Istorie Si Memorie Evreiasca

ISTORIEăŞIăMEMORIEăEVREIASC
VOLUM OMAGIAL DEDICAT DOAMNEI DR. LYA BENJAMIN

Redactor: Andreea SOARE
Coperta: ValeriuăGIODÂC
Tehnoredactare
Dan-Constantin PINTILIE
computerizat :
Corectura: CristinaăBONTAŞ
©ăEdituraăHaseferăaăF.C.E.R.
str. Vasile Adamache, nr. 11
Bucureştiă030783ă– România
Tel/fax: 004.021.3086208
e-mail: hasefer@hasefer.ro
difuzare@hasefer.ro
www.hasefer.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionaleăaăRomâniei

Istorieă şiă memorieă evreieasc :ă volumă omagial dedicat doamnei
dr. Lya Benjamin/ Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din
România;
ed.: Anca Ciuciu,ăCameliaăCr ciun,
Bucureşti:ăHasefer,ă2011
ISBN 978-973-630-228-2
I. Ciuciu, Anca (ed.)

II.ăCr ciun,ăCameliaă(ed.)
94(=411.16)(498)
323.1(=411.16)(498)
FEDERA IAăCOMUNIT ILORăEVREIEŞTIăDINăROMÂNIAă
CentrulăpentruăStudiulăIstorieiăEvreilorădinăRomânia
ISTORIEăŞIăMEMORIEăEVREIASC
VOLUM OMAGIAL DEDICAT DOAMNEI DR. LYA BENJAMIN
Editori:
ANCA CIUCIU
CAMELIAăCR CIUN
Bucureşti, 2011
Carteăeditat ăcuăsprijinulăDepartamentuluiăpentruăRelaţiiăInteretnice
CUPRINS
Dr. Aurel Vainer, Cuvântăintroductiv ............................................................ 7

Nota editorilor ............................................................................................. 9
Bibliografie selectiv ăaăstudiilor dr. LYA BENJAMIN ................................. 10
Liviu Rotman, Medalion istoriografic. Dr. Lya Benjamin ............................ 22

Anaă B rbulescu, Anulă 70ă şiă distrugereaă Templului.ă Reconfigurareaă uneiă
lumiăreligioaseăsauădrumulărabinilorăc treăSinai ......................................... 29
Ginaă Pan , Concepţiaă medieval ă asupraă evreuluiă şiă relaţiaă saă cuă
antisemitismul modern .............................................................................. 46
Lucian-Zeevă Herşcovici, Matityahuă Simchaă Rabeneră şiă revistaă Zimrath
Haaretz:ăOăpagin ădinăistoriaămişc riiădeăHaskala dinăRomânia ................ 59
Ana-Gabriela Vasiliu, Despreăoăstructur ăcomunitar :ăHevra Kadisha....... 71
AttilaăGidő, Stratificareaăsocial ăaăevreilorădinăClujulăinterbelic .................. 86
Zvi Hartman, A Short Comparative Study of the Failure of Jewish Assimilation
inăTheăInterwarăEra:ăErn ăLigetiă(Cluj)ăandăMihail Sebastian (Bucharest) 108
Anca Ciuciu, Papirene Kinder – Coduri ale fotografiei de familie ............ 120
Leon Volovici, A.L.ăȘissu:ăÎntreă„Erezie”ăşiăsionismămesianic ................... 133
Cameliaă Cr ciun, Presaă cultural ă evreiasc ă dină Româniaă înă timpulă
Holocaustului: Cazul revistei Adam ......................................................... 139
Ştefană Ionescu, E eculă româniz riiă economieiă Ia iuluiă înă perioadaă Pogromului:ă
1941–1944 .......................................................................................................148
Alexandru Florian, AăexistatăHolocaustăînăRomânia ................................ 163
Nataliaă Laz r, Organizațiileă sionisteă dină Româniaă dup ă 23ă Augustă 19ŐŐ:ă
Reconstrucțieăşiădizolvare ....................................................................... 172
6 CUPRINS
AdinaăBabeş, Începuturile.ăScrierileăluiăBerăBorochov,ăceaăde-aădouaăAliaăşiă
Kvuţa ...................................................................................................... 189
Hildrun Glass, Restitution Issues in Post-War Romania .......................... 200
Ladislau Gyemant, Evreiiăînăistoriografiaăromân ăşiămaghiar ................. 208
Hary Kuller,ăAntisemitism,ăfilosemitismă i real-semitism .......................... 216
Lista contributorilor ................................................................................. 234

CUVÂNTăINTRODUCTIV
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreiloră dină Româniaă aduce,ă prină edituraă
Hasefer, oănou ălucrareăintitulat ăsugestiv Istorieă iămemorieăevreiasc .
Înă faptă nuă esteă oă lucrareă construit ă peă ună subiectă anumeă foarteă bineă
definită iă construit, ciă oăculegereă deă studiiă deă amploareădiferit .ăImportanțaă
acesteiă c rțiă rezid ă înă faptulă c ă puneă înă circulațieă pentruă ceiă interesațiă
informații,ăgânduri,ăopiniiă iăimaginiădespreăistoriaăevreilor.
Înă primulă rândă putemă susțineă c ă acestă volumă esteă dedicată doamnei dr.
Lya Benjamin – istoricăevreuăcontemporanăcuăoălarg ărecunoa tereădatorit ă
activit țiiăsaleăistoriografice.
De altfel, dr. Lyaă Benjamină esteă ună numeă adeseoriă citată înă lucr rileă deă
istorieă aă evreiloră dină România,ă cuă ună accentă principală peă temaă
Holocaustului.ă Esteă adev rat,ă ins ă c ă Domniaă saă figureaz ă înă bibliografiaă
deăspecialitateăcuălucr riădeăreferinț ăprecumăviațaă iăoperaălui Niemirower
sauă contribuțiiă extremeă deă importanteă aduseă laă realizareaă apreciateloră
volume de documente (IMER).
Acesteălucruriăleăpotăaflaăcititoriiăc rțiiădeăfaț ădinăMedalionul istoriografic
scris de Liviu Rotman.
F r ă indoial ă titlurileă tuturoră celorlalteă studiiă dină carteă suntă atractiveă iă
plineădeăînv ț minte.ăIarănumeleăautorilorădemneădeăapreciere.
Este dificil deăf cutămenţiuniăspecialeăpentru fiecare din autorii studiilor.
Sigur,ădepindeădeăinclinațiaăpentruăunăsubiectăsauăaltul,ădepindeădeămaniera
deăabordareăaăsubiectuluiă iănuăînăultimulărândădeăcalitateaăscrisului.
Totuşi,ă aşă vreaă s ă sublinieză impresiaă f cut ă deă studiiă ca cel al Anei
B rbulescuă intitulată Anulă 70ă iă distrugereaă Templului. Reconfigurarea unei
lumi religioase sau drumul rabiniloră c treă Sinai, celă ală Gineiă Pan ă intitulat
Concep iaă medieval ă asupraă evreuluiă iă rela iaă saă cuă antisemitismulă
modern, Stratificareaă social ă aă evreiloră dină Clujulă interbelic de Attila Gidö
sau cel al lui Leon Volovici, A.L. Zissu: Întreăerezieă iăsionism mesianic.
Înăfine,ăcaătr itorăalăaceleiăvremiămenționezăinteresulămeuăspecialăpentruă
studiul „E eculă româniz riiă economieiă Ia iuluiă înă perioadaă 19Ő1-19ŐŐ”ă deă
tefan Ionescu.
Desigur, despreăistorieăevreiasc ă iă despreă istoriaăevreiloră dinăRomâniaă
suntămulteădeăspus,ădeăcercetată iădeăscris.ă Deăcurând laăCluj,ăînăzileleădeă
28 – 29 mai 2011, a avut loc simpozionul „Istoriaă evreiloră clujeni’’ă cuă
participareăpeăcâtădeăprestigioas ăcaăsusțin toriădeăreferateă tințificeăpeăatâtă
deă valoroas ă caă arieă tematic .ă Participantulă laă simpozionă aă putută tr iă cuă
memorieă iă sufletă laă cunoa tereaă viețiiă uneiă comunit țiă evreie tiă str luciteă
alt dat ,ădarădrasticădecimat ăînăaniiăHolocaustului.
8 DR. AUREL VAINER
CaăPre edinteăalăFederațieiăComunit țilorăEvreie tiădinăRomâniaăa ădoriă

sincer caă cercet toriiă no triă înă istorieă s ă aduc ă laă lumin ă câtă maiă multeă iă
bogateăinformațiiădespreăviațaă iăactivitateaăsutelorădeămiiădeăevreiăcareăauă
tr ităpeămeleagurileăromâne ti.
Dr. Aurel Vainer

Pre edinteăalăFederaţieiăComunit ţilorăEvreieştiădinăRomânia
Nota editorilor
Contribuţiileă aă şaptesprezeceă cercet toriă dină România,ă Israel,ă Stateleă

Uniteă siă Germania,ă preocupaţiă deă istoriaă evreiloră dină România,ă dară şiă deă
problematicaăantisemitismuluiăsiăHolocaustului,ăreprezint ăcentreădeăinteresă
înăactivitateaădr.ăLyaăBenjamin,ăc reiaăîiăesteădedicatăacestăvolum.
Înă acela iă timp,ă volumulă îmbog țe teă cuă temeă iă abord riă originaleă
literaturaă deă specialitate,ă imagineaă asupraă istorieiă iă civilizațieiă evreiloră dină
România.ă
Redactateăînălimbaăromân ăşiăenglez ,ăacoperindătematică iăcronologic o
arieă larg ,ă texteleă aducă înă acelaşiă volumă vocileă unoră generaţiiă diferite,ă
reprezentativeă pentruă cercetareaă înă domeniuă şiă careă marcheaz ,ă simbolic,ă
continuitateaăactivit ţiiădeăinvestigareăaăzonelorăistoriceămenţionate.
Pornindă deă laă inițiativaă directorului Centrului pentru Studiul Istoriei
Evreiloră dină România, prof. univ. Liviu Rotman, omagiem prin lucrarea de
faț ă activitateaă doamneiă dr.ă Lyaă Benjamin,ă cercet toră cuă oă bogat ă iă
consistent ă contribuțieă laă istoriografiaă evreilor,ă omă careă s-a identificată înă
ultimul sfert de veac cu activitatea Centrului.
Anca Ciuciu
CameliaăCr ciun
BIBLIOGRAFIEăSELECTIV ăAăSTUDIILORăDR.ăLYAăBENJAMIN
Doctorăînăistorie,ăcercet torălaăCentrulăpentruăStudiulăIstorieiăEvreilorădină
Româniaă– Federaţia Comunit ţilorăEvreieştiădinăRomânia.
Lucr riăpublicate:
 Legislaţiaă antievreiasc ă înă Româniaă 1938ă – 1944. Documente,

Bucureşti, Editura Hasefer, 1993
 Problemaă evreiasc ă înă Stenogrameleă Consiliuluiă deă Miniştriă 19Ő0ă -
1944. Documente, Bucureşti, Editura Hasefer,1996
 Prigoan ă şiă rezistenţ ă înă istoriaă evreiloră dină România.ă Studii,
 MemorialulămartirilorădinăRomânia.ăTextul şiăselecţiaăimaginilorădeăLyaă
Benjamin,ăBucureşti,ăEdituraăHasefer,2003
 Evreii din Româniaă înă texteă istoriografice.ă Antologie, Bucureşti,
Editura Hasefer, 2004
Înăcolaborare:ă
 Izvoareă şiă m rturiiă referitoareă laă evreiiă dină România, volumele 2/1
(1988), 2/2 (1990), 3/1 - 3/2ă(1999);ătoateăap ruteălaăEdituraăHasefer
 Martiriul evreilor din România, Bucureşti, Editura Hasefer, 1991
 Mituri,ă rituriă şiă obiecteă ritualeă iudaice,ă Edituraă Funda ieiă culturaleă
române,ă1994
 Evreiiă înă r zboiulă deă reîntregireă ală României, Bucureşti, Editura
 1940-19Ő2.ăPerioadaăuneiămariărestri ti, vol. I – II, Bucureşti, Editura

Hasefer,1996
 1943-19ŐŐ.ă Bilanțulă tragediei.ă Rena tereaă speranței,ă Bucureşti,

Hasefer,1997
 Album.ă Muzeulă deă istorieă aă evreilordină Româniaă „Şefă rabină Mosesă

Editura Hasefer,1998
Rosen", Bucureşti,ăEdituraăHasefer,ă2002, 60 p
 IacobăIţhacăNiemirower,ăIudaismul. Antologie,ăediţieăcritic ,ăBucureşti,
 Cumă aă fostă posibil?ă Holocaustulă evreiloră dină România, Bucureşti,

Editura Hasefer, 2005
Editura Institutului Naţional pentruă Studiereaă Holocaustuluiă dină Româniaă

„ElieăWiesel‖,ă2007
 Idealulă sionistă înă presaă evreiasc ă dină România (1881-1920),
Bibliografieăselectiv ăaăstudiilorădr.ăLyaăBenjamin 11
Reedit ri:ă
 Matatias Carp, Carteaă neagr , volumele I-III,ă Bucureşti,ă Edituraă
 Arnold Daghani, Groapaă esteă înă livadaă deă vişini,ă Bucure ti,ă Edituraă
Diogene, 1996
Hasefer, 2004
Selecţieădeăarticole:ă
 ―SocialăandăEthnicăInteractions in the History of the Jews in Romania:
 ―Theă Rasială Definitionă ofă theă Qualityă ofă Jewă ină theă Romaniană
Old and New Methodological Glances in Shvut, 16/1993, pp. 17-30
Legislation (1938—1944)‖,ă înă Anuarulă Institutuluiă deă Istorieă Cluj-Napoca,
 ―The Jews in Romanian Historical Literature (A few Methodogical

Volum 34, Institutul de Istorie din Cluj, Editura Academiei, 1995
Appreciations)‖ă înă The Jews in the Romanian history: papers from the
International Symposium, Bucharest, September 30 - October 4, 1996,
ed. Ion Stanciu, InstitutulădeăIstorieă„N.ăIorga”, Silex, 1997, pp. 164 – 170
 ―The Jews in Romanian Historical Literature (A few Methodogical
Appreciations)‖ înă The Jews in the Romanian history: papers from the
International Symposium, Bucharest, September 30 - October 4, 1996,
ed. Ion Stanciu, Institutul de Istorie ―N. Iorga", Silex, 1997, pp. 164 – 170
 „Paradigma Fallik-Totu sau cum s-a transformat un fapt cotidian
într-ună cază deă asasinată politic‖ă înă Studia et Acta Historiae ludaeorum
 „Analiz ă critic ă aă izvoareloră arhivisticeă iă aă surseloră bibliograficeă

Romaniae, II,ăBucureştiă1997,ăpp.187-200
privitoareă laă evreiiă dină Româniaă întreă aniiă 1940ă – 1944‖ă înă Buletinul
Centrului,ămuzeuluiă iăarhiveiăistoriceăaăevreilorădinăRomânia, nr. 1, Centrul
pentru Studiul Istoriei Evreilor din România,ăBucure ti,ă1997,ăpp.ă58ă– 93
 „Dreptulă laă convertireă iă statutulă evreiloră converti iă înă perioadaă
regimuluiăantonescian‖ăînăStudia et Acta Historiae ludaeorum Romaniae, III,
Bucureştiă1998,ăpp.ă245ă– 262
 „Statutulă juridică ală evreiloră dină Româniaă (1940 -1944)‖ă înă Buletinul
pentruăStudiulăIstorieiăEvreilorădinăRomânia,ăBucure ti,ă1998,ăpp.ă40ă- 59
 „Tradiţiiă metodologiceă aleă şcoliiă istoriograficeă evreieştiă dină România‖ă
înăJaloaneăpentruăoăviitoareăistorie.ăReuniuneaăştiinţific ăină2ă– 4 noiembrie
1997ă consacrat ă împliniriiă aă dou zeciă deă aniă deă laă înfiinţareaă Centruluiă
pentruă Studiulă Istorieiă Evreiloră dină România, Centrul pentru Studiul Istoriei
EvreilorădinăRomânia,ă1999,ăpp.ă51 – 63
 „Oăpagin ăpu inăcunoscut ădinăistoriaă rilorăRomâneă(studiuădeăcază–
acuza iaădeăomorăritual)‖ăînăBuletinulăCentrului,ămuzeuluiă iăarhiveiăistoriceăaă
evreiloră dină România, nr. 3, Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din
România,ăBucure ti,ă1999, pp. 26 – 36
 „Dr.ă W.ă Fildermană despreă antisemitismă iă xenofobie‖ă înă Buletinul

Centrului,ă muzeuluiă iă arhiveiă istoriceă aă evreiloră dină România, nr. 4 - 5,
Centrulă pentruă Studiulă Istorieiă Evreiloră dină România,ă Bucure ti,ă 2000,ă
pp. 61 – 75
 „Supravie uireaă caă rezisten ‖ă înă Buletinulă Centrului,ă muzeuluiă iă
arhiveiăistoriceăaăevreilorădinăRomânia, nr. 6, Centrul pentru Studiul Istoriei
EvreilorădinăRomânia,ăBucure ti,ă2000,ăpp.ă63ă– 79
 „Concep iaă mare aluluiă Antonescuă privindă solu ionareaă problemeiă
evreie tiăînăRomânia‖ăînăStudia et Acta Historiae ludaeorum Romaniae, V,
Bucureştiă2000,ăpp.ă325ă- 341
 „Nazionalismoă eă antisemitismoă nellaă legislazioneă delă regimeă
autoritario di re Carol II di Romania, 1938 – 1940‖,ă înă Annaă Capelliă –
Renata Broggini, Antisemitismo in Europa negli anni Trenta. Legislazioni a
confronto, Franco Angeli, Milano 2001, pp. 139 – 149
 „Dinăcrea iaăliterar-artistic ăevreieasc ădinăRomâniaăînăaniiăprogoanei.ă
Semnifica iileă eiă istorico-documentare‖ă înă Studia et Acta Historiae
 „Dr.ă Fildermană iă regimulă antonescian”ă înă Buletinulă Centrului,ă

ludaeorum Romaniae, VI,ăBucureştiă2001,ăpp.ă241ă– 267
muzeuluiă iă arhiveiă istoriceă aă evreiloră dină România, nr. 7, Centrul pentru

