic de prizonieri ce se paJ-
I
lbiderl, p.
g.
2
P. Nemoi anu, Corpul uoluntarilor romd,ni din Rusia, Lugoj,
1921, p. 15.
'
3
P. N e m oi a n u, Prinro Alba lutia, limi5oara, 1922, p. g.
1921, p. 14.
'
trrst,ri aCulrr in aceltstil I-ibara, Lt. cr-rl. C1lnstuntin Pit'traru a t crut
.
guvcl.nului rus
-
prin Diamandy, nrinistrtr plcnipolcnliar in Rusi:r
'11-
si aprobe infiinlinea un'or co'misii pen'tru recrutareLi d'e prizonieri.
paialel
cu ac,este a6tiuni vizind organizarea Corp,ului, inregi:;
irirl gi priimele n]anifes,tdri cr.r caracte'I polirtic qi naliona1 ale pri-
zonieriior rotndni aflrali Ia Darniia. Ini{iativa a venit din llurtra
n'e-
clicului br,aqovean Pon-rpilitr Nistor car'e, La 11 aprilie 1917, in caCrui
unei adundri la care au participat aproximativ 500 de ofileri qi sub-
ofiferi romAni, a propui redactLarea unui memoriu care apoi si fie
piezeniat intr:egului Corp a,l volunlari],or romAni de la Darnifa. Me-
moriul a fos,t infioc,mirt de o' comisie cons,tituirth din noud p'ersoane :
docrtorul P,o,mpiliir-r
,Nistor, avocalii Vicrtor Deleu, Octavian Vas'u, Ni-
colae Ne,del,cu, Gavritd Iuga, V'asi1e Chiroiu, Trifon Ghilezan qi pro-
fesorii Sitlion Gocan
;i
Eman'oi1 Isopescu.
Pro.tectul tnemoritiiui cla'borat'de cei aLrninti{i ar fo's't siuif}us apro-
b;irii Corpullri in c'adru1 r:nei aclundri genc'rale
linute
la 13126 aprilie
1917, la
'iare
au partici:pat toli voltrntarii ardeleni
1i
bucrovincin-i pre-
zenli la Darnifal. Manife'stul
'a
fosrt apr'obat' in tlnanimi'ta'te de'to!'i
cci prczcnli.
DupA ce ldcear un aspru rechizitoriu 1.r adlresa politicii aus,t'ro-
ungafe. Drclara{ia clc ia Darriti{a sublinia hotiirirea priz'onierilor io'
nrani aflali in Rusia cie a par,ticip;r la lupt:i pentru realizare'a i'dea-
lurilor 1o,r, pe baz,a unor argullente indubitail:ile :
,,Noi'
crare in
li,inba, in cui,tur5, in structura s'ocialA qi in intreaga fiinlb a noastra
einicil
;i
politica
-
se sp'une in Declaralie
-
face'm un
'trup
unic
';i
neclespir[ilt ctr
'toate c'E elalte pdr{i cons,tituiive ale nafi'unii ro-
mAn,e, cerem cu vointa
,ne.strdrmuta;ti
in,corprora,rea ]a Romdnia lVTare,
pe;rir:u a folmrr ii-n1:reunA cu ea un singtir stai nalional ro'ntAnesc(t:.
\/orbind despre ;semnifi'ca(ia De'claraliei d'e Ia D'arnila, unul
dirr,rre parbicipan{ii la ,evenimen'Lel.e aCelor Lani avera sd scrie :
,,I)ilr-
ni,fa
'e,sie
p,rima n,oastr;i Al'ba Iulia ( .) ln cursi.rl rdzboiului mondiai
acEst ,aolr a legitirnat p'entru prima oard aspira'tiile n'o'as'tre, airdgind
atenlia straiina;ta(ii asupra voin{ei unui pop,or: ar cirui problen-ia nici
c-hi.rr p::ntn-r aliali nu existd(13.
La o saprtarnini dupd sosirea 1,;r Iaqi a prirmului de,tagament dc
volun,tari romAni, ia 14 iunie 1917. ia fiinfd Biroul ard:elean,o-buco-
vinean, cu scopul i,mpulsionSrii
'rorn-dniior
din provinciile subjugate'
r.1 P.' N e m o.i'a n u, .:Prinra :,4lba lltiia,-'Iimigo:ara, 1922' p' 28'
2
1918 la rontdni (documente externe), r';o1. II, p' 908:909'
3
P. N e m oi a nu, CorpuT uoluntarilr:r rontdni din Rusio' Lugoj'
1921, p. '/
I
80
I
t
BB
'
potrivi't
dateror furnizate
de connisia spe,ciarS,
in aprili,e 1g1g se afrau in Italia: 108 ofiteri qi i6"a" g.uau1i,--leparizali
in 23 de cimpuri
de internar" qi izbo6 de solda{i,
i.,ter'natl
in 50 cle cimpuri'
in ro[a]. tl soi p.i^"i"ri
rorneni.
Lrr[erior,
numarul
ror s-a arrblat. jn
scrrtcmbr.ie'
l91B
aSrngi,ra
Ia aproximativ
40 0001. La 12 apriiie tsl'B ia fiinlA.
crin iniliatva proprie.
in ragirur de Ia Ciiirducate.
un .."orp
"iitt-."r";;,';it';o
dsveni
un rdevirat
centru de organizare
si
"o.,ducer"
u i"ir-""rror prizonieriror
romani din
i'3i[ .l;r'l'ff1";x;:*;;r","*
oiiffi
'"'r"t
ate"i'2"unariu
eiu",,
La 25 0ctombrie
1glB soseste
clecretul oficiar privind
infiinta- rea Legiunii rom6ne,
in care
"r'""
il-,"f"qi gi muili bucovineni.
incheierea
arrnistifi'ului
cu austria,
la 11 noiembrie
1g18, n-a dus Ia incetarea
actiunii p.i"i"o-
"."u."u
o""st"i unita{i de vorun. tari
; dimpotriv..
ea se urgenteaz,
ca url'rare
a stiril0r ce soseau din
fara si care d:""^d.;"-;;;;;iti"",
..r"r,ime'te]or
de aici. In lunile ce au urmat pina la ,iidt;i
.anului
191g, in Itatia s_au constituit p'atru
regimente
de
""r""tu.i
t"il"ii;iio."u,:,,cloqca(6,
,,Crisan(( si
,,Avrain_ Iancu,;;,
";i;;"
{ei sruprem
intoarcerea
cit mai grabnicd
in tar,, pentru
u p".tioriru
Ia consolidar:ea
tindrurui stai
._rbia constituit.
Rcpalrierea
acestor
voruntari
se va. Iace Ia inc,ei;utul
]ui 1g1g
.l'i:1 llit-tti
in.
{ara i'rr-o ur-ori""ra'
cre sirnparic generara.
chiar
'aca
nu a reusir sd participe
decit in rrricA,.r.rururn-ra
operar,iunile
qrilitare,
constituirea
;i
aciivitar"u
uo99i.i-l;;,;;',,;1,
i!4at,-,q'u,
capitonal;e
aie diplomafiei
inteririut","ia"i,-rd
sa se .r.,orrr"u
idealur
romAnilor
de-pretutindeni
de u ,"-""i'ir.,tr_o
Dacie noud,(3.
' Revenind
la unitdtjle rnilitare
de-
.
voruntari,
sosite clin Rusia la Iasi, in B iunie fgfZ, aminii-""i''fi
s_a fdcur o
lrrir_nire entu-
ziastd in
piafa
unirii.
c" ,"""ria*'ocarie,
rur,
-
foi.,t,i.
'i"-u
,prru ,
,,Steagul tricolor
la care ati jurat
nu este nou pentru
io{i. Sub
cutele lui au biruit strarloqii
nogtri in coclrii cos'inului.
voua
soarta v-a. rezervat
cea rnai mare cinste de cir.e se pot invrednici
fiii Bucovinei
: cinstea cre a implinta
din nou steagul
nalionar ia
suceava
si ra cernauti,
de unde fusese smuls acum 143 de ar-ri de
cAtre rdpitoarea pajurd
habsburgicdc.
'1G.
G. Mironescu,
Din pribegie,
in ,,Convorbirj literare,,
din august 7927, p. 66-69.
,I.
$urban. op. cit.,,p. b0b.
3
Valer pop,
op. cit., p.3-
90
91
La IaEi s-a constituit Comitetul Nalional al Romdnilor Arde-
leni
Ei
Bucovineni aflaiori in X{oldova si Basarabia
;i
al Corpului
ofileresc de voluntari.
Pe plan european, prin bolgevizarea arr.t-tatei ruse, operaliunile
militare sint sistate*, iar Rusia Sovieticd
-
prin Troiki
-
duce
tratative de pace la Brest Litovsk, de la 20 noiembrie 1917,
'su
Puterile centrale. Aici apar pulernice clivergenle intre , Rusia so-
vietica
Ei
Rada Ucraineand. ]n aces,t context, de prabulire a fron-
tuiui rdsiritean, Romdnia este nevoiti sd incheie pace separatd ctt
Puterile centrale (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia), iu
rnai 1918. Teritoriul Bucovinei, slapinit de austrieci, urura sd fie
mdrit cu
finutul
Ho,tinului, o parte din
jude{ul Iloroiroi si din
jude{ul FAlticcni.
Dar sorlii razboiului sint din nou schilnbatori. Marea ofen-
sivS germand din vara anului 1918, care avea ca s'cop sd s,c;oatd
Franfi clin luptd, izbindu-se de trup'e proasp,etre alr-l'ericare
(U.S.A.)
gi canacliene, printre ele ,;i bucovineni, equeaza, iar Puterile cen-
trale sint nevoite si capituleze'
Intre limp, la Cerniu{i, ia 27 octombrie 1918 ia fiin{d Adu-
narea constituanti, su'b preqeclintia lui Dionisie Bejan, care hot5-
rdqte ca scop primordial unirea Bucovinei cu c,elelalte {5ri
roma-
nelti intr-ut itut naliona). independent. Cu 5 zile inainte, la 22
octotnbrie, Sextil Puqcariu, Max Hactratl, Isidor Rodea, Vasile
Borlnarescn, Alecu Procopovici, Radu Sbierea qi aliii scot
,'Glasul
Bucovinei((1. ln numSrul doi apare articolul lui A. Procopovici,
,,Dumnezeu
s-o ierte,(, in care se spulibera rnitul rnonalhiei habsbur-
gice. Ziarul era difuzat in Ardeal, la iasi
9i
la fra{ii bucovineni
refugiali la Chi5indu ;i
in alte pdrli ale Basarabici'
Georgc
$andru,
preotul paroh al bisericii sf. Paraschiva clin
cerniuli, numit ca primar al orasr-rlui de cStre Iancu Fionrlor, con-
ducatorul
,Consiliului National RomAn, noteazi in amintirile sale
cd, incercind sd conlracareze ac[iunile ucrainenilor, au certtt spri-
jinul artr,atei rornane.
*
,,Nu
ndddjduiam
-
arAta I. I. C' Bratianu
-
cd din rdzboiul
mondial vrr ieli 9i
lichidarea Or,'a1 111"isle. a5a precum eram sigur dc
lichidarea Austro-ungariei. Nu md indoiam insd c6 ceasul Basarabie!
va suna, cum sunase ceasul ,{rdealului" (Arh. B.C.S., fond .,Bratianu".
dos. xVI/1920, f. 10).
rSextlI
Pugcariu, Cum a tuat fiintd,,GIasuI
Bucouinei"'
Cernduti, 1938.
De- altfel, un^.alt participant
clirect la evenimente, Aurel Tur_
can, relateazd cd in noaptea be 3 n.iemnri"-rrir-e,l;;"qi
s"""d#. '
rul austri'ac, Etzdorf, s-a intilnit in casa baronurni Arexancrru Hur.
mqzaki cu Iancti Fiodor
$i
ai{i lideri ;"il;i,;;"""iiri.r
ce misuri
:i
fj" luate, spre^a^fi asigur'ita
lini;tea
5i
.rJi,r"o
l; ;";;i#:
La I noienrbrie
f 918, Diviiia
"-
g-3
roman,{, su,b rio'randa gene-
ralutui Iacob Zadic, intra in Bucovin;
i;;i]o.1i;;,i"
se spunea:
,,Trecind 'hotarul pus intre .noi de o soartd vit.ega
-icum
o sutd
d^e gni
Ei
mai bine, trupere ronrdne sosesc in rnijrocur to.tr.,, uJrl
cindu-vd dragostea
9i
sprijinul roi p"nt*'iii".'""irrpdr[ire
a do-
rinfelor niscute din dreptur regitim ir popoarelor
Je i dispune de
soarta lor{.
i" if noiembrie 1918, unitllile roni,ae pdgeau
ih Cerndu{i. ln
pqintirilg sale, profesorui
N. Tcaciuc-Arbu
'vonbeste
de prin-iirea
entuziastd fdcuti armgtei..ropdl",
Ji".t
6-"";il;ii;: ,,pentru cd
ci,asa in,telectual5 era imibiba,td delculturd rorl$neascil(. De la
,Cer_
'Aufi,
.trupete'romdne
inainteaza
;i;il;
^;";h;;-;;;ni!d
a Ruco-
vinei de la Cerenrug. Colacin si Nisiru.
:-
Pe 27 noiein'brie- 1918, iricoiorur este arborat gi pe crddirea
.lniyersitdfii,
iar:
.a _do_ua
;, 1i-ia' .roi"-,tri"
-i9is,
'este
convocat
Congresui General al Bucovinei, pentru,,rt"ilifir."-rap:ortului
poli_
tic ai Bucovinei fatd de Regatui Roman,J. t;;;;,g.;;?u
fost invi_
tafi -qi reprezentanlii
ucrain*eniror, germanilor, poronezilor gi evrei-
lor' La invitatie n-au rdspuns decii ger'ranii
ii polonezii,
,;i doar
citeva sate ucrainerre.
;
^
Conqresul, deschis la orele 11 in sala de rnarrrrurd a Mitropoliei,
a intrunit 74 rnembri ai consili,urui Nafional no-arr, t ;Jr6;ii
qermani,
6 delega{i polonezi
s-i 13 din co,munere ucrainene
-
prin-
tre ei, o .serie de, r,omdni dupi nume : Mardare fnoaor, Rdiftanu
Nicolae,
finfa
Gheorghe si tonicd Mintici ("rti^rl,-ali
Ivancduli).
Basarabia r:ra repr:ezehtatd de
pan
Halippu, 1r,.,
piU*",
Ion Buz_
dugan si Grigo.e cazacliu. Lucrdrile congresurui au fost
"o",r"ro dc Iancu Flondor,
Eefur
guvernului
bucovinean. dupd salutul cie
rigoare al iui Dionisie Bejan, preqediniele
consiliul"i N;i;";].
S-a da.t
,citire
Declarafiei
de Unire care, in sintezd, fd,cea urmd_
toarele precizari :
.
-
Bucovina a fdcut pururea parte din Moldova
Ei
in jurul
ei s-a
rnchegat stalul.
'In
perimetrur
Bucovinei se gdsegte vechiur scaun de domnie de
Ia Suceava, gropnilele
domnegti de Ia Rdddu{i,
putna
Ei
d"*it, .;
. alte urme sculrpre din trecutul Moldovei.
.
92
Fiii acestui pamint, sub conclucerea aceioraEi clomnilori romAni.
;i-au^
pdzit mo;ia strdmog,eascS.
In 7774, prin viclequg a fost smulsd din trupul Mold,ovei, de
coroana Habsburgilor.
144 de ani b,ucovinenii au luptat ca nigte muoenici, pe toate
cimp,urile de bdtaie din Eur,opa, sub steag strdin, pentr,u gloria
Austriei.
A venit ceasul ca
fdrile
r,omAne dintre Nistru
un singur stat unitar.
si Tisa sd formeze
S-a hotd,rit in unanimitate Unirea necondi,{ionati a Bucovinei
in ve-chile ei hotare, pind ia CeremuE,
,Colacin
gi Nistru, cu Regatul
Romdnieil.
,Apoi, in Piala Unirii s-a incins o hord mare. IJn martor ooular
consemna :
,,O
sdrbdt,oare c,um poate o fost
ire
timpul lui
$tefan
cel }iare, dupd vreo anare victorie.(.
I
Arh. St. Buc., fond Casa Regald, do,s. 56 (i918), f. 2.
Copirolul Vl
DE I.A REINTEGRAREA
BUCOVINEI TN REGATUT ROMANIEI
(DECEMBRTE
l9t8l,
piNA
tA NOTA UTT|MAT|VA
GUVERNUTUT U.R.s.s. (tuNtE 19401
1
6
.sanctionarea.
[Jnirii. Austria renunra ra
Jostul
Ducat ar Buco-
uinei prin Tretatur d.e pace cre La saint-cLr*nii
1isls1."{.Jnifi-
c:erea edm.inistrat[uci. Moclificdri in Cod.ur penal
;i'd.e
proced.urd
ciuild. Le ge a ag r a,rd... I.naugurar e a u niu ei sitdtii' r o,mdne gti din
cerndufi (1920). Ar:tiuitctte-a cttltura.rat.
"
nuiiitia- demograJica
pe bctza recensclnrintului
d.in 1g30. Reartzdri
in ioieniur eco_
no.mic, social, potitic
;i
cuLtural intre 1gJT_lgJS. inuagdntint,
$tiint(r, culturd., b.isertcd.. MitropoLitii vtadimir n:."pti, N ectarie
cotlarciu.c, viserion puiu,
Tit Smed.rea. olnstaurarea
cLictaturii
regele (februurie
.t!38
) ;
-
clesj,iintarea partid.elor poitice. Nouct
rein"tpiir{ire adrninistratiua
:
-
tnjiin;area
;inutiilii. Rezidenti
r eg ali (G e or g e Ale1:ictnu,
$
erban Fiond.or
)'
;
-
At;;;r;;
";;;;;;;;
(1 septembrie 1g3g)
;i
lLeclangarea.unui focar cle ,irioi la gra_
nita Bucouinei
; refugiati poionezi. priiejd.ia-
ila;;;zd
qsupra.
Bucouinei.
.
La telegrama congresului bucovinean privind unirea cu Rom6-
nia, regele Ferdinand rxspunclea, pri";;
aHere :
,,Din adincul sufletu-
lui rneu, mullumesc proniei
ce,re'Eti ca mi-a ingdd,uit ca sub domnia
mea, fiica lapit5 ac,un 144 de ani sA se reflnrtoarcd la sinui tarii
_
lttam.e, aCucind noi iorle ,pentru
plopagirea
n.earnului((.
Apoi, o delegafie de 15 bucovineni, sub conducerea
lui lancu
Fl'ondor, a plecat la Iasi, ca sa predea
regerui mesaj.ul unirii. unul
din cei 15 isi arninteste cd au fost primifi
in camera unde micufa
principesd
Ileana iEi fa,cea lectiile si av,ea acolo o tabld.
prEzentind
actui unirii' Iancu Flond.or
a adresa:t regerui urmdtoarea cuvintare :
,,Aducem mriestetii
v_oastrc,
rege, al tuturor
rclnrAnilor, Unirea
*Tl,if.l i:trcst,
L
1;;.ii B;";;ir; 'icea.ta
fara a avut vechi te_ melurl curat rom.neSti
pe vren,ea
cind- pastorii
rornani
strdbd,te,au muntii galitieri
si cind ;* pi;g;;;
iomani
,se coronizau
satele din Tari.r Ilaliciului.
Si:r.e rrcesre lJcuri .o-en*sii
-.;,-;:.uprai
mai intii voievozii
descalecdtori,-
";;;j
jin
Mu,.u_ure$
ca sA faca tard
'ou'i
1;cnrru neurrrur ror Acoro, i"
""i,
1-i Rudauti,
s-.u
arnestecat in pamii-rt
oasete intemeietorltor
fitotAlv"l,
"i9"f",
f",";i.jj"
Suceava, s-a aSezat cea dintii mitropolie pentru
toa.te tinuturiie
acestei
d,omnii a rcnrdniior.
Acolo, r:
loi,.
il ;,;;;; ctitor:ia
i;i-'i;";#cet
Mare, cel nrai rrare
c-lin inai'taqii
;rr";tii;i
voastre,
si-a ares vegnicur
roc
5-:':i
ii,i"llT:;':1, Ju
jt*lli;;,,1"r,' p*",.,
*ola,.u,.no
nuti"i
su ru i cres L i
",
i"
"
r,tl *,; ; ;;';;;:l;',iT,?,"" ""i,::;-i;
-'o:"fif
i; noi' arLa de cradire rrrorcrove.e,..;;
scrbat
i' ziduri.
unde astazi clopoLele
batrine
sur.rd p"r-rt.u-
rr_ri,r.lu
noastrd
cu partes
ramasa libcru
u tarii, cele
mai .",.i-i.iJ,,rluri
,L*
"i. Aceasta
!at'i {i-o inchinAm,
maria ta, noi tofi, nu numai urmasii vit3tti<ilor
Iuptalori
de pe
"."riruril'"I.n
r.,_uu uitat niciodata
din ce
trup nalional
fac partej
ci si re-prJz!iltan1ii
tuturor neamurilor
cale cu vremea
au ve'nit sa se aseze'sub'blinda
si .,meneasca
o,b,laduire
a dor-r-rnito.iror'o'dni
ai Moidovei
;J ;n." qtiu
ca Romania
de as,tdzi a menlinut
toate bunele tra.di{ii
ospiialiere
ale Moldovei.
Ac'ui:r-r 144 de ari ne-a desfScut
de Mord,ova
o pace
incheiata
intre turci, ca'e nll avdau dreptul
sa ne ins,trdineze,
si intre aus_
trieci' care inainti:
cle a cdlca granita
m'ordoveneasca
nu se ingri- jiseri
de a intreba pe iocuitori
de voia ior. Astdzi puter.ea
lor nu mai este si r-rici umlbra
de legitimare
ps
c,are a creat-o
un tratat cum- pdrat
cu bani nu rnai exista.pentru
a ne pdstra
un ho,tar
fdrd sens, pe care niciodatd
in chip lib,er n_am aecla.at
"e_t
no."pia_.,
Plecali pulini,
ne intoarce-
u"u- ,mai
mulfi. Suftetul
cel ve- chi e ne'schimbat.
L-am transmis ,oaspefilor
si frat'or
nogtri
din alt neam'
care impreund
cu n'oi vin inainiea
-";*;i r."#.".
ivu u o cucerire
a armelor,
ci intoarcerea
la vatrd
a frafilor
despdrfifi,
;tffi [jlijcstatea
voastr5
regasesc pe parintete
de mutt pierdut
si
A'dinc
emotionat,
regels
Ferdinand
a rd.spuns
cd primegte
cu bucurie
'Arctul
cre u'ire
al Bucovinei
cu Regatul
RornSn,
asigurind pe
noii sdi crcdinciosi
cle dragost,ea,
o"ro,io""
si loialitatea
sa.
Ccpirolul Vl
DE I.A REINTEGRAREA
BUCOVINEI TN REGATUI. ROMANIEI
(DECEMBRTE
I9t8l,
ptNA
rA NOTA ULTTMATTVA
cuvERNUrUt U.R.s.s. (tuNtE 1940)
\
@
.sanctionc*ea
unirii. Austriq renunld. ra
fostul
Duca.t ar Buco-
uinei prin Tratcltttl cle pace d.e La Sctint clr"rrii
f-lusl.
tJnifi-
r:erect ctd,ttinistrati,ua. Moctificdri in Cod.ut penal
;i'd.e
procedur(t
ciuild'. Legea cqrard. Inau.gurarecL
uniueisitd[ii' rornanesti din
Ce,rnduti (1920
).
ActiuitqLeL
culturatd., n"iiitio" a""^"ir"iii:,A
pe bctzcL recensd.ntinturui
crin 1g30. Rectrtzdri
in ioienrul eco_
nomic, social, poritic si cur"turul intre 1g30- 1fdti . inudtd.mint,
$tiintd, culLur.a, b.iserica. MitropoLitii vtad.imi i"pto, N ectctrie
co'tlarciuc, viserion pttiu,
Tit imed.rea. o
Instaur.aiei
aictaturii
regale (f ebruurie
.l!35)
:. desJiintarea particLelor poitice. Noua
reimpiirtire admini.s.tratiua
:
"
injiinparea pittuturiiii.
Rezidenti
regali (George
,Alerianu,
$erban Fiond.or)'
"
ii;;;,";";;;;;;;;;
(1 septentbrie 1939)_qi
.cleclan;area.unui focar d.e-iirUoi Ia gra-
nita Bucouinei
; refugiati po[onezi.
ertmejii"*pt"i"ira
cLsupro
Bucouinei.
.
La t'elegrama congresurui
bucovinean privind unirea cu Roma-
nia, regele Ferdinand r5spundea, pri"tr.
artele :
,,Din adincul suf4.etr-r-
lui meu, mullumesc proniei
ceregti ca mi-a ingad,'it ca sub domnia
mea, fiica lapitA acum 144
'de ani si se rennitoarca
ia sinui
larii
_
ntame, aCucind noi forle pentru plopa,girea
nearnului{(.
Apoi, o delegafie de 15 bucovineni, sub conducerea
]ui Iancu
Fl'on'dor,
a ple'cat
lar Iasi, ca sd pre'crea
regelui meisajur unirii. Unul
din cei 15 isi arninte'qte
ca au fost primifi
in eamera unde micula
prin'cipesd
Ileana isi facea lecfiile si avea acoro o tarbrd.
pr,ezentinci
actul Unirii, Ioncu Frond.or
a adresat regelui urmdtoarea cuvintare :
94
.
.
,,Aducem mir
iesla{ii voastro,
regen al tu_turor
ronranilor,
Unirea
unet
fdri intrcgi'
a
lai'ii eu"otino.'iceasta
t"ra
^r""iut
vechi
te_
merurl curat rom.negti
pe vrerr,ea
cind^ pd;to;li-.Jrs;,l'strSbdite,au
munlii galitie'i
si cind
";
pi;;;
io-a.,t
,.-^;"ill;"il
satele
crin
Tara l{ariciului.
srpre ,,"".t"--io-ilr.i
'.o-ar."gii
,a,,,r'11-r?reptat
mai
intii voievozii
crescaiecat"ti,-"""iLj
it,-r tu.r-;;$-;'
; faca
{ard
lL";*:,l ili""X,: i"' i lT l
"':1
-,
ff ?l?l J{;ta,
l,
R;,,r;
l;i
ll ui, o,,
",
t
""o,
s - ;r a
s
e z a r c e a d i n ti i
^i
t," p;l il
o* # iX lL 1::rJi"ii,
I
",?
J1
"i
i:,?ll a rcnrZiniior.
Acoto,
13 noi, t"
'p;il
_ctito,:ia
-iL]'B;";;;.
cet Mare,
i!]fi
fr Ji T"",lii iii'#'
* r*;l.;oi
vo astre,
ei-u
-ur
"
J,,"snicur
I oc
sale,. ci
si
'r""t',r',rccc,
a crestin,tatii'Y.T.L1-,I"ntru
apalarea
na!ici
su ru i cres r i,,, i n rut" ;;ry ;,il
";r;:i,
:XT,?Jli
i,,,,?!if
;
r'ol"fi:i;
i,?;,iil:l
t"rr:1i:'':
'"orJou""i'"f':,
serbar
in zidLrl.
unde astirzi
rt i,* llairi,";i:
;:i'ilJ:ilil-trji:1"
:i"',.a
"'
-
p".l"a
rdmasa
Aceasla
{ara ti_o inchinam,
mAriir ta. noi toti, nu nurnai
urmasii
v,Srricitor
luptalori
de pe ;;;;r;;,';l.n
1;3u
uirat niciodata
din ce,
trup nafional
fatc
pirtg, ci
;l-r-epr-ezliiurrtli tuturor
neamurilor
car.e
cu vrcmea
au venit se se aseze.uir'nfi"Ou
si ro,meneasca
oblarduir"e a do'nitoril0r
'o'rani
ai Moido;el-u
iu.u
Stiu c5 Rom'nia
de
as,tazi a.menlinut
toate bunele
tradi{ii
osp,italiere
ale Molclovei.
Acu'r 144 de ani ne-a desfricut
cie Mord,ova
o pace
incheiatd in lrt' rurci' caf c nu aveau
dreptu.r
sa ne inslraincze.
si intre aus- trieci' care inaintr ide
a
"at"u'g.u.r'rifa
m'oidoveneascS
nu se ingri- jisera
de . intreba pe l,ocuitori
d,e voia lor. Astdzi puterea
10r nu rnai
este si r-rici utnrbra
de iegitima.u
o"
"u."
a creart_o
un tratat cum- pdra,t
cu bani
nu rnai
existi
O",ri.,,'a- ne pa5t.a
un ho,tar
fdrd sens, pe
care nici,odatd
in chip li,b,er n_am declarat
ca_l acceptdm.
"i,i
"P1""",.1t'i,fl1t'ilt'a""
intoarcem
acum
'msr murfi.
sufietur
cer ve-
nea,rl,
care impre,#':"'ffiTl:
iTfit:. ;:;Hii.
_**:
o cucerire
a armeror,
ci intoarcerea
la vatra
a frafilor
despdrti{i,
ffi, [#ijestatea
voastr5
regasesc pe parintete
de mult pierdut
.si
Ardinc
emofionat,
regels
Ferdinand
bucurie
Actur
i";;*
.J;#;il:iii,
i#;i:T::^l.''eqre
cu
p e n oi i s d i cr e d i n,ci
"
;il: ;ill1.}|X"j#,1":i
|i1" f-"":T,
^'s
igurin
d
ocrotir,ea
si loialitatea
sa.
I.a 31 ciccenrblie 191ii aparea Dc'crctul-lcrqe. privitor 1a unircir
Bucovinei . La 1 iaruarie 1920,'p'in alricol unic,'se rtrtifica Decre-
tul-lege nr. 3 744 din 18 decembrie 1918, publicat
in Monitorui
oficial nr.277, din 19 decernbri,e 1g18. I.uind act d'e hotdrirea una_
nimi a congresului'General
al Rucovinei din cer.r-riiufi, de la 15 no-
iembrie* 1918,
,,Bucovina in cuprinsul grani[el,or
saie'isiorice este
;i
rinr n.e de-a p,ururea unitd cu Regatui
.RomAniei,,1
Pentru mornent rdmineau in. vigoare vecirile legi gi ordonan{e,
schimbdrile putindu-se
face prin
*decrete-legi.
pe"ntiu
Buc,ovin.r
int.au in.guvern cloi rniniqtri de stat frra por.t"ofoliu
j
unul cu ad-
ministratia, avi'd sediul_1a cernauti, iar ceidlalt la Bucureqti. La
1 ianua.ie 1919, Iancu I.londor era
''inistrr,
".,
,uiliri ru c.i"auii,
iar Ion Nistor. la Bucuresti.
Serviciui administrativ local cuprinclea
g
secretariate ,flg sg1_
viciu :
.inte.nc,
justilie,
finau!e, instruclie publicA, ogr:icrrtt.,ra etc.
