BURAC Constantin

I. N. 23 mai 1951, Vlăsinești, jud. Botoșani. Studii liceale la liceul din orașul
Săveni (jud. Botoșani) și universitare la Facultatea de Istorie și Filosofie (1974-
1978), din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Profesor de istorie în
învățământul preuniversitar, apoi arhivist la Direcția Generală a Arhivelor
Statului, București (1990-1992) și profesor la Facultatea de Arhivistică, din
cadrul Academiei de Poliție „Al. I. Cuza”, București. Dr. în Istorie, cu teza
Ținuturile Moldovei până la mijlocul secolului al XVIII-lea, la Facultatea de
Istorie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (coord. prof. dr. Ioan Caproșu).
Decan al Facultății de Arhivistică (1993-2008). Membru în colegiul de redacție
al revistei „Hrisovul. Anuarul Facultăţii de Arhivistică”.
II. Medievist, editor de documente și arhivist. Este unul dintre colaboratorii apropiați ai profesorului și
editorului de documente Ioan Caproșu, împreună cu care a publicat un volum din colecția națională de
izvoare istorice interne (DRH, A. Moldova) și un impunător volum de documente privitoare la istoria
Moldovei în vremea domniei lui Mihail Sturdza, atunci când țara a fost reorganizată administrativ în
virtutea prevederilor Regulamentului Organic. Dacă volumul din Documenta Romaniae Historica
păstrează excelența acestei colecții, volumul de înscrisuri din epoca regulamentară acoperă un spațiu
puțin cunoscut al istoriei Moldovei. A fost preocupat și de organizarea administrativă a Moldovei
medievale, realizând o carte de referință în acest domeniu, iar în completare a cercetat localitățile țării
în vremea lui Ștefan cel Mare. Ca arhivist, a scris o carte despre istoria Facultății de Arhivistică din
București și a editat un volum de studii din opera lui Dimitre Onciul, unul dintre medieviștii și arhiviștii
de frunte ai României. Totodată, a publicat mai multe studii de istorie medievală și modernă, dintre care
se remarcă pe acela despre Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare, și pe acelea închinate istoriei „Țării
de Sus” a Moldovei și a oamenilor ei de seamă.
III. A. – Ţinuturile Ţării Moldovei până la mijlocul secolului al XVIII-lea, București, 2002, 648 p.;
Aşezările Ţării Moldovei din epoca lui Ştefan cel Mare, București, 2004, 423 p.
B. – Facultatea de Arhivistică - istoric, București, 2002.
C. – Dimitre Onciul, Miscelaneu. Studii, cuvântări, prelegeri, București, 2006, 303 p. (ed.);
Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, XX (1629-1631), București, 2011, 1187 p. (în colab.);
Documente privitoare la reorganizarea administrativă a Principatului Moldovei (1833-1848), București,
2016, 650 p (în colab.).
D. – Bogdan Vlad-urmaşul lui Ştefan cel Mare, AIIAX, XXV, 1988, p. 247-252; Hurmuzăcheştii şi
problema unirii românilor, RA, 69, nr. 4, 1992, p. 390-399; Mărturii documentare referitoare la organizarea
teritoriului est-carpatic în a doua jumătate a sec. XIV, RA, 1 -2, 1999, p. 69-79; Consideraţii privitoare la
Ţara Şipeniţului, In honorem. Ioan Caproșu. Studii de istorie (ed. L. Leuștean, M. M. Székely, M.-R.
Ungureanu, P. Zahariuc), Iași, 2002, p. 147-169; Documente din fondul arhivistic sucevean provenite de
la Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Moldovei, „Hrisovul”, VIII, 2002, p. 331-347; Dimitre Onciul
- profesorul, RA, nr. 1-2, 2003, p. 410-420; Documente din cancelaria domnului Ţării Moldovei: Antonie

375
Ruset (1675-1678), „Hrisovul”, XV, 2009, p. 262-274; Gheorghe Duca şi mazilirea lui Antonie Ruset domnul
Ţării Moldovei (1675-1678), „Studii de istorie”, I, Brăila, 2012; Miron Costin şi mazilirea lui Antonie Ruset,
domnul Țării Moldovei (1675-1678), Ioan Lăcătușu arhivist, istoric, sociolog la 65 de ani, II. Studii. Istorie,
etnografie, sociologie, cultură (ed. V. Stancu), Sfântu Gheorghe, 2012; Considerații privitoare la originea
şi locul de formare a poporului român în opera lui Eudoxiu Hurmuzaki, GBuc, XX, nr. 1- 4 (77-80), 2013,
p. 32-43. (P.Z.)

376