StudiulăIstorieiăEvreilorădinăRomânia,ăBucure ti,ă2001,ăpp.ă40ă– 46
 „Imagineaă evreuluiă înă discursulă politică antonescian‖ă înă Buletinulă
Centrului,ă muzeuluiă iă arhiveiă istoriceă aă evreiloră dină România, nr. 8 - 9,
Centrulă pentruă Studiulă Istorieiă Evreiloră dină România,ă Bucure ti,ă 2002,ă
 „Legisla iaă antievreiasc ă iă politicaă regimului antonesciană fa ă deă

pp. 36 - 45
evrei‖ăînăStudia et Acta Historiae ludaeorum Romaniae, VII,ăBucureştiă2002,ă
 „Dinamicaăidentit ţiiăevreilorădinăRomâniaăînăviziuneăistoriografic ‖,ăînă

pp. 238 -248
Identitateaă evreiasc ă şiă antisemitismulă înă Europaă Central ă şiă deă Sud-Est,
 „TheăJewțsăImageăinăAntonescuțsăPoliticalăText"ăinăThe Holocaust and

Goethe-institut, Bucharest, 2003, pp. 33-44
Romania. History and Contemporary Significance (ed. Mihail Ionescu, Liviu

Rotman),ăBucureşti,ă2003
 „Templulă Coral.ă Semnifica iiă istoriceă iă cultual–culturale‖ă înă Buletinul
 „Defini iaăcalit iiădeăevreuăînălegisla iaăantisemit ădinăRomâniaă(1940ă-
1944)‖ă înă Buletinulă Centrului,ă muzeuluiă iă arhiveiă istoriceă aă evreiloră dină
România,ă nr.ă 11,ă Centrulă pentruă Studiulă Istorieiă Evreiloră dină România,ă
Bucure ti,ă2005,ăpp.ă22ă– 28
 „ObsesiaăStatuluiăNa ionalălegionar – problemaăevreiasc ‖ăînăBuletinul
 „ProcesulămasacruluiădeălaăIaşi.ăNoteăpeămargineaăunorăinterpel riăînă
Camer ,ă 1947‖ă înă Pogromulă deă laă Iaşiă 28ă – 30 iunie 1941. Prologul
Holocaustuluiă dină România (ed.ă Georgeă Voicu),ă Institutulă Naţională pentruă
Studiereaă Holocaustuluiă dină România,ă Iaşi,ă Edituraă Polirom,ă 2006,ă
 „Retoric ă şiă stereotipuriă antisemiteă înă Cuvântulă legionar (octombrie

pp. 135 - 160
1940 – ianuarieă1941)‖ăînăViolenţ ăşiăteroareăînăistoriaărecent ăaăRomâniei,

Institutulă Natională pentruă Studiereaă Holocaustuluiă dină Romaniaă ―Elieă
Wiesel‖,ăEdituraăUniversitar ,ă2006,ăpp.ă60ă- 85
 „Dublaă identitateă şiă spirită europeană laă evreimeaă român ă înă aă douaă
jum tateă aă secoluluiă ală XIX-lea‖,ă înă Orizonturiă evreieştiă – orizonturi
europene (ed. Liviu Rotman), CSIER,ăBucureşti,ă2007,ăpp.ă96ă-109
 „Obsesiiă identitare:ă deă laă IacobăWassermannă laă Mihailă Sebastian‖ă înă
Mihailă Sebastian.ă Dilemeă aleă identit ţiiă (editor, Leon Volovici), Apostrof,
 „Decretă– legeănr.ă3416ădină16ădecembrieă1941ăpentruărecens mântulă

Cluj-Napoca, 2009, pp.101-114.
locuitorilorăavândăsângeăevreiesc‖ăînăHolocaust.ăStudiiăşiăcercet ri (Revista
Institutuluiă Naţională pentruă Studiereaă Holocaustuluiă înă Româniaă „Elie
Wiesel‖ă Ță Institutulă European/pentruă acestă num r),ă vol.ă I,ă nr.ă 1,ă Bucureşti,ă
 „Transnistriaăînăoperaăistoric ăaăluiăJeanăAncel‖ăînăHolocaust.ăStudiiăşiă
2009, pp. 13 - 20
cercet ri (Revistaă Institutuluiă Naţională pentruă Studiereaă Holocaustului in

Româniaă „Elieă Wiesel‖ă Ță Institutulă European/pentruă acestă num r),ă vol.ă I,ă
nr.ă2,ăBucureşti,ă2009,ăpp.ă211ă– 218
 „Leadershipulă comunitară înă Româniaă înă perioadaă Holocaustului‖ă înă
Holocaust. Studiiăşiăcercet ri (RevistaăInstitutuluiăNaţionalăpentruăStudiereaă
Holocaustuluiă ină Româniaă „ElieăWiesel‖ă Ță Institutulă European/pentruă acestă
num r),ăvol.ăII,ănr.ă1ă(3),ăBucureşti,ă2010,ăpp.ă69ă- 82
 „Integrareăşiărespingere.ăCazulădublei identit ţiălaăevreiiădinăRomânia‖ă
înăNoiăperspectiveăînăistoriografiaăevreilorădinăRomânia (Eds. Liviu Rotman,
coordonator,ă Cameliaă Cr ciun,ă Ana-Gabrielaă Vasiliu),ă Bucureşti,ă Hasefer,ă
2010, pp. 42 – 48
 „IdeiădiriguitoareăînăMi careaăSionist dinăRomânia.ăCongresul Sionist
dină 1919‖ă ină Partideă politiceă iă minorit țiă naționaleă înă Româniaă înă secolulă
XX”,ă vol V (coordonatori: Vasile Ciobanu si Sorin Radu), Cluj, 2010,
 „Sionismă iă identitateă laă evreiiă dină Româniaă laă sfâr itulă secoleloră
pp.51-59
XIX – XX‖,ăînăvolumul Minorit țileăetniceăînăRomâniaăînăsecolulăalăXIX-lea,

coord.ă Veneraă Achimă iă Viorelă Achim,ă Bucure ti,ă Edituraă Academieiă
Române,ă2010,ăpp.ă279ă- 296
 „Statulă naţională legionar.ă Bilanţulă uneiă guvern riă (septembrie 1940 –
ianuarieă1941)‖,ăianuarieă2011, online www.csier.jewishfed.ro
 ―Laă politiqueă antijuiveă duă régimeă Antonescuă (1940ă – 1944) relative
auxă Juifsă deă l‘Ancienă Royaumeă etă duă sudă deă laă Transylvanie‖ înă L’horreură
oublié : La Shoah Roumaine, Revue d’histoireă deă laă Shoah, no. 194
(Janvier - Juin 2011) Ed.ă Georgesă Bensoussan,ă Mémorială deă laă Shoah,ă
Paris, pp. 29 – 62
Caămembr ăaăComisieiăInternaţionaleăpentruăStudiereaăHolocaustuluiădină
Româniaă – „Elieă Wiesel”,ă aă îngrijită volumulă deă documenteă careă aă însoţită
Raportulăcomisieiă(Polirom,ăIaşi,ă200ő).
Aă participată laă conferinţeă şiă seminariiă peă temeă deă istorieă aă evreiloră dină
Româniaă laă Bucureşti,ă Cluj,ă Iaşi,ă Sibiu,ă Ierusalim,ă Telă Aviv,ă Washington,ă
Milano,ăBerlin.ăComunic rileăprezentateăsuntăpublicateăînărevisteăşiăvolumeă
de specialitate.
În anul 2007 i s-a conferit la Haifa (Israel), premiul Ianculovici

pentru lucrările publicate pe tema Holocaustului şi a istoriei evreilor
din România.
LUCR RI PERSONALEăŞIăÎNăCOLABORARE
1. Izvoareă şiă m rturiiă referitoareă laă evreiiă dină România, volumul II/1,
ed. Mihai Spielmann, colectiv redacţional: L. Benjamin, Dr. Brumfeld,
S. Stanciu; Bucureşti, Editura Hasefer, 1988.
2. Izvoareă şiă m rturiiă referitoareă laă evreiiă dină România, volumul II/2,
ed.ă Sergiuă Stanciu,ă colectivă redac ional:ă L.ă Benjamin,ă Mihaiă Spielmann,ă
S.ăStanciu;ăBucure ti,ăEdituraăHasefer,ă1990.
16 Lucr riăpersonaleăşiăînăcolaborare
3. MartiriulăevreilorădinăRomânia; Bucureşti, Editura Hasefer, 1991.
4. Legislaţiaăantievreiasc ăînăRomâniaă1938ă– 1944. Documente, volum

alc tuită deă Lyaă Benjamin,ă coordonatoră ştiinţific Sergiu Stanciu; Bucureşti,
Editura Hasefer, 1993.
5. Mituri,ărituriăşiăobiecteăritualeăiudaice, lucrareăeditat ădeăLyaăBenjamin,ă

Irina Cajal - Marin,ă Haryă Kuller,ă Bucureşti,ă Edituraă Funda ieiă Culturale
Române,ă1994.
Lucr riăpersonaleăşiăînăcolaborareăăăăă 17
6. Problemaă evreiasc ă înă Stenogrameleă Consiliuluiă deă Miniştriă 19Ő0ă -

1944. Documente,ă volumă alc tuită deă Lyaă Benjamin,ă prefaţ ă deă acad.ă prof.
dr.ăNicolaeăCajal;ăBucure ti,ăEdituraăHasefer,1996.
7.ăEvreiiăînăr zboiulădeăreîntregireăalăRomâniei,ăvolumăalc tuitădeăDumitruă

Hîncu,ă selec iaă materialuluiă Lyaă Benjamin,ă prefa ă general-maior (r)
ConstantinăAntip;ăBucure ti,ăEdituraăHasefer,1996.
8. Matatias Carp, Carteaă neagr , volumele I-III,ă edi iaă aă II-a,ă edi ieă
îngrijit ădeăLyaăBenjamin;ăBucureşti,ăEdituraăDiogene,ă1996.
9. 1940-19Ő2.ăPerioadaăuneiămariărestri ti, vol. I – II, coordonator ştiinţific

prof. Dr. Ion Şerb nescu,ă colectivă deă cercetare:ă Sergiuă Stanciu,ă Ionă
erb nescu,ă Lyaă Benjamin,ă Paulaă Litman,ă Carolă Marcusohn,ă leonă Eşanu,
EugenăGluck;ăBucure ti,ăEdituraăHasefer,1997.
10. 1943-19ŐŐ.ă Bilanțulă tragediei.ă Rena tereaă speranței,ă coordonator

ştiinţific prof. dr. Ion Şerb nescu,ăcolectiv de cercetare: Sergiu Stanciu, Ion
Şerb nescu,ă LyaăBenjamin,ă Paula Litman, Carol Marcusohn, LeonăE anu,ă
Eugen Gluck; Bucureşti, Editura Hasefer,1998.
11. Izvoareăşiăm rturiiăreferitoareălaăevreiiădinăRomânia, volumele III/1 –

III/2, coordonarea volumelor, studiu introductiv, selectarea documentelor,
ediţieă critic ,ă indiciă deă Ladislauă Gyemantă şi Lya Benjamin, colectiv de
cercetare: Rodica Anghel, Lya Benjamin, Constantin C z nişteanu, Remus
Câmpeanu,ă Ioanaă Constantinescu,ă Eugenă Gluck,ă Ladislauă Gyemant,ă I ică
Kara, Gelu Neamţ;ăBucureşti, Editura Hasefer,1999.
12. Prigoan ăşiărezistenţ ăînăistoriaăevreilorădinăRomânia.ăStudii,ăcuvântă

înainteădeăacad.ăProf.dr.ăNicolaeăCajal;ăBucure ti,ăEdituraăHasefer,ă2001.
13. Hary Kuller, Lya Benjamin, Album. Muzeul de istorie a evreilordin
Româniaă„Şef-rabin Moses Rosen", Bucureşti,ăEdituraăHasefer,ă2002.
14. Memorialulă martiriloră dină România.ă Textul şiă selecţiaă imaginiloră deă
LyaăBenjamin,ăBucureşti,ăEdituraăHasefer,ă2003.
15. Evreiiă dină Româniaă înă texteă istoriografice.ă Antologie, introducere,
selectarea textelor, note şiă comentarii,ă traduceriă dină limbaă maghiar ,ă
german ă şi francez ,ă bibliografieă şi indici de Lya Benjamin; Bucureşti,
Editura Hasefer, 2004.
16. Arnold Daghani, Groapaăesteăînălivadaădeăvişini,ăedi iaăaăII-aăîngrijit ă

de Lya Benjamin, Bucureşti, Editura Hasefer, 2004.
17. Documente,ăvolumăîngrijitădeăLyaăBenjaminăşiăcareăaăînsoţităRaportul
ComisieiăInternaţionaleăpentruăStudiereaăHolocaustuluiădinăRomâniaă– „Elieă
Wiesel‖; Iaşi, Editura Polirom, 2005.
18. Iacobă Iţhacă Niemirower,ă Iudaismul. Studii,ă eseuri,ă omiletic ă şiă

retoric ; studiu introductiv de Lucian-Zeevă Herşcovici;ă selectareaă textelor,ă
note,ăglosarăşiăindiciădeăLyaăBenjaminăşiăMihaelaăRotaru;ăBucureşti,ăEdituraă
Hasefer, 2005.
19. Cum a fost posibil? Holocaustul evreiloră dină România, Alexandru

Florian (coordonator), Lya Benjamin, Anca Ciuciu, Bucureşti, Editura
Institutului Naţională pentruă Studiereaă Holocaustuluiă dină Româniaă „Elie
Wiesel‖,ă2007.
20. Idealulă sionistă înăpresaăevreiasc ă dinăRomânia (1881 - 1920), texte

selectateă iă comentateădeă Lyaă Benjamină (coordonator)ă şi Gabriela Vasiliu;
Bucureşti, Editura Hasefer, 2010.
Documentare de Anca Ciuciu

MEDALION ISTORIOGRAFIC. LYA BENJAMIN
LIVIU ROTMAN
Benjamină îşiă începeă instrucţiaă înă universulă specială ală iudaismuluiă

transilvan,ăaăc ruiăprincipal ăcaracteristic ăesteăpluralismulăcultural,ăreligiosă
şiă ideologic.ă Aă aparţinută aceluiă segment,ă careă s-aă dorită europeană şiă
emancipat,ădarăc ruiaăistoriaăvitreg ăaăsecoluluiăXXăi-a stopat drumul ales.
Oă întoarcereă forţat ă laă ghetouă aveaă s -i hiperbolizeze sensibilitatea
iudaic ăcuăefecteădeălung ădurat .ăÎnăaceast ătragedieăs-aăaflatăşiăunăpunctă
luminos,ăoăşans :ăLiceulăEvreiescădinăCluj,ăînăcareăs-au format o pleiad ădeă
importanţiă intelectuali.ă Aiciă vaă simţiă atracţiaă pentruă istorieă deă laă profesorulă
s u,ăBellaăVago,ămaiătârziuăproeminentăuniversitarăisraelian,ădeschiz torădeă
drumuriăînăistoriaăevreilor.
Peă fundalulă tragedieiă Holocaustului,ă tr it ă înă afara,ă dară înă apropiereaă
zoneloră fierbinţi,ă Lyaă Benjamină aveaă s ă seă îndrepteă spreă aceleă orizonturi,ă
careă p reauă oă nou ă Mântuireă pentruă poporulă evreiesc.ă Vaă fiă entuziast ,ă
disciplinat ,ă vaă studiaă laă oă universitateă dină spaţiulă sovietic.ă Laă întoarcere,ă
aveaăs ăseăacumulezeăîntreb rile,ănedumeririleăşi,ădinănou,ăfrustr rile.ăAveaă
s ă seă dediceă muncii,ă câştigândă oă experienţ ă solid ă înă documentareaă
ştiinţific ,ă înă specială înă tehnicileă munciiă deă arhiv .ă Acumul riă careă seă voră
dovediădecisive,ăpesteădecenii,ăînăcreionareaăfizionomiei sale istoriografice.
Laăsfârşitulăaniloră‘80ăînc ăînainteădeăpr buşireaădictaturiiăînăRomânia,ălaă
vârstaălaăcareămulţiăîşiăalegăunăspaţiuăcomodădeăpensionar,ăLyaăBenjaminăîşiă
începeăoănou ăcarier ădeăistoricăcareăîiăaduceăconsacrareaăştiinţific .
Acestănouăînceputăareălocăînăcadrulăuneiăstructuriădeăcercetare,ăcuăstatută
neclarăşiăaproapeă„semilegal‖.ăEsteăvorbaădeăCentrulăpentruăStudiulăIstorieiă
Evreiloră dină România,ă iniţiată înă aniiă ‘70ă deă rabinulă dr.ă Mosesă Rosen,ă laă
iniţiativaă unuiă grupă deă intelectualiă evrei,ă înă careă ună rolă importantă l-a avut
profesorul Alexandru (Samy) Vianu. Centrul a fost condus de un entuziast
iubitoră ală istorieiă evreieşti,ă publicistulă Sergiuă Stanciu,ă careă înă luptaă cuă
numeroaseleăgreut ţiăaăreuşităs ăpun ăpeăpicioareăoăstructur ăde cercetare
viabil .ă Aă fostă ajutată înă activitateaă luiă deă oă serieă deă cercet toriă evreiă şiă
români,ăinteresaţiădeăacestănouăorizont.ăPrintreăei,ătrebuieăs -lăamintesc,ăînă
primulărândăpeăVictorăEskenasy,ădarăşiăpeăMarinăBucurăsauăAndreiăPippidi.ă
Cel ce scrie acesteărânduriăs-aăal turatăacesteiăactivit ţiăpân ăînă1985,ăcândă
aăf cutăalia. Astfelăc ă„amăratat‖ăîntâlnireaăcuăLyaăBenjamin,ăcareăaăvenitălaă
Centruluă înă 1986.ă Amă întâlnit-oă înă 1991,ă inaugurândă oă relaţieă profesional ă
furtunoas ,ă cuă multeă conflicte,ă dară şiă schimburiă fructuoaseă deă ideiă şiă
informaţii,ă relaţieă careă s-aă înt rită multă dup ă 2007ă şiă careă vaă continuaă înă
viitor.
Medalion istoriografic. Lya Benjamin 23
Aă încercaă s ă sistematizeziă liniileă deă forţ ă aleă opereiă istoriograficeă aă