Afacerile e,xterne, armata, siguran{a geneiald a staTului, vdmile,
P.T.T.-u1 (Posta-Telegraf-TeleTon)
tineau cie puterea
centrald de la
13ucureSti.
'
Din pircate, in "sc'ult timp iz].,ucn,esc clisensiuni intle oamenii
c'arc au avut un .oi in-r.portant
in procesul
de emancipare qi u'ire
ir Bucovinei
;
rnai precis, i^tre cei doi ministri, iancl Flonclor si
Io' Nistor. ianc' Flondor, unur rlin liderii t.t"orrn"ri, ;;iii;;- d"
acorcl cu plocesul cle unlficare prc-er accelelat, este saclificat .si inlo-
cuit cu lon Nistor. I)e asemc-.nea, se pr.oclui' rern;lnieri ln adllinis-
1t'lrtit. si' jLrsLitic.
L'a 21 iarnuarie 191g, Ia'rcu Flonclor se acrreseazi conficlenliu1
plimului-nrinistru,
intr-o serie de
i:roblenre major:e cu privire 1a
llucovin:r. La lichicla.ea fostului hnperiu Aust'o-ungar, Rucoviner
tlste it-iteresatil de multe sute cie milioar-re avere nrobilir si imobilir.
l-a .o"isi;1 i^stituitl lu Vic'a, bucoviner'ii
-* i' in{elegcre cLr
transilvdnenii
-
;i-eru
suslinut interesele, ra care si-a aclus conlri-
bu{ia si lostul deputat in c.,rera aush'iacd, profe.sorul
universit:rr
co;rsi.rntin Is,pescu-Grecul,
acum clelegat al consiliului Nationalj.
P'in rrniruu Ru.ovirrei c'u Regatul Rorn6riei. Tsopescu-Gr.ccur
i5i piercle
c;rlitiitea oficiala ra vie'a, ial Republica Austro-Gennanir
incii nu c'ste rccruroscntir. A' li o sorufie ca el
"si
fie numit arrrbzr-
sador
.la !trg"
-
stat recunoscut __
Ei
sE fie insdrcinat sd
,gireze
afacerrle Bucovinei
$i
ale Transilvaniei
in comisia J" ti"t ii"r"l.
Aceasta solulie se impune, deoarece guvernul
nostru nu are infor-
nralii sigure
Ei
precise
asupra miEcdril politice
Ei
economi"" i" .ia-
tele nou cre:rte pe teritoriur fostei mo.rarhii austro-ungare.
.,
Nn giini_ce se petrece in centrele acestor noi formaliuni;
i'
plus,
,,cehoslovacii, iugoslavii, impreund cu sirbii, p,olonezii
si
ucrainenii *--
cei din rirmd, cu cunoscuta lor perfidie
-
r" i"tr""
'r-rnij
pe allii in lupte diplomatice : propagandb
i' pr".d, concesii
regip.rgcg si
_
convenlii secrete politice-,
ecoiomice, duse de oameni
politici legirirnali qi confidenli (...) u'crainenii, care in momentul
armisti{iuiui general pierduserd
in unna repetatelor felonii
__
tot
creciitui polilic
;i
treceau d'ept cantitate neglijabila, si-au ridicai
pe incetul capul. si luptd acum contra armatel",or"nouriru' gi ale polo-
nlior-r6. In schirn-r-:, cehoslovacii
-
car,e erau adversari
'hotdrili
ai
ucrainenilor
-
,astazi stau in reialii amicale.
Flondor intreabd : la a cui stdruinfa s-a trimis misiunea angio-
f'ancezd la cernduli gi cte ce mei,brii acestor misiuni sint preocu-
pali sd aclioneze in favoarea ucrainenilor si nu u
"ourlra
?',,De-ce
am pornit agiialiunilc ucrainene in Bucovina puline zile dupd so-
sirea misiunii
--
irr rnare parte evrei ? Ce coinciden{d are aparitia
<rmisir-rnilor-
cu
Eiirile
lansate in presa s,trdind cd nordul B,ucovinei
cade in sfeia inte.eselo' ucraineniior ? ce misiune are domnul
iocotenent frarrcez Barraque (recte Fibisch Baruch, o{/reu ndscut in
Noua sulifi), sosit in localitate de 5 zile
Ei
neaflind de cuviinfd sd
se prezinte
la mine ? Nu se ascunde strb uniform a francez| un agen!
aI cercurilor ucrainene din Viena, oercuri care dispun de multe
milio'ne, care au stat la timpur sdu in iegaturi intirne cu
,,Ardevd-
rul(
Ei ,..Diminea{a(( ?
. Dupd ce h:ece in revistd realizdrile
;i
re,Ialiire vecinilor, iI
intr:eabd pe prirnul-ministru
dacd
,,politic,a noastrd externd privito,r
la puterile
mici care ne inconjoard, este ea bine determinata ?ur.
lancu Flondor, supirat cd reformel,e adminis,trative
se deruleazd
prea
repede (inlocuirea
funcfionarilor,
desfiinlarea
-Dire,ciiei
cdil,or
Ferate din ce*raufi, dezorganizar,ea jandarmeriei
etc.), cere exclu-
clerea lui ion Ni.stor de la orice amestec in treburiie Bucovinei, altfel
r
fbiclern, f. Z.
2
lbidem, f.. 3.
7
-
Djn Istoda Bueovlnei
-
cd. Zgt
*
Pe stil vechi.
1
,,X,Ionitorul Olir:ial,, din I
2
Arh. Inst. Qenti-.. Arh. St.
ianuarie 1920.
Btic.,..fpnd
,,Iancll !.londcrr,,, dos. 22. f.. 1
96
97
Limba romAnd a fost introdusa ca limbd
germane,
in administra[ie, justifie
Ei
in qcoli.
darmeria dupa sistemul romAnes,c, sint numili
(pin5 la 15 aprilie 1919) iEi decllnd orice responsatrilitate
Ei
se re-
tr"age cle la cond'r.rcerea afacerilor: bucovinene..
Are cigtig de cauzd Ion Nistor, care este insdrcinai cu admi-
nistra{ia Bucovinei de ia 4 aprilie 1919.
La 77 aprilie 1919 apare decre'tul-lege privind trecerea servi-
ciilor de poEta, telegraf si t'elefon sub autoritatea Ministerului de
Interne (opera{iunea a inceput e la 1 aprilie
-
stil nou
-
1919)
iar administrarea, organizarea si exploatarea** urmau sd se facd co.r"r-
form normelor in vigoare din Vechi'r.rl Regatl.
La 19 iunie 1919, decretul-Iege modificd unele disp,ozilii din
Codul penal func{ional in Bucovina (de ex.
,,Pede,apsa
cu moartea,
chiar gi in cazuri speciale, se desfiinleazd, afard de cazurile preva-
zute in Codul penal militar in timp de rdzboi((z (art. 4). Iar pe 21
iunie 1919 se fAceau modificari
Ei
in Codul de procedurd civild, in
sensul lichidarii avelilor fostei monarhii austro-ungare qi a1e sta-
tului austriac3.
oficial5, in loc'r.rl ceLei
Es,te reorganizatd jan-
curori, ia fiin{a Curtea de Apel a Bucovinei,
noi judecdtori qi pro-
cu sediul la Cernd-
uli (1919).-*, iar aprilie 1920, ministrrul delegat devine preEedintele
*
ft-r fondul ,,Iancu Flondor", sint numeroase scrisori de la clife-
. rite personalitdfi din care rezultd cd a fost prea categoric
Ei
s-a retras
din fruntea administrafiei
; cle la generalul Alexandru Averescu, Ni-
coJ,ae lorga, de ia fratele mai mic al tui NIihai Eminescu, Matei (capi-
'
tan in retragere, fost elev al
$colii
Politehnice clin
praga,
inginer ho-
,
tarnic, stabil.it cu domiciliul la Turnu Severin, pe strada GeneraL
A,Ianu B; de Ia basarabeanul D. Bogos g.a. Corpul de griniceri din
,Bucuregti a ho'tdrit (6 iunie 1923) ca
pichetul
de grdniceri nr. 13 (situal
in satul Rus Banila) sd poarte numele lui Iancu Flondor,
,,cel care a
contribuit la m6rirea
;i
inchegarea Romdniei l\1lari,. (Arh. St. Buc., foncl
,,lancu Fiondor", dos. 5, f. 414).
**
De Ia 1 aprilie 1919, in toatd Bucovina se introduc tirnbrele
pugtale romAnegti.
I
Monitorul. Oficial din 17 aprilie 1919.
2
Monitorul Oficial din 19 iunie, 1919.
3
Monitorul Oficial clin 21 iunie 1919.
**+
Curtea de Apel pentru Bucovina, cu regedinfa la Cernduti, urma
'sd
rezolve to,ate afacerile competente ale provinciei. va avea un pre-
"
gedinte gi 7 consilieri. Dintre consilieri, unul va fi delegat procuror
general
Ei
altul inspector judecdtoresc (Hamangiu, IX, p 69-70) ; vezi
qi Monitorui Oficial din 15 mai 1919).
98
comisiei Bucovinei, cu sarcina de a lichida serviciile l.egionale"
La 24 octombrie 1920 este inauguratd universitatea romaneaicd din
cernriu{i-. in viitoru} apropiat se amenajeazd cdmine, un cli,spensar,
se achizi{ioneazl, pentru Universitate grddins
familiei Hurmuzaki
de ]a cernauca gi incepe construc{ia noului palat
al universitdtii.
Au fost numi{i prefecli romAni in fruntea celor 11 iudete buco_
vinene: Zastavna, Cozmerri, Vd;cduli, Vijnifa, Cernaufi, Storojinef,
.
siret, Rddau{i, suceava, Gura l{umorului
;i
cfimpulung. e.ere.rta^
in continuare lista prefecfilor din Bucovina
Ei
locali,tdtile unde igi
aveau regedinfal :
1" Iliut Dirnitrie
.
2. Lucescul Arcadie
3. Iliut Vladimir
4. Goian Leon
5. Mafiovschi Ilie
6. Nichiiovici Teofil
7, Carage Emilian
B. Dr:. Lupu Nicu
9. Michitifici George
10. Percec Aulelian
11. Chozacal loan
72. Dr. Tarangui-Valea Ulei Eugen
13. Coian Dirrritrie
-
districtul Cerndufi
--
Cimpulung
-
Gura }{umorulul
-
districtul Cofntan
-
Raddu[i
-
Siret
-
districtul Flondoreni
(Storojine!)
-
districtui Suceava
-
VAgcdu$i ,
-
Vignila
--
Zastavna
-
Vatra Dornei
-
Seletin
^
Peste cifiva ani, Bucovina va fi arondatA in 5 judete
: Cerndufi,
Stor"ojine{, Rddauli, Suceava
Ei
Climpulung.
Frin Legeti agrard din 1919 s-au,expro,priat in Bucovina
g7
810 ha
de pamint arabil, cu care au fost improprietariti
{dranii indiferent
de nalionalitate.
*
Inid din 30 noiembrie 1918, senatui universitd{ii clin Bucuregti
transmitea pe adresa lui rancu Flondor, presedintele
congresului Na-
tional al Bucovinei :
,,Salutdm cu drag, Dulce Bucovind a Romdniei,
scumpd fiica ce pastreazd in sinul sdu.sfinte amintiri ale trecutului
romdnesc". Semneazd lon Bogdan, Petfe Missir, I.
proca,
D. Onciul.
I. Mihdlcescu, G.
liteica,
Obregia (dos. S, f. 371).
t
Arh. St. Btic., fond ,,Iancu Flondor.., f. B (20 martie 1919, sint
12 prefecfi).
.99
Incd dje la 20 ma,rtie 1919, prin l)ercretul lege nr. r2s1 au fosit
d,esfiinla,te coqr,trac'te,le de arendare si s,i:barendalre a inobilelor ru*
rale ,din Burcrovina. vor pultea fi arendate numai locuito,rilor (drani
,cult'ivatori de pamint sau cnescitori rd.e
vite1.
In
'legdturd
cu exprroprie,rile, l,egea apd'uti in Monitorul ofi-
cial din 7 seprtembrie 1919 facie urmdtoarele pre,ciziri :
Iocurile. de arie
Ei
rer'e, conacur cu gridine,
"ii
g.aa;rr de ztrza-
vat,'pis I'ocurile unrde sint ;stabili,mbnte
industi.ial,e
;
"
o
sub,solul gi apele trrec iin propriet,atea statului.
S,e declard exprcpri,alte in intregirn,e :
. ..
a) pro'prietSlile
striinilor care piina la i aug,ust 7974 nu aveau
indigenatul in nici una din c,o,murnele Bucovinei sau nu sint c,e,td-
{eni rom6ni
;
-
b) proprietS{i}'e
rurale are absenteriqtilor carE au petr,ecut cite
5 ani consercutiv in alara grani{elor
Ro,maniei intregiii.e, lnire anii
1909-1919
;
c) proprietdli'ie
rurale ca're intre 1905-igig au fosit
,arendate
mai mult de
g
aini
;
d7 pddurile
tuturor acestro,r categorii, ,expropriaife
in intregime.
se expropriau pr,oprietdfile d,e peste 100 ha, ila
urmdtoarea
scarA?:
. e) oelor care au lup'rat petrtru cauza rormAneascd, ,mai als vo-
luntarilor"
;
f) cel,or pdgubiii in urma rdzboiului, c{ln cauza frontul,ui.
't. Improprietdrirea consta din loturi intregi pind Ia 4 ha. Lotu-
rile de .colonizare
erau de
,prind
Ia 6 ha. J,a mu,rte, clin
'cauza
rtere-
nului dificil, se aicordau pini 1a B ha.
Statul avansa
-
prin
,Clasa rCen'ir:alA
a irnproprietdririi
-
su-
m'ele ,neeesar,e,
urirrind sd fie r,estituire in timip de 40 de- arni de cei
'care au beneficiat. Banrca reg,ionald din Cerndiuli u,rma sd se ,o,cupe
op'erativ de toate prcble,melc1.
.
Srocietatea rneseriagilor, rgs,msr,cian{i1or
si inidusilriasilor r.omAni
'din
Moldo,va de suLs, infii'{ata prin strAclania lui Au,rei Morariu, a
dat impuls aces,tor rse'crtoar:e cie atrtivit;rtc. fin,eri talenta{i qi unii din
ei sdrarci. au primlt burse qi au putut urrna qcoli de artid si mes,erii,
-
gimnazii
;i
ilicee comerciaiE gi industrialc.
-
In spiritul acestei errnulalii, ziarui
,,Buco,vinad., organul romAni-
lor bucovineni, incd de la prirnul nunidr al aparitirei s*.dl,e (cernauli,
a 18 martie 1919) a trasat un program mobiliz-ator, che,minC la con-
''centrarea
'tulturor
for{erlor de mun,cd cinsti;id' qi dezintere,sati, suib
lozinca: .,'Totul pentru r.ege, patrie, neam!,,, p,e car,e il prerzentdm
in continuare :
,,1. Contopirea des6r"irEirtd cu Verchiui R,ega,t,, intr-u'n rsingur staft
nafional, omogen.
2. Organizar'e, dar gi de,sicen{tralizare admirnistrativd. Organi-
zarea Bucovinei cu pirlile trimi,tro,fe ale ve,chirr,lui R,egat gi Barsara-
biei (pdrli din judre{ele
Hoitin, Dor,ohoi, B,o,tog,ani gi--s,uroeava). ica
unitate adminisir:tt i','i.
3. Reforma dreptului civil, penai qi de procedurA civili.
4. Menlinerea religiei ortodoxe
'ca
religiune dominanitd in stat.
Menfiner'ea Mitron,oliei Bu,covlnei, cu deplina 1iirer,tate a cu'ltLelor
strdine.
5. Inva,ldmint de toa,te grade'Ie. Con,s,erva.eia
,Universi,tdfii
clin
cerniufi, plus ro facultate de me,dicina. universitatea rsd aibd un
120 ha
-
rdmin 717,2 ha 300 ha
-
rSmih 2A7,7 ha
150 ha
-
,,
138,6 ha 400 ha
-
,,
224,8 ha
,,
165,7 lra 500 ha
-
,,
24I,2 ha
,,
185,9 ha 600 ha --
,,
250,0 ha
Pelte 600 ha
-
rdnrin 2J0 ha
.
^In
legdrtrura cu imp'opriertdrirea,
.pdmintul expropriat .se parcela
(conform
art.
-62)
gi se vi'aea in rortuni, avantajirs, celor i"ilptdf
{ifi,
cu precadere ;
a)
lbranilor cu,parninr pu{in
;.
b) parohiilor
ortordox,e (prind la 6 ha)
;
c)
5colilor
rurale
-
ca pdmint erperimentai agricol, cite un
Itc,ctar de fiecare clasa
;
d) fanrilii{or celolcazuii in rdzboi, ca si inval iz\lor
;
I
,,Monitorul Oficial" d,in 20 martie 1919.
2
,,Monitorul Oficial" din 7 septembrie 1g19, capitolul 2 al legii
respective, prevede despdgub.irile in lei, dupd media cle arendare a pd_
mintului. Plata se va face imediat, dupd efoctuarea formalitd{ilor,
2,00 ha
*
250 ha
*
*
Duminicd, 17 martie 1919, avea 1oc 1a Cerndu[i trecerea in re-
vistd a Legiunii bucovinene care a luptat pe frontui ita1i,an. In
piata
Alecsandri a avut loc un Te-Dcum oficiat dc mitropolitul Vladimir
Repta. Au participat : ministrul delegat a1 Bucovinei, Dr. Iancu Flon-
dor, primarul G.
$andru,
generalul Zadik, comandantul Diviziei lr
VIlI-a qi alte oficialitati. Din partea co'mbatantilor a luat cuvintul lo-
cotenentul Isopescu Claudiu (,,Bucovina" din 18 m,artie 1g1g).
I
,,Monitorul Oficial" din 30 iulie 1921.
100
101
caraoter curat romanesc. Transformarea seminarului in Facultate
de-Teologi,e. Naliunilor rneromane conlo,cui,t:oane li Ee acordd dneptul
cultivdrii lim,bii lor m,aterne
rcu au,tonomie scrolard na{ionaH pen-
tru gcolile prirmale gi se,cundare, in cadrul inter.esel'or superioare
ale statu'lui.1((
Pe plan extern, prin pacea de la Saint.rGermaine ,en
Laye, Aus_
tria sr: transformi intr-un foarte mic stdtulet (84 000 km2i, recu-
noscind vecinilror sdi independenla gi teritoriile car,e li se ,cuveneau.
Dar sd deruldm evenimentele.
,ohestiunea
Bucovinei a fost prezentatd in cornferinfa de pace
prin au'dierea lui Brdtianu, la 1 februarie 191g, arcesta referindu-se
Ia revendicdrile Romdniei,asupra acestei prov,incii.
L,a B februarie 1g1g, rcomisia
americand
-
p'rin charles sey-
T:oyr
a suslinut par:erile delegaliei franceze gi a celei britanice cd
viala ec'ono'ricd ar Buco,vinei
E1
cu precaderer a cernAuliului a fost
indreptata spre Romdnia,
,cd
ar clori sd se pisitreze hotarele ist,o,rice,
dar nu pol, fi dezavantaja{i nici cei 100 000 iau 1s0 000 de ucraineni.
-
Rap'ortui
ldin
6 aprilie 1g1g al Comisie,i asupra fron,tierelor
RomAniei a fo,st aprobat in unanimitate, c,onciuzioni,nd :
a) tr'ebr:ie lua,te in seamd aspiraliile naliornale a1e
,romanilor
din Bucovina
;
_
b) viala economicd a Bucovinei este strins legatd de aceea a
RomAn,iei;
c) este in avan,tajui ruteniior din Bucovina sd fie asociati crr
romAnii la o coloperare cconomic5, fiind qi de aceeaEi religie.
categoric s-a
linut
seama cd Rrornania s,e gdsea in tabdra invin-
gdtoare'a
Antantei
;i
era
,un
farctor stabiiizab{ fald de Rusia, ucra-
ina qi Urngaria, ,gsnlxminate
de comurnism qi anarhie.
Bucovina desemnatd Romdniei av,ea :
272 952 ro,mAni,
218 918,ruteni,
153 280 germani,
44 757 al.te nafionalitdfi.
To,tu,gi, discu{iile se reiau in iulie-augus,t 1919, italienii sus_
tinind cd intreaga Bucovind trebuie datd Romdrniei, pe
temeiul cd ii
fusese promisd prin
jtra,tartul
din 1916, cind intrase in rdzboi. Alti
delega'fi suslineau cd unele pdr{i trebuie d,ate Ucrainei, cd sint 1o-
c,uirte de ru,teni
;
allii
-
p6[6nlei,
pentru a stabiliza si'tualia'
Hotarul a fost stabitit la 10 august 1920, deiimit'in'du-se intre
RomAnia, Polonia gi'Oehoslovacial.
Tratatul
lde pa,ce cu
,A,ustria s-a incheiat, 1a Saint-Gertnain, incd
de 'la 10 .se'ptemLrie 1919. Referitor tra Bucovina,
,,Austria
renun!5
in ,ceea ce b priveqte, in favoarea RomAniei, Ia toa,te drepturile si
titlurile asr'tpra parlii fostulu,i Ducat al Bucovinei cuprinsi dincoace
de frun,tariitre Ro,mdniei, astfel curlf vor fi fixate ulterior de prin-
cipalele pute,ri aliate gi ,as'ociat'e((2 (art. 59).
Romdinia co,nsimtea la ins'criere'a in,tr-un tratatt cu principalele
Fnlrteri
aliate qi a,sociate cd
,,vor
ocro,ti in RomAnia interelsele
'Locui-
torilor ce se deosebesc prin rasd, ,1imb5 sau re'1igie de majoritateat
populaliei6(3 (art. 60).
R'omania prelua sar,cinile financiare ale fostului In-rperiu al Ar,ts-
triei, pe care
lara
noastr5 le pre'lua cle la Habsburgi, adica, in spefa.
cele a1e Bucovinei4 (art. 61).
In rnarbie 1920, comissrlll p'spre1llui pe'ntru Afacerile Striine ale
Rusiei sovie,tice, cicerin, dorea s5 inceapd negocieri cu guv,erllul
romAn in
,privinla
litigiilor existente. Propunea oragui Harkov dln
Ucraina qi parti,ciparea reprezentantului U'crainei Soviertice' argu-
mentind ca ,,Republica
sovietici ucrairreand, fiind sitttata intre ves-
:tul
Rusi,ei gi RomAnia, participarea ei la nego'cierile noas,tre se im-
pune in m,od evid,ent prin foria lucruril'or, c[,ci nici ro chestiune teri-
torialfl nu po,aite fi solulio,nati fara ea! preoum si multe alrte ch'estiuni
dinti:i: cele mai impor'tanta reclamA imperios prezenla ei"s.
Intr'o te'leg,ram5
,confid,entiald,
remisd guvernului rotnAn din
partea 1ui Ciicerin, din 17 octombrie 1920, problema esrte ridicata din
1V.
F. Dobrinescu, I. Pdtroiu, MareaUniredinl9lSirt
d.ocumente diptomatice americane, in ,,Patrimoniu",
nr. 4 (1991), p. 148-
I56 (Chigindu).
2
N. Daqcovici, Interesele ;i
drepturile RomdnieL in tette de
drept internalional public, Iagi, 1936, p. 22.
3
Ibidem, p. 23.
a
lbidem.
5
Arhiva Bibliotecii Academiei, Arhiva istoricd, fond XI\r, dos. 661
(confidential).
702
I
,,Bucovina", I, nr. 1 din 1B martie 1g19, Cernduli
103
nou, cd normalizarea rela{iilor se p,oate face ,n,umai si cu prezenfa
ucrainei. ise are in v.derre teritoriur Basa,rabiei qi irlJoao,ta nu este
pomeniti Bu,covirna, ci ar fi t""gnflrrcratd de ljcrraina n"
"r.**"""1
guvernul
so'viertirc acuzl, Rromania icd ar da ,os,pitatl-iate
generalului
Wnanghel
Ei
ofi,fierilor sdi, spre a-qi refaoe arrnatal.
.
La 16 ianuarie 1g21, cisslin se adrese,a,zi lui rake Ionescu, li-ri-
nistr'ul de extern'e romdn, insisrtinrd ta lu co.r'vorbirire ,rom6.n,o-ruse
sd parLicipe ,cu
drepturi egale qi Ucraina.
Initr-'o notd dirn 1b februa'rie i1921,
aicela;i rcicerin acuzd. ci Ba-
sarat'ia a devenit o b'az6.de atac impotriva ucrainei gi-cd
militari din
trup'sls lui Peiliura au trecurt Nisnrul, ai" eii;ullii., pil.i,..,i.ra pu_
guibe.
Guvernul rornan o".ping* ;*Ji"r,-rnu
acuzalii,
,ca
zvonuri fan-
tezisrte. Take Ionescu rdsiplnd],e
la rtrB
februarie 1g21 cd frontiera
ucraineand
n-a ost vio,laid, linia rd,sdriteani a RiomAniei esile bine
pdzitS,.irar
La BraEov, la peirte 200 k; de Nisiru, ;i"',t ;;r;;;";i":.;
inttern':ati un griurp de
'rnilirtari
din trupere lui wran[neri"
--'
'
'-
-
i,a 27 marlie ig24 se deschide
la Viena o conferintd
intre cle-
[ega[i,i
u.R.s.rs. qi Romaniei-, put;;"u,ta
:i"'
ir"irt"r"J'i."u"t"rne
a1
Austriei, Gruenberger. scoput'poriiio pu care r-a urmdrit guvernul
romAn
era de a srtabiii ,reia,gii
de prie,ienie sinc,ere .u toli vecinii,
inrcluisiv cu U.R.S.S
Dupa .um se iqtie, de ra 'formarrea. u.R.s.s. (80 cle,cemirrri:e rgz2),
Moscova preluase
f6i3fE 3l1ifs[iile, inicrusiv ale
,ucrainei.
L,a 2g mar_
t'i'e 7'924, qeful delegati,ei sovie,tirce; Krerstinrl"i,
*"- a"rla"furse impo_
triva
!5rii
noastre, afirrnin'd cd Basarabia nu a a,par{inut ni,ciodatd
.
Roniirniei. Ea s-ra- aflat
,,sub
puterea
Turcieir(3, iar R,usia
a eliberat-o
gi
a in'corporat-o
in urma ,unui
rdzboi vi,ctoriios (1806*-1812),
iar
,
,,in rc'ees ce priveste sitatur romarn, e,I s-a fo,rmat citeva rze,ci
de ani
mar tirziu((4.
N'u dis'c.r'tdm aici pseudoargumentele
sovietice, ci fa-ptul cd
Rusia gi ucraina nu fdceau nici o refe,rire la Bucovina, nu erm;itreau
nici o preitenfie,
dersi alceas,td provin,cie
s,e unise. cu ,statul
roman la
sfir;itul
lunii nroiemibrie 1918.
I
G'uverrrul
romAn e's,te nevoi,t rsd
intrcrup.
cornv'rbiri,re,
iar, in scopui nsietir5rii
sccurita{ii
s.tatutur,
la 26 riart;i;'ii,t6'
in,cheie un tr''tui cir
;rran1lic cu
poronial,-i;'i0'iu_nie
r92; ;; irr-Lt oo priete-
:;L #, ;; : :il,:il
j3
ii",ffii,;,''r.in
Ur # ;- i,Ii"J.
jj"
o,ietenie,
si
, Iati rcum
carac,t,erizeaz6,
voi. VI,I (din
ceie 10 ale Isttioriei Ucrai-
:
nei, e,dit,atd
de I-cactcmia-Jc'Eiiff"ru
de- la Kiev, in 1984) desdvir_
311c1
^uilttatii
na{;ionat"
,orano ,
,j^ ,i}il.
RoiriAnla
-n,irehczo_nro_
sirrc:rsci
r ocupat Ruc,c;vina
cje Nord
si i,,,.,;r;;;;:
blupanfii
au
rnsidui'a
t r-rn rc'irir crc_
,lcroarc
qi irrrobir',,
coroniala. Eucovina
de N-orr' a devrnit"-cu si alte terlro;li pent,'u
ocup-rnfi. sursa iefr.inS cre matrr^ii jlrirtre gi foria cle muncd.ua.
'
-
"
P: parcurs,
aclicd rllurnai in
i:erioada i!)2r2.*_1g2g,
ar-r fost inichi_
' se in 'Bucovina
85. cle in,treprinrdiJ
",t "i.ULt".
d" itt-1, o situatie
i*IirT
au avut
Ei
rcgiu'iio
Ji;"*u;rrot_.ja _*
""-Hlii,.','Akerman,
.
Concornitent,
Llc,raina Silhcar;tatica
a [ort o..upa,tj de Ceho_
slov.rcie.
iar
jn
**ra arbitra3'iiii
i.:il vi"nu"ij
^,,i"Illli-
tg3s), in
zorra oragelor liiEorocr.
Mucacevo si Beregcv"';,;';;"td
hor:rhyqtii6.
"'
In lgs, staiiir murise, clar rimbaiirtio
t*-n'i,r."0"^t",,)
f,o-
losit de is'toricii
sovietirci
";"
h*p;;;n;
";
l,ri r,"o,-ria-nr*;nev,
ca qi
,,argumen'tele,, au rd,nras acetleasi I
si revenim
la nisi,e statisrt;ci
-
care, prin
defini{ie, refiectl
sintetic,
obientiv, o stare de fapt.-.--
]n iglg au5i.ca la llerrra (EJvefia)
o lucrlre a doctorulrri.Myron
Kordr-iba;,
i' cai:e sr: preciza
cd maiiusese purrljcatd,
in ucraineand,
:
in 1918 si care conlinea cratc valab'e pentru
anur 1gr.. Dupd
auiq1,
froniiera,Llcrainei,
etnog,rafice cuprinde,a
Ucraina propriu_
I
Reprodus clin N. Dagcovici, Intereseie. si d.repturile
Romdniei...,
p. 410-413.
2
societ6 cres Nations. Recueir. cr.es Traites e.t cLes Engagem,ents
in-
ternationaur,
vol. LVIII, 1926-192|, p. 226-2J1.
3
Ibidem, vol. LXVII, 1g2l-tg2l, doc. 1 b60, p. 393_398 (proto-
colul semnat de B. Mussolini gi generalul Aiex. Averescu).
a
Isto,ia Lrlqainskoi
S.S.R., vol. VII (1921_1941),
Kiev, 1984, sub
redac[ia S. V. Kulci{kii, V. V. Nikolaeva g.a., p. 5J5.
'
5
lbidem, p. 53b_b36.
6
IbidenT, p. 5b7.
7
Myron Korduba, La territoire et ra populatiott
d.e ,tlkraine,
Berne, 1919, p. 3.
I
lbidem.
2
lbid,em (nenumerotat).
*
Delegatia r.omdnE, condus{ de Langa_Rdgcanu. Au fdcut parte :
Drdghicescu, Djuvara, Arion, Cazacu,
pdntea,
Ciotori, Crihan.
.
3
Arh" I\[.A.E., fond 71 (U.R.S.,S.),
anut 1924, vol. 26, f. 139.
a
lbidem, f. 1J9-140.
t04
nou' cd normarizarea
rela{ii10r se poate fac,e rnumai si cu prezenla
ucrainei' rse are in ve'd'ere teritoriul
gu.ara,bi;-Ei'"i"i"a*ta
nu estre
pomeniti Buoovirna, ,ci
a.fi revendircraltd de ucrb;na.
-Du
u."n
"""u,
guvernul
soviertiic acuzd, Rromania rcd
-ar
au
'o"pilalliail
generalului
Wranghel
Ei
ofirferil,on sdi, spne a_Ei refac,e arrnatal.
Lra 16 ianuarie 1g21, rgl.urin
se adreseazi lui Take Ione,scu, rifi-
nistnul
de extern'e
rom6n, i".istirr'J
La ia
"onvorbirire
romen'o-ruse
sd parrticipre,icu
drepturi egale qi Ucraiha.
I''tr-'o notd crin 15 februarie 11921,
aiceragi
rcicerin acuzd. cd Ra-
sarak'ia a d,evenit o bazd de atac impotriva Uciaineiqi-cd
militari din
trupel'e
1ui
p.ilirrra
au trecurt Ntrn."L di; B;;;;;btd,
il.i""i,ra pu_
gtrb'e'
Guvernul rom6n
-*;p;;g;-;,#"r-r*u
acuza\ii,,cra zvonuri fan-
teziste. Take Ionesicu rdspl-rnd"e
ta ib runruarie 1g21 cI frorntiera
'ucrainearnd
n-a fost vio,latd, linia rdGriteand
a Rtom6niei esite bine
pdzi't5, ,irar
La Braqov,
la
,pesrte
:OO f.- de N,istruj siil-;;r;;;r;i';;
intternati un gr,up de rniliitari din trupele f,"i-W;;Ah.,it.
'"
T,a 27 martie 1g24 se deschide
la Viena o conferintd
intre de-
[ega'!li u.R's.,s. si R'omanret;;-;;;;";;a:i"'it"l.#r,rT'i'"""*turne
ar"
Austriei, Gruenber5;er..,
scopul'poriiio
p* care r-a urmbrit guvern'l
romdn
era de a stauiti
retilii i" priulu"i"
.irr.".u ."-t"ti vercinii.
inicft.risiv cr_r U.R.S.S
u Lu
'uu
Dupd cum se iq,tie, de la formarea. U.R.S'S, (30 de,cembri,e
lgZZ),
lVnoscova preluase ,toat,e
atributiile, incJusiv ale
,{_Icrainei.
La zg mar_
't'ie
7924, geful derega{iei sovietice; Krestinski,
se dezldnNuise
irnpo-
triva
{drii
noasrtre, afirLrnind
cd Barsarabia nu a. aparlinut
ni,ci,odatd
- Roniirniei.
Ea s-ra. afiat
,,sub
puterea
Turciei(s,
iar Rusia
a eliberat_o
$i a irnc'or'porrat-o
in urma ,unui
rdzboi victoriois (1806-1812),
iar
'
,,in roe,e6 ce privqt,e
s,ta,tul romArn, re,l
s_a f.,rffiat citeva ,zeci
d,e ani
mar iirziu((a.
Nu di,src,utdm
aici pseudoargumentele
sovietice, ci faptul ci
R'usia si i[-Icraina inu
fdtceau nici o rrEferire la Bucovina,
nu e,miteau
nici
o pretenfi'e,
clersi aiceastd p.ovinrci,e
s,e u,nis,e cu ,statul
roman la
sfirgiiul
lunli nroie;mibrie
1g1B.
t
lbid.ern.
2
lbid,em (nenumerotat).
*
Delega{ia rom6n-a, condusi de Langa_Rd;canu.
Au fdcut parte :
Drdghicescu,
Djuvana, Arion, Cazacu,
p6nt!a,
Ciotori, Crihan.
.
3
Arh. M.A.tr., fond 7t (U.R.S.S.),
anut 1924, vol. 76, f. 139.
a
lbidem, f. 139-140.
,
G'uvernul
roniidn esrte n,evoit sd intrerupi
ciotnr,rorbiri,le,
iar
in
'
scopui tisigur,rii
sccuritalii
s.tat;lui;
Ia 26 ,i*ti"'"iJid'i^"huin
,^ traiuI cii'
{rrrrntic cu
poroniai.
tu-io'i1l*
:s,z?
," ir"t"t o"
'riete-
nie cu Frarrtap, iar ra rz septentr-i* rgze ;;";,,il;i';J"frriute,.,iu
si
,
'"'''il;::#':fff"T#i
"*
,o,
gin, cele 10 :,rre
,.Jj;::"::
nei, e'dit'atd
de Acacr-'mia
c{e
,stii"t. i-rl* Kiev, in 1gB4)
desSvir_
sirca unitafii nai;ional"
,orEnn ,
',.in
1glg. lloniA;ia
";;rp,h.zo_nro_
sici'rrrsc;i
a ocupal Bucovina
,i" lrollo
:;
p:r\.,rabia-
ocupar..,tii
au
ins'iaui'at
un reoir-n
de.teroare qi inrourrn
"oiior.iuia.
Eucovina
de
rolu 3
devenit,'ca,qi
alte-te"itorlr p"nt.r,
ocupanfi, surs5 ieltind
cre ma'ierii prir.re
si forld de rnunci(a.
'
--
Pe parcurs,
a'cli'cd
nurnai in
i:eri,oa,rJa ig2?-*1g2g,
aLr fost
ln,chi-
se in Bu,ctivina Bh cie inrirepri",ai"i
gi ateliere. n,.-"ftiuj,
o si;tua{ie
i];*;l
3u .vut .i',usi;"*a-;h
#;.abia --r *"nrii",'Akerman,
,
concomitenf.
Llglsin6 subcarparica
a lort o-,upa,t' de ceho-
slo\iacia,
iar in r:rina arbitt"j"i"i'oi;-i;
vienar(i
"-"i;;;ie
.rg38),
in
z'na
'rasel0r
iJjgor'd,
Mucacevo si Beregr:vo
au intrat horthystii'.
In 1953 Sitaiin murise, ciar limbajul dr. lemrn (,,acaiCemic,,)
f,o_
losit de istorircii
sovietici .t"t*po.on;
a; lui Leoni,cr lir,einev, ca qi
,,argurn,enitele(( au riinas a,ceieasi I
sd revenim
ia nisrr,e ;'tatisrtici
-* care, prin ciefini{ie, reflectd
sintetic,
o,biecrtir., o stare cJe fapt. .
In i919 apa'ea la r,cr'a (Elvetial
o lucr.rre a doctorului
Myron
'KordubaT,
in clare se preciza
.a mui i.,ru.n pubJicatd,
in ucraineand,
in i91B gi care confinea date' valabire pentru
anur rgr.. Dupd
""5:Tiiera
Llcrainei, etnografice cuprindea Ucraina propriu-
1
Reprodus din N. Dagcovici, lntereseie si clrepturite Romdniei...,
p. 410-413.
?
societ6 des Nations. *ecue, rres Traitis et d.es Engagements
in-
ternationa.ur, vo1. LVIII, 1926-1927, p 226-231.
3
Ibiden.r, vol. LXVI], 1g2T_lg2}, cloc. 1 560, p. 393_398 (proto-
colul semna,t de B. l4ussolini si generalul Alex. Averescu).
4Istoria
Llkrainskoi
S.S.R., vol. VII (1921_1941),
Kiev, 19'il, sub
redactia S. V. Kulcitkii, V. V. Nikolaeva
E.a., 1:.
b35.
5
lbidem, p. 535_b36.
6
Ibidena, p. 557.
7
Myron Korduba, r'o. ten'itoire et ra popuratiott
de l,tlkraine,
Berne, 1919, p. 3.
t04
1,05
zis5,
rQpl-",ea.
n,ord,ul si sudul Basarratbiei, Bu,covina, Ucraina ungu-
reascd (Maramures), Galifia, Vo,linia etc.
ToaG aceasta zond avea o populali,e itotald
de 46 012 200 l,ocu-
itoril (aici se spe,cifircS'anul 1g14), dintre care :
32, 662 000
-
u,craineni . (7lo7oy
5 376 800
-
rusi (77,7,0701
2 079 500
-
polone,zi (4,b0/o)
3 795 760
-
evrei (8,2a/o)
BTI270
-
germani (1,9'o/on
435 240
.-, romAni (0,90/o)
32960
-
unguri (0,070i6
958 470
-
allii (7,73'0701
$i acum, defalcat pe regiuni, provincii :
In Crimeea (Taurid.a)
.
I 763 800
-
tortal
din c,are : 805 900
-
ucraineni
338 590
-
nu;i
Curios I in Crimeea nu apare nici u,n tatar...
FErd cromen'trarii, s5-1 lds5m in continuare pe Myro,n Kordbuba
sd vorlbeascS. PEnrtru B'ucovina, erl dd tabelu,l :
Cernduli (par!ia'I), Vachkivci, Wynytza
Zaslavn a, KAmpulung (par{i al)
Kitzm'an, Rdddu[i, Seret (par!ia1)
Storojiine{ (parfial), Su,ceava (parfial)
Suprafafa totald a acestui teri,toriu : 5 276,8 kmz
\
Populalia totala (calculata in 1914) : 460 430locruitori, din care :
301
!!l Qs,+o7n)
ucraineni
2 950 (0,6070) ruqi
27 030 (5,90/o) polonezi
73270 (15,90ls) eviei
21 07A (4,60/o) g,ermani
. 31 320 (6,80
)
romAni
230 (0,50/0) 'unrguri
Densitatea : 57,1 l,oouirtt orilkm2.
Continudm sd prezenrtdm
'ddtatii
statirstice cu privire la teri-
'toriile rom6nesti.
U cr aina ungur e as cd. ( M ar amur e s
1r
To'tal populalie
: 2I2 240 locuitori,
care : 160 5g0 (T3,6o7olr
ucrairneni
84 600 (76,20/s)
wrei
72 0I0 (6,00/o)
unguri
2 390 (2,0\)/o) germani
490 (0,2a101 romAni
In gubernia'Basarabia
Aker-man (jud. Cetatea. ALb(q2
Trotal populalie
:
gZ8
300
carre : lOi 010 ucrairreni
36 200 ruEi
17 400 evrei
61 660 nemti
62 040 romAni
95. 390 alrte nali,onalitadi
Hotins
Total populatie i 409 400
din care : 2IB 200 u,crain,eni
3b 800 rr,rqi
64 370 evrei
97 440 romAni
germani
T'otal general in cele doud districte amintite din Basar.abia.* :
787 700
din care : 31g 210 ucraineni
67 b00 ruqi
81 770 evrei
6i 660 germani
'
159 480 romdni
Amintim cd aceastd carte a apdrut in 1919, cind in ucraina
se dddeau- lupte intr,e nalionaliEti gi
.bolqevicl.
Razr,oiui civil era
in floar.e in fostul trmperiu
larist, iar ungaria era irr- parte con-
1
lbidem, p. 106.
2
lbidenl, p. 97.
3
lbidem.
*
Am pdstrat ordinea indicatd de autor.
106
1
My.on I(ordoub a, op. cit., p. 104-105.
107
tro,latd de bandele lui Bela Kun
; cu polonezii
se dddeau ciocniri
, singeroase, cal'e vor degenera in rdzboi.
La v:ersailles,
,.inving4o_tii
se, preg4a'teau si traseze gr,anilele
'Europci,
iar pregedintele S.U.A., Wilson, lansase
,,principiul na_
!ionalitd{
il or((.
In Ramdnia ercL stabititate
;
Basarabia
;i
Bucouina'se ireur-tiserd.
cu
lara,
-irtr
trupele noastre
fuseserd. solicitaie sd fintre in \Jngaria,
ca s:d stabilizr:ze ,si,tu,atiu.
in';eLeg cante:rtul
.apaririei ,ace.stei
cttrli, d.ar nici chiar a;a !
Perr-tru o concluzie generald., ne voirl' opri la pirerea
cuno,s-
cutului istoric brita,nic G.M. Trevelyan, tiadus qi in Rom6nia,
care afirrd pe b'r.ln5 dreptate cd
,,in
general, trasarea frontierelor
europene nu a fost r5u fScutd ia Versailles. Europa nouS era aIcS-
tuitd dintr-un numdr de state ce se sprijir"reau pe adevdratul prin-
cipi,ir st nalionalitdfilor. Inir-a'devdr, itaie'le cai" au deveniit hros-
tenitoarele Austro-ungariei se formasera prin vr,erea propriilor
lor.populat"ii, drept rezultat al uitimei etape a rdztroiului, chiar mai
inainte ca oan::enii de s,tat sd se intrune,ascd ra versaiiles spr:e a
confiru:a schimJrar,ea((1.
- ._
Plez.eir{a Ron-i6ni,ei ald,t,uri de
{drile
mici
!i mijrlocii, ca rrfelr_
i:r5 lonciatoare a societdlii Natiunilor (1919), i"r""i *,rt"1iit" pn-
trecute in lume qi in s;pecial in Europ,a. Dacd la congreseie de la
Jiela
(18i5), Paris (tr8bd), Berlin (182b), marile puteri-reprezen,tau
factctum, iar delcgatii celorla,ite state asteptau umlli in antticamerd
pentr:u a-1i piezen'ta memoriile, situafia-se prezen{ta acum dife-
ren{iaf, t;r in l91ll, la pacera de Ia Bucurelti, Romdnia a fost
vioara intii.
D,:ci, pr"oblenrele sint clare. Tn 7775, Ausrtria a smuls Moldovei
parte,a sa nordicS, denumitd ulterior Bucovina sau Mold'ova aus-
triacd, iar in 1919, aceeaqi Austrie, invinsd pe cimpul de luptd,
cedeazi RcniAniei, n-ro,glenitoarea de drept a acestor
-teritorii,
pd-
mintiul luat.
Dar p,este doua decenii lucrurile vor evolua altfel. Sd nu ne
pripirr, sd le tratdm cronologic.
Dupd vot,area Oonstituliei din 7923, Buoovina s-a integrat
aproape tc,ial in viala economicS, sociald, administrativd gi politicd
a RomAniei, de,si
Ei-a
pSstrat in 1932 ministrul sdu in,guveinul de
1a Bucuresrti. i',ltinistrul respectiv era de obicei o fi,gurd marcantl a
mec]tr-iiui lomanesc bucovinean. Aaegtia'uu fost : Ion Nistor (in mai
multe linduri), Ion Stircea, D. Popovici si Teofil Sauciue-,Sdveanu
-
p. 822.
108
Bucuregti, 1991,'p. 416
109
aces'ta din urnrd ini-a fost profesor
de is,torie anticd la Universitatea
din Bu.curegti, in an'r 1946-1947.
in lgai
"
r"rilr.,r".r;; D;;f*;
Pippidi, filoiog ca pregdtire,
apoi Sar,rciu"_Sa""*rru
.'i"rt intem_
nilat
-
ca gi lo,n Nisior de altfel.
Bis'erica Bucovinei
Ei-a
pdstrat
mi,rropoli
: urosr rud Duuuvrrtel
;r-a
pastrat
mrtropolia
de la Cerndufi,
avind in sub,ordine gi episcopia HorLinr-rlui.
pinA
i,-, lglt--, f,rnnrinner in 7924 a func{ionat
::*'*,_.:.i,i:p_:]l!
clle-^a ._"'.yit
_
n^q! Hon.b",si,
^
ffi ffi#"H;,;,
care cdzuse in dizgra{i,e incr din 7g24, deoarec,e-oficiase
un b":i;5;;
in cinstea
!a.u]ui, in.decembrie 1914, Oin poruncu grri..',atorului
rus Evreikov. In i924 a fost ates mitropotit rvectafie' ctiloocirr",
iSrl^j'l'.r*:"episcopul
rsmailuiui
;i
a pastoiit pinS in 1935. in acEas-
Visarion Puiu, care la 11 mai 1940 si-a prezentat
d,e,mil;i,a, iar cu
d'oua saptamini inainte
_de_rdpirea
Bucovinei de Nord, ia rs iurriu
1940. a fost ales rnitropoliL f it Srnedrea.
rR'ecensdmint'ul celor cinci juclefe
ale Bucovinei ne-a furnizat
urmdt,oarele d,ate ,
l]q 9?1
de rornAni (41,01,0y,,1,,_rr1nu1i
je
uc.aineni
(ruteni,
!u[ani)
236 130 (27,70/q), pe' locul it treilea
-
i;ituinclu_se
evreii :
.92
492 (10,810zo)
-
agezaii
-cu
precddere
in mecliul urban
;
gerpanii, fogtii stdpinitori pind 1a 191b se situau pe i"..,t il pai
trulea totalizind 75 b3g (8,8a/o), urmafi de polonezi, uiguri, rugi,
armeni, cehi, slovaci,
figani
etc. (v. tab. urmltor).
td perioadd
a fost solutionatd
chesti
rd
lrc'ruaoa a rost solullonate
chestiunea Fondului bis,ericesc a1
Bucovinei, in interesul clerului. In 1g35 a fosr ;te; ;1il.^^^rii 1935 a fost ales mitropolit
POPULATTA, fiELOR
CINTCT^ JUDHTTi BUC{}n/NENE
DUt'i RECENsArrit'rul ptn*
lsto'
romani
unguri
germani
cehoslovaci
rugi
ruteni,
ucraineni
bulgari
slt'bo-croali
evrei
tui'ci
j.igani
polonezi
qi altii
Cerndu!i
78 589
610
19 586
JID
3 295
136 380
ot
38
5l 217
35
112
15 895
Storo-
j inet
57 595
62
B 990
' lb5
1 582
'17 382
8
9
1 E et,)
287
B 48S
89 002
10 291
77 857
86
7 126
13 916
8
11 508
B
il<t
16 323
96 401
813
s 991
57
1 163
2 090
24
6
(: (t77
58 10 "1
105
19 109
4[i
482
6 3S2
1
s
3
807
2 048
606
3 499
Bucovina (/o)
379 69 1
11 881
75 533
b/t
7 948
23{i 130
6:i
s2 492
49
2 16i1
4E 254
i
DupA I. Nistor, Istoria'Bucouinei,
rt
Jude!ul
Na!iona-
litatea
cerndu{iul tiind u' orag cosmopolit
- '-rostenire
}dsata de
habsburgi
-,
aici se ciocneau diferi'te interese.
pentru
relevan{a,
sd apeldm la unele m'ateliate de arhivd. Astf,el, in 1928, cind
,,Ami-
cii Poloniei(' a;rlauda'u la Teatrul Nalional din locaiitaie conferinta
profeso,rului universitar filolog NandriE, un grup d"
"".;;;;;';; incercat sr pr,ovouce scandal, concomitent spargina gearnurile con-
sula'tului polonez1. La rindul lor, slovacii ain
poian-a
wlicului, ju-
deful ci'-rp,u,lung Moldovenesc, se piing ca preo{imea
;i
invd{aioiul
se straduiesc sd-i p-ol,onizeze, afir.mincl intr-un mernoriu cd po-
lonezii fac propaganda ostila
.guvernului romAn2.
cerndutiul devenise gi ur-r puternic centru cultural rornanesc,
Tai
aie's prirr activitat'ea Universitifii, care funcfiona cu pa,tru
facult5li :
^D.ept
si stiin(e cle siat, Lite'e si filoso.fie,
$tiinte,
Teologie, corrservator dc r.nuzicd si arta dramatica. iJniveisitaiea
fusese incaclrati cu elemen,te tinere, dar capabil". .o,oar.esti
-
cloar
patru profesori austrieci consimtiserh sa-;i conlinue activitatea
clidaclicA la noua universitater.
,,r\11 lrvut privilegiul
-*
n'rir.lurise;,te Vlardintir Tre.bici.( --
de
a fi fost student in islorie si filosofie la universitartera din cerna-
u{i (1933-1938) in'Lr-o perioada in care Arma Mater cernoviciensis
era ilusirerta de mari profesori, intlali clefinitiv in
pante,onul
is-
torio.glafiei romar,esti. cursul de
jst,ori.
ro,mAnilor era predat de
profesorul
Ion [. Nist'or (1B7ti-1962), rectol zr1 Univerii,telii, ce1
de. istcria eurticir, de profesolul rhercfil sauciuc-siveanu (lBB4-1
gT1),
cel de isto.ie univelsald, de profers'olul Rom'ui candea, cu docto-
ratul la ljniversitatea din Leipzig, Ia profesorul Karl Larnprecht,
acelasi in fa{a c'iluia suslir-ruse doctorartul, cu ani rnai inainte, in-
ry;i
N. Iorga
; cursul cle bizantologier era
linut
de
ltrofesorul
Vasile
Grecr-r (1885-1972), docerrt cle isLoria romAnilor
;
pentr.u Istor-ia
Bucovineri
ltlecla
plofesorul Teodor Biilan (1885-1922), iar cel de
Istoria ar'tei eliL pleciat rier
lrrofesoruL
Alexarclru Tzig,ara-samurcraq
(1872--1952), continnat
--
dultii pensionar.e
-
rle profesorul I. D.
$tefAncscu
(1 BB6-1 981).
Nu l-ar"n avut profesor Ia Universitate pe N. Iorga (1871-1940),
dar el era profesorul nos,tru al t.uturor, Profesorul plofesclrilor
noqtri
oare, fdrA nici o excepfie, era iubit si respectat cle to!i. Buoovin,enii
aveau moiive speciale sa-L iubeasc:d gi sa-I r.especte pe marele Iorga.
I
Arh. St. Buc., Min. Justitiei, Dir. Jrrdiciara, dos. 74 (1928).
2
1b;dem., dos.
*
\riadimir lrebici -- economist de valrrare, om de culturd,
membru plin al Academiei RomAne.
r:
"t
scrisese^
qagini inspirate despre Bucovinir
inca inainte de
Mare:i unire ? o cunogtea bi,-,e, o iubea cu acel patriotism
infla-
cdrat care ii era atit de propriu.
De copil .iirr-,-"a'-r]*.""i"
r.tori" u
f-ost presedinte
al Adundrii Depr-rtafilor cind, i" ;"-;;i;ia sedinta
din 25 desembrie 1919, au fost preientate
de ;et .'i.r"ril";#;lrr
F,tu{u"
Cicio
pop,
basarabeanul Ion Incule[
$
t;;;i;;;nul
ron r.
Nistor, proiectere
de legi pentru ratificare,a u"iiii i l"
"iit"r,
in 1920,
ilustru{ savant N. Iorga
-a
fggt proclamat
,,Doot,or i."-"".i,
ca6sa,(
al
^universi,tdlii
romdnlzalte din cerndruti. (.:.) i" prio'#ura
aru.rrui
1935, cu-prilejul unei conferinfe
finuts a" fi lo.eu fu'C;rndufi,
la
indemnul profesorului
nostru Ion'I. Nistor r--ag ifr"itrt p" N. to.go
sa ne inso{eascd la o exoursie documentard la manasti.ea putna.
*
tilpy"t cu dr.agoste
;i,
iati-ne, initr-un tren
,,special;,-un grup
de 170 de studen{i cildtorind spre
putna.
O leclie neui,tatd ne-a
tinut
mare.le cErturar in incinta
mdnis_
tirii !_Cu infaligarea s,a falnicd, cu barba pe care o rdslira vintul,
ne ardttr el de unde a tras sidvitul voievod-$tefan cel Mare si sfint
cu, arcul, per-it.u
a stabili locul altar,ului. Ne-a vorbit a"' oa"iii
sihastrul, ne-a evocat c,ongresul studen{esc al intregii Dacii, di^
1871, ai caror inspiralori qi organizatori au fost Mihai Eminescu si
ion Siavici. Ne-a spus,
.cu
talentul sau inegalabil, multe uit". fuptu
de seam5. Nu care ne imintea de profelii Vechiuiui restament. Ne
fascinau ochii lui, n-riinile sale, cu gesturi I'argi
Ei
expr"esive care
aveau darul c1e a recladi isto,r.ia neamului romAnesc. Nu l_am uitat,
cum lru l-au uitat colegii mei care au avut fericirea cle a-l verdea si
a-l asc:ulta pe ilustrul cdr.t,urar N. Iorga (...)1.
Junimea liter:rr'5 (iulie-august 1g24,y publica un anrplr,r .rticol
privincl conferin{a luf N. Jorga la Teatrul Nalional ciin cernrufi
(13 iulie 1924), intitularta ceec: ce se
Ttoote
r:ere Bur:oLtinei, c)in car:e
spicuim :
.
,,Pt'in r,eobiqnuita talie a oratorului, clar si pri. ncobi5nuita
inf5liEare a publicului (reprezen'tanfii intregului Cernduli er.au de
fafd), conferinla aceasta iese cu totul din cadr,ul celorla,rte trei con-
ferinte aranjate anul acesta de *Societatea
Cer:nduleand,,.
Bucovina e eminamente
lara
,trecutului
romdnesc, zice
-
ca Si
D. Oncitri2
-
cl. Iorg,a. O cunosc cu tolii sub acest raport
__
s-au
r
Vladimir Trebici, N. Iorga in atnintirect
fostilor stud.en[i
in Istorie, de Ia
(Jniuersitatea
din Cernduti, in
,,Caietele Studioului de
istorie ,,N. Iorga", Bucuregti, 1991, p. 34-36 (redactor, Alexandru Chi-
riac).
2
Vezi
,,Junimea literar6", 1923, p. l2l.
110
111
grebit, desigur, s-o cunoasci atit rorndnii veni{i din tard aici, cit si
minoritarii bucovineni (...).'Dar Bucovina iEi va s.rluce contri'bu!iir
sa speciald in evolu{ia ,culturii
romAneElti nu numai cLr a,ccentuare;1
acestui cult ai
'trecut'ului, ci gi cu adincirea unui sdndt,os spirii.
democratic nalional, cdci ea este si patria aceltii liber si congtient,
Ei
conservativ
ldran
m'oldovean care iI in,cinta deundzi pe Chailes
Diehl, chiar si nurnai prin pi'torescul sdu str,dvechi port rornAnesc.
De aceed, (...) bucovinenii s-au
Ei
grbbit sATi creeze un rn,are mlt-
zeu.al lor', nu numai istoric, bi
Ei
etnografic romdnesc...
In ader'5r, sd nu
itaragdndm
trdgind n5'dejclea ajuloar,elor ofici-
alit5lii. Inilia:tiva. sei p,orn'eascei de la societate, de la pa::ticuiari.
Sint doard in a'cest coi! moldovencs c ,societdli si oameni de cui-
turd.
-- subliniaza cra''iorl,ul. Ninieni nu va tdgadui meritelb unui
agezdrrrinI culturrr] ca. ccl al Irrsiilutului
,,Glasul
Bucovinei6(. In
paginile ziarului
,,Glasul Bucovinei6( ni s-au dat pind acurm atitea
dove,zi de temeinicd infe,legere a rosturilor culturale. Calendarele
,,Glasul
Bucovinei" ar face cinste celor dintii insti'tr:rie cultur,ale din
intreaga Roninie. Iar
,,Junirnea
literardtt, stapinitd qi ea de acela;i
mediu cr-rltural al
,,G1asu1ui
Bucovinei({, stindald ridicat incd de pe
vrem'uri de cumpdnd de cbtra un I. Nistor qi iun Gh. Tofan, es'te
,,una din cele mai temeinice gi mai frum,oase opere bucovinenet(,
pilduiLtoare chi,ar qi pen'tru cgle dintii reviste ale noastre. iE ,cinste,
e noble{e in ,paginile revistei cernSulene
_-
ca gi-n f,ntreg cuprinsui
acestui neviciat pdmint
,,bucovinearf", Fe
care neromAnii il culcd,
de cele ma.i nulte ori nebdnuind rndcar oe coinori ascunde. ,,Notilefea
obligd"
-
$i
proverbuL francez se potriveEte de n:iinune cqracterului
bucovinean. ..Partea
cea mai nobila a Rorndniei este aci, in Buco-
vinao
**
qi aceas'Ll cali[ate cere sa fie valorifica.td si revArsatd qi
asupr"a cehiilait pdmint rornAnesc.(61
Nu puterl omite figura unui mare jurist qi om de
Valentin Georgescu (n, 1908, Colabi,e), care un numdr de
l,egat desiinul de Universiiatea din Cernduii
{193.1--1940).
ln 1934 iqi irraugura cursul de Drept roman (originile
lulia generald a propriet6lii in Dreptul roman)z qi de Drept
cultur5,
ani qi-a
El
evo-
public:t.
,,Junimea literard", an XIiII nr. 7*8, iulie-august, 1924, Cern5u{i.
Curs litografiat in 1937 ;
vezi gi Drepiul roman in lun:ina noilor
concepfii ale metodei istoiice, Iaqi, 1936.
3
Criza Dreptului public, Cerndu[i, 1934 ; vezi
Ei
La maartea lui
Otto Lenel, ,,Pandectele RornAne'-, Cerndrll,i, 1935 (ed germand, trad.
O. Becker), Cernduti, 1939.
t12
8
-
Din lstorla Bucovinei
*
cd. 291 113
cu studii strdlucite la Paris (d'oetorat, in 1932) qi lucrdri puiblicate
atit in
'diomeniul
juridicl,
git
Ei
in
cel umanistic2, Valentin Cuorgu.",,
a fost s'ufiet;r.rl cercului de prietenie francezo-r,oman a[ Bucovinei.
La Teatrul Nafional din
'Cerndufi,
cu prilejul festivalului coimemo-
rativ dedicat morlii lui Vic'tor Hugo (11 iunie 1935),
a citit poerne
proprii3, lui Verlaine, in 1937 e,tr.
Teatrul Nalional qi Conservatorul de Muzicd si Artd Dramaticd.
au impulsionat via{a artisrticd gi culturalS a Bucovinei acelor ani.
in Cerndu{i mai func{ionau
Ei
un liceu militar, un seminar,
mai multe licee teoretice de rbdieli qi fe'te, com,erciale, indus\triale
gi gimnazii.
$i,
inevitabil, acest rnare ora$ bucovinean, cu populalie
etero-
gend
-
evrei, ucraineni, g,errn,ani si polonezi
-,
4 f,ost martorul
unor ribufniri in rindurile studenlimii. Astfel, in i930 a fost bdtut
Lucre{iu Patrdgcanua, La 6 februarie 1938, procurorul general aI
zonei Cernaufi raporta confidenlial cd 'Ia 6 feibruarie 1938 s-au
strins circa 700 de legionari din Partidul
,,Totul
pentru
lard
!(,
unde, incolona{i
Ei
in ordine, au traversat srtrdzile Miron Costin,
Iancu Zo'ta, Romand, Pia{a Unirii, Regina Mari'a. Apoi profiesorul
Conslantin
fopa
i-a, instruit cu privire Ia campania elector.a15.5.