cercet toareiăLyaăBenjaminănuăesteăoăîntreprindereăfacil .ăCercet toareaăaă
abordat mai multe planuri ale trecutului istoric al poporului evreu, unele
concomitent,ădreptăcareăoăprezentareăcronologic ănuăarăfiărelevant .
Aşă vreaă s ă începă cuă oă calitateă comun ă tuturoră lucr riloră saleă –
exprimarea unui exemplar profesionism înăcercetare.ăPoateăaiciăesteăşiăliniaă
deăleg tur ăîntreăactivitateaăanterioar ăşiăceaădeălaăCentru.ăPoţiăfiăsauănuădeă
acord cu unele concluzii ale istoricului Lya Benjamin – şiăeuăamăcontrazis-o
nuăoădat ă– darănuăpoţiăs ănuărecunoştiăseriozitateaădemersului profesional,
acribiaămetodeiădeăinvestigaţie,ăculturaăsaăistoric .
Acest profesionalism a condus-o pe Lya Benjamin la o anume strategie
deăcercetareăştiinţific .ăEaăşi-aădatăseamaăc ăîntr-oăfaz ăaănouluiăînceputăală
istorieiă evreiloră dină Româniaă esteă esenţială efortulă edit riiă izvoarelor.ă Oricâtă
deă arid ă şiă nespectaculoas ă ară p reaă unoraă aceast ă activitate,ă eaă esteă
indispensabil ă fundament riiă unuiă demersă istorică autentic.ă Înă fond,ă prină
aceast ă abordare,ă Lyaă Benjamină seă înscriaă înă continuitateaă deă gândire
istoriografic ,ăinaugurat ădeăctitoriiăacesteia.ăÎnă1888,ăMosesăSchwartzfeld,ă
secretarulă societ ţiiă istoriceă „Iuliuă Barasch‖,ă subliniaă importanţaă procesuluiă
strângeriiădocumentelor,ăcareă„ă…trebuieăs ăfieăcâtăseăpoateădeăminuţios...‖1.
Înăfapt,ăLyaăBenjaminăesteăunulădinăactoriiămomentuluiă„nouluiăînceput‖ăală
acesteiă discipline.ă Astfel,ă eaă seă al tur ă proiectuluiă deă editareă aă izvoareloră
istorieiăevreilorădinăRomânia,ăproiectatăînăaniiă‘70ăşiămaterializatăîntr-un prim
volum, editat de Victor Eskenasy2.ăÎnănoileăcondiţiiăaleăstructur riiăactivit ţiiă
Centrului,ă dup ă 1989,ă Lyaă Benjamină aă devenită motorulă edit riiă serieiă deă
documente intitulate Izvoareă şiă M rturiiă referitoareă laă evreiiă dină Româniaă
(IMER). Împreun ăcuăistoriciiăMihaiăSpielmannăşiăLadislauăGyemant a editat
volumeleă II/1,ă II/2,ă III//1ă şiă III/2ă dină IMER,ă acoperindă secolulă XVIIIă şiă primaă
jum tateăaăsecoluluiăXIX.ăÎnăprezent,ăareă„peăşantier‖,ăîntr-oăfaz ăînaintat ,ă
volumul IV, cu documente din perioada 1851-1866.ă Trebuieă ar tată c ă
aceste volume constituieă ună exempluă deă publicareă ştiinţific ă aă
documentelor.ă Ună solidă aparată critică vineă s ă concretizezeă acestă caracter.ă
Trebuieă remarcat ă şiă profunzimeaă studiiloră introductive,ă careă încearc ă s ă
expliceă diverseleă aspecteă aleă istorieiă evreieştiă aleă epocii:ă economice,
sociale,ă culturale,ă religioase.ă Oă menţiuneă special ă ară meritaă preocupareaă
pentruăistoriaăcomunitar ,ăaspectădeăistorieăsocial ăîndelungăneglijat.
Volumele IMER constituie un instrument de lucru intens folosit de
cercet toriiă diverseloră aspecteă aleă istorieiă evreiloră dină România.ă Eleă suntă
poateă prezenţaă ceaă maiă relevant ă aă activit ţiiă Centruluiă pentruă Studiulă
IstorieiăEvreilorădinăRomânia.
M. Schwartzfeld, Raportă asupraă activit ţiiă societ ţiiă înă anulă 1887,ă „Analeleă Societ ţiiă
1
«IuliuăBarash»‖ăII,ă1888,ăp.ă11.
Izvoareă şiă m rturiiă referitoareă laă evreiiă dină România,ă I (ed. Victor Eskenasy),
2
Bucureşti,ăHasefer,ă1986.
24 Liviu Rotman
Peălâng ăpublicareaădocumentelor,ă LyaăBenjamină aăconsiderată necesară

s ăpun ăînăcirculaţiaăpubliculuiăcontemporanăpeăceiămaiărelevanţiăcercet toriă
ai trecutului evreo-român.ă Astfel,ă eaă îngrijeşteă oă admirabil ă antologieă deă
texteă istoriografice,ă prină careă faciliteaz ă scrierileă unoră str luciţiă iluminiştiă
evreiăcuăpreocup riăînădomeniulăistoriei:ăIuliuăBarasch,ăLaz răŞ ineanu,ăfraţiiă
Schwarzfeldă (Elias,ă Wilhelmă şiă Moses),ă Mosesă Gaster,ă Iacobă Niemiroweră
etc.3 Înă studiulă introductiv,ă editoareaă analizeaz ă complexitateaă informaţieiă
oferiteă deă diverseleă texte,ă p strândă înă acelaşiă timpă oă privireă critic ă asupraă
unoră exager riă sauă subordon riă aleă textuluiă istorică sauă unoră intereseă aleă
momentuluiă istorică respectiv.ă Înă concluziaă sa,ă Lyaă Benjamină subliniaz ă
obligativitateaăfolosiriiăacestoraăînăcercetareaăcontemporan :ă„...ăcunoaşterea
şiăanalizaăacestorătexteăistoriografice,ăreevaluareaălorăcritic ătrebuieănegreşită
s ă steaă laă bazaă elabor riiă lucr riloră actualeă despreă istoriaă evreiloră dină
România.ăEleăseăcerăs ăfieăîncorporateăînăînsuşiăconţinutulăacesteiăistorii‖.4
Peăaceeaşiălinieăaăvalorific riiăcriticeăaădiverselorătexteăseăînscrie volumul
Iudaismul, înă careă Lyaă Benjamină selecteaz ă texteă relevanteă dină operaă
rabinului Iacob Niemirower.5
Vorbindă deă editareaă unoră importanteă instrumenteă aleă cercet riiă
istoriografice,ă esteă imperiosă s ă amintimă oă elaborat ă culegereă deă texteă dină
presa evreiasc ă dină Româniaă despreă ideologiaă şiă mişcareaă sionist .ă Esteă
deăfaptăunăprimăvolumăceăacoper ăperioadaă1881-1920. Principalul editor al
volumului,ăLyaăBenjamin,ăaăselectatăcircaă1000ădeătexteădină32ădeăpublicaţiiă
evreieştiă – sionisteă şiă nesionisteă – sistematizate pe principalele probleme:
primeleămişc riădeăalia dinăRomânia,ăsionismăpolitic,ăpersonalit ţileămişc riiă
sionisteă etc.ă Lucrareaă areă ună impresionantă aparată critică ceă vineă înă ajutorulă
cercet torului.
Studiileă introductiveă seă constituieă într-o analiz ă atent ă aă fenomenuluiă
recept riiăideilorăsionisteăînămentalulăcolectivăevreiesc.6
Înă ceiă 25ă deă aniă deă cercetareă postă - 1990,ă Lyaă Benjamină seă ocup ă deă
numeroaseătemeădeă istorieă evreiasc .ă Aşă atrageă atenţiaăasupraă problemeiă
identit ţii evreo-române,ăsubiect deosebitădeăcomplexăşiăcareăseăpuneădiferită
înăperioadeădiferiteăşiălaăsegmenteăsocial-culturaleădiferite.ăÎntr-un excelent
studiu,ă publicată înă 2007,ă cercet toareaă analizeaz ă înă contextulă dubleiă
identit ţiă caracterulă profundă europeană ală civilizaţieiă evreo-române.7 Înă
EvreiiădinăRomâniaăînătexteăistoriografice.ăAntologie.(ed. Lya Benjamin), Bucureşti,ă

3
Hasefer, 2002.
4
ibidem, p. 25.
I.I. Niemirower, Iudaismul.ăStudii,ăeseuri.ăOmilecticaăşiăretorica.ă(Eds. Lya Benjamin
5
şiăMihaelaăRotaru),ăBucureşti,ăHasefer,ă2005.
Idealulă sionistă înă presaă evreiasc ă dină România.ă 1881-1920. [Eds: Lya Benjamin,
6
coordonatorăşiăGabrielaăVasiliu],ăBucureşti,ăHasefer,ă2010.
Lyaă Benjamin,ă „Dublaă identitateă şiă spirită europeană laă evreimeaă român ă înă aă douaă
7
jum tateă aă secoluluiă ală XIX-lea‖,ă înă Orizonturiă evreieştiă – orizonturi europene (ed. Liviu
Rotman), CSIER, Bucure ti, 2007, pp. 96-109.
pledoaria sa asupra caracterului european – laăcareăsubscriemăînătotalitateă

– vedemă dincoloă deă lecturaă atent ă aă istorieiă şiă oă pledoarieă prodomo, o
afirmareă aă proprieiă viziuniă asupraă unuiă iudaismă modernă şiă secular.ă Esteă
poateăreverberaţia,ăpesteădecenii,ăprimiteăînămediulăfamiliarătransilvan.
Ună studiuă maiă vechi,ă dină 2003,ă ală Lyeiă Benjamină seă apleac ă asupraă
dinamiciiăidentit ţiiăevreilorădinăRomânia,ăînăcontextulăistoriografic.8
Problemaă dubleiă identit ţiă oă preocup ă peă Lyaă Benjamină şiă înă contextul
respingeriiă evreuluiă deă c treă oă societateă careă îlă consideraă str in.9 Aceeaşiă
problem ă aă identit ţiiă evreieştiă oă discut ă şiă prină prismaă analizeiă unoră
intelectualiă evreiă remarcabiliă aflaţi,ă datorit ă vitregieiă istoriei,ă înă situaţiiă
limit .10
F r ă doară şiă poate, problematica ce a impus-oă peă Lyaă Benjamină înă
circuitulă istoriografieiă româneştiă şiă universaleă aă fostă ceaă aă Holocaustului.ă
Este tema care i-aă consumată energie,ă tensiuneă nervoas ,ă careă i-a adus
elogiiăşiăcriticiădure...
Dup ădeceniiădeăocultareăaăsubiectului, ceea ce Michael Shafir a numit
„uitareă statală organizat ‖ă înă Româniaă aniloră ‘90,ă aă reîncepută preocupareaă
pentru perioada Holocaustului.
Esteă greuă deă înţelesă ast zi,ă dup ă dou ă decenii,ă complexitateaă şiă
dificultateaă acesteiă reconsider ri.ă Înă condiţiileă aproapeă unanimeă deă
respingereă aă uneiă discuţiiă autenticeă despreă regimulă condusă deă Ionă
Antonescu – devenit brusc un model moral pentru o societateă înă deriv ă –
p reaă practică imposibil ă orişiceă încercareă deă „spargere‖ă aă ziduluiă t ceriiă şiă
refuzului.ă T cereă şiă refuză ceă seă manifestau,ă înă aceiă primiă aniă laă nivelulă
politic,ăacademic,ăopinieăpublic ,ămass-media.
Înăacestăcontext,ădeosebitădeădificil,ăcercet toareaăLyaăBenjaminăaăavutăoă
contribuţieăremarcabil ăînăabordareaăsubiectului.
Ună primă pasă f cut,ă înă careă Lyaă Benjamină aă avută ună rolă deosebit,ă aăfostă
editareaă înă 1991ă aă unuiă volumă deă documente,ă editată deă Lyaă Benjamină şiă
Sergiu Stanciu11,ăînăcareăpeăbaza documentelor lui Matatias Carp, cuprinse
înă Carteaă Neagr ,ă aparut ă înă aniiă ‘4012,ă carteă practică retras ă dină sferaă
lecturiiă publiceădeă autorit ţileăcomuniste,ă câtă şiă aă monumentaleiă colecţiiă deă
LyaăBenjamin,ă„Dinamicaăidentit ţiiăevreilorădinăRomâniaăînăviziuneăistoriografic ‖,ăînă

8
Identitateaă evreiasc ă şiă antisemitismulă înă Europaă Central ă şiă deă Sud-Est, Goethe-
institut, Bucharest, 2003, pp. 33-44.
LyaăBenjamin,ă„Integrareăşiărespingere.ăCazulădubleiăidentit ţiălaăevreiiădinăRomânia‖ă
9
înă Noiă perspectiveă înă istoriografiaă evreiloră dină România (Eds. Liviu Rotman,
coordonator,ăCameliaăCr ciun,ăGabrielaăVasiliu,ăBucureşti,ăHasefer,ă2010,ăpp.ă42-48).
LyaăBenjamin,ă„Obsesiiăidentitare:ădeălaăIacobăWassermannălaăMihailăSebastian‖ăînă
10
Mihailă Sebastian.ă Dilemeă aleă identit ţiiă (editor, Leon Volovici), Apostrof, Cluj-Napoca,
2009, pp.101-114.
Martiriulă evreiloră dină România.ă 1940-19ŐŐ.ă Documenteă şiă m rturii, Bucureşti,ă
11
Hasefer, 1991.
12
Bucureşti,ă1946-1948.
26 Liviu Rotman
documente a lui Jean Ancel, Documents concerning the Fate of Romanian

Jewry during the Holocaust13 seărealizeaz ăunătablou coerent al capitolului
românescăalăHolocaustului.
Dou ămenţiuniăsimţimănevoiaăs ăfacemălegatădeăacestăînceputădeădrumă
al istoriografiei evreo-româneăînăstudiereaăperioadeiăHolocaustului.ăAceast ă
lucrareăesteărealizat ăcaăr spunsălaăputernicaătendinţ ăpro-antonescian ăşiă
negaţionist ă dină acelă începută ală aniloră ‘90.ă Înă ală doileaă rând,ă eaă esteă
realizat ăînainteădeădeschidereaăarhivelorăromâneşti,ădreptăcareăaătrebuităs ă
seăbazezeăpeălucr riăap rute,ăînăprimulărândăceleăcitateămaiăsus.ăÎnăalătreileaă
rând,ă remarc mă lipsaă dină titluă şiă dină textă ală termenuluiă deă Holocaust.ă Ştimă
dinăm rturiaăLyeiăBenjaminăc ăaceastaăseădatoreaz ăpresiuniiăputeriiăpoliticeă
aăvremii,ă careă aăcerută insistentă preşedinteluiă FCER,ă rabinul Moses Rosen,
caă înă volumulă ceă aă ap rută s ă nuă seă foloseasc ă termenulă consacrată deă
Holocaust.
Cuă toateă acestea,ă apariţiaă volumuluiă aă avută ună rolă importantă înă
receptareaă problematiciiă pân ă atunciă ocultateă şiă înă dezamorsareaă
dezbaterii,ăatâtăpublice,ăcâtăşiăacademice.
Fenomenulă careă aveaă s ă stimulezeă decisivă cercetareaă Holocaustuluiă aă
fost deschiderea - lent ,ătreptat ă– spreăcercetareăaăfondurilorădeăarhiv .ă
Înăacestăcontextăapareămareleămerităalăcercet toareiăLyaăBenjamin,ăcareă
realizeaz ă prioritatea absolut ă aă edit riiă surseloră arhivisticeă legateă deă
Holocaust.ă Deă asemenea,ă eaă reuşeşteă s ă sesizezeă elementeleă definitoriiă
aleă politiciiă antievreieştiă aă regimuluiă Antonescu.ă Astfel,ă înainteaă altoră
cercet tori,ă Lyaă Benjamină realizeaz ă semnificaţiaă importanţei excluderii
socialeă aă evreilor,ă transformareaă loră înă cet ţeniă deă rangă inferior,ă lipsiţiă deă
umbrelaă protectoareă aă legii.ă Esteă oă etap ă specific ă aă politiciloră deă
Holocaust,ăsesizat ădeăistoriculăRaulăHilberg,ăcareăoăîncadreaz ăînăceeaăceă
elă numeşteă „structuriă aleă extermin rii‖14. Pentru a ilustra acest proces,
Benjamină public ă ună voluminosă volum15 ce cuprinde principalele legi
antisemiteăaleăluiăIonăAntonescu,ăcâtăşiăuneleăceăi-auăprecedatăacestuia,ăînă
primulărândădecretulădină8ăaugustă1940,ăsemnatădeăCarolăal II-lea.
Volumulă areă oă structur ă coerent ,ă cuprinzând:ă legislaţiaă antisemit ,ă
urm rireaă acesteiaă deă c treă guvernulă Antonescu,ă reacţiileă conduceriiă
evreieştiă dină epoc ă şiă anulareaă legislaţieiă – procesă greoiă şiă lentă – dup ă
c dereaă dictaturiiă fasciste.ă Lucrareaă conţineă ună solidă studiuă introductivă înă
careădiverseleăaspecteădefinitoriiăsuntăanalizateăînăprofunzime.
Oă alt ă problem ă ceă oă preocup ă peă cercet toareă esteă problemaă
centralit ţiiă problemeiă evreieştiă înă politicaă general ă aă regimuluiă luiă Ionă
Antonescu, prioritateaă ceă oă d ă acestaă m suriloră deă „deiudaizare‖ă aă
13
New York-Jerusalem, 1985-1986,12 vols.
Exterminarea evreilor din Europa, Bucure ti, Hasefer, 1997, vol 1, p. 49ăşiăurm.
14
Evreiiă dină Româniaă întreă aniiă 19Ő0-19ŐŐ.ă Vol.ă Legislațiaă antievreiasc – Volum
15
alc tuită deă Lyaă Benjamin,ă coordonatoră ştiinţifică Sergiuă Stanciu,ă Bucureşti,ă Hasefer,ă
1993.
României.ă Elocventeă înă acestă sensă suntă stenogrameleă guvernuluiă

Antonescu,ăpeăcareăLyaăBenjaminăleăpublicaăînă1996.16 Acest volum – şiăelă
însoţită deă ună studiuăintroductivă solidă – demonstreaz ăcaracterulă programat
ală politiciiă antievreieştiă antonesciene,ă ax ă aă uneiă propriiă „soluţiiă finale‖,ă
diferit ădoarăprinălogistic ădeăceaăaăaliatuluiăs uădeălaăBerlin.
Oă lucrareă important ,ă ceă deschideă ună orizontă nouă înă cercetareaă
Holocaustuluiă esteă oă analiz ă paralel ă aă represiuniiă antonescieneă şiă aă
reacţieiă evreieştiă laă represiune.17 Înă ceă priveşteă primulă aspect,ă intenţiaă
autoareiă este,ă aşaă cumă ar taă înă cuvântulă s uă introductiv,ă deă aă subliniaă
responsabilit ţileăgrave,ăîntr-oăviziuneănou .ăAstfel,ăLyaăBenjaminăscrie:ă
Credă îns ă c ă oă viziuneă democratic ă şiă modern ă asupraă

istorieiăneăoblig ăs ăanaliz măînăvirtuteaăc ruiădreptăşiăprincipiiăoă
colectivitateădeăminoritari,ăcuăcontribuţiiăegaleăcuămajoritarii,ăesteă
destituit ă deă elementareleă eiă drepturiă cet ţeneştiă şiă lipsit ă de
faptădeădreptulălaăexistenţ .18
EsteăînăfaptăsubliniereaăesenţeiăconţinutuluiăpoliticilorădeăHolocaustăşiăînă
acelaşiă timpă oă perspectiv ă modern ă asupraă leg turiiă dintreă problemaă
dreptuluiă laă alteritateă şiă înă specială undeă duceă negareaă acestuiă drept.ă Amă
îndr zniă s ă ad ug mă c ,ă peă bazaă acesteiă analize,ă putemă propuneă înc ă oă
definiţieă aă Holocaustului,ă caă formaă ceaă maiă brutal ă deă negareă aă alterit ţiiă
minoritare,ăfieăeaăetnic ,ăreligioas ,ăcultural ,ăideologic .
Înăleg tur ăcuăaceast ălucrare,ăatragemăatenţiaăasupra unei perspective
noi,ă ceaă aă reacţieiă conduceriiă evreieştiă laă politicaă deă excludereă şiă
exterminare.ăC ciăHolocaustulătrebuieăprivităşiăprinăunghiulătorţionarului,ădară
şiă ală victimei,ă laă careă trebuieă s ă ad ug mă peă celă aă „martorului‖.ă Analizaă
critic ăaăa leadership-uluiăevreiescăesteămenit ăs ăacopereăunăgolăimportantă
înă cercetareaă Holocaustului.ă Aşă subliniaă c ă înă prezentă domniaă saă areă înă
lucruăoădocumentat ălucrareăpeăaceast ătem .
Nuăputemăs ăîncheiemăaceast ăperspectiv ăaăcontribuţieiăLyeiăBenjamină
la analizaăcapitoluluiăromânescăalăHolocaustului,ăf r ăs ăamintimăcontribuţiaă
saă substan ial ă laă elaborareaă Raportului final al Comisiei Wiesel19,
documentă deă excep ional ă importanţ ă înă istoriografiaă Holocaustului.ă Peă
lâng ăcontribuţiileădeosebiteăînăredactareaăRaportului,ăînăspecialăînăprivinţaă
legislaţieiă antievreieştiăşiă aăvieţiiă comunitareă dinăepoc ,ă LyaăBenjamină esteă
Evreiiă dinăRomâniaă întreă 19Ő0-19ŐŐ.ă VolăII.ăProblemaă evreiasc ă înăstenogrameleă

16
ConsiliuluiădeăMiniştri, Bucureşti,ăHasefer,ă1996.
Lya Benjamin, Prigoan ă şiă rezistenţ ă înă istoriaă evreiloră dină România.ă 19Ő0-1944.
17
Studii Bucureşti,ăHasefer,ă2003.
18
Ibidem, p. 11.
19
Polirom, 2005.
28 Liviu Rotman
editoarea unui consistent volum de documente privind tragedia Holocastului,

ceăaăînsoţităRaportul final.20
Amăîncercatăs ăredauăunătablouă alăuneiăfoarteăbogateăcercet riăistorice.ă

Suntă conştientă c ă nuă amă epuizată concluziileă şiă nuă amă amintită multeă dină ceă
amă numiă „Bibliotecaă Lyaă Benjamin‖,ă oă piatr ă deă temelieă important ă aă
istoriografieiăevreilorădinăRomânia.
Aşă doriă s ă sublinieză c ă amă analizat ună fenomenă înă desf şurare;ă amă
vorbitădeăoăautoareăceăareăînălucruăcercet riăimportanteăpentruădescifrareaăşiă
clarificareaăunorăproblemeăaleătrecutuluiăevreilorădinăRomânia.ă
Laăacestămomentăaniversar,ăunăc ldurosăAd meea veesrim!
Documente. Ediţieă îngrijit ă deă Lyaă Benjamin, Ia i, Polirom, 2005 (Comisia

20
Internaţional ăpentruăStudiereaăHolocaustuluiăînăRomânia).
ANULă70ăȘIăDISTRUGEREAăTEMPLULUI:ăRECONFIGURAREA UNEI
LUMIăRELIGIOASEăSAUăDRUMULăRABINILORăC TREăSINAI
ANAăB RBULESCU
Suntemălaăfinalulădeceniuluiăşapteăalăereiăcomune,ăînătimpulădomnieiă luiă
Nero,ă cândă înă Iudeeaă aflatǎă subă controlă romană izbucneşteă oă revoltǎă ceă vaă
aveaă consecinţeă devastatoareă asupraă lumiiă evreieştiă aă perioadei:ă laă finalulă
acesteia,ăînăanulă70ăE.C.1, Templul din Ierusalim va fi distrus, eveniment ce
vaăaruncaălumeaăevreiascǎăîntr-oăprofundǎăcrizǎăsocialǎăşiăpoliticǎ.
Analizândă iudaismulă celuiă de-al Doilea Templu, Dană Jafféă afirmǎă cǎă
aceastǎăperioadǎăpoateăfiădefinitǎăcuăajutorulăaătreiăconcepteăfundamentale:ă
monoteism,ăsimbolisticaăpoporuluiăalesăşiăcomplexulădeăritualuriădezvoltatăînă
jurul Templului2.ă Descriereaă oferitǎă deă Jafféă neă esteă utilǎă ajutându-neă sǎă
identificǎmăaceleăpuncteăînăjurulăcǎroraăseăîntâlneauălaănivelădoctrinarătoateă
grupǎrileă religioaseă existenteă înă perioadaă supusǎă analizei,ă concepteleă
amintiteă fǎcândă posibilǎ,ă peă deă oă parte,ă identificareaă fundamenteloră uneiă
identitǎţiă unitareă iar,ă peă deă alta,ă evidenţiindă puterniculă şocă generată laă nivelă
socialădeădistrugereaăTempluluiăşi,ăimplicit,ănevoiaădeătransformareăsocialǎă
ce i-aă urmat.ă Astfel,ă dacǎă neă întoarcemă laă scenariulă tocmaiă recuperată – o
societateăiudaicǎărǎmasǎăfǎrǎăTemplu,ăoăîntrebareăapareăcuănecesitate: ce
aă permisă supravieţuireaă universuluiă simbolică iudaică înă faţaă distrugeriloră ceă
auăurmatăr zboiuluiăcuăRoma?
Pornindă deă aici,ă studiulă deă faţǎă vaă încercaă sǎă recuperezeă soluţiileă
construiteă înă perioadaă ceă urmeazǎă distrugerii,ă înă încercareaă deă aă depǎşiă
dificultǎţileă generateă deă dispariţiaă sanctuarului.ă Pentruă oă maiă bunǎă
înţelegereă aă acestuiă procesă deă reconstrucţieă simbolicǎă mǎă voiă opri,ă pentruă
început,ă asupraă loculuiă fundamentală ocupată deă Templuă înă interiorulă
universuluiă culturală iudaică şiă aă crizeiă socialeă şiă religioaseă generateă deă
distrugerea sa.
Centralitatea Templului şi consecin ele distrugerii sale

Templulă dină Ierusalimă aă reprezentată centrulă vieţiiă politiceă şiă religioaseă
evreieştiă de-aă lungulă întregiiă perioadeă post-exilice,ă reprezentândă spaţiulă
legitimă deă întâlnireă aă sacruluiă cuă profanulă şiă deă îndeplinireă aă îndatoririloră
ritualice prescrise de textul biblic lui Israel. Templul includea un sanctuar
principală(SfântaăSfintelor),ăoăcurteăinterioarǎăundeăseăpracticauăsacrificiileăşiă
oă serieă deă curţiă adiacenteă utilizateă deă credincioşiiă evreiă precumă şiă deă
vizitatoriăaparţinândăaltorăpopoare.ă
Eraăcontemporan .
1
DanăJaffé,ăLeăjudaïsmeăetăl’avènementăduăchristianisme.ăOrthodoxieăetăhétérodoxieă
2
dans la literature talmudique I – II siècle, Paris, Cerf, 2005, p. 18.

er e
30 AnaăB rbulescu
Templul reprezenta,ă aşaă cumă amă spus,ă punctulă deă legǎtur ă cuă lumeaă
sacruluiă şiă înă acelaşiă timpă cuă trecutulă luiă Israel3.ă Maiă multă decâtă atât,ă
conform textului biblic, Templul este casa lui Dumnezeu (II Samuel 7:13,
Iă Croniciă 22:10),ă esteă loculă înă careă Shechinah (prezenţa divinǎ)ă aă alesă sǎă
coboareăpeăpǎmânt,ăsacrificiileăoferiteăîntreăzidurileăsaleăreprezentândăunicaă
manieraăcorectǎădeăslujireăaădivinitǎţii,ăaşaăcumăaăfostăaceastaăprescrisǎăînă
textul biblic4. Mai mult, participarea la serviciul sacrificial, la corpusul de
ritualuriă desfǎşurateă înă jurulă Templului,ă creaă întreă membriiă acestuiă grupă
social ceea ce Durkheim numea conştiinţ ă colectiv 5.ă Înă plus,ă aşaă cumă
aratǎă F.ă Schmidtă legileă ritualeă dezvoltateă înă jurulă Templuluiă generauă ună
procesădubluădeăclasificareăşiăidentificare,ăseparându-i pe cei ce participau
laăacestăcomplexădeăritualuriădeăceiăceănuăoăfǎceau6 şi,ăvoiăadǎuga,ăfǎcândă
vizibilǎă taxonomiaă naturalǎă ceă caracterizeazǎă universulă simbolică iudaic,ă cuă
alteă cuvinteă separaţiaă dintreă Israelă şiă toţiă Ceilalţi.ă Înă termenii lui Martin
Jaffee,ă„toateăspaţiileăgeograficeăşiăsocialeăaleăacesteiălumiăerauăordonate,ă
înă funcţieă deă nivelulă deă puritateă deţinut,ă înă relaţieă cuă Sfântaă Sfintelor.ă
Naţiunileă gentileă ocupauă curteaă aflatǎă laă margineaă întreguluiă complex,ă
aflându-se la graniţeleă lumii;ă centrul,ă înă interiorulă ziduriloră Templuluiă eraă
domeniulă luiă Israelă (…).ă Maiă mult,ă înă interiorulă acestoră graniţeă aleă puritǎţiiă
existau,ădeasemeneaăsubdiviziuniăşiăgradeădiferiteădeăapropiere.ăEvreiiăerauă
împǎrţiţiăînăclase,ăfiecareăavândăunălocăbineădesemnatăînălumeaăTemplului,ă
locă determinată deă potenţialulă deă sfinţenieă asociată fiecǎruia.ă Înă interiorulă
acesteiăantropologiiăaăsfnţeniei,ăbǎrbaţiiăputeaăocupaăunălocămaiăapropiatădeă
SfântaăSfintelorădecâtăfemeile,ăleviţiiăşiăpreoţiiămaiăapropiatădecât cel ocupat
deă bǎrbaţi,ă preoţiiă maiă apropiată decâtă celă ocupată deă leviţiă iară Mareleă Preotă
maiăapropiatădecâtăcelăocupatădeătoţiăceilalţiăpreoţi‖7.
Revenindă laă formulaă luiă Schmidt,ă obligaţiileă ritualeă auă fostă celeă careă auă
creată oă legǎturǎă întreă toateă subgrupurileă ceă împǎrţeauă acestă spaţiuă social,ă
unindă generaţiaă prezentǎă cuă celeă trecuteă şiă perpetuândă înă acestă felă
identitatea grupului8,ă oă identitateă fundamentatǎă genealogică dară careă esteă
exprimatǎăîntr-oămanierǎăreligioasǎ.ă
Datoritǎăserviciuluiăsacrificial,ăTemplulăreprezentaăinstituţiaăprinăcareăeraă
menţinutǎăcontinuaăcomunicareăcuăsacrul9 şiăceaăprinăcareăeraăadministratǎă
3
Martin S. Jaffee, Early Judaism. Religious Worlds of the First Judaic Millennium,
Bethesda, University Press of Maryland, 2006, p. 175.
VeziăLevitic,ăînăspecialăcapitoleleă1-7.
4
VeziăÉmileăDurkheim,ăDivision of Labor in Society, London, Macmillan, 1933.

5
Francis Schmidt, How the Temple Thinks – Identity and Social Cohesion in Ancient
6
Judaism, Sheffield Academic Press, 2001, p. 25.

7
Bethesda, University Press of Maryland, 2006, pp. 179-180.
8
Idem.
Jacob Neusner, From Politics to Piety – The Emergence of Pharisaic Judaism, New
9
Jersey, Prentice-Hall, Inc., 1973, p. 3.