Aoelagi procuror gener,al a} Curfii de Apel Cerndufi raporta
confidenlial cd la 24 octombrie 1938 au fost des,chise cursurile
UniversitS{ii ale noului an gcolar, in prezenla rezid'entul'ui regal
pr'ofesor Alexianu, a rectorului Ion Nistor, a miitropolitului Visa-
rion Puiu
;i
a comandantului mili'tar, gener'alul Dimitriti.
Studenlii au
rtransf,ormat
festivitatea intr-o dem'onstrafie pro-
IegionarS, cerind eliberarea tutur'or c,olegilol' internali in lagdre Ei
a lui Corneliu Codreanu6.
1
Es.soi d'une thbme geru)raLe des leges priuataes, Faris, 1932 (lu-
crare premiatd de Fpcultatea de Drept din Pari.s).
:
Valentin Georgescu, Appresentissages. Podmes, Paris, L934.
(,,L'auteur transpose clans un langue qui n'est pas 1a sienne propre.
toute une gamme d'dmotions fortes", tn ,,Les
nouvelles Litt6raires" din
29 decembrie 1934) ; vezi gi Valentin A1. Georgescu, Les Voit. Pobme
symphonique, Paris, 1939.
3
Valentin Georgescu, Homrnage a Victor Hugo, Cern6u\t'
1935 (Editions des Amities Franco-Roumains, Cernaufi)'
4
Min. Justitiei, Dir. Judiciard, dos. 67 (1S30), f. L7^18.
n
Ibidem, dos. 23 (1938), f. 54.
6
lbid.em, f. 129-130.
Aoelaqi proc.rl'or sem'ala la 28 noiembrie 1g3B rdspindirea de
manifeste legionare, unde se spunea :
,,s,tudenfimea crestind r
Buc'ovinei inlelege. si vorbeascd Regelui
fdrii,
fard oco1, fird rdu_
tate, din durerea ei, inghilinfl veninul
ja
amintirea atit,or necurmate
prigoniri iniliate si patronrte de ei((1.
,
Iar in no.ptear de 29-30 n,oiembrie 1g3B au iz,bucnirt in cer-
n.lulr noud incendii in clilerite cartieree. concomitent,
iin ma'itest
legionar tipdrit circula in Bucovina
--
cd s-ar p,rrr" i" cale uci.
dere,a lui corneliu codreanu, afirmindu-se
ci Armard cdiinescu
agteaptA numai consemnul din par.tes regelui3.
isto.ia a confirma.t ca aqa a fost ! intr-un raport stri,ct secret,
Parchetul cernauti inforr-r'ra ra 24 clecembrie lgi8 cd a identificai
pe noul sef a1 organizafiei iegionare conspirative din judelul suceava,
pe capitanul invaiid (rez.) Mihdescu, domiciiiat in l3urdujeni, ajrrtai
de avo'catul octavian cerchez din suceava si cle absol.rentul de
liceu Spcdal Gheolghe
Din puncrt de vedere economic, unele jude{e
erau deficitare in
cultura cer"ealelor. Daci.
-67,0/o
din suprafala
iuaelutui
Cernd.rfi era
arabild, favorabilS cere.alelor (porumb, secard, griu, ,orr,
ovaz),
ju_
detul cirnpgly"g avea nulrai 2,92'0/o; compensarLiv, acest
luaei'aii-
punea de 192 390 ha pdduri, pdguni, pomi fructiferi. De altfel, in
intreaga z.ond, pentru n-iui{i 1ocalnici principala oc'r-rpafie era creg-
terea vitelor,- exploatarea^le;mnului, prelucrareu produseLor lacta'te.
In perimetrul jude[ului
cimpulung se mai qdse-au
roci cristaline
(granite, gnaisuri), ape riin,erale acidulate (Vatr"a Dornei,
poiana
Negri, Dorna-clindreni), sulfuroase (Iacobeni), minereuri mebalice
(mangan
-- la Iacobeni qi Dorna).
i r
^^-
_
In i937, in jude{ul
Cernduli func{ionar_i B',ori, 12 fabrici de
spirit, 3 de zah6,r, una de unt si brinzeturi
;
in j,udeful
Rddauti
func{ionau 3 mori sistematice, 60 mori
{arinq,ti,
4 fabrici de spiri,
26 de chereste,a
;
in judeful
siorojine!, 2 mori sistematice, uni de
mezel'u.i, una de zahdr, ca de altfel gi in juclelr-rl
suceava
;
in ju-
delul Cimpulung, 49,de'mori, 1B d,e brrinzeturi si unlt.
In privinla cregterii animalelor, pe lo,cul in,tii se situau ovi-
ne'le (60 000
-
judelul
Rdddufi, 48 000
*
Suce,ava, b0 000
-
Cim_
,puiung etc.), apoi bovinele (43 000
-
in jude{ul
Rdclaufi, B0 000
_
-
r
lbidem, f". L67.
2
lbidem, f.. L6B.
3
lbiden:,, f.. 2g0.
4
lbidem, f. 782.
174
suceava, 46 600
-
c'frnpulung), pe locul al
'treilea
situindu-se
cres-
"*i;*XtJ:"Hl,.o,ri'a este un nuzeu, o relicvi scumpa neanurui
nostru. Fdcind abstrac[ie de celerbrele mindstiri rnedievale, fala a
.spiritualitdfii uropen, nu num,ai a poporului romdn, ddm de
pum,br,ava
Ro;ie
-
care aminte;te de strdlucita victorie a Marelui
'Stefan
impotriva polonezilor', de
'oriqelul
vijnila
-
reagrinul familiei
T5'utul ;
Ia S,torojine!
-
conacul lui I,ancu Flondor, pe care-l putem
numai omul numirul unu al Unirii,din 1918
;
de mindstirea Putna
-
ctitorie qi loc de veci aI lui
$tefan
ce,l Mare ctitoritd dup5 victoria
impotriva tiita.rilor
;
zidurile Cet5iii de Scaun a Sucevei, ridicate
de Petru Muqat
;
de stil,pul lui Vodd din oraqul Vama
; de biserica
din Topordu{i indllatd de Miron Vodd Barno'vschi
;
de conacul gi
biserica de la C,ernauca a lamiliei Hurmuzaki g,ls.
TotodatS, pe teritoriul Bucovinei exista biserici, monurlente,
loc,uri scumpe legate de istoria popoarelor ucraine.an, geranan, polo-
nez, evreu
Ei
chiar o m,inistire armeneascd (Hadchgadar), con-
struila in 1512.
tNu trebuie sI uitam ,cd, in ora,ge, romAnii trdiau ald'turi de
,celelalrte nafionalitS[i
;
^existaru
qi sate mixte, mai ales romAno-rutene,
dar si casdtorii mixte. In ziarul
,,Timpul.,,
ediitat de Grigoi.e Gafencu,
in numdrui din 6 ntartie 1938 se da o statisticA. In 17 ani, deci dupa
primui rdzboi mondial, in cadrul RomAniei Mari al.r fost contric-
tate 135 115 casdtorii mixte
*-
de'ci, unul din parteneri fiind rom6rn.
Este o cifrd care indeamnii la reflecfii, la spiritul larg umanitar
de respect reciproc al minori,tdlilor conlocuitoare.
Pind la prirnul r:azboi mondial, din Bucovina alt emigra,t nu-
mer,oqi localnici, mai ales in U.S.A. si Canada. Aceste e,migrdri
au continuat gi dupa
.
anul 1918, mai ,ales din rindurile rutenilor,
dar qi ale rom6nilor. Pentru romAni nu se mai punea problema
asuplirii nationale, ci tentalia posibiiitali1or economice sporite. ln
arhiva Prefecturii Timig-Tor"onthai aflam ambnunte cu privire ia
Iegea emigrdrii dupd primul rdzb,o,i mondial a ce,tdfenilor r,orndni,
pentru Stateie Unite
Ei
Canada. Posiibilitatea ,de
a emigra se ofera
,,...nurnai cetSlenilor lomAni cu acte in regula si care probeazA o
necesitate reald, care se apreciazd de minister"l. Pentnr romAnii
de origine se prevedeau o serie ds restriclii in plus : chema{i de
rude bogate, de rude, femei care au solii stabiiili acolo, copii care
au vreunul din pdrinti acoloz.
I
lbid.en, f.. 99.
2
Arh. St. Timigoara, fond Prefectura Timig-Toronthat, dos. 7
(1922), f. 16.
115
ln aces't c'ntext, in 1g2F, cu sprijinur dornnurui cojocarr-r,
prefect'uJ. de suceava
Ei
prin Biroul ae v6ial conclus ae un
,oarecare
Eidinger, unii romAni^ (p*cagu, pldcintd,
Ciistu;;;, nr*rr."u, Bera_
riu etc.), pentru 35 000 lei sint de,clarafi ruteni, p""tr"-u on,qine mal
ugor
-pagapo,rtull.
rn 7929 s-a descoperit si o banda cre falsificatori de pa;apoartt,,
care activa incii din 1925, ra cernduti, pe strada xo"rri".i-"r.i,
:.
R'eteau,a era condusd de maior,ui
in rezervd A1exandr" st"raru,
"!..
era qi directorul Funda{iei universitare
,,Vasils
Bolnavu( din Bucu_
re$ti. Pin-
' atunci es,crocaserd peste 10o'de
ldr,ani
ca"L ooreu" si
ple'ce in Brazilia2.
_
Dintre periodicere
mai pulin ,cun,oscute
din Bucovina meritd
sd semnaldm
',Tribun?"
-.oig_an
independent
caie
"-p;;;
i" cer;duii
d'in 1929, gi,,Timpul((
-
tot Ia,Cerndufi,
Ei
tot din lg2g:,,Timpul.(
era condus de cdtre constantin cehan-Hacovita qi are in nurmdrul
sdu din 13 martie 1932 un articor interesan,t despre o.ft;e;;;.
P'o'etul
.se
propulsa
in politicd, afirmind,r.r-se d6spre el ca posedd
ceva din cuminfenia lui
$aguna, din curajui rui
'Avram
Iancu si
din avinttul potiitirc al lui wtihai,i Kogdlnice"^irj.
-__
."^..^1"
pla.n eu'opean, dupd veniiea Ia pute'e
a lui Adolf Hitler
(1933), evenimentele se pr:ecipita : rdzborJ,r
"rvil
ar"--spu"i", inter-
venfia italiand in Etiopia, aneiarea Austriei cle cdtre Cerina"ii (1988)"
Pe
.plan
ra{ional regetre ca'or ar ti-lea clizotrvd pi"tiaui" po-
lltice- gi P,arlamentul, instaurincr dictatura personard (10 februa-
rie 1938). concomitent au fost
;tir,bite
gi diepturile minori,tdtilor
na$i'on,ale.
Tre'buie sd recunoaEte'r, cu toatd obiectivitatea, insd, ci
_
mai
ales prin instaurarea dictaturii regale.- drep,turile ucrainenilor
bucovineni, rninori'tatea ce,a mai nufreroasl, au fost lezate; ziar,e qi
-reviste
suspendat'e, ,;coli inchise, intelect,uaii sicanati, slujba slavono-
ibis'ericeascd
interzisd, ca gi conferin{e]e
;i
reprezenitatriitl teatrale.
Aceste dEtalii rezultd
Ei
din cloleanfels cuprinse in mem,oriile
prezent,ate comisaliat,ului General pentru Minoritdli. De altfel,
incd din 1936, profesorul l,on Nistor aten[ioneazr cd o serie cle do-
l:qlt" t..':9uL. respec'tate
-
in sp,ecial cele cu privire
la invl{dmint
gi bisericda. Faptul in sine a generat
reaclii qi iezultarte nerdori;te
--
1
Min. Justi{iei, Secfia Judiciard, dos. ZB (1925).
2
Dos. 106 (1929), f. 16.
3
,,Timpul"
(Cernduti) din 13 martie ig29.
4
Arh" Bibl. Acad. Ro,mdne, fond XV, Inspectoratul General al
Jand,armeriei, Serviciul Janclarnieriei, Buletine informative asupra si-
tuatiei interne (1938-1939), p. 107 si urm.
'daci ie cornparam cu si'tuatia dinainte cre 1g18, cind regimul
r,austriac
i-a piotejat. De altfel, rutenii ni'ci in.ainte ae rg:s nu eraiu
mtillumili (evident, din punc,tul lor cie ved,ere...) de drepturile pri-
mite qi v.or desfdqura in Bucovina
-
mai ales in jude,leie
cerniu{i
gi storojinef, r:nde era.u in numdr rrlare! numeroase organizatii
na{i'onalirsrte indreprtate imp,66pit u r.,o,mAnilor
$i
piolonezilonl."
Prin Constittutia din 1938 are 1oc o nor.rd arond.are aclministra_
.tivd, tinutul
Sucevei, care cuprindea Bucovina, plus ja-rdelere
Doro-
hoi qi Hotin. In frunte era un rezident regal, cu" sediul Ia'cernduti.
Primul reziclent rega.l a fost profesorul
universitar Gh;.gh;
Alerianu- Deoarece este legat de B,ucovina timp de 14 ani, esle cazul
s5-i prezentdm
citeva date biog4rafice.
George Alexianu s-a ndscut la 1 ianuarie 1897, in corr\una
strdoanele,
iudeful
Putna. Tatdl 1ui a. fost invdtdtor, invarid din
Rdzboiul de Independen{5. Face liceul la Focqani gi Facultatea de
Drept la Universitatea din Bucureqti. Pleacd voluntar pe fronrt. Este
avansa,t su,bloco'tenent in 1917 si decorat cu Ordinul ,,Virtutea
MilitarS". Tn 1925 i$i ia
,,Doctorafui in Drept({ la Universitatea din
BucureEfi. Intre anii 1926-1940 a f,uncfionat ca prbfesor la Catedra
de Drept constitufion,al, 1a Faculta'tea als Drept a Universi,tdlii din
Cerniu!i.
Iubilt de studenli, S,ocietatea
,.Tinerimea
Universitar5.. il alege
in 1932 ca presedir-rte de onoare. Cu alutorul hii s-au reatizat eite
o excursie in Fran{a si in Italia (1935).
S,trdlucit specialist in Drerptul publjc"
a fost $i
jurist
de va-
l,oare
-
ca avo,ciatt ,al srtatului (la
,,C,asa $;co,ale1or")
qi pledant la
Casa;[ie
-_
desfdqurind in p,ara]el
$i
o bogatd activitate stiintificS.
Multi ani a functiona.t in calitate de consilier juridic
aI ,.Fondu1ui
Bisericesc(' din Bucovina, apreciat in nrod deosebit de I.p.S. Mitro-
poli,tul Visarion Puiu.
'
,Numele lui este corelat qi de construirea Palatului Culturii din
Cerndu{i
-
o podoabd arhite,ctonici care reprezintd geniul con-
structiv al romAnilor.
Prin Leqea a.cl'ministrativd din 14 augu.st 1938, suib imperiul
noii Constitulii din februarie 1938, es'le instalat
,,Rezident Regal
al
linutului
Suce,ava" (din 29 august 1938).
ArmcLnd. Cdlinescu, venirt la instalarea sa, in calitate de minis-
tru de interne spunea :
,,Do,rnnul
Alexianu es'te un distins profesor,
eare de pe catedra Universitd{ii din Cerniu{i, ani de zile a pre-
r
Min. Justitiei, Secfia Judiciard, dos; 23 (1938), vol. II, f. 804-80b.
I
116
t17
gdtit serii dupS serii de tineri bucovineni, ciqtigindu-qi simpatie qi
prestigiu in acest
Jinut(.
. Qu
aceeagi ocazie! C. Brumi, prim-preqedinte al Curtii de Apel
din Cerndufi, declara :
,,Natur6 i-a ddruit ce a avut mai brun, mai
curat, mai select : inlelepciunea sclipitoare, culturd generald pro_
fundd, neob,osit de harnic, b{ind, c'orect gi euviincios(.
George Alexi,anu, in cali'tate de rezident regal a nLrmit
licentiafi ai Universitdtii din Cerniu{i in posturile vacante de
linut,
19 licentiali in Drept ca n,otari comunali qi 20 licenliafi
administraliile financiare din
finut.
A inceput unificare,a Codului civil romAn (1864), a Codrului de
proceclurd civila (1900)
;i
a Codului eomercial (1900) pe tot cuprin-
su1 Bu,covinei. Cr: incepere din i5 octombrie 1938, toate legile aus-
triece care con,tinuau sd se mai aplice in cetre cinci judele
ale B'r.r-
covinei au fos,l abrogate, urmind s5 rdminS in vigoare num,ai legile
din Vechiul Regat. Pe data de 1 februarie 1t139 a fos't transferat
ca rezident regal al
linutului
Bucegi.
ln limpul lui s-a infiinlat coo,perativa din
$arul
Dornei. ju-
detul Cimpulung, pentru industrializarea laptelui.
$coaia
profesio-
nalS de'fete din Cernduli a f,ost ridicatd la nivel de Liceu indus*
trial de fete, cu opt clase gi cu ateliere pentru invi{dmintul practic
in speci,alititile: croitorie, rufbrie, cusutul mecanic qi tes6toria de
covoare
;
s-a infiinlat Banca de Nord, Cooperativa ,,,Ovidenia.(
din
suceava, s-au acordat burse studenlilor merituogi qi sdraci, qi cinci
burse pentru a-qi da doctoratul in Drept in Franla.
A fost rezident regal al
finutului
Bucegi, cel mai mare al
!d-
rii, care era format din 10 judefe,
cu o suprafal5 de 40 B7g kmz,
pind la 6 septembrie 1940, zi cind s-au desfiintat tinuturile.
Ion Antonescu! apreciind calit5lile si modestiar sa, l-a numit
guvernator civil al Transnistriei, la 1g august 1941. La 2g ianua-
rie 1944 se instaureazd acolo numai administratie militar5, prin
numilea generalului Gheorghe Protopopescu. Se cuvi,ne de precizat
cd teritoriui dintre Nistru qi Bug su,pus administraliei romaneqti in
i
Rezidentul regal
$erban Flondor, fiul lui Iancu Flondor, a dat
dovadd de aceeagi corectitudine
Ei
onestitate. Cdsdtorit cu Nadeida,
frincipesd $tirbey.
In fondul ,,Iancu Flondor,, (dos. 66) se gdsegte o
intreagd coresponden{d purtatd de cei doi soli cu diferite personalitdti,
care reflectd activitatea umanitard in slujbi ceLor obidifi, de cei doi
so[i.
perioada 7947-7944 avea suprafala de eirca 44 000 km2, o populalie
de 1 200 000 iocuitori (din care 250 000 ro,mAni). in cele b
-j,ra",t"
(Ribnila, Ba1ta, An,aniev, Dubdsari, Golta, Tiraspol, Berezovca,
Ovideopol), erau 89 sate mold,oveneqti cur,ate saLL cu majoritate
absolutd, 50 sate mixte si 36 unde locuiau
;i
moldoveni. De altfel,
cind stdpinirea rusd a incorporat aceste meleaguri in 17g2, le-a
botezat inifial Ecaterina a II,a, Moldova Noud.
De'qi in calitate de guvernator civil al Transnistriei s-a purtat
corect qi omenos, to,tuqi, la 1 iunie 1946 a fost executat la Jilava,
alaturi de marepalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu qi generalul
Piki Vasi]iu.
Se ,cuvine
de preciza,t cA Gheorge Alexianu a fost sco.s din
funclie de rezident gi suspendat din invatdmint (din septembrie
1940 era, prin transfer, profesor la Universitatea din B'u'cure'ii).
cin'd veniserd legionarii Ia putere. Ca sd nu fie chinuit de legionari,
a incercat sd se sinucidS, insd glonlul a rico,qat gi a trecut pe linqA
inimd. A f,ost dus in secret de doctorui Petr.e Niculescu si ineriiit
la un sanatoriu.
In legdtura cu execulia din 1946, ion Pantazi cons'emneazd in
lucrare,3 A'm lrecut prin iad (Miinchen, 1986).
,,Cea mai dramaticd
a fost desparlirea dintre Alexian'u, fostul guvernat,or al Transnistriei
gi copiii sdi in jur de 10 ani, care plingeau in hohote qi nu se putau
desparli. Mai tirziu am afi,art
-
scrie Pantazi, fiul generalului
Constantin Pantazi, lost ministru a1 Apdrlrii Nalionale
-
ci tatdl
meu fusese graliat de rege
;
Eugen Cristescn de citre com'unigti
pen'tru a Ie organiza Securitatea, iar Radu Lecca de c6tre evrei,
drept mullumire de felul cum se p,urtase cu ei. Tot mai tirziu am
aflat cd Alexiatru, fostul guvernator al Transnistriei fusese judecat
qi achitat la Odessa de cdtre rugi, penrtru a fi ucis de romAni si n,u
de ei, dar tot din ordinul 1or."
Curind, cititorul va gdsi in librdrii cartea \ui Oliuicln Verenccr,
Administratia ciuild romond in Trensnislrio, autorul fiind licenliat
in Drept al Universitd{ii din Cerndufi si direotor de cabinet la
guvelnirnintul Transr-ristriei, deci colaborator direct qi permanent
al lr,ri George Aiexianu ir-r perioada 7947-1944. Detine gi o serie
de i.nateriale de fan-rilie puse la 6li5,pozilie de cdtre solia lui Alexianu,
A;narillys, decedati in mai 1988.
Prin C,onstitulia din 1938, dictatura regal5. inrtroduce pedeapsa
cu moartea qi pe tin-ip de pace, si nu mai pdstra nimic democra,tic
din conStitu[iile anilor 1866 si 1923. Erau dizolvate partidele po-
119
12
1a
la
118
liti,ce, iar Panlamenitul devenea un o{:ganr pLr,r decorativ. La 72
februarie au fost numifi pre,fec{i, cu piecdd-er.e
militari : colo,ne,lul
Iones,c'rl Vasile la judelul
storojinei, locotenent-colonel
Laurentiu
Nicolae la Rddduli, locotenent-colonel Apostoleanu D. Ia S;;il;
etc. se revizuia cert5fenia-_rorn6nd,
vizind in special pe evrei si
",y!ai
pind la 2 martie 1938 au fost primite
Ia Primdrio C"r"l"{i
15 000 de cereri in acest sens
;
la Biasov au fost are,sta{i 9 saqi
adolescenli, la seidiul hirtlerist al tinerertu'I,ui, penrtru cd si-au mal
nifestat bucuria l,a veste,a inoorpordrii Austriei la cel de-a1 III-lea
Reich
;
3 funcfionari din chisind,' au fost dati afard din serviciu
qi judecafi, pentru cd au vor;bit ruseqte intre ei in timpur pro-
gramului
;
o serie de generali au fost trecuti in rezervd
Gh:
Da6ij;,
Gh. Filitis, Nicolae Petala, Gh. Mdrddrescu etc.); unii
irofesori au
fos't- suspenda{i in invaldmin,t pentru atitudfni poliiice incom-
patibile
-
printre e_i, Hgria simaf de ia Liceu} ae baieti din Lugoj
;
in mai 1938, corneliu codreanu este conclamnat la 10 ani n.i"ia
silnica, iar la 30 noiembrie a fost asasinat, impreund eu a1!i frun-
taEi legionaril. ca revangd, in septembrie'193'9 a fost irnpuEeat in
glind zi primul-rni'istru
al Romdniei, Armand cdrinescu, omul
forte al regimului, fost minis.tru de interrre i' noiembrie lg3g.
Pe plan extern, cehoslovacia este dezmembrata in martie 1g89,
cea mai mare parte fiind inc'grporatd la cel de*al III*lea Reich.
Peste o'iuni, Albania este ocupatd de Italia
; in august se incheie
paetul
Ribbcntrop-Molotov,
iar Ia 1 septembrie 1939, prin atacarea
Poloniei de citr'e Germania, practic incepe cel de-al doilea r6z,boi
mondial.
Desi Romania se decrard neu'trd, la frontierere Bucovinei se
duc lnpte, iar mii de refugiali poronezi se stabilesc la cerndufi,
Sadagura, Suceava
Ei
in alte multe tocalitdli ale
lirii, in total
peste 100 000.
s'ovieticii, care incorporaserd
ldrile
baltice (Lituania,
L,etonia,
Estonia), o figie din Fintanda
Ei
mai mult de jumdtate
din
po-
lonia2, ,agteptau pre,textul sd acapareze Basarabia.
Manevrele lui c'ar,ol al II-Iea in domeni,ul politicii externe s-au
dovedit ineficace. ofensiva germand din vestui Europei in mai 1g40
1
S, tef an Palaghi I,d, Gard,a d.e Fier spre reinuierea Romri_
niei, Buenos Aires, 1951, p. 110.
2
N. .C i a c h i r, Istoria mod,ernd, a
paloniei
(l|g|-Lglg), BucureEti,
1987, p. 200.
scoate Franfa din luptd,_aruncd trupele britanice in mare gi peste
c,analul Minecii, iasind Romania feia aliati, Ia cheremut tui s'tatin
s_i Hitler. Dacd la I februarie 1939, I-itvinov 1I asigura pe Dianu,
dipi'omatul roman de Ia Moscova, cd u.R.s.s. es'te plqnicb, Iiniqtiti
Ei
Romdniei nu trebuie si-i fie teamd, continuind :-,,In chestiunea
Basarabiei trebuie sa tinem si noi se,ama de opinia noastrd puLrlicd.
Ali vazu't ceva, in ultimul timp, in presa noastrd despre chestia
Basarabiei ? Am avut citeva organizerlii basarabene qi le-am des-
fiinfat
; a fos't chiar un ziar, l-am suprimat. Hdrfile in care Bas,arabia
figureaza in,tre fron;tie,rele noastre sinit d'e uz intern.,'
Dar ia 7 oct,ombrie 1939, Stalin ii declara ministrr_rlui de ex_
terne 'turc Sara'djoglu, cd Rusia nu are de gind sd-i facd ca ou
Romaniei Basarabia. In aprilie 1g40, ministru{ de
,externe
Molotov,
intr-,Lrn discurs avea deja un ton riuvoitor si agresiv ra adresa
RomAnieir.
Presa englezA cotnent3 ci intrbrn intr-o noud fazd a uneltirilor
sovielice qi cd Basarabia este acum oibiectivril lor.
La 30 aprilie 1940. diplomatul rom6n Davidescu raporta de la
Moscova ca ataqatui militar turc 1-,a informat (eram alituri de turci,
in Antanta Ralcanici, din 1934) c,l sovieticii maseazd trupe gi
materiale de rdzboi spre Nistru
La 4 mai 1940, geful Sectiei consulare romAne de la Moscova
a intreprins doud cdl5torii in zon,a Lvov, rapor,tind despre concen-
trdri de tru,pe inrportante la frontiera Bucovinei. ofiterii sovietici
s-au ldudat localnicilor cd merg sd elibereze Basaraibia, dar invd-
luirea va veni din nord, din Gali{ia si Rusia Subcarp,aticd, nu cum
se aEteptau romAnii
-
din est. Aceeagi sursd inforrneazd cd qi oon-
sulul american M. ward l-a avertizat cd Rusia face pregdtiri intense
Ei
probabil cA RomAnia va fi atacatd din nord, prin Bucovina.
IatS deci, roinAnii forrtificaserd linia Nistrului, iar sovieti,cii
vor sd-i iovcasci prin Bucovina.
In acelaqi timp, diploma{ii ruqi incd mai voribeau d,e intenfii
pagnice, pentru der'utarea ro'mdnilor.
I:a 2a apriiie 1940, ambasadorul Italiei de la Moscova ii raporta
lui Ciarro, ministrul de externe, cd ambasador^ul Tur,ciei i-a ipus,
de fa!5 cu ce1 ai Ungariei, cd
,,in cazul unei acliuni sovietice in
Basarabia,
tar,a
iEi rezerva dreptul de a-qi defini pozitia in acel
moment. Reacfia va fi diferitd, in funclie de timitele in eadrui
1
N. C i a c h i r, Basarabia sub std.pini,re
laristd
(1812-IglT
), F;di-
tura Didacticd
9i
Pedagogicd, Bucuregti, 1992, p. 100.
x?0
r27
cdr.ora se va destdi$ura o eventu,ala acliun,e sovietti,cd, cit gi de rezis-
tenla pe care o vor o,pune romAnii.,,l
,,...ace,a lume
,bucovineanS,
de la ho,tarul Nis,trulnri gi pind in
pragul Birgaielor ardelene, care s-a ridicat intr-iun etran admirabil
aI sufletului ei'(2 era adurna, in 1940,
in
pericol.
,,Sextil Pu,scariu, I,ancu Flondor, Iancu Nistor, care au indru_
pat
Ei
sustin'ut migcarea unirii
Ei
nici de miile de mindri
ldrani
bu,oovineni se descd,tuEau (in 1g1B) din imhrd(iqarea balaurului care
i-a rdpit Moldovei de mai bine de un veacu3, apdrea acuma Ia ori_
zonl un balaur
Ei
mai hidos : puter,ea
soviertici.
:'
i
Arh. M.A.E., doc. l8b.
2
Al. Procopovici, 25 d.e ani d.e la unirea Bucouinei., Sibiu,
1943, p. 1.
s
lbid.em.
opirolul Vll
BUCOVINA TN VARA FIERBINTE A ANULUI 1940. UMITINTA
$r
DURERE. BUCOVTNA DE NORD
9r
ZONA HERTET
suB ocuPATrE BOI9EVICA (1940-r94rl. DrN NOU
TMPREUNA
11941-19441
.
Euacuarea Bucouinei de Nord. Umili,n$d gi durer,e
,o A,r'mata
rorndn6. intrd. in ac{iune (22 iunie 79411'o Din:nou acasd.; or-
ganizarea guuerndmhrtul,ui Bucouirilei. Impliniri
$i
lipntri
o
Dinamica defauorabild. a opera[iunilor militare duce la re.
-
incorporarea Bucouinei d.e Nord ta souieti.ci (august 1944:
iAritam in capitolul precedent cd sovieticii se comportau in
aparenld c'orec,t
Ei
loial, sp,t:e a deruta
Qiplomalia romAnS. Dar
ataearea Poloniei, Finlandei qi anexarea celor trei
!5ri
baltice tre-
buia sd ne dea de g,indit
-
mai ales discursir.rl lui Molotov, rduvoi-
tor gi agresiv, din aprilie 1940.
Diplomalii strdini acreditali la Moscova sernnalau agitaliile
Kremlinului. Astfel, la 20 mai 1940, Mascia, insdrcinatul ad-interim
al Italiei de la Moscova, telegrafia lui Ciano :
,,De
ci'teva zil,e cir-
,cu15
zvonuri de importante trupe spre Basarabia.
$tirea
lansa,td de
ataqatul militar turc qi confirmatd de Oficiul rnili,tar al Ambasadei
'Germane. To{i miniqtrii balcanici sint alarma{i. Arrbasadorul Ger-
maniei manifestd mul,t calm."
.