Anulă70ă iădistrugereaăTemplului:ăreconfigurareaăuneiălumiăreligioaseăsauădrumulărabinilorăc treăSinai 31
aceastǎă relaţieă înă toateă detaliileă sale:ă acestaă esteă singurulă locă înă careă
Dumnezeuă poateă fiă slujită înă modă legitimă şiă doară personalulă Templului era
îndreptǎţităsǎăanunţeămomentulăînăcareăîncepe,ăconformăcalendarului,ăoriceă
sǎrbǎtoareăevreiascǎ10.ăMaiămult,ăpersonalulăsanctuarului,ăpreoţiăşiăleviţi,ăceiă
ceă îndeplineauă ritualurileă sacrificiale,ă erauă uniciiă intermediariă legitimiă întreă
Dumnezeuă şiă poporulă sǎuă iară Mareleă Preotă eraă singurulă reprezentantă ală
raseiă umaneă careă aveaă dreptulă sǎă intreă înă Sfântaă Sfintelor,ă cameraă
interioarǎăaăTempluluiăşiăspaţiulăpeăcareăDumnezeulăluiăIsraelăşiăl-a ales ca
adǎpostă peă pǎmânt.ă Nuă maiă puţină important,ă Templulă esteă instituţiaă careă
faceă posibilǎ,ă prină intermediulă aceloraşiă ritualuriă sacrificiale,ă iertareă
pǎcateloră luiă Israel,ă fieă cǎă esteă vorbaă deă fiecareă individă înă parteă sauă deă
întregăpoporulăprivităcaăoăentitateăgenericǎ.
Sacrificiile zilnice prescrise de regulileădinăLeviticăfǎceauăvizibilǎăaceastǎă
continuǎărelaţieăcuăsacrulăînătimpăceăparticipareaăindividualǎălaăacestăsistemă
prin complexul de jertfe reprezenta mijlocul prin care fiecare individ
participaă laă legǎmântulă fǎcută cuă divinitateaă înă Sinai.ă Maiă mult,ă aceastǎă
participareăcomunǎălaăcultulăTempluluiăaăreprezentatăelementulăfundamentală
înă prezervareaă solidaritǎţiiă socialeă caracteristiceă acesteiă comunitǎţiă
religioase.ă Toţiă Ceilalţi,ă reprezentanţiă aiă lumiiă ne-evreieşti,ă nuă erauă parteăaă
acestui sistem sacrificială chiară dacǎă leă eraă permisă sǎă aducǎă sacrificiiă laă
Templul din Ierusalim. Sacrificiul unui ne-evreu era acceptat dar nu a fost
niciodatǎă privită caă ună rituală deă purificareă sauă expiere,ă gestulă acestuiaă fiindă
întotdeaunaăprivităcaăcelăalăunuiăoutsider cǎruiaăîiăeraăpermisăsǎăîşiăexprimeă
respectul pentru divinitatea lui Israel11.
Înăconcluzie,ăTemplulădinăIerusalimăaăreprezentatăinstituţiaăfundamentalǎă
aăsocietǎţiiăevreieştiăavândăfuncţiiăreligioase,ăadministrativeăşiăpolitice.ăViaţaă
socialǎă şiă religioasǎă aă evreiloră perioadeiă eraă organizatǎă înă jurulă sistemuluiă
cultică ală Templului,ă acestaă servindă caă sediuă ală preoţimiiă (lideriiă legitimiă aiă
poporului),ădestinaţieăaăpelerinajelorăsacreăşiăinstrumentăalăexpieriiărituale12.
Cuă toateă acestea,ă înă anulă 70ă E.C.,ă laă finalul unuiă rǎzboiă dezastruosă cuă
Imperiulă Roman,ă Templulă esteă distrusă împreunǎă cuă oraşulă Ierusalimă şiă
regiuniăvasteăaleăIudeei.ăMaiămult,ăjumǎtateădeăsecolămaiătârziu,ăizbucneşteă
oăaădouaărevoltǎăîmpotrivaăRomeiăceăvaăfiălaărândulăsǎuăînfrântǎădeăarmateleă
imperiale.ă Dupǎăaceastǎă aădouaărevoltǎ,ă evreiiă lipsiţiă dejaădeă sanctuarulăînă
Vezi Alan Segal, Rebecca’să Children,ă Judaismă andă Christianityă ină theă Romană
10
World, Cambridge, Harvard University Press, 1986, p. 39.

11
Accesul ne-evreilorăînăinteriorulăTempluluiăvariazǎăînătimp:ădeăexemplu,ăînăepocaăluiă
Iudaă Macabeul,ă pǎgâniloră leă eraă interzisă sǎă pǎtrundǎă peă esplanadeleă Templului,ă înă
vremeăceăînăperioadaăluiăHerodăexistauăinscripţiiăpostateăpeăbarieraăexterioarǎă(soreg)
ceă îiă avertizauă peă strǎiniă cǎă pǎtrundereaă înă curţileă interioare ale sanctuarului este
pedepsitǎăcuămoarteaă(―Niciunăstrǎinănuăpoateăpǎtrundeăînăcurteaăinterioarǎ,ădincoloădeă
balustradaăTemplului.ăCeiăceăvorăfiăprinşiăvorăfiăeiăînşişiăvinovaţiăpentruăpropriaămoarte‖).
RobertăKirschner,ă―ApocalypticăandăRabbinicăResponsesătoătheăDestructionăofă70‖ă
12
înăHarvard Theological Review, Vol. 78, No. 1/2 (Jan., Apr., 1985), p. 27.
32 AnaăB rbulescu
careă sǎă îşiă slujeascǎă divinitateaă pierdă şiă dreptulă deă aă intraă înă Ierusalim,ă
oraşulăfiindădeăaltfelăredenumitădeăHadrianăAelia Capitolina.
Pentruă aă înţelegeă consecinţeleă peă careă distrugerea le-a avut asupra
societǎţiiă evreieştiă voiă apelaă laă sistemulă conceptuală construită deă Peteră
Berger.
Înă conformitateă cuă aceast ă perspectiv ă teoretic ,ă oriceă realitateă social ă
esteăoărealitateăconstruit ,ăindiviziiăumaniăpercepândărealitateaăcaăunaădeălaă
sineăînţeleas ăpurt toareăaăuneiăcunoaşteriădeălaăsineăînţelese.ă
Pentru Berger, universul simbolic reprezint ă ceaă maiă înalt ă treapt ă aă
legitim rii,ăelementeăaleătradiţieiăteoreticeăcareăintegreaz ăîntreagaărealitateă
într-ună totă unitară înc rcată cuă sens,ă purt toareă aă uneiă logiciă deă laă sineă
înţeleseă (natural logic)ă şiă aă uneiă taxonomiiă deă laă sineă înţeleseă (natural
taxonomy).ă Înă conformitateă cuă aceast ă logic ă natural ,ă întreagaă realitateă
esteăimaginat ăcaăoătotalitateăsimbolic ăînătimpăceătaxonomiaănatural ăofer ă
mijloaceleă prină careă întregulă sistemă esteă ordonat.ă Maiă mult,ă logicaă şiă
taxonomiaănatural ăcreaz ăceeaăceăurmându-lăpeăSchutz,ăBergerănumeşteă
cunoaştereă deă laă sineă înţeleas ă (taken for granted knowledge),ă perceput ă
caăsetădeăadev ruriăfundamentaleăobiectivatălaănivelăsocial.ă
Supravieţuireaă uneiă realit ţiă construite,ă oă „lume‖ă înă termeniiă utilizaţiă deă
Bergeră „depinde de procese sociale specifice, aceste procese fiind cele
careă înă modă continuuă reconstruiescă şiă menţină realitateaă oric reiă lumiă
sociale,ă întrerupereaă acestoră procese ameninţândă realitateaă oric reiă lumiă
sociale‖ă Cuă alteă cuvinte,ă oriceă construcţieă simbolic ă areă nevoieă deă oă baz ă
social ăcareă s ăîiă asigureăsupravieţuirea,ă oăbaz ăsocial ăpeă careă Bergerăoă
numeşteăstructur ădeăplauzabilitate.
AplicândămodelulăteoreticăpropusădeăBergerăînăinteriorulăspaţiuluiăculturală
iudaic, elementul ce fundamenteazǎă acestă universă simbolică aă fostă
reprezentatădeădoctrinaăluiăIsraelăcaăpoporăales,ăunăpoporăaăcǎruiăexistenţǎă
seă centreazǎă peă intrareaă într-oă relaţieă specialǎă cuă divinitatea.ă Calitateaă deă
poporă alesă aă reprezentată întotdeaunaă elementulă centrală ală identitǎţii lui
Israel (mitul fundamental al acestui univers simbolic), un element ce poate
fiămenţinutănumaiăprintr-oărelaţieăcontinuǎăcuădivinitateaă(condiţiaănecesarǎă
aă sistemului),ă oriceă întrerupereă aă acesteiă relaţiiă fiindă sinonimǎă cuă rupereaă
legǎmântuluiă şiă privându-l pe Israel de statutul de popor ales. De-a lungul
perioadei celui de-ală Doileaă Templu,ă societateaă evreiascǎă aă fostă unaă
sacrificialǎă înă careă relaţiaă cuă divinulă eraă menţinutǎă prină intermediulă
sistemuluiăsacrificial.ăModalitateaălegitimǎădeăslujireăaădivinitǎţiiăoăreprezentaă
acestăsistem,ălocaţiaălegitimǎăpentruăaăoăfaceăeraăTemplulădinăIerusalim,ăiară
ceiă îndreptǎţiţiă aă duceă laă îndeplinireă acestă sistemă ritualică prescrisă deă textulă
biblicăerauăpreoţiiăşiăleviţiiăceăoficiauăînăacelaşiăsanctuar.
Mergândămaiădeparte pe linia modelului dezvoltat de Berger, elementele
structuriiădeăplauzabilitateăerauăreprezentateăde:ă1)ăsocietateaăreligioasǎădeă
tipă sacrificială specificǎă celuiă de-ală Doileaă Templu,ă acestaă fiindă axǎă
fundamentalǎă aă universuluiă simbolică iudaică şiă ceaă careă demonstreazǎă prină
ritualuriăinstituţionalizateăcǎărelaţiaădintreădivinitateăşiăpoporulăsǎuăesteăunaă
continuǎ;ă2)ăreprezentanţiiăeliteiăsacerdotaleăcaămediatoriălegitimiăaiăacesteiă
relaţii;ăşiă3)ălegileăşiăobligaţiileărituale,ăelementeăceăpermiteauăfiecǎruiăindividă
participareaălaăaceastǎărelaţieăcontinuǎăcuădivinitatea.ă
Cândăsubăinfluenţaăcircumstanţelorăistorice,ăelementulăcentralăalăstructuriiă
deă plauzabilitateă dispareă (odatǎă cuă distrugereaă Templuluiă înă anulă 70),ă
întregulă complexă deă referinţeă empiriceă dispareă laă rândulă sǎu.ă Caă oă
consecinţǎă fireascǎ,ă condiţiaă necesarǎă aă sistemuluiă (continuaă relaţieă cuă
divinitatea)ă devineă imposibilă deă îndeplinită faptă ceă conduceă laă periclitareaă
supravieţuiriiă mituluiă fundamentală ală sistemuluiă (Israelă caă poporă ales).ă Mai
mult,ă cunoaştereaă şiă ordineaă deă laă sineă înţeleseă ceă fundamenteazǎă acestă
sistemă culturală nuă maiă potă fiă încadrateă înă aceastǎă nouǎă ordineă socialǎ.ă Înă
consecinţǎ,ăpentruăaăasiguraăsupravieţuireaămituluiăfundamentalăaătrebuităs ă
fieăgǎsiteănoiămodalitǎţiăprinăcareăsǎăseăasigureăcontinuareaăcomunicǎriiăcuă
divinul.
Douǎă construcţiiă simboliceă ceă auă încercată sǎă depǎşeascǎă dificultǎţileă
generateă deă distrugereaă Templuluiă auă supravieţuită pânǎă laă noi:ă modelulă
apocalipticădezvoltată înăIIă Baruchă şiă IVă Ezraăşiămodelulă rabinic. Ambele au
fostă moştenitoareă aleă epociiă celuiă de-ală Doileaă Templuă şiă ambeleă auă
încercată sǎă ofereă soluţiiă careă sǎă permitǎă supravieţuireaă modeluluiă religiosă
dupǎădistrugereaăsanctuarului.
I. Solu ia apocalipticǎ
AparţinândăfinaluluiăsecoluluiăIăalăereiăcomune,ăIIăBaruchăşiăIVăEzraăsuntă
douǎătexteădeăfacturǎăapocalipticǎ,ăînăambeleăaccentulăcadeăpeădistrugereaă
Templului,ă ambiiă autoriă cǎutândă soluţiiă careă sǎă permitǎă supravieţuireaă
mituluiăfundamentalăceăcaracterizeazǎăuniversulăsimbolicăiudaic.
Înă ambeleă texte,ă Dumnezeuă esteă celă careă decreteazǎă şiă duceă laă
îndeplinireădistrugereaăsanctuaruluiă (IIă Baruchă1:4,ă 20:2,ă IVă Ezraă3:27)ă dară
vinovǎţiaăaparţineădoarăluiăIsraelăpentruăautorulăluiăIIăBaruchă(34:3-5, 77:2-4,
79:1-2)ă înă timpă ceă înă IVă Ezraă accentulă cadeă maiă puţină peă culpabilitateaă luiă
IsraelăcâtămaiăalesăpeădefectulăarhetipalăalăluiăAdamă(IVăEzraă3:25-26, 4:30).
Cuă toateă acestea,ă deşiă ambeleă texteă seă concentreazǎă peă suferinţaă
pricinuitǎă deă distrugereaă Templului,ă ambiiă autoriă fiindă tulburaţiă deă caleaă
aleasǎădeăDumnezeuăpentruăa-şiăarǎtaănemulţumirea,ăscenariulăapocaliptică
propusă înă celeă douǎă texteă prezintǎă ună finală fericit.ă Înă ciudaă disperǎriiă ceă
caracterizeazǎă momentulă prezent,ă Dumnezeuă nuă şi-aă uitată poporulă şi,ă înă
final,ăîlăvaăsalvaăpeăIsraelăpedepsindu-iăpeăceiăcareăacumăparăaăfiăînvingǎtori.ă
Mai mult, Templul va fi reconstruit iar noul sanctuar va fi indestructibil (II
Baruch 6:8-9,ă IVă Ezraă 10:27).ă Finalulă acesteiă lumiă vaă sosiă atunciă cândă
Dumnnezeuă îlă vaă decideă (IIă Baruchă 23:4)ă cǎciă totulă stǎă înă puterea sa. Era
finalǎă esteă descrisǎă caă oă binecuvântareă cândă toateă durerile,ă boalaă şiă
suferinţaă voră fiă învinseă (IIă Baruchă 73,ă 74),ă beneficiariiă acestoră timpuriă fiindă
bineăspecificaţi:
34 AnaăB rbulescu
Dupǎă ceă semneleă voră ap rea,ă celeă despreă careă s-a vorbit,
cândă naţiunileă voră deveniă neliniştiteă şiă timpulă Unsuluiă Meuă
(Mashiah)ăvaăsosi,ăelăvaăadunaătoateănaţiunile,ăiarăpeăuneleăleăvaă
cruţaăînătimpăceăpeăalteleăleăvaănimici.ă(…)ăToateănaţiunileăcareă
nu l-auă cunoscută peă Israelă şiă careă nuă auă zdrobită sǎmânţaă luiă
Iacob,ăvorăfiăîntr-adevǎrăcruţate.ăŞiăaceastaăpentruăcǎăoăparteădină
fiecareă poporă vaă fiă supusǎă poporuluiă tǎu.ă Dară toţiă ceiă careă auă
domnit asupra ta [Israel] sau te-auă cunoscut,ă voră fiă da iă sabiei.ă
(II Baruch 72: 2-6)
Cuă alteă cuvinte,ă autorul/autoriiă luiă IIă Baruchă opereazǎă cuă principalele
categoriiă taxonomiceă specificeă universuluiă simbolică iudaică (Israelă şiă restulă
naţiunilor),ăsalvareaăcelorădinăurmǎăfiindăcondiţionatǎădeărelaţiaăavutǎăde-a
lungulăistorieiăcuăIsrael.ăPrincipalulăbeneficiarăeste,ăbineînţeles,ăcelădintâi,ăînă
timp ceăînăvariantaăînăcareăoăparteădintreănaţiuniăvorăfiăcruţateăacestălucruăseă
vaăîntâmplaădoarăpentruăaăfiăsupuseăpoporuluiăluiăDumnezeu.ă
Înă IVă Ezraă regǎsimă oă construcţieă similarǎ,ă personajulă mesianică esteă şiă
aici trimis de Dumnezeu la momentul ales de cel dinăurmǎ.ăCândăfinalulăvaă
sosi,ă Dumnezeuă vaă pedepsiă naţiunile,ă readunaă triburileă pierdute,ă îiă vaă
pedepsiăpeăceiăpǎcǎtoşiăşiăîşiăvaărǎsplǎtiăpoporul:
Acestea sunt cele zece triburi care au fost scoase din

pǎmântulălorăşiăduseăcaptiveăînăzileleăregeluiăJosiah, cel pe care
Salmanasar, regele asirienilor l-aăluată înăprizonierat.ă(…)ăAcoloă
eiăauărǎmasăpânǎăînătimpurileădinăurmǎ;ăşiăacum,ăcândăsuntăpeă
caleă deă aă seă întoarce,ă Celă Preaînaltă vaă opriă dină nouă izvoareleă
râuluiă[Eufrat],ăastfelăîncâtăaceştiaăsǎăîlăpoatǎătrece.ăDeăaceeaăaiă
vǎzutăoămulţimeăadunatǎăînăpaceăînăacelăloc. (IV Ezra 13:40-47)
Sionulăvaăfiăreconstruităşi,ăînăconformitateăcuăIIăBaruch,ănaţiunileăgentileăîlă
vor sluji (II Baruch 68:4-5).ă Astfel,ă deşiă acumă pierdereaă pareă imposibilă deă
suportat, eaă reprezintǎă doară oă etapǎă temporarǎă şi,ă maiă mult,ă esteă parteă aă
planuluiădivinitǎţii,ăplanăînăcareăIsraelăaăavutăşiăvaăaveaăîntotdeaunaăoăpoziţieă
privilegiatǎ:
Pentruă cǎă aceastaă esteă naţiuneaă peă careă Tuă aiă ales-oă şiă eiă
suntă poporulă cǎruiaă Tuă nuă îiă gǎseştiă egal.ă (…)ă pentruă cǎă noiă
suntemăunăpoporăpreamǎrităcareăaăprimităoăLegeădeălaăCelăUnic.ă
(II Baruch 48:20-24)
(…)ă dină elă [Adam]ă ne-amă nǎscută toţiă atunciă cândă ne-ai ales
sǎăfimă poporulăTǎu.ă (…)ă O,ă Dumnezeule,ă aiă spusă cǎădeă dragulă
nostruă aiă creată aceastǎă lume. Iar despre celelalte popoare ai
spusăcǎăacesteaănuăreprezintǎănimică(…).ă(IVăEzraă6:54-55)
Astfel,ăînăinteriorulăacestuiămodel,ădistrugereaăreprezintǎădoarăoăetapǎăînă
planurileădivinitǎţii.ăAăfostădusǎălaăîndeplinireăpentruăcǎăIsraelăaăpǎcǎtuitădar,ă
înă final,ă Dumnezeuă îşiă vaă amintiă deă poporulă sǎuă şiă îiă vaă înapoiaă gloriaă
pierdutǎ.ă Momentulă finală ală istoriei,ă ceă urmeazǎă sǎă vinǎă curând,ă vaă aduceă
pedepsirea celor ce l-auăzdrobităpeăIsrael,ăfinalulăaşteptatăluândăformaăunuiă
rǎzboiă escatologică condusă deă Dumnezeu.ă Sionulă vaă fiă reconstruită şiă toateă
pierderileă prezentuluiă voră fiă înlocuiteă deă oă perioadǎă deă binecuvântǎri.ă
Conform acestui model, mitul fundamental al universului simbolic iudaic
esteă salvat,ă dară victoriaă şiă salvareaă luiă Israelă suntă translatateă într-un viitor
care,ădeşiăanunţat,ărefuzǎăîncǎăsǎăîşiăarateăsemnele.
Comunicareaăcuăsacrulăcontinuǎăprinăintermediulărevelaţiilorădeătipulăceloră
primiteădeăBaruchăşiăEzraăiarăatunciăcândăTemplulăvaăfiăreconstruită(într-un
viitorăanunţatădeăceiădoiăautoriăcaăfoarteăapropiat) Dumnezeu va putea fi din
nouă slujită caă înă vremurileă anterioareă distrugerii.ă Maiă mult,ă distrugereaă nuă
esteăunăsemnăalăpierderiiăstatutuluiădeăpoporăalesăînăprimulărândăpentruăcǎă
Israelă vaă reprimiă gloriaă acumă pierdutǎă şi,ă înă plus,ă celelalteă popoare vor fi
judecateăînăfuncţieădeărelaţiaăpeăcareăauăavut-o cu Alesul lui Dumnezeu.
II. Drumul rabinilor cǎtre Sinai

Oămodalitateădeăaărǎspundeălaăîntrebareaădeălaăcareăamăpornităînădebutulă
acestuiă studiu,ă aă fostă utilizareaă unuiă scenariuă escatologică aşaă cumă s-a
întâmplatăpentruăautoriiăluiăIIăBaruchăşiăIVăEzra.ăDar a fost aceasta singura
modalitate prin care s-aăîncercat g sireaăuneiăsoluţii?ă
Aşaă cumă vomă vedea,ă rǎspunsulă laă întrebareaă deă maiă susă esteă unulă
negativă şi,ă maiă mult,ă nuă scenariulă escatologică ciă alternativaă saă aă fostă ceaă
care,ăînăfinal,ăaăfurnizatăsoluţiaăprinăcareăs-aădepǎşităacestămomentăextremă
de dificil.
Utilizândă mǎrturiaă lǎsatǎă deă Josephus,ă aflǎmă cǎă înă primulă secolă ală ereiă
comune,ă patruă grupǎriă religioaseă coexistauă înă interiorulă societǎţiiă evreieşti:ă
saduceii,ă esenienii,ă fariseiiă şă zeloţii13 ,ă unaă dintreă acesteă grupǎriă fiindă ceaă
careăaăoferităsoluţiaăceăaăpermisăsupravieţuireaăuniversuluiăsimbolicăiudaic.ă
Saduceii,ă apropiaţiă cultuluiă dezvoltată înă jurulă Templuluiă şiă aristocraţieiă
sacerdotaleăşi-auăpierdutăcredibilitateaăîmpreunǎăcuăaliaţiiălorăşiănuăauăavută
niciună viitoră înănoulă contextă socio-istoric.ă Mişcarea esenianǎ,ă sauă celă puţină
ramuraă saă qumranicǎ,ă aă fostă laă rândulă sǎuă distrusǎă deă armateleă romaneă
dispǎrândă dină peisajulă religiosă iudaic.ă Zeloţii,ă cuă abordareaă loră extremă deă
beligerantǎă şi,ă maiă ales,ă dupǎă distrugereaă întregiiă Iudeiă deă cǎtreă legiunileă
romane erauăultimiiăcareăsǎăfieăpercepuţiăcaăoăsoluţieăpentruăcrizaăînăcareăseă
aflaă societateaă evreiascǎ.ă Şiă totuşiă soluţiaă s-aă aflată acoloă şiă eaă aă fostă
reprezentatǎădeămişcareaăfariseicǎ.ăIarăsuccesulăacestoraăaăfostăgeneratădeă
douǎă elementeă inter-relaţionate:ă 1) aceştiaă auă minimalizat,ă şiă înă perioadaă
anterioarǎă distrugeriiă Templului,ă rolulă eliteiă sacerdotaleăcaămediatoră legitimă
ÎnăJosephusăFlavius,ăAntichit ţiăiudaice,ăvolăI,ăII,ăBucureşti,ăHasefer,ă2001,ă18.1.2-6.
13
36 AnaăB rbulescu
întreă Israelă şiă divinitate,ă ceeaă ceă faceă caă distrugereaă Templuluiă sǎă nuă
întrerupǎ,ăconformămodeluluiădeăgândireăfariseic,ăcomunicareaăcuăsacrul;ăşiă
2)ă aceştiaă auă subliniată rolulă Legiiă Oraleă şiă aă necesitǎţiiă şiă importanţeiă
îndepliniriiăvoinţeiăluiăDumnezeuădeăcǎtreăfiecareăindividăînăviaţaădeăziăcuăzi,ă
oăîndatorireăceăpoateăfiăîndeplinitǎăşiăînăabsenţaăTempluluiădinăIerusalim.ă
Înăinteriorul societǎţiiăsacrificialeăaăceluiăde-alăDoileaăTempluăşiăcaăurmaşiă
aiă mişcǎriiă hasidice,ă fariseiiă (viitoriiă rabini14)ă suntă reprezentanţiiă unuiă grupă
religiosă aflată înă plinǎă luptǎă pentruă câştigareaă influenţeiă şiă dezvoltândă oă
relaţieăconflictualǎăcuăelitaăinstituţionalizatǎ.ăGrupulăesteăcaracterizatăprintr-o
profundǎă aderenţǎă laă cerinţeleă Legiiă şiă laă studiulă acesteia.ă Urmǎrindă
obţinereaă unuiă statusă socială superioră prină încercareaă deă aă demonstraă
ilegitimitateaă poziţieiă ocupateă deă elitaă sacerdotalǎ,ă aceştiaă voră reconstrui
relaţiaăcuădivinitateaăprinăpoziţionareaăacesteiaălaănivelăindividual.ăUtilizândă
argumentaţiaăconstruitǎădeăCarolăNewsom,ă„dezvoltareaăhalaha propusǎădeă
aceştiaă seă concentreazǎă înă modă primordială peă aceleă ariiă comportamentaleă
ceă seă aflǎă subă controlulă individului.ă Cuă alteă cuvinte,ă aceştiaă auă luată înă
discuţieăaceleăelementeăaăcǎrorăimportanţǎăesteăgeneralăacceptatǎăşiăle-au
plasată laă nivelulă laă careă acesteaă ajungă sǎă fieă înă ceaă maiă micǎă mǎsurǎă
supuseă controluluiă sacerdotală sauă oricǎruiă altă tipă deă control
instituţionalizat‖15.
Pornindă deă aici,ă aceştiaă voră construiă oă „nouǎă realitate‖ă înă careă sistemulă
sacrificială vaă fiă înlocuită deă continuaă aplicareă aă voinţeiă luiă Dumnezeu,ă deă
tranformareaăLegiiăîntr-unămodădeăviaţǎ,ăaceastǎătranformareăconducândălaă
apariţia uneiă noiă structuriă deă plauzabilitateă înă care:ă 1)ă modelulă religiosă
rabinicăfundamentatăînăconformitateăcuăprecepteleăLegiiăOraleăşiăsocietateaă
construitǎăînăconformitateăcuăacestaăvorăînlocuiă societateaădeătipăsacrificială
construitǎă înă jurulă Templului,ă Legeaă Oralǎă devenindă axaă fundamentalǎă aă
acesteiăreconstrucţii;ă2)ămembriiămişcǎriiărabiniceăvorădeveniănoiiămediatoriă
(şiă implicită nouaă elitǎă religioasǎ)ă întreă Dumnezeuă şiă poporulă sǎuă prină
construirea unicului model legitim de interpretare a Legii divine; 3)
obligaţiileăritualeăşiămoraleă(Torahăcaămodădeăviaţǎ)ăaplicateăfiecǎruiăindividă
voră restauraă dupǎă distrugereaă Templuluiă participareaă fiecǎruiă individă laă
aceastǎărelaţieăintermediatǎăcuădivinitatea.ă
DanăJaffé,ăLeăjudaïsmeăetăl’avènementăduăchristianisme. Orthodoxieăetăhétérodoxieă
14
dans la literature talmudique I – II siècle, Paris, Cerf, 2005, p. 18-20; Raphael Loewe,
er e
―Gentilesă asă seenă byă Jewsă afteră 70‖ă înă Williamă Horbury,ă W.ă D.ă Davies,ă Johnă Sturdyă
(eds.), The Cambridge History of Judaism, vol. III: The Early Roman Period,
Cambridge, Cambridge University Press, p. 250; Jacob Neusner, Form Politics to
Piety. The Emergence of Pharisaic Judaism, New Jersey, Prentice-Hall, Inc., 1973, p.
153; Lawrence H. Schiffman, Who Was a Jew? Rabbinic and Halakhic Perspectives
on the Jewish Christian Schism, New Jersey, Ktav Publishing House Inc. 1985, p. 3.
15
Carol A. Newsom, The Self as Symbolic Space. Constructing Identity and
Community at Qumran, Brill, Leiden, Boston, 2004, p. 58-59.
Înăaceastǎănouăconstruitǎărealitateănuămaiăesteănevoieăde Templu pentru

aă obţineă expiereaă pǎcatelor,ă aşaă cumă nuă maiă esteă nevoieă niciă deă preoţiă
pentru a performa ritualurile prin care, anterior distrugerii, se ajungea la
acelaşiărezultat:
Odatǎă cândă Rabbană Yohanană benă Zakkaiă ieşeaă dină

Ierusalim, Rabbi Joshua l-a urmat,ă şiă iatǎă Templulă înă ruineă seă
aflaă înă faţaă noastrǎ,ă Rabbiă Joshuaă aă începută sǎă plângǎă pentruă
cǎăloculăînăcareăerauăexpiateătoateănedreptǎţileăluiăIsraelăeraăînă
ruinǎ.ăFiulămeu,ăîiăspuseăRabbanăYohanan,ănuăfiămâhnit.ăAvemă
oăaltǎăcaleăprinăcareăputemăobţineăiertarea,ăcareăesteăaceasta?ă
Esteă vorbaă deă acteleă deă dragosteă şiă blândeţeă ,ă ‗Pentruă cǎă
dorescămilǎănuăsacrificiiă(Oseaă6:6).ă(AvotădeăRabbiăNatan,ă4)
Cuăalteăcuvinte,ăînăconformitateăcuăpunctulădeăvedereăsusţinutădeăRabbiă
YohananăbenăZakkaiăşiăîmpǎrtǎşitădeăreconstrucţiaăsimbolicǎărabinicǎ,ăacumă
existǎă alteă mijloaceă deă reconciliereă întreă Dumnezeuă şiă Israelă ceeaă ceă
înseamnǎ,ăpeădeăoăparte,ăcǎăTemplulăşiăcultulăsǎuănuăsuntădeăneînlocuit16 iar
peădeăaltaăcǎărelaţiaăluiăIsraelăcuăsacrulăpoateăcontinuaăşiădupǎădistrugereaă
acestuia.
Maiă mult,ă capacitateaă deă aă îmbunǎtǎţiă stareaă deă faptă actualǎă stǎă înă
mâinileăluiăIsrael,ăînătimpăceăpersonajulămesianic,ăcelăceăvaăaduceăsalvare,ă
aşteaptǎă ună singură semn,ă respectareaă Legii.ă Templulă şiă preoţiiă sǎiă nuă auă
niciunărolăînăacestǎălumeănouăconstruitǎăiarăsoluţiaănuăpresupuneăaşteptareaă
unui viitor apocaliptic:
R. Joshua ben Levi l-aăîntâlnităpeăIlieălaăintrareaăînămormântulă

luiăR.ăSimeonăbenăYohai.ă(…) L-aăîntrebatăpeăacesta,ă‗Cândăvaă
sosiăMesia?‘ă– ‗Du-teăşiăîntreabǎ-l chiarătu‘ăaăfostărǎspunsulăsǎu.ă
‗Undeă seă aflǎ?‘ă – ‗Laă intrare‘ă (…)ă Acestaă s-aă dusă cǎtreă elă
salutându-lă astfel,ă ‗Paceaă sǎă fieă asupraă ta,ă Stǎpâneă şiă
Învǎţǎtorule‘.ă‗Paceaăsǎăfieăasupraăta,ăfiuăalăluiăLevi‘,ăaărǎspunsă
acestaă[Mesia].ă‗CândăveiăveniăStǎpâne?,ăl-aăîntrebatăel,ă‗Astǎzi‘ă
aăfostărǎspunsulăacestuia.ăPeăcândăseăîntorceaălaăIlie,ăacestaădină
urmǎăl-aăîntrebat,ă‗Ceăţi-aăspus?‘ă- ‗Paceaăsǎăfieăasupraăta,ăfiuăală
luiăLevi‘,ăi-aărǎspuns.ăLaăaceastaăIlieăaăremarcat,ă‗Te-a asigurat
astfelă cǎă veiă aveaă parteă deă Lumeaă deă apoi‘.ă ‗M-aă minţit‘,ă aă
replicatăacestaă[R.ăJoshuaăbenăLevi],ă‗aăspusăcǎăvineăastǎziăşiănuă
aă venit.‘ă Acestaă i-aă rǎspunsă [Ilie],ă ‗Seă refereaă laă urmǎtorulă
verset, Ast ziă dac ă îiă veţiă auziă vocea [Psalmi 95:7]. (Talmudul
Babilonian, Sanhedrin 98a)
Jacob Neusner, From Politics to Piety – The Emergence of Pharisaic Judaism,

16
New Jersey, Prentice-Hall, Inc., 1973, p. 146.

38 AnaăB rbulescu
Aşaă cumă aă arǎtată Martină Jaffee,ă textulă deă maiă susă presupuneă existenţaă
uneiăputerniceăconexiuniăîntreăsosireaăluiăMesiaăşiăcondiţiaărespectǎriiăToreiă
deă cǎtreă Israel17.ă Cuă alteă cuvinte,ă salvareaă vaă veniă atunciă cândă Israelă vaă
respectaă parteaă saădinăleg mântulăfǎcută cuădivinitatea,ă cǎciă Dumnezeuă nuă
poateăgrǎbiăsosireaăpersonajuluiămesianic.ăÎnăplus,ănuăavemăde-a face cu un
rǎzboiă apocaliptică sauă cuă ună altă tipă deă scenariuă escatologică înă careă
divinitateaă sǎă joaceă ună rolă activ.ă Deă dataă aceasta,ă totulă stǎă peă umeriiă lui
Israel,ă Mesiaă aşteptândă îndeplinireaă uniceiă condiţiiă necesare,ă respectareaă
Legii.ă Ajungândă cuă discuţiaă înă acestă punct,ă câtevaă elementeă trebuieă
subliniateăînainteădeăaămergeămaiădeparte.ă
Înă primulă rând,ă caă urmaşiă aiă mişcǎriiă fariseice,ă rabiniiă împǎrtǎşesc o
modalitateăspecificǎădeăinterpretareăşiăînţelegereăaăLegii,ăceăînglobeazǎăatâtă
tradiţiaă scrisǎă câtă şiă peă ceaă oralǎ,ă aceastaă dină urmǎă nefiindă înă fapt,ă nimică
altcevaă decâtă oă interpretareă aă celeiă dintâiă şiă reprezentândă împreunǎă cuă
aceasta, Legea lui Dumnezeuăînţeleasǎăcaăşiăconceptăunitar.
Specificulă metodeiă deă predareă aă acesteiă învǎţǎturiă oraleă şiă sensulă maiă
largă atribuită acesteiaă înă imaginarulă rabinică leă regǎsimă într-un fragment
binecunoscut din Talmudul Babilonian:
Învǎţǎtoriiă noştriă auă spus:ă Cumă aă fostă transmisǎă învǎţǎturaă