Pe ptran intern, in aceeagi perioadS, Biroul -/ Informalii al
Arm.aitei raporteazd cd germanii din Bucovina, prin so{ia lidenului
1or, profesorul Frantz Lehmer, a predat C,onsuiatulrui german dir-r
Cerndu{i
-3000
perechi de eiorapi qi 3000 pieptare confecli,onate de
fernei si fete pentru solda{ii Reichului care lupti pe front, iar pro-
fes,orul Ernst Gamillschegg, directorul Institutultri
$tiinfific
German
din Bucuregti, a
tinut
1a Cernduli conferinfa
,,Nietzsche Ei
pre-
zentul"" Raportul conchide : acliunea germand din Romdnia se
N23
desfdgoari in concordan!5 perfectd cu interesele p,olitice gi economice
a'le Reichului, iar minoritatea gennand se incadreaze tot mai muJ.t
in ac{iunca pangermanal.
La inrcep,ntul lunii iunie 1g40, Miklios Honthy, reg,entul Ungariei,
trimite 'o scrisoare lui Hitier, prin Tereky. Referindu-se la infrin-
grea spectaouloasd a Franfei, spune ci a sosit mornentul ca ungurii,
impreund c,u
_bulgarii,
sd*qi realizeze pretenliile teritoriale fatd de
Fotstiq,
O Ungarie puternicd,
cu granitele la Carpa{i constituie
in risirit un avanpost sigur si peiltru Germania. adauga cd evre,ii
din Rorndnia qi mai precis din Ardear
,,sint mulf"*iu-"" totii de
dominatia roman5((,
pe gind ungur"ii n-ar putea ti mutgumi{i
'si
ar
apliea politica
Reichului fafi de ovrei.
Dar si lSsAm in continuare si vorbeascd d,ocumentere care se
referd in mod expres la Bucovina"
Ambasadorul Germaniei la Mose,ova, Schulenburg, raporta
Ministerului dc Exte'ne la Berrin. 1a 23 irrnie tg40,
"r.ru-'g,zop.m.: Molotov i*a declarat cd rezolvarea problemei Basaraui"i
""
suferd
niei o anrinare. nar cererea sovieticd se extinde si asupra Bucovi-
nei, cr.r motivafia cA are poprrra{ie
u,,.oir'r"u,'ra.
-Ni;
;:;-;;teptait ra
asemenea pretenlii si cere in mod expres instrucfiuni.
Acelasi schulenbirrg trimitea o teregramd foarte ureentd, nu,
Tui 9up:l
2 ore (28 iunie, orr t7,ST p.m'.), personal fui niUUe"trop
Mol,otov i-a comunilu!
"A..vor
aqtopta pind ia Zf i""1", uJi"a ,a ,.,,
acfioneze, a$,teptind intr-e timp .aspunsul g".*u,.,.
secrelariatul
de Stat ar Reich,urui expediazi urgent, cu priori-
tate o noli, ra- 24 iunie 1940, cdtre Minisierul de E;te;;e Ger,m.n.
se fac referiri la telegrame.le primi,te de la Mos"o"r,-ru"fap,tur
ce
ruEii inqiE. vor sd aplaneze conflict,ul, dar preferd pe cale p-asnicd
.
insd pind artunci niciod,atd n-au ridicat proiblema Bucbvinei.
Da,ci inird rugii, dorinlele noastrg sint
,Lrrmdtoarele
:
a) Din Basarabia, nici o trecere mai departe
__'
peste p.r-rt
ori
D'r.rndre. ;
b) De protejat drepturile qi interesele Reichului.
c) De protgjart popula{ia glermand (Volksdeutsche).
'
d) In caz cie confTic't armat, protejarea regiunii petroliere.
De
insista't, nici un atac aerian asu_pra zonei respeciive.
La 24 iunie 1940, Ribbentrop se prezinti la Hitler
;i
ii prezinti
pro'tocolul
a'difional, anexat la tratatul secret sovieto-german, unde
la punctul 3- integral se aratd :
,Jn
privinla Europei sud-estice, par_
tea s,ovieticd su'bliniazd interesur pe ,tare-l
manifesta pentru
Basa_
rabia. Parlea germand
igi declarr totalul dezinteres pbiiti"
i"tn A
acest teritoriu. La- punctul 4 sg stipuleaz,a : Acest piotocol
va fi
oonsiiderat de ambele pd,r(i ca stri'cit se,cr'et." M'oscova, 23
"rgo.fi
1g3g
si urmau iscdlitr-rriie lui Ribhentrop gi Molotov.
'
Hitler cere explioafii
Ei
Rilb,bentr,op dd urmdtoarele amdnr.rnte
:
sovieticii au accentuat inte^resul pentiu Basarabia, iar el
ci-a oe_
clarat dezinteresul.verbal. in profocor,
formuldrile sint trecute vag,
datorita posibilitdlii
vneunei indiscretii,
in plus, reiafiile germano_
sovietice nu erau suficient de cristalizite. Rbtentrop ii'aamce aminte
Fiihrerului ca ia plecarea spre Moscova l-a autorLa,t sa aectare
dezinteresul Germaniei fa{d de teritoriile din sud-estuL nuropei qi,
daci_ era necesar, chiar_ pind la co'stantinopol
Ei
sirimtori, daci
pr,obleima
ar fi fost abordatd.
Deci, in problema Bucovinei nu s-a fdcut nici un aranjament.
La 25 iunie 1g40, la orele 6 p.m., Ministerul de Externe Ger_
man transmite telef,onic lui schulenburg
ca sd-i facd imediat o vi_
"
zita lui Moiotov
Ei
sd declare :
1. Germania., conform in{elegerii de la Mosaova, nu manife,stA
in*eres pentru Basarabia,
aeEi tiaiesc acolo 100 000 a. germani.
Este convinsa ca viitorul lor va fi asigurat.
2. Revendicarea
B'Lr,covinei este o noutate. B,ucovina a fost in
trecut o provincie
a coroa'ei austriece qi este dens p,rpurata
cu
germani"
Germania este in rnod de,ose,bit intelesau'a"
i"r"ta aces_
tor Volksdcutsche.
- 'e!\r ss Jv
3' in restur Ror'aniei, Germania
are interese eco'oanice de-
osebit de irnp'ortante, de aceea nu Jor"Et" sd izibucneascd un rdzboi.
La 26 iunie, telegranele
respe,ctive au fost trimise Legafiei
Gr'rmane
de r' Bucu'r'eqri, pentiu
i"r*,il.*
"'"^"""ir'
9i
confi-
den{iald a a,mbasacloruiui.
Acesita sd nu promitd
abs,olut nimic
r'ornAnilor.'
in aceeagi zi,. la o.u lz,so, ern.iai""-
tli.grul, rtin
Bucuresti
catre Mir-risterul de Externe cie la Berii",
"i
F.i*ul_mi-
nistru rornan i-a declarat cd nu cedeazd, cd sint hotdriti sa rupte.
Basarabia are 3 rnilioane de
jocuitori,
dintre iurn
-2
milioane
rontdni, B0 000 germani,
citeva rnii cle ricraineni,
mulli evrei gi numai
cilivn ruEi. se gindesc la un schimb de populalie gi tergiverseazd,
in s,peranfa spr-ijinuiui Germaniei.
Fabricius i-a comunicat verbal primului-ministru
ro'r6n cI
Molotov i-a dct'Iarat Iui schr.rlenburg ca trupele sovietice vor trece
a doua zi granifa
Rornaniei, daci aceasta nu rdspunde afirmativ
124
I
Arh. M.F.A., M.SI.M., dos.725ll.
;125
la
,ultimatum. Acceptarea este insi in interesul Romdniei de a primi
fdrd rezerve conrdiliiie lusestil .
Tot in 26 iunie, orele 12,59 a.m., Schulenburg telegrafia foarte
urgen't din Moscova lui Riblbentrop, cd a fost la Molotov qi. acesta
i-a exprimat mul{utniri pentru sprijinul acordat cu privire la
Basarabia
;
cd
,,B'uc,ovina
constituie ultirna parle care mai lipseEte
dintr-o Uclaind
'unificatd((.
Cd popuialia gerrnand va fi multumitd,
se vs rezolva in mod analog cu cel al nemfilor polonezi. U.R.S.S.
urmireEte propriile interese qi nu are intenlia sa ineurajeze cele-
alte s'tate in pretenliile ior
-
curn sint Ungaria qi Bulgaria.
intr-o alta telegramd foarte urgentd, Schulenburg cdtre Minis-
,terul de Externe German, clatatd tot 2tj iunie 1940, transmite cd
Molotov l-a convo'cat din nou, azi dupi-amiazir gi, avind in vedere
relinerile Germaniei, 1-a rugat sd transrnitA cd guvernul sovietic iqi
limiteaza cereri"ie asupra pdrlii nordice a Bucovinei, inclusiv ora-
;ul
Cerniufi.
,,La
declarafia mea cd s-ar putea ajunge la o solufio-
nare paqnica mult mai usor, in cazul cd guvernui sovietic ar inapoia
rezerv:i de aur a tsancii Na[ion:rle RomAne
-
rezervd care a fost
transferata pentlu pdstrare la Moscova, in c,ursul primului rdzboi
m,on'dial
-,
Molo,lov a rispuns ci aceastd problemi nici nu se mai
pune, deoarece Romdnia a exploa'tat un tirnp destul de inde,lungat
Basarabia".
Zi clensd
;i
tcnsionatir acest 2G iunic 1940, cirLd rninistrul de
externe Molotov, in acelagi timp si premier,ul guvernului sovietic,
trimite o noui ul,tirnativi Romdniei. Argumentild cd Romdnia s-a
f'olosit de siabiciunea militara a Rusiei Sovietice in 1g1g, gi nu s-a
impdcat niciodata cu gindl,rl cd Bas:.rrabia ar putea fi delinutd de
altii, cere retrocedare.a aces,teia si pa.rtea noidicr a Bucovinei, a
cirei populalie
al fi, chipr_rrile, legatd de Ucraina.
nord
Deci, sa se inapoieze Basar"abia
; sd se transrnitl paritea
de
a Bucovinei !
Agtept r;ispunsul I ;rrnenin[a Moscova, in c,ursu] zilei de 27 iunie
r940.
- _
Davidescu telegrafia in 2Z iunie de 1a Moscova :
,,Dornnul
Molotov m-a invitat astd-seard, ra orele 12, la Kremlin. Apoi a dat
citire notei cu caracter ultimativ, transmisa prin telegrama ante-
rioard.
,,Guvernul sovietic
--
incheie Davidescu
-
J""" aceastd
parte a Bucovinei ca despdguhire pentru dominalia romdnd in
Basarabia timp de 22 ant&.
1
Arh. M.F.A., Cabinetul militar al lui I. Antonescu, pachetul 1?9,
dos. 1212.
Tot in zz iunie, guvernul ro'r6n de ra,Bucr.rregti
anun!a
I_,ega-
lia
noastrA de la Mosc'ova, cu semndtura lui Gigur,tu,
Jj A".i ,_u
decis mobilizarea generald, vrem sd evirtdm r,,t-r
"o'rfli"i
"i-iitri"ri
se precizeze locul unde se va disc'r.rta.
"
In aceeagi zi, Legatia RomAnd telegrafia de la Moscova
cd a
vorbit cu ambasadorul Germaniei, S,chul6nburg,
"u.u
ilu-p.ornis
cA
va
.interveni
la Molotov ca sd prelungeascd'-'termenui
'fixat
de
uitimalum.
27 iunie 1940, ora 10,30 a.m. Mesaj telefonic se,cret. Riblbc.ntrop
^
dil trenul special
-
c:i.tre Ministerui de Ex,terne Ger,min
:
,,Te,re-
fonafi imediat lui l-abricius, Ia Bucureqti, si_l viziteze pe
minis_
trul de extelne romAn
Ei
sa-i spund : guvernul sovietic nl_a infor_
rnat ca a cerut cedarea Basarabiei si Eu,covinei cle NorJ de ta gu
vernul romdn. Pentru a evita rdzboiul intre Rom6nia si U.R.S.S.,
noi nu putem
decit sd sfatuim guvernul
ror-nan ,a
""alr"
in fata
guvernului
sovieticr(.
Fabricius, cdtre Ministerui de Exte.ne German. tr'o,arte urgent,
BucureEti, 27 iunie 1g40,.ora 4,00 p.m. .
,,Regele
n,_u
"trrooii-lo
l0
-?
T,
Erau prim,r-'-rinist'r.r,
ce1
'de
extern"" si maieEarul curfii,
E. urdireanu. Mi-au citit ultiniatumul soviertic. cer Basa.itia rdpita
u_crainei sovietice,
cind Rusia era .slabd
-iiitu.,t
qi-""r.1"r Buco-
Itl"":*_:l,
o-"^ol!"1.a!ie pentru cei 22 de ani de' ocupare ilegalA
a-bas.arablci. Regele dezanagit de pozilie cermanioi. cum si cedTcze
I'ari iuplA l/3 din teri'toriur*tarii ?'Romania
este aecisi si se bata,
dar roaga ca Germania sa tinr in f iu u'garia ri B;ig;;;"-fi,
in prus,
sd le procure
armament.
rFabricius,
cdtre Minis'terul
de Externe German. tr'oarte urgent.
Teiegrami clin 27 iunie 1940, or"f" O,.Sat
q.",
_R&;il
u **t spriji_
nul lui Hitler si Gciering. Atniosfera
in caarut Consiliului
cle Coroani
i^lort lgrnt''ca
9i
atiluaire"
,eg;rui. Motriiizarea generald
va in-
cepe astdzi
Legat,ia Gernand
clin. Romdnia,
ci,tre Ministerul
de Exter.ne
Gernra.n.
Bucur.esli 28 iunie fg+0.t-dru"rnul
romAn acce,pta necon_
difionat ultimatumur
ro"iuti", i"l *lga ca noi sd intcr.venim
ca
Cerndufiul
sd nu fie ocupat, mai al]es cd acolo locuiesc
multi
germani. ^vvu'sor
'
Berlin, 28 iunie
-
din tren,ul special
transmis lui Schulenburg
sd raportere
ca
rioa'da pentru
evac,uarea
romAnllor si sa
Cerndu{i.
-,
cdtre Fabrici,us.
Am
sovieticii sa extindl pe-
nu fie menfi,ona,t orasul
Fabricius, catre Ministerul de Externe German.
foarte urgenta. Bucuregti, 28 iunie 1g40, orele 6,30 p.m.
Telegramd
Receplio-
I?6
!27
nati la 8,3 p.m. Am transmis ieri urmitoarele informalii minoritilii
gelma-ne din Basarabia_ qi Bucovina, an'un{end in acelaqi tirnp con-
sulatelor noastr'e din Galali si cernduti. Germanii care s-au evi-
{e-n:[r1rt
in acliuni antibolsevice, qi cred cd sint pe listele G.p.U.
(ale Securitafii sovietic,e
-
n.a.) gi au motive sd se teamd, sd plece
imediat spre Transilvania. Toli ceilarfi sd rdmind in gospoddriile
1or, sd ia contact cu f,or{ele militare ruseEti, sd se legitini,eze ca ger-
mani
;
li se va acorda proteclia, pind cind von fi strdmutali. SX se
apere impotriva eventualelor bande cle
jefuitori
vagab,onzi, iar cei
din ferme izolate sd se mute in co-unita i comp"acte. Totodatd,
qegistrele parohiilor_d,e
stare civild ale comunitdlilor gerrnane sd
fie imediat ingropatel.
In acele zile a fost invitat in Romania von Killinger, care a
avut convorbiri cu generalul Moruz,ov, cu ministrul uidireanu si
u.f.::t.primit
de rege, vineri,27 iunie 1940, in cursul *ptii. d"r,ji
al Tr-lea i-a oerut sd intervinp la Rihibenfrop gi Hirtler,'ca sd fie
a'rutat. ultimatumrul Rusiei e,chivalEazd cu o
*rdpire
;
dir el, fiind
un Hoh.enzoLlern,_va
1upta. Dar- gere"armament,
cdci el, regele, dA
germanil'or petrol. in p1us, sd-i'asigure spatele
'unlaria
qi
Bulgari4 sd nu-I atace_
-,
cdci pericrotut botqevizar"ii
garcanilor
este
tot mai ame-ninfdtor. Kilringer i-a rdspuns ci nu se i'doieste de cu-
raSul soldafilor rom6ni, dar fdrd echipament adeicvat, oolosul rus
ii va zdnobi.
. 'Pr]nd-,la
urm5, R'omdnia s-a decis sd cedeze Basarabia qi Buco-
Yna.dq.{ord,
ta 28 irunie 1940 sovieticii ocuria ;#itrr;';",covinei,
9""T:*,1:tf,:i,l:oro".d
grave incidenie la uerla----;;;
lu figura
sa re cedatA lor;
au ucis un cdpi tan. mai muiti civili si au trecut
mai. departe cu 11 km de rinia de demarca{ie'pretinsd-
de ei. La
29 iunie, di'pl'matur roirnan Davidescu telegrafia cd a fos,t arestat
generalui
Mitrea si o.serie de funclionari'c.F.R.
ra iernduti, in
rnod cu fotul abuziv, de cdtre sovie,tici2.
.
^A
.doua .zi,
dupd. ce- trupele sovjetice au patruns
in Basarabia
,qi in Buc'ovina de Nord, aciicd la 29 iunie rb+q iritre.
li t.i-it"
o scrisoare regelui C3rol
al ll_iea :
,,Deduc
"a
'\,i"J;;l;iea
voastra
se teme ca ar fi vreo legdturd intre ce se intimpla acum in Romania
;i
vizita de la Bergho,f, din 24 noiembri" 193b;i il-';6;"G;"i;
continuare cd Romdnia
a fdcut politica duEmanilor geimanilor
Ei
numai in ultirnul timp a incercat sd se'eiibereze de tabdra potriv-
ni'ca Reicirului. Ar dori sd ajute Rornania, ,,in
masura in eare
aceasta
sta i! puierea Germa.niei((.
Intre tirnp, sovieticii incdlcau in mod grosol.an acordul
stabilit
cu_Romdnia, prov,o,cind gi:ave incidente, dezarmind, ouptu.ind--,,'a-
t,eni'a,] de rdzb,oi, sechesrtr"inrd trenuri de evtacTuare
;
dar,
lucrul
cel
mai^ gra.v, omorind militari romdni
Ei
ocup,ind teritorii in p,h.rs
I
---
- -
In iegAturd cu zona Flerla, este cazul sd detaliem situatia.
ast*
i.i,_1,
ocupat ilegal un ora$ neregedinld de
judef,
HerJa, Oin-:,rJ"-
[uI
Dolohoi, f,ormat din cartierele : Herla-tiirg, Modorojeni,
tvl"f,"i,
Movila, Slobozia si
[inteni.
De la oragul neregedinla Miheileni,'c;
tierul Sinduli. plus 7 comun,e r,ural.e, constitLriie din 26 Oe's"ale.
Acc'stea crau :
1. Buda
.'-
cu satele Buda Mare, Bgdl Micd, Mogogeqti,
pasat
;
2.
9oCineEli
-- cu satele : Godines;ti, I-ucovifa, Sloiboaa
;
3. Il,orbova
-
cru sateie : Bdnceni, Cotu Boian, Horibova,
ft1q_
morni{a, SiniirALr
;
Valeni
;
5. Lun"u --
cu sateie , Lur'rlca, Molni{a,
pilipduli
;
ii. Tirnauca
-
cu satele : ProboteEti, Tirnauca
;
7. Tureatca
-
cu sate,le : Culi,ceni, Nicoveni,
puieni,
Tureatcal.
Dar sovieticii nu s-hu_ mrul{umit cu atit, ci i-au alifat pe ma-
s^hili
si
.buiqa.i,_incercirrcl
practic s;d desiiinleze ,titir roman.
Astlel, mrnistr.ul Gct.maniei
acreditat la Budapesta rap,ods la 1 iulie
1940, orele 2,05 a.m., printr-o te,legramd adiesatd Ivrinisierut,r.ii ae
Externe, la
.Br-'r-lin,
urmdtoarele , ci r'eplezen,tantut
sJvietic oe la
Br-rdapesta
ii incr:rnra p-e
.ungr-rri
sa intreprincra imediat o acliune
armatd
irrnotriva
R'o,maniei, facindu-se specifica'ea cd Rnrsia ma-
nifestd dezinteres pentru Transilvania si spaliul ;*p"ti". czaky
le-a
spus cd- forfele.rnaghiare sint egare
"u "f..ii""
cu bele rorn6ne,
dar. moraiul ung'Lr'i1,6r este murt mlai ridicat.'lt,r-ru-u[ieapta
h o
rezistenfd serioasd ciin partea
romAnilor,
in caz Au
"onf,hi"t,
dar nu_si
p"une mari speran{e in'tr-un a'tac simultan bulgdre-", d;;;il;;;:
tia sint
linufi in gatr d,e cltre turci.
Intr-o aLtd teleqratni, expedia.ta din Brurdapesta la 5 iulie, ora
11,55, aceeaEi sursd informa cd Molotov, car.;;;;";rimeste
am-
basadori, pe c,er maghiar
l-a primit
de aoud ori-ii irei'rile, ain
proprie
i.i{'iati'ri. La incerput a respins propunerea
ungariei, ca
5 sate din B'ucovina, insumind 12 00d rocuitori de origine Tnaghiara
1
Documents on Germ,an Foreign
poli.cy.
1g1g*lg4|, X, London,
1957, doc. 50.
2
N. Ciachi r, Basarabia sub stdpi.nire
laristd
(1812-1917), F,di-
tura Didactic5
9i
Pedagogicd, Bucuregti, lgg2, p. 102. '
I
Arh. St. Buc., tinisteru.l Jurstiliei, Sectiunea jucliciard.
dos. 34
(1940), f. 13-14.
128
g
-
Din Istorla Bucovinei
-
cd. 291
129
sd fie strdrnutati, apoi a declarat ci le va satisface dorinfa. In plus,
considerd juste revendicarile lor fald de Romdnia
;i
a dat ordin ca
navele maghiars aflate la Reni gi Ismail sd primeasci liiber, ca cele
germane.
surse romanesti informau ca Fabricius socotea ci Reichul tre-
buie sd ajute cu asistenld
-irituia-n;;;;,";;i;;.;;"
2_3 tuni
dacd ungurii
Ei
bulgarli nu vor ridica pretenlii teritoriale, or.i or.-
dinea internd nu va fi subminatd, U.R,S.S. servindu-se de agenlii
Inrternalional'ei
a II[-a va ridica noi pnerten{ii1.
.
J'abricius, fdcind un sondaj printre saEii clin Transilvania cu
privire
ia viitorul 1or
Ej
ai provinciei
in care locuiesc, a ajuns la
ulmdtoareie rezultate :, 800/o din ei sint.pentru menlinerea situaliei
actuale, adici adminiStra[ie romdneas,ci, 780/o p..rt* iu,tonomia
Ardealului,
iar
5,To.pentr.r alipirea 1a Ungaria.'Fafa de revendi_
carile ungurilor, saqii din Ardeal manifestd furie si n"i"rr"r
"rt*
mullumit d-e modul cum Romdnia i;i respectd u'rguju*"ntere eco-
nomice, dar la Berlin existA temerea,
"i"a
ur-Ja'gfi:-"rre va in_
cepe acfiunile decisive impotriva Angliei, Rusia
"u'rt.iiou
noi pre-
tenfii, cerind teritorii pesie
prut
;i"
Dunare,
;i
i"- u".rina sub-
cappatica:.
Temerile
erau re-a1iste, deoare,ce Schulcnburg raport;r 16 2l sep.-
tembrie 1940, la Be-rlin, cd Morotov i-a deciarai
t"S
""r"
ii ciecra-
::::
$l
la,1 septembrie lg40) cd sovieticii er.au'ripr*i;
'.I
;:;
10sr corsultelr cu privire
ra arbitrajul-trc ra Viena, din 30 augusL
19.10, Gelrnania
violind articoiui s ui--irutui"f.ii .r"'r_,Jut.Jrlr,.". i,,
plus,
,,garantarea de cdtre gr.r*r.r,ri-g"r-u'
a frontierelor
rr-rmAne
i*_ :-i^u:li1l:ti"r
im po-tri v3 Uniilni i Sovie ticcil.
-
i)"-
"or,,,.un
*u,
'trrrlrrarea
pretentrllor
_rusqti
numai 1a nordul Bucovinei
s-a fdcut
ia insistcnfcle
licichu]ui.
Molotov
a
"oncluzior.ut
ci
,,el spera cA
guvernul gcrman
ii.vg
ryo1da
sprijinul p"
"iiio, "inU'.r""
va pune
chestiunca
Bucovinci de Suc{.(.
Alexandru
Cretzianu,
c,are cunogtea decies,bturiie politicii
anului 1940-1941,
declara in i95a-, ia
paris
:
,,Atit;;i;;; agresivd
a uniunii sovietice
.nu_
a
_luat
.tirsit J a"ta
""';ilp;;;"basarabiei
qi Bucovinci de Nord. Unitdfiie
sovietice ae pe ,rolr" Urri" de
demarcatie
au provocat
inciciente zilnice, facind incursiuni pL.
teritoriul
romanesc, impugcind
;i
capturind grdnice'i .;;;. Mareie
stat Major Roman era info'nat cd ruqii fac intense pregdtiri mili-
depJ-asari mrasive de trr*pe d'e Noate armele dirr nondul Bucovinei
s'
de dincoro dc Nistnu, cdtre rinia de- demar.aq
ii-;t*
'pffi
i Lucririre unei- comisiuni
mixte incepute ta Moscova pentru
tra-
sarea riniei de dclimitrre
sint intrerupLe in octombrie,
fi
guvernul
sovietic nu arard nici
-o.
dorinta ;;-;'r" ,"r"r,"a"i"iiril
astfet
ca noua li'nie nru reprezinrta
in orchii sai aercrt o etipa ,to".i,L*"".,,
La 2 iulie 1940, generalul
ioi-
"qnton;;
ii;;a regelui
Carol,
aL ll-leo
urmatoarlea
a".i.r.* ,-
,,Majesta Ie,
, _
fala se pribusegle.
ln Basarabia
;i
Bucovina
s,e pertrec
scene sfiEietoare.
Mari
si mici unita{i,
abanbonri".J,-$;ili""rrp"ingi
fdrd ordine,
se rasd dezarmate.
la prima ameninfare.
'
.t"uncfionarii.
familiile ior gi
ale ofi{eril,or
au fost ldsate prada
celei mai groaznice
urgrr.
Materiale
militarJ
;i
depozite
imense,
acumulatc
Ai
menfinute pind
in ur'timul
-o*"rri-
dil ;;i",^u,
,a-u. in mina inamicurui.
Iata rVlaiesrate,^schitat
in fuga,
numai u' capitor
ar tragedici gi calvarului
unui ncam.
care esle'numai
la inceput.
Poporur
si armata
.a.u
fost crezarmate
fdrS luptr. Demorarizar.ca
,H;:f
fdra limiti.
r,tp*
"ioi"-#"i.,"""aere
in cond,'cdt,ori
este
$i,
in continu,are,
Antonesrcu
ii aratd fdnd mrenajamente
toate gregelile
fdcu,te, scriinclu_i
raspicat :-
*'
"Trebuie
schim'bat
imediat si sistemrul si oamenii.
Dacd Majes- tatea Ta nu va anreca nici in ace;;";;ry
suprem
ure,chile ra crure_ rile nearnujui.
nrabusir"a
toiatel"priUr;ir",
iremediabild _
cu tot cortegiul
ci sinlstru ;.; ;liil';i
fi;;;s".i,
va urma. Am prevenit
9.-:^-u'i {g
zile., i' scris gi
""ruurl^ii'iuve.n"le
si pe gefi m'itari
raspunzStori
gi pe
Majestatea
Ta'cd' va veni catastrofa
de azi.
Metodlle intrebuinfate
in seleclionare gi in conducere
tre,buiau sd
ne ducd fatal ia aceastA scadenfi.
Am fost insd socotit ca rdzvrdtit qi lovit ca atare.
ln fa{a catas,tlofei
am uitat totul.
.
Siqt gata
sd dau. concursul, dar 1a atitudine cinstitd trebuie si
mi se rdspundd cu atitudine cinrtita-.
i.ll
Este u0itimrul meu strigdrt de alarmd,, Majestatte.,,l
tare in Basara'bia gi Bucovina de Nord, e,fectuincr transporturi
si
l:. ":::,rrl
zi, Nicotae
r.orga,
-
";;;;
a 27 de parlamentari
1
Arh. M.F.A., M.St.lvI", d.os. izsll
z
lbidem"
romdni, remitea
un memoriu
"preqedintelui
C;n;liul;i de MiniEtri,
130
1
Integral, tn
,,Universul,. din 2g iunie 1941
r31
in ,care prote,sta vehement ci Buccrvina de Nor'cl si Basara,bia au
inni
""ait".
iar Parlamentul rotndn sd nu recunoasc5 legal aqeste
pierderi teritoriale.
La
g
ilr'lie', lon Nistar preze,nta r"egelui un me'mroriu similar
privii,or la pierdgrea Buc,ovinei de Nord qi cfltre toate academiile
din ],t-u, solicitind suport moral pentru redobindirea celor doud
provincii.
Gheorghe Tdtdr"escu, in calitate de prim-ministru, in brogur-a
Euctcuctrea-Bc;sarubiei
;i ,a Bucouinei d.e tford (apdrutd in iulie 1940,
la Craiova) incearcd sd
justifice cauzele eva,cudrii oe'l,or d,oud.pro-
vincii romdneqti, la uitirnatumul sovietic. Adundrile din Chiqindu,
Cernduli gi Aiba Iulia
.din 1"918 au afirmat
-conqtiin{a
nalionald'
pdstratd vie de-a lungul veacurilor de asup'rire'l.'Tim'p de 20 de ani,
R,omAnia sija creat o relea de
,alian{e qi de pacte menite sd-i asi-
gure securita,tea si apdrare.a teritorialS. Ta,tdresc;r.r atrag'e atenlia ca
nici unui din actele de politicS,externd ale RomAniei n-au fost
indrepta'te impotriva Germaniei. Dar scoaterea clin luptd a Po'loniei,
ln trei sdptdmini, in 1939, ,a distrus singurul sprijin prevdzut
,,in
sisrtem,ul Clianfel,on noastr,e imprsrfpivs unei agr'esiuni din Rdsdnit."2
[n plus, puterni'ca ofensivd germand dezlinluitd ]a 10 mai 1940
a scos din tuptd Fra4{a, Danemarca; Olanda, Betrgia qi Norvegia. Ea
Iichideazd intreaga ordine europeand instauratd prin victoria alia.
[itio,r
din 191B; qu intr,egul echilibru. p9 carqrl f[urise.
ln acest
'nou
context a veni't ultimatumui sovietic, la care se
putea rdspunde prin do,ird sol,ufii : rezistenld sau ac'ceptare. Rezis-
tenla er,a solu{ia bdrib6;fiei, d'ar insrernna un rdzboi inegal, in c,are
armqta noastri nu-qi putea ar;iinca toate fortple irnpotriva U.R.IS.,S:,
cdci trebuia sd Ie disperseze p,e alte fronturi ameninlate. De aceea
a. fost abandonatd hotarirea r.ezis,tenlei
Ei
s-a in,cercat sd se nego,cieze
pentru a reduce amploarea lovitulii.,
Desigur, accasta era cruCrr reliitate, insi TAtarescu ine,erca in
fafa naliunii s5-i disculpe pe Caroi aI ll-lea, care ,,i-a inminat spre
contrasemnare de.cre'tul de m'dbilizare generali
;i
si-a oferit spada
pentru a apdra in' iruntea armatei plmiitr-il strdmoEesc'i3.