oralǎ?
Moise a primit-o din gura celui Atotputernic. Apoi a intrat
AaronăşiăMoiseăaărepetatăparteaălui.ăAaronăs-aăretrasăînăstângaă
luiăMoise.ăApoiăauăintratăfiiiăluiăAaronăşiăMoiseăle-a repetat partea
lor.ăAceştiaăs-au retras (...).ăCeiăvârstniciăauăintratăşiăMoiseăle-a
repetată parteaă lor.ă Aceştiaă s-auă retras.ă Totă poporulă aă intrat,ă şiă
Moise le-a repetat partea lorApoi Moise s-aă retrasă şiă Aaronă aă
repetat partea sa cu ei. Apoi Aaron s-aă retrasă şiă fiiiă sǎiă auă
repetat partea lor cu ei. Apoiă fiiiă sǎiă s-auă retrasă şiă bǎtrâniiă auă
repetatăparteaălorăcuăei.ăÎnăfinal,ătoţiăceiăprezenţiăauăauzităparteaă
loră[dinăînvǎţǎturǎ]ădeăpatruăori.
Pornind de aici a afirmat Rabbi Eliezer: Un om este obligat
sǎărepeteăpentruădiscipoliiăsǎiădeăpatruăori.
Rabbiă Akivaăspune:ă Deă undeă ştimă cǎăună omă esteăobligată sǎă
repeteă pentruă discipoliiă sǎiă pânǎă ceă aceştiaă învaţǎ?ă Pentruă cǎă
scrieăînăScripturǎ:ă‚Învaţ -i pe fiii lui Israel‘ă[Deuteronomă31:19].ă
Şiădeăundeăştimăcǎătrebuieăsǎăcontinueăastfelăpânǎă[învǎţǎtura]ă
este stǎpânitǎăoral?ăPentruăcǎăesteăspusăînăScripturǎ:ă‚Şiăpune-o
înă guraă lor‘ă [Deuteronomă 31:19].ă (Talmudulă Babilonian,ă Eruvină
54b)
17
Bethesda, University Press of Maryland, 2006, p. 119.
Fragmentulădeămaiăsusăleagǎămetodaădeăpredareărabinicǎădeărevelareaă
iniţialǎăaăLegiiăînăSinai,ăînătimpăceărelaţiaădintreăînvǎţǎtor (rabbi)ăşiădiscipolăoă
imitǎă peă ceaă utilizatǎă deă Dumnzeuă cuă Moiseă şi,ă maiă apoi,ă deă acestaă dină
urmǎă cuă ceiă ceă auă fostă martoriiă evenimentuluiă sinaitic.ă Cuă alteă cuvinte,ă
metodaăutilizatǎădeăfiecareărabinăpentruăaăpredaăLegeaăesteăidenticǎăcuăceaă
utilizatǎă deă Dumnezeuă cuă Moiseă şi,ă maiă departe,ă deă acestaă cuă
contemporaniiăsǎi.ăÎnămodăevident,ăaşaăcumăcomentariileăluiăRabbiăEliezerăşiă
Rabbiă Akivaă neă ajutǎă sǎă înţelegem,ă interesulă acordată metodeiă deă predareă
utilizate de Moise a fost generat de nevoia de a explica originile tehnicilor
pedagogice utilizate de rabini18 şi,ăprinăaceasta,ădeăaălegitimaăacestămodelă
pedagogică înă ochiiă contemporanilor.ă Maiă mult,ă conformă unuiă altă textă
Talmudic,ăDumnezeuăînăceruriăstudiazǎăTorahăînăacela iămodăînăcareărabiniiă
o fac iar comunicareaă dintreă pǎmântă şiă ceruriă continuǎă datoritǎă acestuiă
fapt19,ăcelămaiăbunăexempluăpentruăaăexplicaăacestămodelădeăgândireăfiindăB.ă
BabaăMetziaă86aăundeă Dumnezeuă îiă cereă opiniaă luiă RabbahăbenăNahmaniă
într-oăproblemǎălegatǎădeăpuritateaăritualǎ.
Cu toate acestea,ă aşaă cumă Boyarină aă remarcat,ă textulă fundamentală
pentruă creareaă uneiă genealogiiă legitimeă pentruă membriiă mişcǎriiă rabiniceă
esteă Mishnah,ă Avotă 1:1ă şi,ă aşă adǎuga,ă construcţiaă simbolicǎă dină celă de-al
doileaăcapitolăalăaceluiaşiătratatăAvot:
Moise a primit Torah înă Sinaiă şiă aă transmis-o lui Joshua,

Joshua a predat-oă Bǎtrâniloră şiă Bǎtrâniiă profeţilor,ă careă auă
încredinţat-oă membriloră Mariiă Adunǎri.ă Eiă propovǎduiauă treiă
principii:ă sǎă acorziă prezumţiaă deă nevinovǎţieă laă judecatǎ,ă sǎă
instruieştiăcât maiămulţiădiscipoliăşiăsǎăridiciăunăzidăînăjurulăTorei.
(Mishnah, Avot 1:1)
Înă celă de-ală doileaă capitolă ală tratatuluiă Avot,ă acestă lanţă ală tradiţieiă ceă neă
duceă pânǎă laă Moiseă îiă vaă cuprindeă peă Shimonă celă Dreptă (Avotă 1:2)ă şiă
Antigonus din Sokho (Avot 1:3), cele cinci perechi (Avot 1:4, 6, 8, 10)
avându-iă înă frunteă peă Hillelă şiă Shamaiă precumă şiă şcolileă loră (Avotă 1:12)ă şiă
încheindu-seă cuă Yochanană benă Zakkaiă şiă discipoliiă sǎiă (Avotă 2:8)ă primiiă peă
careă textulă ajungeă sǎă îiă numeascǎă rabbi.ă Aşaă cumă Catherineă Hezser a
arǎtat,ă scopulă construiriiă acestuiă lanţă ală tradiţieiă nuă esteă oferireaă unoră
informaţiiă deă ordină istorică ciă acelaă deă aă legaă tradiţiaă rabinicǎă deă mariiă
învǎţǎtoriăaiătrecutului,ăcuăMoiseăaflându-seăînăfrunteaăacestora20.
Pentruă caă lucrurileă sǎă devinǎă maiă clare,ă propună sǎă neă oprimă înă celeă ceă
urmeazǎă asupraă formuleiă „legeă revelatǎă luiă Moiseă înă Sinai‖ă (halakhah
18
Ibidem, p. 238.
19
Bruce Chilton, Jacob Neusner, Types of Authority in Formative Christianity and
Judaism, London & New York, Routledge, 1999, p. 92.
20
Catherine Hezser, The Social Structure of the Rabbinic Movement in Roman
Palestine,ăTübingen,ăMohrăSiebeck,ă1997,ăp.ă65.
40 AnaăB rbulescu
lemosheh mesinai),ăformulǎăceăîncepeăsǎăfieăfolositǎăînăliteraturaătanaiticǎăşiă
careă practică serveşteă laă legitimareaă Legiiă Oraleă prină plasareaă originii
acesteiaă alǎturiă deă revelaţiaă sinaiticǎ.ă Aceastǎă reconstrucţieă simbolicǎă
devineăevidentǎăînădouǎăfragmenteărabinice:ă
R. Yehoshua a spus: „Cunoscăoătradiţieăpeăcareăamăprimit-o

de la Rabban Yochanan ben Zakkai, care a auzit-o de la
învǎţǎtorulă sǎu,ă iară acesta a primit-oă deă laă învǎţǎtorulă sǎu,ă caă
legeărevelatǎă luiă Moiseă înăSinaiă (halakhah lemosheh mesinai)‖.
(Mishnah, Eduyoth 8:721)
R. Yehoshua a spus: „Chiarăşiăceeaăceăunăelevăeminentăîiăvaă
spuneăprofesoruluiăsǎuăînăviitor,ăi-a fost deja revelat lui Moise înă
Sinai‖. (Talmudul Palestinian, Peah 2:4(6))
Înă acestă mod,ă prină plasareaă Legiiă Oraleă înă Sinai,ă rabiniiă includă subă
eticheta Legea lui Dumnezeu propriileă interpretǎriă şiă doctrineă derivateă dină
tradiţiaă biblicǎ.ă Conformă acesteiă reconstrucţiiă simbolice,ă Legeaă revelatǎă luiă
MoiseăînăSinaiăincludeăşiătradiţiaăoralǎăpropusǎădeărabini,ăacesteiăinterpretǎriă
aă textuluiă scrisă (biblic)ă ajungândă sǎă îiă fieă atribuitǎă oă autoritateă careă înă
variantaă tradiţionalǎă (prerabinicǎ)ă îiă eraă rezervatǎă doară tradiţieiă scrise.ă Dină
acestă moment,ă deşiă Legeaă rǎmâneă ună conceptă unitar,ă aceastaă ajungeă sǎă
cuprindǎă atâtă versiuneaă scrisǎă câtă şiă ceaă oralǎă aă revelaţiei,ă ambeleă fiindă
investiteăcuăautoritateăşiăambeleăfiindăprimiteădeăMoiseăînăSinai.
O baraitha dină Talmudulă Babiloniană neă ajutǎă sǎă observǎmă aceastǎă
transformareăfundamentalǎ:
[…]ă Rabbiă Eliezeră aă spusă „dacǎă legeaă esteă înă acordă cuă
punctul meu de vedere,ă sǎă fieă demonstrată dină Ceruri‖. O Bath
Kol [oăvoceădinăCeruri]ăşi-aăfǎcutăsimţitǎăprezenţaăşiăaăspus,ă„ce
aveţiă împotrivaă luiă Rabbiă Eliezer? Deciziile referitoare la Lege
suntă întotdeaunaă înă conformitateă cuă opiniaă sa.‖ Rabbi Joshua
s-aăridicatăşiăaăspus,ă„Nuăseăafl ăînăcer‖ [Deuteronom 30:12]. Ce
înseamnǎă aceasta?ă Rabbiă Jeremiahă aă spus,ă „Torah ne-a fost
datǎăînăSinai;ănuăacordǎmăatenţie unei Bath Kol.ăPentruăcǎădejaă
din Sinai, Torah a spus, «prină hot râreaă majorit ţiiă veţiă
decide»”. [Exod 23:2] (Talmudul Babilonian, Baba Metzia, 59b)
Înăaceastǎănouăconstruitǎărealitate,ădoarărabiniiăşiăinterpretǎrileăasociateă
deăaceştiaăLegiiăfacăposibilǎărespectareaăcuvântuluiăluiăDumnezeuădeăcǎtreă
Israelă sau,ă utilizândă formulareaă luiă Boyarin,ă „doară deciziaă majoritarǎă aă
rabiniloră areă autoritateă şiă doară cunoaştereaă deţinutǎă deă aceştiaă esteă
relevantǎ‖22.
Şiăde asemeneaăînăM.ăYadaimă4:3,ăM.ăPeahă2:6,ăT.ăHallah.ă1:6.
21
Daniel Boyarin, Border Lines – The Partition of Judaeo-Christianity, Philadelphia,

22
University of Pennsylvania Press, 2004, p. 172.

Înă plus,ă atunciă cândă discutǎmă importanţaă asociatǎă Legii Orale, trei
elementeăfundamentaleătrebuieăavuteăînăvedere:ă1)ăaceastaăesteădefinitǎăcaă
aparţinândă momentuluiă Sinaiă fiindă pusǎă peă picioră deă egalitateă cuă revelaţiaă
biblicǎ;ă2)ălaăfelăcaăşiăLegeaăScrisǎ,ăesteăunădarădivin;ă3)ăspreădeosebireădeă
aceasta, areă ună caracteră particulară fiindă oferitǎă doară membriloră unuiă grupă
carismatic,ă maiă exactă comunitǎţiiă rabiniceă aă cǎreiă genealogieă simbolicǎă
ajungeădeasemeneaăpânǎăînăSinai.
Formaăexplicitǎăaăacesteiăconstrucţiiăoăregǎsimăîntr-unăfragmentămidra ică
multă maiă târziuă (celă maiă probabilă secolulă VIIIă E.C.),ă undeă Legeaă Oralǎă
ajungeăsǎăfieădefinitǎăcaăsingurulăsemnărealăalălegǎmântuluiădintreăIsraelăşiă
divinitate:
Rabbi Judah ben Rabbi Shalom a spus: Moise a dorit ca

Mi na (tradiţiaăoralǎ)ăsǎăfieăscrisǎ.ăDarăCelăBinecuvântatăşiăSfântă
aăprevǎzutăcǎăcelelalteănaţiuniăvorătraduceăTorahăşiăoăvorăcitiă în
greacǎ.ă Şiă cǎă voră spune:ă Evreiiă nuă suntă Israel!ă Noiă suntemă fiiiă
celuiăAtotprezent!‘ăşiăIsraelădeasemeneaăvaăspune:ă‗Noiăsuntemă
fiiiă celuiă Atotprezent!‘ă Iară Celă Binecuvântată şiă Sfântă aă spusă
naţiunilor:ă ‗Voiă susţineţiă cǎă sunteţiă fiiiă mei,ă dară euă îlă recunoscă
doară peă acelaă ceă ţineă înă mâinileă saleă mistereleă mele.ă Doară
acesta este fiul meu!‘ă Eiă auă spus:ă ‗Înă ceă constǎă acestă misteră
despreă careă vorbeşti?‘ă Elă le-aă rǎspuns:ă ―Este mi na (Midrash
Tanhuma Ki-Tissa, 34)
Astfel,ăînăconformitateăcuăaceastǎăinterpretareămidra icǎ,ăLegeaăOralǎănuă
esteă doară parteă aă revelaţieiă sinaitice,ă ciă reprezintǎă singurulă semnă ală
legǎmântuluiă dintreă Dumnezeuă şiă Israelă şi,ă maiă mult,ă îlă individualizeazǎă peă
acestaădinăurmǎăînărândulăcelorlalteănaţiuni,ăfǎcândădinăIsraelăuniculăpurtǎtoră
legitimăalăeticheteiă―fiuăalăluiăDumnezeu‖.ă
Avândăînăvedereătoateăacesteăelementeăşiăurmându-lăpeăJaffé,ăvoiădefiniă
mişcareaărabinicǎăunaăauto-instituit .ăCeeaăceăînseamnǎăcǎ,ăcelăpuţinăiniţial,ă
aceştiaă reprezintǎă numaiă laă nivelulă propriuluiă discursă noiiă mediatoriă dintreă
Israelă şiă divinitate,ă înă timpă ceă laă nivelă socială poziţiaă peă careă oă ocupǎă laă
începutulă secoluluiă IIă E.C.ă esteă ceaă aă unuiă grupă religiosă ceă luptǎă pentruă
obţinereaăunuiăstatusăsuperior.
Strategia utilizatǎădeărabiniăpentruăaăcâştigaăaceastaăautoritateăşiăpentruă
aă definiă propriaă mişcareă caă singuraă deţinǎtoareă legitimǎă aă acesteia,ă s-a
dezvoltatăpeătreiădirecţii:ă1)ăeiăsuntăurmaşiiăunuiălanţăalătradiţieiăcareăajungeă
pânǎă înăSinaiăsunt,ăcuăalteăcuvinte,ă chiarăurmaşiiăluiă Moise,ănuă întâmplǎtoră
numită înă texteleă rabiniceă ‗învǎţǎtorulă nostru‘ă (rabenu);ă 2)ă tradiţiaă oralǎ,ă înă
realitateă oă modalitateă specifică rabinicǎă deă interpretareă aă Legiiă Scrise,ă esteă
deasemeneaătrimisǎăînăSinai,ădevenindăastfelăparteăaărevelaţieiăsinaitice;ă3)ă
metodaărabinicǎădeăpredareăesteăidenticǎăcuăceaăfolositǎădeăDumnezeuăcuă
Moiseă înă timpulă aceleiaşiă revelaţiiă sinaitice.ă Maiă mult,ă Dumnezeuă însuşiă
42 AnaăB rbulescu
studiazǎăTorahăaşaăcumărabiniiăoăfac,ăutilizeazǎăaceleaşiămetode,ăîncearcǎă
sǎă rezolveă acelaşiă tipă deă problemeă iară atunciă cândă seă aflǎă înă faţaă unuiă
fragment dificil din Lege va cere ajutorul unui rabin pentru a-l interpreta.
Aşaăcumăamăvǎzut,ăsalvareaăesteăcondiţionatǎădeăîmplinireaăLegii,ăoălegeă
careăînăuniversulăsimbolicăconstruităînătexteleărabiniceăuneşteătradiţiaăscrisǎă
şiăceaăoralǎăîntr-unăconceptăunitar.ăPentruăaăputeaărǎspundeăacesteiăcerinţeă
(împlinireaă Legii),ă individulă trebuieă sǎă accepteă metodeleă deă interpretareă
introduseă deă rabiniă întrucâtă aceştiaă suntă uniciiă intermediariă legitimiă între
pǎmântăşiăCeruri.ăNuămaiăpuţinăimportant,ădeşiăaceştiaădeplângădistrugereaă
Templuluiă şiă auă dedicată maiă multă tratateădinăMi na23 ritualului acestuia, au
construităoălumeăînăcareăacestaănuămaiăesteănecesar.ă
Înă concluzie,ă mergândă peă ună altă drumă decâtă celă ales de autorii textelor
apocaliptice,ă rabiniiă auă imaginată oă lumeă înă careă Israelă rǎmâneă poporulă luiă
DumnezeuădeşiăTemplulăseăaflǎăînăruineăşiăcomunicareaăcuăsacrulăpareăaăfiă
întreruptǎ.ăÎnăinteriorulă acestuiă universă simbolică nuă seăaşteaptǎăoământuireă
ce urmeazǎă sǎă seă materializezeă înă scurtă timpă iară capacitateaă deă aă grǎbiă
salvareaă stǎă înă mâinileă luiă Israelă şiă nuă înă celeă aleă divinitǎţii.ă Aşaă cumă amă
vǎzut,ă Mesiaă vaă veniă atunciă cândă Israelă vaă ascultaă voceaă luiă Dumnezeu,ă
altfelăspus,ăatunciăcândăvaărespectaăLegea.
Nuămaiăpuţinăimportant,ăînăinteriorulăacesteiălumiăsimbolice,ăTemplulădeşiă
plânsă nuă maiă esteă necesară întrucât:ă 1)ă existǎămijloaceăalternativeăpentruă aă
obţineăexpiereaăpǎcatelor;ă2)ăexistǎăoănouǎăelitǎăreligioasǎăceăintermediazǎă
relaţiaă cuă sacrul;ă 3)ă fiecareă individă poateă participaă laă aceastǎă relaţieă
intermediatǎăcuădivinitateaăprinărespectareaăLegiiă(înţeleasǎăînăconformitateă
cuămetodeleădeăinterpretareărabinicǎ).
III. Concluzie
SfârşitulăsecoluluiăIăalăereiăcomuneăaduce,ăaşaăcumăamăvǎzut,ăschimbǎriă
dramaticeă laă nivelulă organizǎriiă vieţiiă politice,ă administrativeă şiă religioaseă aă
lumiiă evreieşti:ă Ierusalimulă esteă distrusă iară Templul,ă principalulă simbolă ală
acesteia,ă zaceă înă ruine.ă Datǎă fiindă importanţaă deţinutǎă deă sanctuarulă dină
Ierusalim, distrugerea sa va genera,ăaşaăcumăamăvǎzut,ăoătranformareădină
temeliiă aă întregiiă societǎţiiă iudaice,ă întreagaă ordineă socialǎă precumă şiă
complexulă deă statusuriă asociateă acesteiaă fiindă completă reconstruit ,ă
structuraăsocialǎăfiindălaărândulăsǎuăredefinitǎăatâtaăvremeăcâtăvechile roluri
socialeă devină incapabileă sǎă susţinǎ,ă înă noulă contextă istoric,ă funcţiileă loră
anterioare.
Utilizândă scrierileă ceă auă supravieţuită pânǎă laă noi,ă amă identificată douǎă
modeleăceăîncearcǎăsǎărǎspundǎăcrizeiăgenerateădeădistrugereaădinăanulă70ă
E.C.: 1) modelulă escatologică ceă puneă accentulă peă finalulă vremuriloră şiă
binecuvântareaăadusǎăluiăIsraelălaăacestămoment;ăşiă2)ămodelulărabinicăundeă
Veziăordinulămi naicăKdoshim, tratatul Menahot dedicatăjertfelorăagricoleăoferiteăînă