La
{ ,aggust
1940, Moiotov fdcea o de,clara{ie in fala deputalilor
Sovietului Suprem il U.R.S.S., cd a cre,scut consideraibii teritoriul
statului printr-o
.felicita
solu{ionare : 1. s-a restituit Basaraibia
;
'l Gh. Tdt6rescu,
Nord; Craibva, 1940, p. 5.
2
lbidern, p. 17.
3
lbidem, p. 23.
Euacuarea Bosarabiei si a Bueouinei Ce
132
p. 628.
x33
2. Ie-a fost cedata o parte din Buoovina. In continuare,
'citdm
:
,,Locui torii Basarabici
;i
Bucovinei de N'ord, indeosebi ucraineni gi
moldovr:ni. s-au putut alipi la famiiia unitd a poporului sovie,tic qi
inaugura o viald noud, aceea de popor eli'berat'(. Basarabia are o
suprafa{a de 44 000 }rm2, c'r.r 3 200 000 locuitori, iar Bucovina de
Nord 6000 hn-r2 qi pcste 500 000 iocultori. Astfel, frontiera vestic6
a U.R.S.S. s-a extins pind la fluviul Dundrea care, dupd Volga, este
cel mai m:ire fluvi',r in Europa qi una din principalele c5i-pentru
schin-rb,urile comerciale dintr,e numeroase
!5ri
europene.
il
F1us,
a n-rai fost ocu,patd regiunea Herfa, cu o suprafati de
aproximativ 30 400 ha, locuitd de circa, 35 000 nomAni.
^
.
La 26 august 1940, noul nostru ministru acre'ditat la Moscova,
Grigore Gafencu, rapo;lta Ministeru ui de Externe cd Molotov a
repetat ma.i mul'lor am'ba-qadori (Gerimania, Italia; Japonia, Iran,
Afganistan) ci acurna U.R.S,S. inle dge sd dqicd relalii normale cu
RomAnia, dupi lichidarea. neinlelegerilor teritorial,e
-
de fapi,
Stalin a exprin-]a"t pdrerea, iar Molotov a difuzat-o.
- -Dar
nu ela aqa. Provocdrile continuau (au ocupat cu forta in-
sulcle TSlarul Mare, Dalerul Mare, Dalerul Mic, Ma.ican gi Limba--
toate pe bra{ul romAnesc al Chiliei,, intre 26 octombrie
**
5 noiem-
-brie
19.40), iar pe plan extern ii inouralur p* maghiari';i bulgari
impotriva noastrd.
Iata curn consellncazd evenime'rteie cle dupa 2B iunie 1g40 Isto-
ria ucrainei (r'ol. vII, editat de Academia de stiinfe din I(icvl) :
La 28 iunie 1940, Ia orele 14, trupele sovicticc arr trecut uistrul,
a fost eliberata provincia,
iar la'ceiniu{i
"-u
1i"ni
un'miting la
ca_r-e-au participat 40 000 de cetdleni manifestin'du-qi simpatia.*La
a VII-a sersiune a So'vietutui Sr.rp.r'enr al U.R.S.S., \a'i augus,t tO+0,
N. Mihal,bi'Lic a deiclarat : De sute de ani poporul nostru
-uorainean
a fost rupt de fr'a[i. cerem si firn inclu$i in ucraina."Zr-ta z august 1g4c
a fnsi creatd regiunoa Cernau,ti, in pqrg
intrau-teritoriit, fu"ouinene,
o pante inrs,ennn'atd din fostuil j;ude( Hotin. Din fostele rtieri,iorii ronnA-
neEl.i beslrabene s-a mli format
Ei
regiun,era Akerman, dar din ? de-
cembrie 1940 sedirul s-a Sta'biliit l,a lsrniails.
Ter:iioriile ucrainenc oblinute d"'lu polonezi si ,o*erri
"r, insumat 560 000 knr2 si locuite de B 100 000 locuitori.
Din 5: iutie i940; in 'Bucovina sjau r"biii;
""ile
orgqne ale
puterii cle sta.,t, prin noii lideri ca I. Pavliuc, N. Tcaciuc, S,''T{trtm s.a.
.* __ :' i'..1 -! -
_'_,.I '1
r
Istoria
t
lbidern.
3
lbident,
Ukrainskog S.S.R., tom VII (1921-1941), Kiev, 1984,'p. 627
.,1' .:l i
In organele_locale au activat ca deputa{i, dupd nafionalitdli: 1167
ucraineni, 218 ruEi, 214 romdni, 199 mol,doveni, BB evrei
Ei
14 polonezi.
La 15 august 1940, in Bir.rcovina s-au nalionarizat intrepiinderile
industrial,e
Ei
comerciale, transportulil'e, cdile ferate etc., astfel :
4 t_5nci, 804_inrtreprind'eri cromerciale, 845 intreprincleri ind,ustriale,
6 170 cas'e, 426 km de crale feraltS, t,elefo,ane cu o relea de 2 100 km.
Tot-la 15 august au fost nali'onalizate pd;minturile,
liranii
prirnincl
in folosin{d 770a0 ha, 1200 vite rnari, 790 de
"ai,'uu
fost iertatc
datoriile.
. _
^
Au inceput si functioneze un tcitai de 538 qcoli, din care :
408 ucrainene, 111 moldovenesti, 10 rusqti si
g
in alte limbi.
pe
baza Decretului din 13 august 1g40 a luat fiin{d Universitatea cie
Staltl.
Ele,mentarl romAn,esc al Bucovinei a fost persecutat, lipsit de
tgaje
ly.1urile
agonisite, marginarizat. intemnilat, aeportat. Biserica
si invdtdmint,ul rom6nesc pricticat p,ind atunci au fosrt iichidate.
Exemplul cel mai concludent este marsacrul sdvirsit eu cruzirne de
cdtre_solidalii sovietici asiupra
ldranilor romani de pe vaiea siretutul.
Dar ce i-a de'terminat pe aceEti oameni sd-gi ia iumea in cap ?
.-snai,ma
fa{d de noiile rinduieli, arestdrile aproape zilnice, abu-
zuriie.. nesiquranfa, ticdloqia. Deroarece toate demeisuriie d,e a se ,
repatria in Romania au fost zdaranice, s-a incercat ur-r ex,od in masd
din satele romanesti_. Bahrinesti,
petriceni,
cu-""*.--suceveni.
Presic5'reni'
crupca,
pditrdufi,
Igegrti, Ropcea, Iorddneqti. colo,ane de
mii de oameni
-
isi-amintegte martorur ocular vasile Levitchi
-
purtind
in frun'tea coloane,lor cruci si orapuri cre nrin b,iserici. s-au
indrerptat spre. punctul
de frontieri Finiina Albi.
peste
1 b00 de
oameni au fost miceldrili,_ia_r
restul. hdit;iti p.i,-r- paauri, l,unci,
crinquri,
_qi
de asemenea iichidafi. Asa inteted"; ,il;;,smul
so_
eialis,t al lui Stalin sd se comporte i
_.La
4 septembrie 1g40, generalul
Ion Anton,escu
esite n,umit pre-
qedinte
al Consiliului de MiniFtri. A cloua zi este suspenaatd Con_
stitu{ia din 1938' care-i conferea reeetui pri""i .p;;;;i", carol
a1 ll--lea cedindu-i princip_a1ere po"roguii.r. qi
t""*i"a;-i"f
rin decret
regal
,,conducdtor a1 Statului(r.
Evenimentele se preciprtrE,
opozitia nu vrea sd colabore ze cu
carol qi Antonescu, printr-o icris'oare, ii solicitd ubdi."o"u ,
"Si'I,
M-arn angajat sE apdr treeutul, cu cinste,a qi cu viala mea,
tana qi
tronul.
incercrrile mele de a gdsi
,oameni
cu adevdrat patrioii si pri-
ceputi, cu caie s5 fac o echipd noud de redresaie a^statuiui'si-ju
reinfrAlire a Maiestdtii Tale cu
fara,
,au
esuat.
Toti
*. a'bdicarea Majesrt5lii Ta'I,e.
-
In faia acestei situa{ii qi a agitatiiior pe care e,u nu pot sr 19
inec in va.luri de sirge, pentru a arunca
iara in,tr_un rai,noi civil
:t-
q
dg]g.,.ryn_a ocupalia strdind, md simt dator sd supun qi in scri.s
Majestbtii Tale gtasut
fdrii.
Cine alirmi altfel, face o crimd...,,1
carol, incercind toate combina{iiie, chiar si asa.sinarea rui
Antonescu, e,qui'd, abdici iir favoarea' fiuiui .1", Jo."*"*;;'i;-;;;
avind r"egen!5, in perioada lgz7-rgs\. Antonescu
u."o",pii ca Mihai
sd fie
_reqe,
iar acesta, in calitate de suveran, il reinve,steste prin
decrEte'le nr. 3 062 (6 scprtembrie 1940) si B 072 (B *pi;#;ib td+o;,
cu depline p,uteri privind conducerea Romdniei.
'
Nous institulis potiticd
de
,,'Cronclucd)tor a1 Statului Rom6n({
arzea urnritoa.rele atrib,Lrtii :
c
dre'ptul de a inilia qi a promulga
legi
;
o
dreptui de a nurni si revoca-min-igtri,
ca qi orice func{ionar al
statului
;
o
dre,pttii de a incheia tr:atate cu alte sltate qi de a declara rdzboi
"si
P'ace-
-
Reqele pistra urmdtoarele prerogative,
:
e
este cap,ul ostirii
;
o
drcptul de a batc monedd
:
e
'dreptul de a conferi crecoratii, a primi
si acredita dipr,omati
; o,
dreptul de ,amnistie si grafiere.
'
Romania
era ingrijoraid
de provocdrile
sovietice si urmireste
sprijinul Germaniei. Dir intr-o s'eri" de ,ii""iii-"r""".";;ffidt;;
descrrrcc sinqurd.
{1tt9t'
Leqatia Ron-r6nd de la Berrin tele.qrafia la 26 octonr-
brie i940. ci nrinistrur
Ribberrtrop i-a avertizat cd Germania
nu jntervin
i^ i^cidentere serrnalate'inire
Rornania si Rusia privincl
cele trei puncte
: Fle.!a, Dundre, repatrierea di;b;";;[i"
qi Buco-
vina de hlord.
De la 18 de,cembrie 1g40, sovieti,cii
inchid frontiera
rom6no_
sovietici pentru
cei care voiau
-sd
se repatrieze
in Basarabia si
Buccvina rle l;orci. fdcind urnrdtoarea motivatie ,
"i "t;;;;;;;
ii
lin
^Ja
frontierd pe cei crare vor sd se intoarcd, sdiptimini int'egi,
incit repatriafii sosesc fdrd mijloace materiaie qi cu sdnitatea
134
t
lbiden, p. 641
1
Pe marginea prd.pastiei,
I, p.
,74.
135
zdruncinatd
;
b) deschid campania clectorald pentru alegerile care
v-o,r avea loc acolo, era posibil sd vina Stalin sau Molotov, deci,
Ei
din mottive de securitate, spre a nu p5trunde vreun spion.
O attd maqinalie machiavelicd. I-a B martie 1941, Sovietul Su-
prem al U.R.S.,S. emite De'cretul privind restabi,lirea ceta{eniei
U.R.S.S. pentru basarabeni si dob'indirea cetdleniei soviletice pentru
cei din Bucovina de Nord. Degi sovie,ticii, incepind cre 1a 2B iunie 1940
i-au impie'dicat pe basarabeni gi bucovineni si se refugieze, deci
chiar din prima zi, decr.,etui apare dupi 6 luni ! Astfel, opinia pu:
blicd mrondialS es:t,: indus4 in eroare
-
ca qi curn pind ra acea datd
se puteau gindi gi
slege, aEa cum s-a facut in 1812, 1856 si 1B?8.
in ciuda a-cestor impedinrente, din Basarabia gi Bucovina de
Nord s-au refugiat, in condilii deoscbit cle dranratice, circa 70 000
persoane.
Intr-un raporr- inaintat lui Ion Anto'escu, aflim cd la 2 noiem-
brie 1940, numai 2000 cle persoane nu erau irrca plasate ih serviciu.
Toti au primit
ajutoar,e
Si au
.fiost
cazali corespunzi.tor. Dacd ne
gin;dim qi la cei 100 000 refugiafi din Transih,ania de Nord si citeva
mii din Dobt'ogea, ne dam seama citor dificultrtti
a trebuit sd Ie
facd fa[d staLul.
Es:te interesant de radiografial structura etnica a Romaniei,
la I ianuarie 1941, dupd pierderile
Ler:itoriale srrfcrite :
Deoare'ce sovidlricii fd'ceau prersiuni. ca partca ronrana sa recu_
n'oascd ofirciar rdpirea zo,nei Her[a qi a insri,el,or d;
,;-;""dre, Ia
26 mai 1941 Iron Arntone,scu ii daidea 1ui Gafencu u.,rlra't,otarele
in_
stru:ti un i
,'D'oimnule Ministru, g'uvernr-11 r'man nu este cl,e1,o: grabit crc
a- relua negorci,eril,e 1o,rn6;no-56vigt,irce cu privir.e la de1jmita...
iiJ-
ei d,E d,emarcafi,e. Intr-ad,evdr, este mai bine c: rdpire,a Baserabiei
qi Burco"rrinei d'e'Nc,rd sI rd,n"iiina caraci,erizati ca un ac,t clc :o.ta pe
care Rro,ndn,i,a nu 1:s sl,g,erpta,t de:it ca dtr,re. Nu avetl nir:i
,.rn
inrfe_
rs dre a lega&iza acest arct, of'eri,nd astfel sovi,eticilor un tirg,u juridi,c
p,enitru d'efinerea acesttor provincii."
Pe textul bdtut la ma;ind, Ant,o,nescu a adauga;t
1,L4,qiisprt de la Dv. rnul,td abilitate in ace':r.rtr privin!5,,.
'
La 18 i'unic 1941, Anrtoneslcu a primit de 1a Hiiler o scris,oare
in
'care
si'nf expu-se p'lainurile operiliunii contr,a Rusiei.
.oe
tapt,
A'n'loine'srcu f'us'es,e la Miin'cir'e,n cu citeva zile inaint'e, unde pre.sa ger-
mani
I'a elogiat
Ei
s-aiu sc'ris cuvinte calde la adrcsa itornariiei.
La )2 ir-rnie 19,11 armata romdn5 i'trA in luptd, pa,t,r.unzind .cu
trup'ele, sale in lJasarabia si Buc'ovina cle Nord.-
pentru
R,ormania
incepea-un r5zb,oi pienrtru eliberare'a c,eior doua provincii
Ei
spdlarea
ru5irrii din vara anului I
g{0.
Ce s-ar fi intirrrplat daca i-iorrranir s-er li clcciarat neutrA si
nu in't,ra in razb'oi ? Ar li purtru,t ierta basarabenii qi bucovinenii, caie
er"au ar'e,:;tfafi, malrtrartali si unii.de'po,rrtali in Si,beria, dezitntene.sul
fr-a{ilo,r din Rega,t" ?
in continuare prezentim gruparea lortclor romdne desitinale sa
eli,bereze Buc'ovina de hlo,r:d.
eu mina
TOTAL: 13 280 000 100,0
In aonrtexturl peri'oorlrului sovidtiie, eare' tinrdea la domiinalia in
Balcani
si fron.tierd comund cu Bu,lgaria, a un.ei Franle inf.rinte qi
a unei A,ng{ii in imposiibilitarte de a ne aj,uta, aprqoicrea de Germa-
ni,a era u,nica solufie de supravierluire pfnitru nori.
136
Potrivit proiectul,u,i de or:din nr. 19 19.06.1941-. semnat de
co,ilan'dantul d,e cdpetenie al Armatei, generalul I. An'tioinescu, co-
m'anldarnen'tul fiorle1or ro'mAne din Moldovu u 1oslf reorganrizart astfel :
Tola'fe for{ele Armaitrei a 3-a (co,mandant general' Petre D'urni-
trescu), Ia care au fost addugate gi diviziile 13 qi 35 Infanterie, au
La 12.06.1941, gruparea fortelor romdne destinate sd opereze in
Bucovina de Nord era urmdtoarea :
.co'mandamentul
operativ-strategic
superior
-
Armata a 3-a, care avea in subordine : Corpul 4 Armatd,
cu diviziiiq 8
Ei
14 Infanberie
Ei
Brigada 6 Cavalerie ; Corpul Munte
cu brigdzile l, 2, ! Mixte Munte qi Divizia T Infanterie ; Corpul de
Cavalerie cu brigdziie 5 qi B Cavalerie ; Divizia a 6-a Infanterie era
subordonatd direct Armatei a 3-a.
Structura eteicit
romAni
unguri
gexmani
evrei
ruqi, ruteni
bulgari
alte nationalit5{i
(96)
11 380 000 85,7
536 000 4,4
5:5 000 4,0
233 00ii 2,1
'
?5 000 0,G
17 000 0,1
450 000 3,4
l.)I
intrrat din pruncl d,e vede,r,e operartiv sub or'dinele comanclantutui
Arlnatei a 11-a gennand, gerreratui Ritlter von Srcho,b,ert.
prin
urmar'e,
in faza iniliarla a rdzb'ori'u'1ui, comandantul Armateri a 3-a
a f,os't li,psit de atrirbutel,e contdu,c,errii acllunilor de lupta.
In interrior,ul Armrdtei a 11-a germrand, subord,ona ea marilor
uni'tiiti romane se prezenrta a,stfel :
- _l ,Corpul
30 ArmatA german, cu Divizia 14 Infanterie (gene-
ra1 Gh. sltav'nesrou) qi Brigad,a 6 oavalenie (ge,nerai A. Racovifd) roirdne.
-
tClo'rpul
11 Armatd ge,rman, cu d,iviziile 6 (general R. Ioanro-
vitcd) si B (gb,nefat A1. Ordsanu) Infanlterli,e romdn,e.
"
Ctgrpu4 d,e Caval,erie (g'eneral M. Racovifd) cu brigdzile 5
(colonel
V. Mainerscu)
Ei
B (colonel V.
postelnicescu)
Cavaleiie.
. - __tOorpul
Vindtorilor de Munte (gene,ral Gh. Avrame,scu), cu
brigazile
_ _1
(gene,ral La,scdr Mihail), 2- (gene,ra'l i. Dumitrache), 4
(gerreral
Gh. Mar-i'oli'u) Mixne Mu,n,te'si livizia Z Infantrerie (general
O. Stavrat)
.
-
,In rezerva Armatei a 11-a germane:diviziile 13 si 35 Infan-
tErie romAne.
:
rCom,a'nd,anrturl
Corpuiui 4 Armati (gene1al C. Sdnfltescu), i,a
dispoz'i{ia
Arm,ate,i a 11-a.
-
conrandamen'Lul Arma'tei a 3-a isi pdstra a'ullrd nrarilor u'i-
td{i r'omdne numai atribu(ii}e de o,rdin maierial
Ei
e4rovizirondri.
!e..ryen-tionrat
insd, cA
'e,spieyl,5ralbitiltatea
co'mernzii superiioare a
gruparii
de forte r,omAno-germane (armatele 3 gi 4 ,roua-ne
Ei
a 11-a
germand)
apar[inea genreralutui I'on Anton.escu.
L,a 02.07.,Ig4'1, o,reLre 22, prin Orrdinui nr. 32AT al A'natei a
11-a german'e, cornanrdamenturl Annaatei a 3-a prim'erqte .insircinarea
si co,nducd operaliunite pentru eli,beranea Buicovinei d,e l{ord. Tn
aeest scop i s-au ptrs 1a di;sFozirfie urn g,rup de ior{e consti,tu,it dirn :
Oor'pul de Murlte cu brigdzile I, 2 qi 4 Mixt,e Mrunrte, Divizia Z In-
fant'e'rie, Brigada B
,Cavaileri,e
Ei
ba{tarliroranele 7 si 85 Mitraiiere.
Totodata,
armata iqi pdstra in aontinuare les,ponsabililatea aplo-
viziondrilior
M.u. rorndn,e ramarse in c'o,mpunerei Armateri u it-u
germand,
.^ _Lo-calit5fiie
eliberate de trupele romane: Stcrojine{ (4 iulie
I94i), Cerna,u{i (6 iulie 1941), Flrotin (B iulie I94l).
La 6 iulie 1941, armata hota=rdste sb se orprerasc.i pe Nistru
Ei
s5. treacd la o reg,nrpane a for!'eLor care sd-i p,glrnifd fie sd forleze
Nistrul
Ei
sd inainteze
'spre
nofld-es't, fi'e sd intervind ,spre est, intre
Pnut
Ei
,Nistnu.
138
PIHRDERI ,\LE ARI{,{TTI A 3.A
lN
pFtRIo,l,DA
2p-pb.06.1941
Of i!eri
SubofiIeri
Trupi
4
lr
1'18
J
154
scrirs,oarea
d'e mullumir,e din B iuri 1g41 aciresa,ti de generaiul
von Schobert lco,mrarrrdantu'lui
Armraitei a 3-a :
_
,,Armata a 3-a romAnd, prin atacuri indraznele, a curdlat Bu-
covina
de
jnamirc
$i a Cu,ceriri Cerndtrlii, capitala provinci,ei.
Forle i'mpor.tanlte ale Armatei sint gata a ti se da alrbe insdrcindri.
Exprim Arm,a,tei a 3-a depli.ru *"a recurno,stinta, precum gi fe_
liciiarile rrrele.
Mere,u i,nainte pir-r,i 1a
$istrugerea
._,tAp,inirt,orului
puterii bol-
qevice'
I Trdiasrcd Rtomani'a I
-
Tra,ias,ca Marele Reich I com,andan,tul
Armatei a 11-a Genmani,. Gen,enal de Armata von s,choibert.,'1
La s-ap'te zile du,pd ir-rceperea razboiului, adicd ra 29 iunie 1g41,
ge'neralul
I,on Antionescu iscd]ea Decretul-lege privinrd organizarea
Basarabiei
si Bucovinei de Nord. se constitiiau doud provincii ad-
mi'ni'strate
direc't de guvern gi *rr.raorate cond,r.rcdtroru,ui srtratulu,i
(art.
i). Aveau bugef propriu (aft. 2)
Ei
erau conrduse d,e cdtre un
Lruve'rllator,
car'e era audorirtatea supr.emd a
prnovin,cie,i
respe,ctive.
Printr-un decre't din 20 augusit, 1g41, gen,eralu,I
cornerliu calo-
tescu
e_ra
,,imputernicirtul generilu]ui Antr6rnesrcu p""tr"
-
adminis-
trarca Bucovinei."o.
Gteneralul corrneliu cralotescu*', este fiuil lui cbnsta,'tin si al
Feliciei. s-a n.iiscut la ? noi,er"nbr,ie 1BBg, in
pites,,ti.
n"pi *rr"ltri*"
cel'or qapte c,la,se liiceale; initrre anii 1908-1g10
urmeazd
$coala
mi-
I
Arh. -M.SI.M., fond Arnrata a 3-a, rola
la dispozilie prin amabiliiatea Domnului },Ir.
Il 2.2 0BS (material pus
OEca Alexandru, pentru
care ii mulfumesc
*
GuvernatoruJ reprezinta prbvincia
Ei
asigurd unitatea ei de ac_
tiune. El este
Eeful ierarhic ai intreguiui personal administrativ al pro=
vinciei.
**
Am dat mai multe ciate. deoarece atit generalul Ca-lotescu, cit
qi Dragalina nu slnt nici mdcar pomeniti in ,,Dictionarul biografic ct
personalitd.gilor militare'|, editat de coloneiul C. Cdzdniqteanu qi cpi.
V. Zodian, in Editura Militand, Bucuregti, 1982.
Dispdruli
i39
Ijtari de inf'an{,erie. De,veni!"'la 1 lulie i!)10 sublo,c,otencn,l, e,ste in-
cadrat in Regimentul 3O-Dororbanti (Muscet). in 1912 este detras;at
lb
$coala
de trageni a infanlteri,ei, iar in anul urmditor I,a
$cro'aia
speciaiS de infanterie. De la 1 o'ctom'brie 1918, ca Loc,oten,ent,
il regasirl la Regimen,tul 30-Dorobanli, cu care face intre 2A
i,unie-
-
30 augrLrst 1913 camtpania din rdzb'oiul ]:alcanic. in pe-
rioada rnar'iie
-
iuli,e 1914 se afla ia
gccaLa
dr sui;ofileri infanfeiie,
de unde rrevine l,a regime'ni gi este i"aftjt tu groA,"ii de capiitan"
Partiicipi
l,a Rdzboiul de reflnttregire a Bo,manilei qfOte-191b;,
in
campani'e primi'nrd gra'dul de rnaior (1 serp'te,mbrie 1g1z). nln igtg.
Pinq
in 19i9 iuptd in zona Tirsei, in dispbzitivul c,omanrdamentului
Diviziei 1 Vinat,ori. D,upa termih'area conflagratiei, ulmeazd
$ooala
Superi,oarA de Rdzboi din Bu,cures,ti
si cursuil e ae fo,rmare a mai;o-
rilo,r, la Versailles-Fran{a. Pancurge' cu slrdces urmdrtoare,le trepte
ale ierarhiei rnilitare : ls,ss'ls11snt-colanel (1 ii-rlie rg27), cotonel
(10 mai 1934), ge'ner:al de brigad5 (2b ochombrie 1939). Din 20 au-
gt-tst
1941 este numit guvernratorul Bu,c'ovi.nei. Lra 25 octorr-rbr"ie 7g42
et primit gra'dul de general de d'ivlzie.
Pen'tru bravurd, militard a oblinut t-]ultteroase orLli'n,e
;i
mecla-
Iii :
,,Avin'tui. fd,rii",',,Mihai
Viteazu,l",
,,Srt'eaua
Romdniei,,, Coro,a-
na F.omdniei'6,
,,Cr,u,ce,a de Rdzbof(( fr,an:cezi, Ordinul
,,Sfi,n,ta
Ana((
(distincfie nrseasrcd),
,,Ard,eal-Carpafi, lViSraEti-Mdr5;eqii,',
,,Violo,
ria Mar'e1ui Rizb'oi",
,,Semnul
On'o,rific de A,ur" q.a.
In art. 3 al Decretului din 20 a,ugus,t ig41 se preciza cd
,,nici
o auio'ritate de stat, de o,rice rang ofircial, nu are drepltul sd s,e amiers-
tece,
in nisi ur-r fel, in conrducer"ca
Ei
adntinistrlrel Bu,c,ovinei qi
H-\at.ab,iei(
1.
.
Iar. Legea nr. 790 din
,1
septernbrie 1g41 cctrtinua .1:rioce,dura
dacrc:tr:ir:i
mai su,s arnintirt, sp'ecific{ird ; clesrceniraii.zarc, a,u,icnomii:,
r.lspund'ere si ini{iatirrd. Fie,care sercrlor era dirigi_rit de utr Direclorat.
Direcirjratele rez,o,lvau p'noblemeile cur,ent.'e, elc fiin,l cle : Afa.
ceri AdminirsNnative, Finanle, Agrircutturd qi Doimenii, Ecionomie Na-
fionala, invalimint
Ei
Cuite, Sarnatate atr:.
Bucovina forma un tort uni'tar si a cuprins inil,ial 6 judei.,
liind
il.lg*
gi Hotin'ul din Basarabia. E[e u"", , Cimpu]ung, Cernduli,
Flotin, Radau!i. Storojine!, Suceava.
Judefele urmau sd fie conduse de catre prefecli, iar plasil:
- de catre prim-pretori.
Plasa era celula administra,l.ivd, iai cont,una
-
persoana juridica.
cu buge,t propriu. Atit prefcctul, cit
;i
prhn-
pretorul trebuiau sE fie tirtnafi. Era'u pr,eferali ceri licen,liali in Drept.
'
I
Artr; Ist. Centr., Arh. St.
dos. 11 (1941), f. 2 (inedit).
Buc., fond NLA.I., Dir. Ad-fiei de Stat.,
140
,, -
q-u creaf, un organ der contrroi pentru cele cl;oud provincii, pur.-
tind dentrrmirea de cromisari gener,ali -- cei ce efeictLlau inspecfia. In
fiecare
lund urma sr
"se
intr,uneascd un con,siliu de Ministri, care s;i
ia in.disculie in mod spe,crial situalia Basrarabrie,i qi Bu,coiinci.
Articolul 43 a'1 decnet,ului a,minltit, prevedrea cd cormune,le eli-
biera'te din judelul Doroho,i (regiuneia Herla) sd aparlinA ;r,berstui
jurde!.
Priin Decretul-lege din 6 orctro,mbrie 1941, Buco,vina cuprindea
qi a,l 7-lea jude$, D,olohoi1.
Astfcl, in decurs de o lund, Basarabia .;i Bucovina de Norcl au
foslt eliberaite. A fost cu adeivarat un rdzb,oi d,e etiberiare, de dlruire
tota15.
Mihai An,tonescu,
jntr-o
conferinla
finutd
la 28 iunie 194i
evoca eveniment'eie intimplate c'u un an inainte, cind Basarabia nu
mai e'ra rrom6nearsci, ,ca gi strabun,a BuroovinS :
,,Am
tradat 1ag acerst
batrin pdmint moldroveneslc, c,a si leg'ea sfintd a apdrdrii 1i-ri creqtine.
Islllo'ria acestui neam este o cascadS nesfir"qitd d'e dureli gi jentfe,
dar o,rici,t de tru,fas qi de pu,trerr,nic ne-a fro,st dugmanul, ,nci nu ne-am
dat inirin;fi ,qi am pta,tirt cu s$nge."
Astfel, penftru e,ii.berarea Basarafbiei
Ei
Bucovinei de Nord, g,lo-
bal am auvt rnor{i, rdn,irli qi diisrpdn-r{i urmd,ioareLe efective : 1 268
ofileri, 566 suborfi{eri
;i
29741 ef,ective trupd, deei 200/o din efec,
tivele angajalc.
lOo,inunismurl,
teroarera, aresltidle gi deport5rile rrra-siv,e din iunie
194L erau atit de inspiimfnt5toare, incit qi populalia rrerornAneasci :
ucraineni, rugi,' polonezi etc. au primit trupele romAne cu bucurie:
si chiar cu cvliLvie.
Prin Decr'ertu,l-1,ege din 4 septermbr,.e 1941, guvernul romAn a
fdeult sd inceteze eferctel'e Ucazu,lui s<tvietitc din B rnartie 1941, rn
sensul. ca to,!i locuiforii Basaraibiei gi Br-lcovineti de Nord i,gi rec5.-
pht'au cotdlenia romAnd.
' A inceput r,econstructiia Bucovinei de Nord, vinde,c,area rdnilror
ocupa[iei comuniste qi a rdzb'oiului. De ,asemen'ea, s-au iru'at mdsuri
de colonizare
--
in locul nemlilor qi citorva sate de ung,uri ple-
ca{i in toa,mna lui 1940. Astfe}, prefectui de Cimputung se plinge'
aXi
-,,
n,nn'+.^ il,'n-^ naJa
-AOO
ho nimqoa da lo o,aoolfio2
cdi nu poarte i.,ucra
,oeie
-600
ha rdnnase de la ac,e$tia
Subsecre'tariatul de Stat al RomAnizdrii, Cblonizarii
Ei
Inven-
fan-rlui
-
d,e" care se orupa mini,Strul Ti,tuis Dragog
--
faicea pr.o-
'
1
,.,Monitorul
Oficial" din 6 octombrie
2
A3h. St. Buc., fond, Preged. Cons.
481 (1942), f. 261.
\
1941.
Min. Cabinetul dos.
#jl:;i",:"
r1.,,j?.T3ll"
loj?:,-1g:i .
inaintea
declansarii
campaniei
Af,:.:l "
^1:
^liip1I"l?,
p,"re,:
oJ"
.r
f.
""iJ";;i
i'
"j
5ud
$i Ardealu,l de Norh,.c.a
Ei
cei
"'r""
u,, luptat pentru
dezrobi_
rea acestui pdmint,
de,coratii,
invalizii
si
ortu"ii-al"
#;ffi]
pentru
dezrobi-
.'oo?"??.i"ti:"1,?j:i, T:,:::1.11
rgr Antgygscu
se adresa rocufto_
:i"^:r," "jj,,]n
zi
gu1
.,,
B a s ara bi a;l
-
"
u
" -"
i_a'tJ"#;-:;_ lrete cu-
L1lji, ;,;
uT::",n""*:
:: ?y " :",1,".
",,'
uJi
"
"i
_tu' p,i"
ffi;;i; vo asrrd
HH* ii, f
.t
i,:
r
:i :1.1.
;
i., 1,-
li
"q
; l; ;;#
"
"
fi
'
ii#"#"?.*"u?ffi
i
;:nX?;ifi :t,*g f":|"-n". l" * "p- i ii.s
"'
1 -
;
"l;;"
*
#. r
-
i*ti'lt I"'j
fllo:l**',;1,
t311,.0:"or_11;
:i
ru mi rl?, ia J r,,,Ji.i
"ii,i,lili'"T'?r,fi
mai currnrplirtd
de,cit mroartea.,,
j--^,ftr
timp ce bucovinenii,
prin
/
'r
urlrr1: ue ouicovtnenlr,
prin
diferite
tertipuri, erau
Ry.sia sd iucreze in mine,-iai-ritil-i"""
drumul Siheripi
-ii
a" l,;j"s',",urTjli'
#,1;l
t'
i"' HX"jJ.,TT' I
^t
iR.*',
loilte pos'turile-cheie.
Bucovina
de Nord,
Era cruntul ad'evar,
"q"i,.p.g
lingd
asuprirea protiticd,
au fost
:9::".
popula{iei
grave prejudi'cii
ecoLmice.
Astfer, incd din vara anurui 7940 au fost nationarizate
-
bancite,
r".iit"irii"
i" credit, mijloacele
de transport, uzinele,
tipJgrari'-,
r-'"t"irili",
f'armaciile,
teatrele,
cradirire
mai mari qi
"ui"i"-turrr"i.
i"i"r";;;;
;" pre,cat.
Dupd
trei zile a inceput
sd se facd o statistici
a proprietdtilor
agricole mai mari (asa_zise
uoiu.uitiiii",'ir".i",l,
:"iJ",:^i,
rd:
au fost nafionalizate,
ia.
Franii-fii'zonele neimpddurite
au fost sili!i cu forfa sd formeze'
"orirurrri.
i a
g
august 1940, in toate
;,co'lile din B.uoovina-de
lfora a-io*i'lnt.oau,
-'bligato.iu
inva{d-
mintul
mixt gi in limba rusd.
l&lr"rli1,,rr""t"
aceste chestiuni,
inainte rotut. se petrecea
dup6
Iatd core,ctitudinea
lui Antonescu in citeva exetnple. Dd
or_
din, la 31 o'ctombrie
1941, ra t"
"iiuura{i
din g^ir"torf
iurnauliului
15 000 de evrei, sperciali,gti'in
indusrtrie-si
meseri?.
----
-:
La 5 octombrie
.1.941
(prin Or.rdinul nr. B 517) ordond guverr
natorilor din Basarabia qi'^Bucovina
..u: l,il
inFfegere- ,cu
Banca
Na{ionald sd se procedeze
Ia sctrim,uui
[i:"t-.iii"F-
+
metare]o.
pre{ioase pe care Ie posedd
evreii ce se evacueazd din Basarabix
qi Buc,ovin'a de Nord, dupa urmdtoureiu
norme :
o
se vor nldti aceste varori la cur;ul oficial in Kassenchei' .
oi
se va evita ori,ce abuz
;
---
,
6
se vor evita vinzd,rile p,e s,uib mini.,,3
De la 1 ianuarie 1943, Antonesrc.y
da ordinui ca toli evreii ,care
erau ritilizati
.in
serviciile publice sd iiu--p,l#qi"
"u
ori,ce
func[ionar
a] statuiui romAna.
r ' -rr\ L rq rrc prdtrlr
in timp ce bumrrile cloamnei
Lupes,cu era,u scoase ra vinza e,
nu se a'd'u'cea nici gn
brejudiciu ceror care s-au integrat organi,c
in societatea
romaneasca
iprotesorii^-cerua", sr"i"r."i?i,"
cr"or"u,
avocatul
Rozentha], inrdusiriaEul
carnitz -i
---';;nr)e'
pomenite
chiar de maresal)5.
In
Eerdinta din 1? aprilie 1942, constatd ctl in juidetele
Doro_
h'oi gi Radauli, numdrur
"o-"n.iu-"tiio.r,
r-oq,ani
Ei
evrei este egal
qi.dd
disnozitii ca hufanii
lucraineiiii.y si tie
"J.ti'!!
aeschid;
intrcprindcri
comcrciale6.
ni1
dispozi{ii lui car.'otescu
sa fie tor.erant cu lipovenii din
zona I{otinului,
ca,sint-sectanqi,
";c,i "in"or}rii'rirli
o.5Jitt, majo-
r"i'tarlea p,rosit pregditi{i
;i
fa,rti har7.
dusi in
zeci de
ocupind
Dir-r lnsdrcinarea
lui lon Atrtonescu,
^ir.r
cadrul pregedintici
consitiuiui
de Min-istr;,
carinetui"p"".tr".
Ad-i,.,i;i;iJ
si organi_
zarea Basarabiei.
Bucovinei
;i
rraisnistriei,
se- oc;;'1,
mod ne- ttrijlocit
de provincia.
de
""r;
;;-;;;piin.
La inceput
o ctata pe runa'
apoi din 7942, la doui saptaminr,
lntreg consiriul
de Minis- t'i' prezidat
de maregar
ori de irfinoJ'ar.tone.scu,
cu pa.ticiparea
gu-
vernatorilor
ceior trei provin,cii,
,la in disculie ,.i""
o""lfemE, cirt
de rnicd' care sd du'cd la bunul mers al rezolvdrii
lucruriror.
Iatd ce dec'lara mare$ai.ul
ia qedinfa
din joi,
26 febru:ari e 1g42, generatutui
catotescu
:
,,Tot
"t
;e;;;ii,
aali in-'scit..
-i"l.r,
rinrdul
meu, md controlez qi las p" utlii sd md controleze,
caci toatd
activitatea
mea este inregislratd
de domnii stenogr-#,
"vorba
.u
vorbd, de la in'ceputul guverndrii
qi pind
astdzi.
"uul
totrrt fd"d
retuq, pentru
controrul
acelor care vor-veni dupd
J.r.. or-.r,,rtu,
pentru prims
oard in istoria politicii
neamului
nomanesc
cind se
142
-
R'aportinidu-se
cd. ma,ced,onenii
din
in ju.defui
Rdddufi nu fa,c treabir si nu
Caidrilater
ajunqi colonisti
se incadreaid in lege, di
l:\rh..
St. Buc., fonrl
pre;ecl.
Cons. Minigtri,
Cabinetul militar
dos. 4Bl (1942), p. 119. Din pdcate,
afard de acest fon oare, ciuntit, a
scdpat ca prin
minune, restul privind
activitatea maregalului
a lost
dus la Moscova.
r
Dos. 38 (1941),
f. 56.
I
Dos. 9 (1942), p. 74g.
a
Dos. 35J (1943). p.. 120*121,
dar se specificd;
la treapta inleri.
oard a crategoriei
de incaclrare
5
ibidem.
,
Dos. 481
{1942), p" 238.
?
Dos. 481 (1942), p. 1?1.
143
dispozi{ii sd fie duqi, in Transnistria :
,,Noi
fa,cem reoonstrucfie
cu elernente sdndtoase! nu cu.pumntrl. Nu pot sd
fin
parazili pe
spinar,ea nea,mu{ui ro,mdnesc."1 Numai inttervenfia prompta a g;e-
nenalului Calo'tes,cu ii salveazd, ca sd nu fie tre,cu{i peste Nistru.
La 30 septem,brie 1941 dd orrdin catre generalul
pantazi
ca
,,prizonierii sd fie tratali cu omenie. Sint
f,rizonieri
car,e n-au
fdiut
baie qi ni,ci vizita medicald de' cind sint in captivitate.
Situalia este cu atit mai grava, cu cit destui de mu't{i prizonieri
sfnt bolnavi qi unii chiar crr rdni de rdzboi nevinrdecate. Mrajori-
t'atea prizonierilor sint inca in bluze qi n-a'u incal{dminte, iar
tirnpul se rA'ce$te din ce in ce."2
Tot Antonescu dA dispozi{ie ca cei ramagi sub ocupalie bol-
qevi,ca sd nu fie qican,afi
-
s,e referd in'deos,ebi la intelectuali,
preoli, pr"ofes'ori, invdfdtori :
,,C,ei
care au rdmas sub bolqevici vor
conrtin,ua si rdun{,nd la afltar, dacb au ar,',ut o
linurtd
demnd (...).
Din fiecare faptd buna s,aLl rea savirqitd in eparhia sa, preotul
apostol poate
s'coate adevdratele perie pentru intdrirea credintei
;i
sitnfdmimtelor p'36pi,etice,
.da,c[-gi
inlelege c'r-r adevdrat menirea.":l
,,Vor
fi pugi la ca'tedrd to{i acei care au rdmas surb bolEevici
qi nu au fost compr'omiqi. Elevii sdnaci sa fie scutifi de taxeLe
qcolare. Cantinele sd ia fiin{5 neapdrat pe lingA fie,care
E,coa,ld,
sd serveascd copiilor o micd gustare : ceai, laptel unt, marrneladd,
piine etc. Loturile gcolii gi ale biseri'cii vor servi c,a placticd agri-
c'oli penl,ru clevi."4
,,Sa,tul
-
zi,cea Antonescu
-
este baza redresdrii nrationa,le.
Jandarmul, preotul, invd{dtor'ul qi notarul a,buzivi, sd fie
cl inrin i,rti .
")
Mareqalul a fd'cut numeroase vizite de lucru in anii 1941-
1944, dar mai ales in Bu,covina
Ei
Basarabia, luind mdsuri pe loc.
La 12 apriiie 7942 s-a intrelinut cu mul{i. tirani urcfaineni din
judelul
Hotin, c,are majoritatea vor'lteau romAneste, iar pe foslul
prefe,c't Gherman, care era inspe,ctor administrativ pentru abuzuri,
I-a biigurrt in ac eagi zi in lagdrG
I
Ibidem, p. 110-121.
?
Dr.rs. 9 (1942), p. 123. Revine
Ei
in 1942
9i
1943
pozifii. Dupd ce viziteazd Lagdrul de prizonieri nr.
cel de la Ghidighici, din
jude{ul
Ldpu;na.
r
Dos. 9 (1942), p. 86.
1
tbiden, p 86-B7.
I
lbidem, p. 66-67.
d
lbidem,
i.
76.
cu asemenea dis-
3 din Covurlui
Ei
144
10
-
Din Istorla Bucovinei _
cd. 291
145
Tot in aprilie r 942 este intimpinat ra cerndufi
de generalii
Calotescu
Ei
Carlaon{. A vizitat spifalele _
.ui ;ld ;.
foarte b;"'; i;-;;himb, cer de doti
-i'ture
(nu
""""
irr1"ro:?oit;
mfncarea ldsa de d'orit), cdminul de ucenici. _
;;;
-d;;%;;ri:
torii m'es'eriasi
-,
cura,t qi bine dispus
;
Li'oeur ae'iete ..orto.
Doamna66 dre'prea'pufine ore de educafie Iizicd
; $coa,Ia
'l?,
;Y#::
dine este foarte bine.con,d,usa.
La Politehni'ca,.din
c,erndu[i constatd seriozitate, cursuri
bine
pre'date, dar cere ritografiate sint foarte scumpe
lebo
-1ei
;"i;;
:ly:^":,"Iiticd),
iar studerfii duc tipsd de i""i-fta,iri"te qi imbrd_
camrnte gi a .probat
g
milioane de rei, ca locai.ul unde se gasesfu
caminul Poli,tehnircii sa devina in totaiitat* p."gii"trlJa statuluil.
.De,ci, vizirte operative, la'ohierc,t.
La 20 mar,tie l.gal,_ g,ene,ralul
c,orneliu Dragalind este nurrir
guvernator
al Bucovinei*. s-a ndscut la 5 februar"i" ig8z, i" familia
]ui loan
;i
a Elenei Dragalina din Caranse,Ueg.
$coata de'artilerie si
geniu pe care o urmeaza. intre 1.5 seprembrie 190s
;i
il"iil'i;O;
;i
deschid,e orizontrrire.carierei
miri,tar!,
inceputd ca sublocotenent
in
Regiment'ul 3 Artilerie
;i
continuata ca tocoteneni
aiffi;
1910) in
R'egimentul 2 cetate, apoi la Ministerul
cre Rizboi, iritr"Jrprilie 1911
si 28 februarie 1912' prc.rr
$]
Ia Regimentur 10 Antiteriel oivizia t
obuziere (20 nrai i9i3). Din'r noieirbrie r913 se afld in Divizia
ob,tziere grele,
unds.
"l!"
indi{at la graidul
de cdp,itan.
-l";io;;,;
cu 25 ianuarie 1g1z lupta in cadrul Reigimentur"i
+^a"uierie Grea,
iar, la 1 aprilie este avansat maior. nJ"m".ua-r;
il"il;
Ei
stagii
la gcoata
mirite'A de_ artilerie
9i
genlu
1zo
-iunie
ibrej";i
ra Mi_
nisterul de Razboi (2J decembrie itibt,';;p;^';;#'J'"tiveuri
in
Regi'rnen'tul 2 Artilerie Gr-ea,
apoi la gd""ru*5"p;;;rf;"
Rdz,b,oi,
*
acelagi timp devenind io.ot""l"t-coronel
si
fil"J
f,rerect ra
Timigoara, iar clin 5 octombrie rg2i"- este detaqat ra Marele stat
Major. Gradr-rl ur'mdt'or, adicd aceia Ju ooro""i, il
b;il;Et.? zs rr-,ur_
tie 1928. cunoa;te ca artilerist o p,erio,add
r,odnicd, fiinrd incadra,t in
Regimentul 1 Obuziere
mu1te. (1 ianuarie 1931)
,,Regimentul 38
obuzi'ere (11
febr'u'arie), apoi q3ringe inspector g."r;"ur'ui-artiieriei
(1 octombrle 1933), general de brigadd (1984), comandant
al tsri-
,
Dos. 48 (1942).
*
Ii spunea lui Dragalina, 1a gedinfa
din 16 noiembrie 1943.: ,,Nu
trebuie tratat romdnul intr-un fer
Ei
ucraineanut in artui. sint acuzat
de tir.anie. In timpul plebiscitului
n_am sp,art un singur cap, n-am luat
niei o demisie in alb, n,am rupt nici o monedd in doud
li
,,i"i
1ri"i
n-am fdgdduit"
-
dos. Jb3 (1943), p. 3St.
g6zii 4 Artiterie ,(1936), comandant al Diviziei 2 Infan'terie
(1937-
iO:S;
Ei
al Diviziei 1 Infanterie (iulie 1938-1939). La 6 iunie 1940
este in51!at Ia gradul de general de divizie in Arm,ata 1.
'
La 20 ma.rti'e 1943 devine guvernator aI Bucovinei, iar la 18
iulie acelagi an este avansat gener,al de corp de armatd in Armata
a 3-a. La 24 august 1944 se a.fl5 in Srecretariatul Minislterului de
Rdzbgi, iar la 15 noiembrie este numit inspe,ctor 1a m'otorneoanizale.
Decoralii :
,,Mihai
Viteazult',
,,Coroans
RomAnieit(, ,,Stea'ua
RomAniei((,
,,Legiunea
de Onoare" (francezd),
,,Crucea
de Rdzboit(
(francezd),,,Karqgherghevici6( (sirbd),,,Vladimir(( qi,,S.finta Ana(
(ruseEti),
,,Po1onia'restituitS", ,,Barbdlie
si credin{5((, ,,Vicrt'oria{'E.a.
Gbneralului V. Cuzen, pres,'edintele lnaltei Curli de conturi,
mareqalul ii cerea in rnod expre's, 1a 14 octombrie 1942, ca sub
raport contabii totul sA fie p,ldtit im,ediat in Bucovina, Bas,araibia
si Transnisrtria.
,,Este
onoarea r.nea direct conj;r.rgatd in buna q'i
corecia administralie a acestor provincii. Eu n'u pot fi permanent
pesle to't acolo."l
ln orice caz, viata pulsa n'ormal in Bucovina, atit economic cit
qi cultural. Atit doar cA in locul intregii Universitdli a r:evenit
numai Facult,atea de Teologie, atagatd Universitdlii din Iagi
Ei
s-a
creat
$coala.
politehnicd
,,Gheorghe
Asachi6'. care func{iona cu trei
f acultd,|i : Eletcrtrro,mercanicd, Chimie indusrtriali qi Constru'clii,
Soi'a rnca, Ciechir Nalalia, igi aminteste c'5 la 10 ianuarie 1942
au inceput cursurile facultd i['or, s,tudenlii mai vechi venind prin
tran'sfer de Ia Iaqi. De altfeli majoritatea cadrelor didacltice veniserd
de 1a Iaqi sau prin transfer
-
printre ei, qi ve'stiltul Dim. Manger'on,
de origine francezd, dar ndscut, crescut qi cu iiceui fdcut in Basa-
rabia, provenit din coloniqltii d'e acolo. Rector era profesorul inginer
Cristea Ortin. Baie{ii erau caza\i un'de fusese inainte ho'telml
,,Bris.
1
Dos. 448 (1942), p. 2. Un exempiu de co'rectitudine la acest mare
patriot. In gedinfa din ]7 noiembrie 1943 le spune cd,a vizitat comuna
Poiana din judetul Doij, cu 1400 iocuitori, intinsd pe 7 km, unde sint
doud farrnacii aldturi, ceea ce nu se poate tolera, ca tdranii se umble
atita pe jos. Iar spitalul este detestabll I Primarul, un brutar pus pe
cdpdtuiald, numit la intervenlia lui Pamfil
$eicaru.
SA fili cu ochii
pe el ! Un singur grajd comunal, un singur atelier, cu 4 ucenici. ln
plus, .un ordin idiot; timpit, care a fost tipdrit, cd se dd cota de zahdr,
decit celor care. au 7 clase primare.'Doimnule general Arbo're, dali afard
imediat furic{iona'rul care a dat un asemenea ordin !'r (d'os. 353
-
1943, p. 449).
to,I", iar fetele, inir-un imoibil de asemenea f,oarte bun, de pe strada
11 Noiembrie; Atit masa cit gi cazarea era,u su,perioare celor de la
IaEi, ia,r dupd vizifu mare,Ealului din aprilie 1942, erau chiar rdsfd;[a,!i.
Procesul de invSldmint in lab,orato,ane ade,cvate a decurs normal,
pind la 18 marbie 1944, cind din caula apropierii frontului
au fosrt
evacua{i in
judelul Mehedinli, examenele din sesiunea de vard 1944
din'du-s'e la Turnu Severin; cu profesorii 1or*.
In 1943 a apdmuii la Cernduli VoLunnrLrd. Erninescu gi Bucouina
(autori ; Tudot
$tefane'lli,
Vasile Gherasim, Con,stantin Loghin, Leca
Morariu, Eu,gen Pdunel, Augustin Z. N. Pop, D,urel Vasilici, George
Vopvidca), la Editura
,,Mitropolit'ul
Silverstru((,. intem,eiati in i938,
comple,t distrusd sub ocupalia ruseascd
;i
refdcutd.
Mitropolia B,ucovinei**
;i
Faculta'tea de Teo,logie au jucat
un im-
portant ro1 educalional
;i
de instruire, facultatea fiind frecventatd
dd mulfi stud,enli basarab,e,ni, regeleni, dar qi de ci{iva rom6ni din
Serbi,a
,(bdna{eni
qi din valea Timigului)
Ei
chiar sirbi gi ci{iva
bulgari.
*
S-a lnrtimplat atunci ca sora mea, sd fac6 parte dih grupul stu-
den{il,or care i-au orfer,it nrraregalului f,lori. lntimplarea a fdcut ca in
vara anului 1944,,I,on Antonesau intorcindu-se de pe front, sd se opreas-
cA la noi in casd (intr-un sat din sudul Basarabiei), unde rnama mea
i:a o,ferit piine caldd
Ei
unt proaspdt, atunc,i scos din putinei. Cu acel
prilej am avut ocazia ca maregalul sd-mi.adreseze ci,teva cuvinte, li-
nigtind-o gi pe rnama, cind a afiat cd are un fiu pe front, ofiler activ.
**
Episcopia Bucovinei.
Dosofteiu Herescu (1781-1789)
Daniil Vlahovici (1789-1822)
Isaia- Baloqescu (1823-1834)
Eugenie Hacrnan (1835-1873)
.{rhiopiscopii
1
de Cern6uti gi mitropolitii Bucovinei
Eugenie H,acman (ianuarie--martie lB73)
qi Dalmatiei
1.
,
4.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
o-
o
Teofil Bendella (1873-1875)
Teoctist Blajevici (1877-1879)
Silvestru Morariu-Andrievici (1880-1895)
Arcadie Ciupercovici (1896-1902)
Vladimir Repta (1902-1924)
Nectarie Cotlarciuc (1924-1935)
Visarion Puiu (1935
-
11 m'ai lg40 prin demisie)
Tit Smedrea (13 iunie 1940
-
1945).
146
Din
primdvara anului L944, autoritd{ile 'ecleziastice, de invS-
'laminJt,
civile
;i
mililare sint dispelsate in par[ile vestice ale
larii,
in Transilvania, Oltenia
Ei
Banat, continuindu-gi activitatea aproap,e
normal5. Ion Antonescu se preocupa personal de intreaga activi.ta.te,
toli p'rirnindu-Ei lef,urile
Ei
muncind ootidian.
Autonitdlile au fo,st urmate de zeci de mii de bucovineni, care
preferau sd se dezrddd,cineze, decit sd mai suporte un noll regim sta-
linist. Sate
;i
localitAli intregi
,au rdmas m,ai ales fdra intelectuali
;
exodul nu era numai al romAnilor, ci qi al ucrainenilor, poloneziJ.or,
evreilor etc. Arhive,l,e se pastreazd, putindu-se urm6ri gi acest aspec;t
Ei
mai ales miile de cereri de neromAni, care iqi schimbd numele
"- pe de o par'te spre a nu fi vinali prea usor de organele securitilii
sovietice
,(NKVD),
iar, pe de altd parte, devin conqtient c,etaleni
Ioiali
ai RomAniei.
in aug,ust 1944, autorita,tea s,ovieticd venitb. in urma tancurilor
se instal,eaza in Bucovina de Nord,.in z,ona Herlei qi incdlcind voit
ciliva zgci de kilo,metri in pius, iar rroul guvern rom6n se aldturd
coali{iei
antihitleriite (U.R.S.S., Angiia, U.S.4.1, preclindu-l conco-
tnitent rugilor pe ntareqal ul lon Antonescu.
Astfei, Ronrdnia -- cu noi mari jerlfe
ulnane
;i
econcmice-
,termind
rdzboiul in ta,bdra Aiialilor. Totuqi, tratat,ul cle pace nu i_a
'bcorda't
stat'ut de cobeligerantd,'in plus pierzind si terito,rii : Basa-
rabia,'Bucovina de NorJ
;i
Dobrogea de sud.
'Iar
delegafia o,ficiald
lom6nd
_-
din ca.re au facut parte Gheorghe Tdtdres,ou, Gheorghiu-
Dei, I'on Gh.-iwaurer
Ei
allii
-
nici n-a inclraznit si ridice problema
'Basarabiei gi a "Bucovinei dg Nor.d, pe motiv cd ac,es,te terito,rii au
foslt rgg1n1. prin conventia de Armistifiu. A,u atacat doar cererile
de despdgubire for"rnulate de Puterile Occidefitale.
RuEinea a fost spdlati partial
de carre delegafia neoficiald oon-
dusd de Grigore Gafencuo, car'e .a cerut energic restituirea leritoriu-
i
Afali de Q,rigore Gafencu, au mai pafticip,at : Brutus Coste,
Aristide Burileanu, Emil ciurea, Leontin
'const,antinescu,
Maurine
Ghyka, Ion Haralamb, cocufa Mdnescu, rjarbu Niculescu, Mica
paras-
chivescu, Radu Plegia, Titu Radurescu-pogoneanu. Exper[ii militari ar:
fost: lt. co'i. co'nstahtin. Atanasiu, mr" George-Emii .Iliescu, mr. Bazi.l
Ratiu. A fost red.actat gi un memofiu, datat 16 o,ctombrie 1946, ra
parrs,
care este iscdlit
Ei de cdtre : prof. Augustin
popa,
George.Rduf,. V. V.
Tilea, D. N. Cistori, N. Caramfil, Alex. Cretzianu, N. I. H'erescu (Arh.
Acad., fond *III,,,.dur. 3 446. Dare.de seamd. Conferinla de pace de la
Paris (1946), fost dos
g
14b, f. 25-36, fond 104, din Arh, C.C.
.al p.C.R.).
LAB
lui eotropit, evacuarea trtpelor strdine, irltegrarea economiei romd-
neEti in econoriria nondiald, asezarea executirii trat.atelor: de pace
sub o'bladuirea C,urfii Interna{iona.le si navigatia pe Dundre sub con*
irol au fost numai enunlate qi au rimas la dosar. ln p,lus, prin Con-
venlia de la Belgrad.din 1948, u.R.s.s.
3 reugit sd scoat5 de snlr
regirnul internaliona.l braful chilia (rdm,inind internalionalizat
numai bralul Suiina, care curge exclusiv pe teritoriul romAnesc),
incit accesut din .l\4area Neagrd in brat,ul Chilia, precum gi in por_
fiunea insulelol unde frontiera pirrse'gte canal,u:l navigabil, urmind
canale secundare, se poate face numai cu aprobarea ru$ilor.
culmea ironiei, cd la 4 februa.rie 1g48, partea ro,mdnd iscdleqtc.
un protocol Ia Moscova care completa tratatul de pa'ce din 1g42,
iscdlit la Paris, ci
,.,insula $erpilor,
situartd in rVlarea Nba.grd, la rE-
sirit de gurile Dunirii, intrd in cadr.ul u.R.s.s." I Mai mul,t, prin-
tr-un proces-verbal
incheiat la 2s mai 1g48,' se afirmd cd
,,,Insula
$erpiior
a fost inapoiatd u.R.s.s., cE in trecut a aparlinut rugilort. i
Dupa 1944, romanii bu,covineni au prin's vremuri deosebit de
grele. spiritualitatea romaneasc5 a treibuit si facd fa{d unui reginl
stalinist qi poststalinist crud : obligativitatea lirnbii r,use qi ucrainene,
inloc,uirea alfa.betului latin cu cel slav, deportdri rnasive, falsifica-
rea istoriei, inchiderea si clSri,marea d,e biserici, interzicea relatiilor
cu RomAnia. Tindra generat]ie, prin trimiterea la
,,specializare.(, re-
partizarea
in
Frocuctie, satisfacerea serviciului militar, era trimisi
cit mai dep'arte de casd, spre ,a uita obiceiurile si trarcritiile romanesti
si a se ir"icac.lra in marea familie a popoarelor
sovietice.
$i
totugi, roruanii bucovineni au supravieluit si s-au cilit ir-r
acea-std lup'ti dusd pe viafa si pe moarte. cum a fo,st posibil ? In
primul rind, prin conservarea cu diruire, mai aies in mediul rura1,
a datinelor, credin{ei qi obiceiurilor strdmoqeqti.
De procesul actual de deschidere qi democ,ratizare forlele
ale moldovenilor s-au desfaEura.t vulcanic, in ciuda a 50 de
asuprire imrperialS
Ei
deznali'onalizare.
Reintr,oducerea limbii
qi a alfabetului la'uin, cit qi crearea c]e *ecanisme poritice,
mice, socia.le, c'ulturale care sd garanrteze
un niver de viafd
tabil, civilizat, cit si intrelinerea de conta,cte cu Rom6nia a,r.r
o regdsire nationald.
latenie
ani de
romane
econo-
acce'p-
dus 1a
149
Luna an-rgustl 1991 a aoceLierat pnocesul de pnd,brugire al Imperiul'ui
sovietic, facilitind asrtfel basarabenilor sa pro,clam:e I'a 2! augus't 1991
irrd,ependen{a dep,lind a Reprubli'Cii Mo'Idova, reounossuta irne'diat de
RromAnia
Ei
de peste o sutd de state, in,cl'usiv de O.N.U., a cdqei
memhrd a devenit ulterior.
$i
r'crmAnii bucovineni, isi intensificd actlvi'tatea, string tegdrt'u-
rile cu fralii din Romdnia gi Reprublic,a Mol'dova, igi c,er cru fermitate
rerc{unoaqterea drepturilor nafiro,naLe. Secrole de-a rindiul, rormAnii au
hdi,t in iarrrronie cu ucrainenii pe binecuvinitatul pdmint al B,ucovinei.
BIBTIOGRAFIE SELECTIVA
I.
r1.
2.
i'
.4.
5.
u
,8.
I
)
.
t0.
II,
III..
Arhiya Istoricd
M.A.I., Difecfia
Casa Regald
Iancu Flondor
A. Arhiv6
Centrrald. Arhivelel Statu,lui
Administratiei de Stat
Bucuregti, din Iondurile :
Subsdcretariatul dre Stat a,l
.Coloniz6rilor
9i
Populaliei Evaeuate
Preqedinlia Consiliului de MiriiEtri. Administraiive
preiealhila iConsiliului'
de Miniqtri. Cabinetul Milit-ar al
Ion Antonescu (1941-1944)
Ministerul Propagandei Na{ion.ale
Nlinislerul Justiliei. Directia
judiciard
M.A.N., Direc{ia Justi[iei Militare
Buletine informative qi iontr.ainformatiVe
ArhiVa Ministerului de Externe :
-
Fondurile 2l qi 32 .
\
Arhiva Bibliotecii Ac,ademiei
-
Fondu.rile XII, XIII, XX
Arhiva
1. ArborejZamf iri
'
l.BrncureEti;1914-
B; Lucrdri,'rryem.orIi .-' r
i
Auton:omia,: SdX anex af ea Tr ansilueniei
2. Aurelian P.S., Bucouiia. Descrieie bano;micd) BucureEti, 1476
3.':B a i:t h 6:1"511 lld;,"': 'gis161;f d,e: l.,a
':.Itrdiigrie,
dei brigines d'' nos iour's,
Roanne
.-
Budapest, 1974
' '"
',
I
4. B d l a n T e o d o r, Suprimarea'mi;lcdrilor, na[ionale d"in Bucouina'
pe
timpul rd.zboiului rLohd,is.I :(191,4-"+,1918); Cernduti; t923,
.
.' .:,
Bucor,tine;,
,drdflryas;
:151
5. Bdlan T., Refugiali mold.oueni in Bucot,ina, t. rg21
lsi ig{s, B'curegti,
L929
6.
R
d I a n T., Procesul
,,Arboroasei,, (1828), Cernduti, 1937
7' Bendella 'r., Die Buko'r:ina int Kotticlreich.e Galizien, wien, 1g45
B' Bidermann H.J, Die Bukou:ittcL unler iiesterreicrzischer
vertalruttgl.
Wien, 1875
9 Bogdan-Duicd
George, Autctnornict Risericii ortocr.ore orientarc
din Bucouina, in ,,Gazeta Bucovinei,,, I,V, 1g84, nr. 3
10. Bogdan-Duicd
G.. Bucouina, noLite asuprcL si!,uo.t.iei, Sibiu, 1Bg5
11. B u m h a c
'T
on,
prioire
istaricd. asupra trectLtlLlui politico_sociaL
si ,roli.,-
nal al Bucouinel, Bragov, 1886
12.
* * *
Bucouina sub austrieci, IaEi, 1891
13. Cantemir Dimitrie, Descrierea Mold.ouei, Bucureqti, 1970
14. Castellan Georges, I{lsfoire d.e la Rottntctnie, paris,
1984
15' chmielewski
Edwar d, The
JatI of trze Russian EnLpire, Nerv
york.
1973
16. ciachir Nicorae, Istoria ntod.ernd uniuersald (1642-19rg).
Toronto.
Montreal, 1990 (curs xerografiat. 991 p)
17' ciachir Nicorae, Gheorghe Rer can niltlomeria curoj)cct.ftd in
epoca modern:d. (1566_1919,),
BucureE|, i9t).1
lB. Ciachir N.ic.o1ae, Istoria moclernd cL
poloniei
(IT9S_Ig1g),
RucureEti"
1987
19 ciachir Nicora e, BasarabicL st4b stdpini.rc r.uristd. (1g12-Ie1T), Buct:-
reEti,1992
Eminescu Mihai, lnsemniitatea serbdrii de ra
putna,
BucureEtl,
190i
Enri n escu Mih ai, Rdpirea Bucooinei, Bucureqti, 1g0b
E::biceanu c., Istoria Mitropoliei Moldouei
lsi srceuei, Bucuregti,
1BBB
G o r a q I. v. Inud.fd.mintul ronidnesc in
linutttl srce .ei (I7zs-tgI.8)
Bucuregti, 1975
Grdmadd Ion, Din Bucouina d.e
.altd.datd, isf ori.ic, Bl{.curesi r
1911
LJf amada N I
Cernduti, 1934
38- Georgescu Vlad l\toria rontd.rtilor, cle lcL origitti pirzd in zilelt
noastre, ed. a Il-a, Los Angeles, lg8g
39. G u zman 8., Fond.ul bisericesc ortod.o:'t rontdn clin Bucor-ittn, Bucureqti,
,
1925
10. Hearder H., Histoire cle l,Europe. L,Europe au XIX sibcle (1g30-Igg0i.
Palis, 1973
Hru5evschi M., Istorija.Llkraini Ru.sj, III, Lwow, 1g04
Ieqlrnu Isidor, Ru.tenizarea'Bttcouinei si cnuzele rlezntyiottalizdrii
poporului rotndtz, dupd dote autentice, BucureEti. 1g04
43. I o r g ir N., Locul rondnilor in istoria uniuersald., Bucureqti. 1gB3
44. Kaindl R. F., Die Huzu[en, Wien, 1Bg4
45. Kassner Solom t:n, Die Jud.enin d.er tittl;ottttio, Wien, 1g17
46. Kohn I-Ians, The Habsburg Entpire, tg04-lgIB,
princeton-Ne\^,Jersev.
1961
AJ
34.
35.
,,h.
Sdtenii .si stdpinii in Bucottina, intre IZTS_IB4B
41
42
21,
1'
24.
,q
26.
27.
28.
to
c o r f u.s rli e:, Attricur.tura in tdrile rontdne (184g- rg6,I
/, rlucureqti, 1981i
Dan Dimitrie, popo.rere
Bucottirtei, r|. r,ipovenii, cern'uti 1894
Dan Dimitr ie, Eureii d,in Bucouina, Gernduti, l8gg
D a n D i m i t r i e, Rolul preatimii bucouinene. in' rnen{inerea ro?ndntsmulua,
Cerniufi, 192b
Deladorna,
Romu lus, Bucouin(t in IgI4_i915, Suceava, 1915
Eiaeoneseu
Emil, Romd,nia
Si marile puteri clupd Congresul d.e la
Berlin,
Si
pind ta 1914, Iagi, 1937
Dima N., Bossornbia and, Bukorsina. Th,e Souiet_Roumanian territori,cri
dispute, Washington, 1982
30. Dragoslav
f o an, Bucouino, Bucuregti, ig16
31. Droz Jacques, L,Europe Centrale,
paris,
1960
752
M ay A.,
'fhe
Httbsburgl ttlonarclry. 1867-It)14. C_.ambridge, 1960
bis. Korduna M., lliustrouanct istorija Bukottini, Cernduti,
M zr n i u V a s tI e, Ri.pirea Buco--irtei, Brrcuresti, 1875
Ko g"dI n i ceanu n{ihai 1, Rd"pi7"o Bucot.tinei, Bucureqti, 1875
Mamstey Victor:,,Rise oJ the Habsburq Em.pire. lSZ6_t8tS,
h4orariu AureI, l}ucoi)hm. l7T4-191,{, I3ucuregti. 1g15
N is t o r I o n, Romdnii si rutenii d.in Bucouina, tsucu.reEti,
Nistor Ion, IsLorict Bisericii din Bucouina, Rucuresti, 1g16
Ni stor I o n, lstoria Bucottinei, Bucuregti, 1gg1
O n c iu I I s id or, Fondul religionar rl.in Bucot.ina, Cernduli, l8g0
Onciul Dimiirie, Geschichte d,er Bukoutno, Cernduti, lBgB
Pollak Wal ter, Tausend Jcthre Osterreich, \.Iiinchen, 1g75,
Porumbe scu Iraclie, Scrieil, ed. de L. Bodndrescu, Cerrrduti, lggg
Prcrcopopovici Alexe, zi d.e ani'de ru inirea Bucou:nei, sitriu-
Ciachir Nicolae, Bucozrina intre d-ottd rdpiri (1775- N4A), in
de istorie militard,,, I, II (martie, mai 1992), Bu:uregti
Ciachir Nicolae, Din istoria Bucouinei (1TTi_1g44) _
,,The Voice Romanian,., nr. l, 2, 3, 4 (19t)2), Hamilton_,foro,nto
Ciobanu Veniam in, La granila e trei illlperii, Ia5i, 1gB5
,,Revista
in ziarul
(Canada)
'.
47.
'i
4r.
:, 48.
i 49.
50.
ql
JZ.
ir3.
qd
55.
56.
57.
58.
<o
60. Randa Alexander; Osterreich in6bersee, Wien.M0nchen, 1966
61. Rel i si m ion, Din Bucouina urenturilor rlrele: scltite istorice, cern6u{i,
1 926
62., S b i'e r a .I o an, Aron Pumnul. '.Voci qsupra 'uie!i.i"
;i insenwdtdlii 'lui;
. Cerndufi. 1BB9
63. Sbiera L G., Famitia Sbierain istoric si trarlitic,.Cernduti, 1899
64. S e a m a n L:,'Fiom Viena to l"ersailLes, New York, 1963
65. Simionescu Ion, Bucouina, BucureEti. 1939
66.:.5ioh G., Notige despre Brlcouina, Bucureqti; 1882
67. Subtelny Ore st,Tlcraina. Attistory,Toronto-BuJJalo-Lond,orz'.(Canada).
1986
68. Stef anelli Teodor, Erninescu
$i
BucoDina, Cern6u{i; 1943
69i Tdt5r'5icu N'i c oIae, Euacuarea Basarabi,ei
$i
Bucoutne,i de. nord,
Craiova, 1940
70'.r, Tcabiuc-Albju Nicolae, Brtcouina de Nord,28 i.unie 1940
-
28 iuni.e
/941, Sibiu, I94l
71.rTo..mA Ior,gu, Societetea ,,Scoala.Romdnd" d.in-Suceatta, Succava, 1900
72. To rontiu llie, Rom6.nii sL clasci intelectuald din Bucouina, Gerndr:ti.
1911
. .
73: Tbronf iu: l.8., Rorndnii.
Si
clasa d.e mijloc d;.n Bucouino, Cernduti;
7572
74.'fopa :Dimitri e, Romdiismul in regitLttea d.intre Prut qi.Nistru d.tn
fosta Bucouind, BucureEti. 1g2B
75, To pa O:v id, Ceremu;ut cddturi de Nistru, Mazttii
;i
rdzesii clin Bu,couilT[L
,: pentrrt, Basarabia, Cernduli, 1926.
. ,,
76. Vorobschievici Octaviah, La noi ii Bucouina, BucureEti, 1937
77. Voronca Zahatia. Rutenizarea Bu.couinei, Cernduti, 1903
78. W e r e n k'a :D.,' Topographie cler BlLkouina,'Cerndu{i, 1BOS
79. Zd llner E., Histoire de I'Autriche, des origines a nos jours, Paris 1966
C."Periodice
1. ,,Apdrarea Nafionald" (organ national independent), Cernduti, 1906-1903
2. ,,Calendarui Bucovinei" (Soeietatea pentru Culturd gi .Academia Ortodoxd;.
Cernduti. 181l-1914
3.,.Candela". jurnal
bisericesc-literar, Cernduti, 1BB2-1g14
,,Democr.eitril"'
(1921)
-
director,, Constaritin Cehan=Racovifd
,,Deqtep'tareaj',
gazetd pentru popot, Cernduti,-1893:-1904 i
,,Dr'eprtateS"',-.e.erndr.i!i, lg27
-
organ al Partidului Poporu,lui,
,':rdi:ntia.
g-r.gluhri
.AveT escu i :
.r::
:-r
: r .:
.:.:
,
l n
7.
,,Foaea logilor provincia,le penlru Bucovina", Cernduti (de tra
8.,.,Foa6ai Ordindcitrni.loi
:.ar
eot,sistoriului'.episeo'pai",i eerndu{i
g.
'Foaea
Societdtii pentru Literaturd
Ei Culturd RbmAnS in
Cernduti. 1865-1869
4
D.
"b;
sub preEej
1850)
(din 1868)
'Bucovina'1.,
\
tr,54
10.
11.
72.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
2I.
,,Foaia Poporului"
-
organul ro,mdnilor din Bucovina,
1914
,,Gazeta Btrcovinei"
,,Glasul Bucovinei"
Sextil Pugcariu
,,Monitorul Oficial" (ml. 1918-1923)
,,Patria"
-
6rgan nafio,nal, Cerndufi, 1897-1900
,,Revista
politicd", Suceava, 1886-1891
,,Timpul", din 1929
-
dire,ctcir, Co,nstantin Cehan-Raaovild (apdrea
dumi-
nica)
-
red. in str. 1l Noiembrie, nr.7
,,Tribuna", cotidian independent (1929), CernAuli
,.Via!a Noud"
-
organ nafional, CernAu[i. I9l2-1914
,,Viitorul"
-
foaie clericald ortocio,xe, Cernduti, 1904-1914
,,Vointa
poporuiui"
-
organ popiular independent, Cerndu{i, 1902-1903
,,Voice of Romain", Hamilbon (Canada), 1991-1992
191 1--
(1891-1897) ::
organul Partidutui Democrat al Unirii, fond
FACTS IN BUCOVINA' S HISTORY
The upper Land, indruding the coujnties of Czern'ots and sLr,ceava,.usecr
to be the hbart of .feudal Mofldafia, the state that in 13b9 had won its inde-
pendence and started'to play an increasing r.otle in.south-eastern
Europe. Ir
'is;in rthat geogrraphi'car
area that the firtst two capitals
,of
the country (sirel
and suceava) as well as the beautiful rnonasteries of European cr.r,rtural fane
were to,be foun.d.
Fr'om mi'd .14th century w tzzs, when Northern Moildavia (Later known as
Bllcovina) was fraud.urenily cut off from the rest of the country by the Habs.-
burgs, this liand breathed a Ro,m,anian existenae in ibs instiiutions, raws, re-
Iigion and culturai establishments.
The.Romani.an vilrage.was the cradle of
,
IlTe
' tladi'tions. 416 years, of stabiiity in upper Mold,avia (13b9_r77b),
for
bo,th the state and the pred,orninantly
RLornaniran population, allow us
.tc
lightly
say that from. the historical ,ri"*p".r.rt Burcovina berongs to Romania.
The der^ocratic evolution shows that ucrainians, G,errnans, Jews,
po,Iish
people, Armenians and o,thers co_inhabited with the Romanians.
between 1275-1918 liu.ovina was par,t of the Austrian Empire and in
1849 it became an independ,ent .dukedorn,
The popul,ation, the Rom,anians in-
.c'lgded'
benefited by rnodern Austri,an institutions an.d higher education in
the Germ'in universitiei of czernorts und vi,arr.,a. At the
.same
time, perma-
nent I'inks were m'aintained
with lhe o,ther Fiom,aniran countries, particulary
with Mo'ldavira, Bessarabia and Transyrvani.a.
Initiated when the national
Romanian state came into being (1859), these links crevelopua to u p""r. *r,u,.,
the union was forged in November 1918.
'l'he author ot' this borok, Nicolae Ciachir, is professor at the University
of Bucharest and speciarist in modern worrd history. He has authored 20
books and over 300 scientific studies based on a wide liti-g*flr;, that have
been published
both ar home and abroad. rtu,"r:""t-oi'*ir'o"ok
is ap-
proached
in a'European perspeetive;
references are repeatedly made to ther
Great powers.
'
unpublisheld
recor"ds support the statements on Bucovina's situation du-
ring the first wo.ld war, the proclam,ation'of
the rsra u"i"", rre, neintegra-
tion within the. Rornraniran
kingdorn, the achievements of the country, Soviet
Russia's poiicy of dictatioh in the ,summer
of 1g40 and Northern Bucovina,s
annexation in spite of the fact that she never u"f""e"a i; ;;r,r.
' See the bibliography at the end. of this book.
On iune 28, 1940, the Russians did no,i contend thernselves with Northern
Bucovina and their tanks o'ccupied some 30 rnore villages as well as Hertza
town. The Ro'm,anians in Bucovina suffered under harsh oppression, were
deprived o,f ttleir properties, isolated, thrown, into
jails
and dep'o:rted.
As. France had been defeated and Elng.l,and could not help, a clo,ser link
with Germ,any was our only so'lution to survive. On June 22, lS4l, Romanil.t
started the fight and within a month Bucovina was liberaled. Under Ion An-
tonescu's.direict supervision, Buoovina began to heal her wounds. On Nove'mber
16, ,1943, in the orders he gave to generral Dragalina, Bucovin,a's goivernor,
Antonescu said that
,,the Rotmani,an must not be treated one way and the
Itrctainian another way" (The State Archives, Buch., the Presidency of, the Mi-
nisters'Ctounoii Stock, the Military Cabinet, FiI,e n,o 353 (1943), p. 3bl).
As the develop'rnent of .the war wenrt contrary to Romania's interes,ts, in
March 1944 the evacuafion of the public insrt,irtutions was started. Tens or
thousan.ds of Bucovina's inlrrabilants foil.owed the authorities and ch,o,se to
leave their birth place rather than bear a new stalinist regime. others stayecl
behind to live a very hard tife. !
. . Plo'fosso,r. Nicolae ciachir delivered a co.urse on Bucovina's histony at
the F.acuity of History in Bucharest..; he ako held a series of conferences on
thq subje:Lt. in.Ro,mrania and Canad,a (1990-1991),; in May 1992 he began a
$u,ite of ,artic,ies
in the Canadian period.ical
,,The Romani,an Voice,,.; another
series of articles are cunently being published in the
,,Magazine of Military
Hi,story".
The author hopes this book will fill a gap in Romanlan historiography
and provide the specialrists hs weil as the readers thirsty of true and accurare
knowledge, wittr new information on Bucovina,s history.
RESUME
La Moldavie clu Nord, ,,fara de Sus'I, avec ses contrees cle Czernowitz et
Suceava formait le nuclee de l'Etait feodal Moldave qui, aprds avoir accdde
A i'ind6pendance en 1359, commenqait A. joeur un r6le important d,ans le Sud-Est
de t'Europe. C'est ici que seront bAties 1es premidres capitales de la region
(Siret, Suceava) et les chaines de mo,nastdres, joyaux de reput.ation culturelle
ellropcenne.
Depuis le milieu du XIVe s. jusqu'en 1775 (quand le Nord de Ia Molda-
vie; devenu ultdrieurement la Bucovine dont les Habsburg s'emparerent par
ruse et chantage),'la region connut par ses institutions,.lois et centres re,Ii-
gieux et' culturels, l.lne vie de souche essenliellement roumaine, le viilage rou-
rnaine restant la source et Le fondement de ses traditions. Ces 416 annees
de stabiiite'cte'I'trtat cle,la Mo,ldavie. du Nord (1359-1775), ainsi que le pei'-
manence de la pcpulation roumaine majoritaire, nous autorisent d'affirnrer
qrre,
:du
point de vue historique, la Buc,ovine apparti'ent d la Roumanie. Aux
cdt6s des Roumains y o'nt v6cu des Ukr'ainies,'Allemands,
,
Juifs, Polonais, Ar-
m6niens et,f. L,es statistiques pr6sentdes dans le volume enseignent Ie lec'teur
sur I'cvolution demographique.
Entre 1775-1918 la Bucovine fit partie de I'Empire Autrichien, devenant
en iB49 un Duch6 auto,nome. La popul,ationj y compris celle roumaine, bend-
ficia des instituiions modernes autrichiennes et d'une instruction au niveaii
3uropeen, assur6e par les universites de Czernowitz et Vienne. Les contacts
avec les autres pr,ovinces roumaines, surtout avec la Moldavie, Bassarabie et
Transylvanie 6taient p'ermanents, po'ur d,evenir particuiiCrement 6troits apres
la constitution de l'trtat natiorial roumain (1859) et surtout aprAs la procla-
matit;n de I'Union (1918).
L'auteur, Nioorlae Ciachir, pro'fesseu,r d I'Unive,rsitd de Buroarest, sp6cialiste
ie I'histoire moderne u,niverseitre, a publi6 jusqu'2t pr6sent 20 livres et plus
de 300 6tudes scientifiques parues en Rourn,anib et d l'6tranger ; fond6 sur
une riche bibliographie, il traitb le sujet de ce livre en contexte europden
avec de multiples r6f6rences aux grandes puissances.
Eiabor6 dr partir de documents in6dits ddoouverts dans les archives, Ie
livre traite de Ia situation de la Bu,covine avant et pendant la premidre
guerre mondiale, mettant en lumidre 1a proclamation de i'Union
(1918)' la
r6int6gration au royaume de Roumaine, Ies rdalisations de 1a province con-
sidir6s sous des aspects multiples (1918-1940), la politique de diktat imposde
159
ltar
1A Russie sovietique (et6 1940;, 1'atrnexion de la BtiooVine clu Nord, bien
que c territoire n'ait jamais
appartenu A la Russie. Les Russes ne se sont
cl'ailleurs pas limites uniquement d Ia iJucovine du Nord, Ies chars sovi6tiques
occup'ant approx.30 viltageg et Ia ville de Hertza (28,juin 1940). Les Roumains
fur,ent pers6cu'tes, marginalis6s, exproprids, mi,s en priso'n, depo,rtes.
Flace au danger sovietique et devant la perspactive que la Roumanie
dcit aneantie co'mme Etat, au moment orl Ia l'rance soubissait ia defaite et
I'Angleterre se trouvait dans I'impossibilite d,e nous aider, la seule solution
rest'ait un rapprochement de I'Atlemagne. Le 22 juin
1941, la Rouman.ie, de-
c'Irara Ia guerre d I'URSS et epviron un rnois apres la Buccvine fut liber6e.
Scus la directe surveill.ance de Io,n Anto,n.es:u la Bucovine so.i[ne' ses b,les-
sures. Dans les instructions que Ie gen6ral Dragalina, gouvenneur de la Bu-
covine, reqevait le 16 novembre 1943, Ion Anlonescu prcicisait : ,,,les Ukrai-
niens et les R:oumains doivgnt etre trait6s d'une maniere egale, sans aucune
discriminatiron" (Archives de I'Etat de Bucarest. cornseil des mini.stres.
Cabinet militaire doss.353 (1943), p.3b1). Vu que la guerre etair de-
lavora6le a la Roumanie, en mars 1g44, alors que Ie front approchait, com-
men,ce I'evacuatio'n des in.stitutions. Des dizaines de milliers de bu,coviniens
qui prdferaient I'exil pilut6t que de subir un nouveiau r6gime stalinien, suiv.i-
rent les autorites. ceux qui restdrent ont du subir cle lourdes souffrances.
Le Pr Nicolae cirachir a donne sur ce theme ,un cours sp6cial a la Fa-
cult6 cl'histoire de Bucrarest, ii a presente une serie de conferences en Rou-
manie et au canada (1990-1991), a co.mmenc6 la pubiicatio,n d'un s6riel en -
dix 6pisodes dbns 1a revue cana,clienrhe cle reputation
,,The R,oma.nian voi,ce.'
ainsi qu'une sui'te d'articles in :
,,Revista cle isrtorie milit.ar6,,.
par.
la palrrtion
de ce livre I'auleur espere combier une ]acune tle l'historiographie r.oumaine
et de mettre a la port6e cles specialistes, et en egale mesure a cell.e du public,
interesse aux faits vdridiques, des donndes nouvelles concernant L,histcire cle
la Bucovine.
t
AUs DER GESCHTCHTE DER,BUKOWTNA
tI775_1944)
(zUSAMMENFASSUNG)
Der ndrdliche Teir cier Mordau, rum.
fara de sus (oberland)
genann;,
r''it den Gebieten um cernduti und suceava, bildete den Kern des Feucrar_
staates der Moldau, der 1359 seine Unabhtingigkeit erlangt hatte und im Sii-
dosten Europas eine wichtige Rolre zu spieren begann. Hier ragen crie ersten
Hauptstiidte rles Landes (Siret, Suce'ava) und die berirhmten Molciauklcjster,
die kulturell in Europa weithin bekannt waren.
Von der Mitte des 14 Jahrhun,clerts bis 1275, als die Habsburger
cle*
ncirdlichen Teil der Moldau (der spdter, cren Namen Bukowina erhielt) durch
Erpressung und Hinteriist an sich riss,en, purste rumiinisches Leben in den
Institutionen, Gesetzen, Kurtus
-
und Kur,rturst5tten,
das rumiinische Dorf
war
Quel1e und Grundlage clieser Traditionen. Die 416 Jahre staatlicher sta_
billit:it der oberen Moldau (r3b9-1275)
und,e die mehrheiiliche
rumeinische
Bevdlkerung berechtigen uns zu der Behauptung,
da
-
geschichiilich ge-
sehen
-
die Bukowina zu Rumanien geh6rt. Zusamrnen
-it
du", Rumdnen
debten dort noch Ukrainer, Der--r,tsche, Juden,
po,ren,
Armenier u-.a. Die sta-
'tistiken
des Buches weisen die dem,ographische Entwickiung nach.
Zwischen r77b un'd 1918 gehdrte drie Bukowin,a zu osterreich und wurde
ab IB49 zu eine'm seibstendigen Herzogtum. Die Bevdlkerung, einschriess ich
der Rumiinen, erfreute sich mo'derner 6sterreichischer
Institutionen und ei-
nes Bildungswesens
von europ:iischen
Niveau an den Universitiiten zu Cer-
ndut'i und zu wien. Zugleich unterhielt m.an diauernde Beziehungen zu der.l
anderen rumrinischen provinzen,
besonders zur Mokraul zu Bessarabien un:l
Transsiivanien, und die Beziehungen
festigten si,ch seit der Entstehung des
rumiinischen
Na.tion'arstaates (1859) und gipferten
im Akt der \rereinigung
im November 1918.
Der verfasser d'er Buches, Nico ae ciachir, professor
an der universitrit
Bukarest, Fachmann fiir moderne wertgeschichte,
Autor von 20 Biichern unrl
mehr als 300 wisseqschafflichen
Studien, die im In_u,nd Ausland verdffenflicht
wurden, behandelt gestiitzt. auf eine reiche Bibliographie-
d;" C;;;ri;,,,i
im europriischen Konterf und nimmt dabei vielfach auch auf ciie GroBmti-
chte Bezug.
Aufrund zahrreicher unverciffentlichter
Archivmaieriarien
wird die Lage
der Bukowina vor und wdhrend des Ersten Weltkriegs gezeigt, die Ausru_
fung der vereinigung im Jahr 1g18, die wiedereingriederung
in das K6nig-
161
rejch Rumenien, die Leistungen der Provinz auf vieifachell Ebenen (1918-
in+oj' af. Di1ctatpolitik Sowjetru,sslands im Sommer 1940 und die Annexion
der
Nordbukowinra, oibwoh,l dieses Territorium
nie zu RuEIand gehdrt hatte'
Am28.Junilg40gabensichdieRussenmitder.Nordbukowinani'ehtzufri-
eden, sondern ihre
,Panzer
besetzten etwa 30 weitere Dcirfer und die stadt
Herta dazu. Das rumdnische Elemdrnt der Bukowina wurde verfolgt,' aller'
erworbenen Habe beraubt, marginalisiert, eingek6rkert, deportiert.
Angesrichts det'von s,owjetrussland drohenden Gefahr' d'ass Rumiinien als
Staat aqfgelist izerde; als :,Frankreich
milititrisch besiegt' waf und
,Engl,anci
keine Mdglichkeit hatte, uns zu helfen, war die Annliherung an" Deutsch}anel.
die einzige Uberlebenschance:
Am 22; Juni 1941 trat Rumiinien in' der Krieg
ge,gen die UdSSR ein, und in e'twa einem Mo'nat wir'ctie Bukowina befreit'
i-liter direkter Uberwachung Marschall-Ion Anlonescu beganR die Bukowin'a
, ihre wunden zu heilen...In d,en an General Dragalina, den Gouyerneur der
Bukowina, am 16. November 1943 gernchterten AnordnUngen wies Antonescu'
d,arauf hin,
{aB
,,der
Rumiin,e nicht in dei^ einen und der ukrainer in einer
anderen weise behandelt' werden diirfe" (staatsarchiv Bukar'est, Vorsitz des
\llinisterrates, Militdrkabinett, Doss. 3531 19431, S" 35 1)'
-
Der Krieg verlief fllr Rumdnien unglinstig, und so begl?t' sobald die
Front nliheqrijckte, im. MSrz 1944r die Evakuierung der Institutionen' Den
. Behrjrden fo,lgten Zehntrausende Bukowiner, die es vorzogen, siah vo'n ihren
Wurzeln losZureiBen .
a1s von neum ein stalinistisches R'egime zu ertragen'
Und die dort VerbJiebenen machten schwere, Zeiten mit
Profess,or Nicolae Ciachir hielt zu diesem Thema -eine Sondervorlesun[
an der. Fakultiit fiir,Ges'chichte in Bukarest, ebenso' eine Vortr'agsreihe im
Inlan.d und in Kanada (1990 und 1991) und begann ab Mai f992 die Verdffen-
tiichung einer Fortsetzungsreihe in zehn Abschnitten in der bekannten ka-
.,l"Jir.rr-." Zeitschrift ,,Th"e
Romanian Voice" sowie einer
!r1nne^vo1
Bei
triigen in der Zeitschrift ,,Revista
de istorie militard,". Durch das ErScheinen
I
.liele, Buches ho,fft der Verfasser, eine Liicke in der rumanische Historio'
graphie zu schliessen und. den Fach,Iguten r,l'ie auch dem nach genauen und
'
irut r*n Erkennrtnissen begierigen Ptrbfikum neue ItrformratiLo'nen iiber die
Geschichte der Bukowina zur Verfligung zu ste'len'
i'.
,."-+
Cuprins
Capitolul I
Considera[ii istoriografice
privind Bucovina
Capitolul Il
Co,nsidera[ii istorice in context u.1iop"a.t, pind la acapararea nor-
'
dul,:i Moldovsi de,cdtre Imperiul Habsburgic'(1775)
'
'
,
Capitolul III
o
.Dd la pdtrunderea trupelor austriece (1775), pind 1a constituirea
Ducatului Bucovinei (1849)
Capito.Iul lV
De la constituirea Dtr,obtului Bucovinei
(1849)' pind la declanqarea
primului rdzboi mondial (1914)
Capitolul V
.Bucovinainprimulrdzboirnondial(1914-1918).ProclamarQaUni-,
. rii cu Rorndnia (28 noiembrie 1918) '"
Capitotul VI
De la reintegrarea Bucovinei in Regatul R'orndniei.(decembrie
1918)
pind la No6'r ultimativd a guvernutui U'R'SS' (iunie 1940)'
CapiLoIuI V lI
Bucovina in vara fierbinte a anului 1940: Umiiin{d 9i
durere"Bu-
covinadeNordgizonlaHeiteiSubo,cupatl.ebolgevicS(1940_1941).
Din nou impreunS. (1941--1944)
. r...,
-': '
, ; 1
:
Bibliografie selecliud
Rentrnate
Cilprins
t23
15 1,
\37
163
-,,r--*":
: -D- -i.-.
DevA
lr
v
, (,j
i i\
)a 1
'10rovi(c i
l:
o'
t)
c)
d
r'-
l{_rcos
0 2t 50 f5
'00k^ *.--il