23
Templu, tratatul Tamid unde sunt discutate sacrificiile zilnice sau Kinnim, un tratat
dedicatălegilorăcomplexeăprivindăjertfeleădeăpǎsǎri.
accentulă esteă pusă peă tradiţiaă oralǎ,ă peă transformareaă Legiiă într-un mod de
viaţǎăşiăpeăconstrucţiaăuneiănoiăeliteăreligioase pentru perioada ce succede
distrugereaă sanctuarului.ă Înă primulă dintreă modeleleă menţionateă maiă sus,ă
mitulă fundamentală ală universuluiă simbolică iudaică esteă salvată pentruă cǎă înă
viitorulăapocalipticăimaginatădeăautoriiărespectivi,ăIsraelăvaăcunoaşteădinănou
binecuvântǎrileă promiseă deă Dumnezeu,ă demonstrândă înă acestă modă
caracterulăcontinuuăalăstatutuluiăsǎuădeăpoporăales.ăÎnăcelăde-al doilea model
analizat,ă soluţiaă gǎsitǎă esteă cevaă maiă complexǎ.ă Israelă continuǎă sǎă fieă
poporulăalesăînăciudaăfaptuluiăcǎăTemplul seăaflǎăînăruineăşiăaceastaăpentruă
cǎă distrugereaă sanctuaruluiă dină Ierusalimă nuă poateă întrerupeă relaţiaă dintreă
celeă douǎă pǎrţiă uniteă deă legǎmântulă sinaitic.ă Iertareaă poateă fiă obţinutǎă înă
absenţaă Templuluiă iară salvareaă vaă veniă atunciă cândă Israelă vaă decideă sǎă
respecteă Legea.ă Preoţii,ă înă trecută lideriiă legitimiă aiă poporului,ă nuă maiă potă
intermediaărelaţiaăcuădivinitateaădarăacestălucruănuăechivaleazǎăcuădispariţiaă
relaţieiăînăsine,ăatâtaătimpăcâtăacumăfiecareăindividăareămijloaceleăprinăcareă
poateă trǎiă fiecare momentă ală vieţiiă înă concordanţǎă cuă Legeaă divinǎ.ă Legeă
careă înă conformitateă cuă construcţiaă simbolicǎă rabinicǎă includeă atâtă tradiţiaă
scrisǎăcâtăşiăceaăoralǎ,ăuniteăpentruăîntâiaădatǎăîntr-un concept unitar: Legea
revelatǎăluiăMoiseăînăSinai.
Strategia utilizat ă deă rabiniă pentruă a-şiă legitimaă propriaă construcţieă
simbolic ă aă fostă aceeaă deă aă prezentaă inovaţiaă caă tradiţie.ă Înă acestă mod,ă
Legeaă Oral ă (înă realitateă oă interpretareă aă tradiţieiă scrise)ă esteă trimis ă înă
Sinai,ărabiniiăsuntăurmaşiiădirecţiăaiăluiăMoiseă(iarădinălanţulătradiţieiăprezentată
înă primeleă capitoleă dină Mishnahă Avotă lipsesc,ă nuă întâmplǎtor,ă preoţii),ă
metodaă loră deă predareă esteă echivalent ă cuă ceaă utilizat ă deă divinitateă cuă
Moiseăşi,ămaiămult,ăînsuşiăDumnezeuăvaăcereăajutorulăunuiărabinăatunciăcândă
trebuieă sǎă interpretezeă ună fragmentă dificilă dină Lege.ă Caă oă consecinţ ă
fireasc ,ădoarăreprezentanţiiămişc riiărabiniceăsuntălideriiălegitimiăaiăluiăIsraelă
şiă doară construcţiaă simbolic ă peă careă oă propună aceştiaă seă afl ă înă
consonanţ ăcuăvoinţaădivin .ă
Pornindă deă aiciă şiă urmându-lă peă Jaffé,ă amă definită mişcareaă rabinic ă caă
una auto-instituit ,ăceeaăceăînseamn ăc ălaăsfârşitulăsecoluluiăIăşiăînceputulă
secoluluiă IIă E.C.,ă aceştiaă erauă doară reprezentanţiiă unuiă grupă religiosă ceă
încearc ă s ă seă instituţionalizezeă caă elit ă religioas ,ă construcţiaă simbolic ă
propus ă deă aceştiaă nefiindă înc ă inclus ă deă societateaă larg ă înă categoriaă
cunoaşteriiă deă laă sineă înţelese.ă Acestă momentă vaă veniă îns ă nuă înainteă deă
secolul IV al erei comune.
Acestaă vaă fiă însǎă modelulă careă vaă ieşiă învingǎtoră iară succesulă seă
datoreazǎ,ă înă opiniaă mea,ă faptuluiă cǎă auă oferită oă construcţieă simbolicǎă
dezvoltatǎăpeădouǎădirecţiiăextremădeăoriginale.ă
Astfel,ă auă propus,ă peă deă oă parte,ă ună modelă deă gândireă înă careă deşiă seă
deplângeă pierdereaă Templuluiă s-a asigurată supravieţuireaă mituluiă
fundamentală ală luiă Israelă înă absenţaă sanctuarului.ă Şiă auă reuşită aceasta,ă
reconstruind structura de plauzibilitate a universului simbolic iudaic pe trei
44 AnaăB rbulescu
mariăcoordonate:ă1)ămodelulăreligiosărabinicăfundamentatăînăconformitateăcuă
precepteleăLegiiăOraleăşiăsocietateaăconstruitǎăînăconformitateăcuăacestaăvoră
înlocuiăsocietateaădeătipăsacrificialăconstruitǎăînăjurulăTemplului,ăLegeaăOralǎă
devenindă axaă fundamentalǎă aă acesteiă reconstrucţii;ă 2)ă membriiă mişcǎriiă
rabinice vor deveni noii mediatoriă legitimiă (şiă implicită nouaă elitǎă religioasǎ)ă
întreă Dumnezeuă şiă poporulă sǎuă prină construireaă uniculuiă modelă legitimă deă
interpetareăaăLegiiă divine;ă 3)ă obligaţiileăritualeăşiă moraleă(Torahă caămodădeă
viaţǎ)ă aplicateă fiecǎruiă individă voră restauraă dupǎă distrugerea Templului
participareaăfiecǎruiăindividălaăaceastǎărelaţieăintermediatǎăcuădivinitatea.
Iară peă deă alt ă parte,ă auă translatat,ă înă modă explicit,ă întreagaă
responsabilitateă pentruă sosireaă (respectivă întârzierea)ă timpuriloră mesianiceă
la nivel individual,ăfiecareămembruăalăcomunitǎţiiătrebuindăsǎădepunǎăeforturiă
pentruă caă promisiuneaă divinǎă sǎă seă materializezeă şiă exilulă sǎă iaă sfârşită iară
relaţiaă cuă divinulă sǎă revinǎă peă coordonateă specificeă perioadeiă anterioareă
distrugerii.ăElementulădeăprofundǎăoriginalitateăalăacesteiăabordǎriăconstǎăînă
aceeaă cǎ,ă înă conformitateă cuă aceastǎă construcţieă simbolicǎ,ă întârziereaă
timpuriloră mesianiceă nuă demonstreazǎă faptulă cǎă Dumnezeuă şi-a uitat
poporulăşiăaceastaăpentruăcǎ,ăaşaăcumăamăvǎzut,ăsosireaăceluiăceăvaăaduceă
salvareaădepindeădoarădeămodulăşiămǎsuraăînăcareăIsraelăalegeăsǎărespecteă
Legea.
Înă aceastǎă nouǎă realitate,ă divinitateaă nuă maiă poateă dezamǎgiă (prină
amânareaăsosiriiăceluiăceăvaăduceăsalvarea),ăiarăIsraelănuăareămotiveăsǎăîşiă
piardǎă speranţaă pentruă cǎă prelungirea exiluluiă nuă esteă sinonimǎă cuă
pierdereaă calitǎţiiă deă Alesă iară rolulă rabinuluiă devineă evidentă dacǎă luǎmă înă
considerareă faptulă cǎă acestaă esteă singurulă ceă areă autoritateaă deă aă decideă
(prină reglementǎrileă ceă fundamenteazǎă Legeaă Oralǎ)ă careă esteă manieraă
corectǎ de respectare a Legii lui Dumnezeu.
BIBLIOGRAFIE
*** Biblia Hebraica Stuttgartensia, America Bible Society, 1997.

*** The Bible, King James Version, Liberty University, 1988.
*** The Apocrypha and Pseudepigrapha of the Old Testament, Volume two:
Pseudephigrapha, edited and introduced by R.H.Charles, Berkeley, The
Apocryphile Press, 2004.
*** Mishnah, tradus de Herbert Danby, Oxford: Oxford University Press,
1950.
*** Babylonian Talmud, Ed. Adin Steinsaltz, New York, Random House,
1989.
Boyarin, Daniel, Border Lines – The Partition of Judaeo-Christianity,
Philadelphia, University of Pennsylvania Press, 2004.
Chilton, Bruce, Neusner, Jacob, Types of Authority in Formative
Christianity and Judaism, London & New York, Routledge, 1999.
Durkheim,ăÉmile,ăDivision of Labor in Society, London, Macmillan, 1933.

Hezser, Catherine, The Social Structure of the Rabbinic Movement in
Roman Palestine,ăTübingen,ăMohrăSiebeck,ă1997.
Jaffé, Dan, Leă Judaismeă etă l’avènementă duă Christianisme.ă Orthodoxieă etă
hétérodoxieă dans la literature talmudique du Ier et IIe siecle, Paris, Les
ÉditionsăduăCerf,ă2005.
Jaffee, Martin, Early Judaism – Religious Worlds of the First Judaic
Millenium, University Press of Maryland, 1996.
Josephus Flavius, Antichit ţiăiudaice, vol I, II, Bucureşti,ăHasefer,ă2001.
Kirschner,ă Robert,ă ―Apocalyptică andă Rabbinică Responsesă toă theă
Destructionă ofă 70‖ă înă The Harvard Theological Review, Vol. 78, No. 1/2
(Jan., Apr.), 1985.
Loewe,ăRaphael,ă―GentilesăasăSeenăbyăJewsăafteră70‖ăînăWilliamăHorbury,ă
W.D.Davies, John Sturdy (eds.), The Cambridge History of Judaism, vol III:
The Early Roman Period, Cambridge, Cambridge University Press, 1999.
Neusner, Jacob, From Politics to Piety – The Emergence of Pharisaic
Judaism, New Jersey, Prentice-Hall, Inc, 1973.
Newsom, Carol, The Self as Symbolic Space. Constructing Identity and
Community at Qumran, Leiden, Boston, Brill, 2004.
Schiffman, Lawrence, Who Was a Jew? Rabbinic and Halakhic
Perspectives on the Jewish – Christian Schism, Hoboken, New Jersey,
Ktav Publishing House, 1985.
Schmidt, Francis, How the Temple Thinks – Identity and Social Cohesion
in Ancient Judaism, Sheffield Academic Press, 2001.
Segal, Alan, Rebecca’să Children.ă Judaismă andă Christianityă ină theă Romană
World, Cambridge&Massachusets&London, Harvard University Press,
1986.
CONCEP IAă MEDIEVAL ă ASUPRAă EVREULUIă ŞIă RELA IAă SAă CUă
ANTISEMITISMUL MODERN
GINAăPAN
Înăefortulălorădeănimicireăaăevreilor,ănaziştiiăşiăaliaţiiălorăaveauănevoieădeă
reprezentarea acestora ca obiecte ce trebuiau distruse. Este, deci, de mare
importanţ ăşiăcuănumeroaseăimplicaţiiăfaptulăc ăînăclipaăînăcareăHitlerăaăajunsă
laăputereăimagineaăexistaădeămult ăvreme,ătr s turileămodeluluiăfuseser ădeă
multă stabiliteă şiă adâncă întip rite,ă iară atunciă cândă îşiă acopereaă victimeleă cuă
insulte,ă elă reînviaă înă faptă oă atitudineă medieval .ă Înă careă epoc ă anumeă
fuseser ăconceputeăşiăformulateăacesteăacuzaţii?ăDeăceămaiăr sunau,ăoare,ă
ele,ăcuăatâtaăvigoare?
Reprezentarea evreului pe care o g simă înă propagandaă nazist ă şiă înă
scrierileăpersonaleăaleănaziştilorăfuseser ăcompuseăcuămulteăsecoleăînainte.ă
MartinăLuther,ăal turiădeădiver iăsfinţiăşiăpredicatori,ăîiăschiţaser ătr s turileă
principale,ă şi,ă deă aceea,ă naziştii,ă laăvremeaălor,ăauă avută destulă deă puţinădeă
f cută pentruă aă completaă desenul.ă Înă carteaă luiă Lutheră Despreă evreiă şiă
minciunile lor,ăcareăcaăviolenţ ăaăstiluluiăcorespundeaămoduluiădeăexpresieă
caracteristicăepociiăsale,ăseăadreseaz ăînămodădirectăunuiăpublicălargăşi,ăîntr-
un fel de recitală torenţial,ă îiă înneac ă peă evreiă înă valuriă deă învinuiriă şiă
condamn ri,ă numindu-i „câiniă însetaţiă deă sângeleă întregiiă creştin t ţiă şiă
ucigaşiiăcreştinilorăprintr-oăvoinţ ăîndârjit ,ăşiăc ăle-aăpl cutăatâtădeămultăs ă
fac ălucrulăacesta,ăîncâtăauăfostădeseoriăarşiăpân ălaămoarteăpeărugă[...]„caăoă
cium ,ă caă oă duhoareă şiă oă adev rat ă nenorocireă pentruă ţaraă noastr ”.1 Şiă
Lutheră îiă descrieă maiă departeă peă evreiă caă peă nişteă indiviziă aă c roră singur ă
obsesieăesteăs ăconduc ălumea.ă„Apoiăeiăsuntăcriminali,ăucigaşiiăluiăHristosă
şiă aiă întregiiă creştin t ţi‖.2 Aceast ă reprezentareă lutherian ă aă dominaţieiă
evreilor asupra lumii, aă criminalit ţiiă evreieşti,ă aă cruzimiiă evreieştiă aă fostă
deseoriă repudiat .ă Îns ă cuă toateă neg rileă şiă demonstraţiileă contrare,ă
acuzaţiileă auă supravieţuit.ă Înă patruă suteă deă ani,ă imagineaă evreuluiă nuă şi-a
modificatăniciăoătr s tur .ă
Martin Luther, Von den Juden undăIhrenăLügen, p.diii (520-521);

1
S ă cit mă ună pasajă dintr-oă culegereă german ă deă legiă dină secolulă ală XV-lea, Codul
2
municipalădinăSalzwedel,ăparagrafulă83.2:ă„Dac ăunăevreuăagreseaz ăunăcreştinăsauăîlă

ucide,ăevreulănuăpoateăopuneăniciăunăr spuns,ăciăelătrebuieăs ăîndureăînăt cereăaplicareaă
legii,ă deoareceă fiindă persecutorulă Domnuluiă şiă ucigaşulă creştin t ţii,ă elă nuă areă niciă ună
dreptălaăbun voinţaăcreştin .‖ăGuidoăKisch,ăJews in Medieval Germany, A study of their
Legal and Social Status, Chicago, The University of Chicago Press, 1949, p.268. Kisch
faceăobservaţiaăc ăniciăunaădintreăculegerileăgermaneălegislativeădinăepocileăanterioareă
nuăconţineaădiscrimin riădeăacestăgen.
Concepţiaămedieval ăasupraăevreuluiăşiărelaţiaăsaăcuăantisemitismulămodern 47
Înă1895,ăReichstag-ul a discutat un proiect de lege care avea drept scop

expulzareaă dină Germaniaă aă evreiloră str ini.ă Deputatulă Ahlwardt,ă purt torulă
deăcuvântăalăgrupului,ăîşiăîncepeaădiscursulăînăfelulăurm tor3:
Esteăabsolută limpedeă faptulă c ăexist ăprintreănoiă numeroşiă evreiă despre

careă nuă seă poateă spuneă nimică r u.ă Totuşi,ă atunciă cândă afirm mă c ă
ansamblulă evreiloră esteă r u,ă facemă acestă lucruă deoareceă ştimă foarteă bineă
c ,ă înă fond,ă caracteristicileă rasialeă aleă acestuiă poporă suntă deă oă asemeneaă
natur ăîncât,ăcuătimpul,ăeleănuăseăpot armonizaăcuăesenţialeleăcaracteristiciă
rasialeăaleăpopoareloră germanice,ă şiă c ă oriceă evreuă care,ă pân ăînăprezent,ă
n-aă comisă niciă ună delictă vaă comite,ă probabil,ă unul,ă înă anumiteă împrejur ri,ă
deoareceăparticularit ţileăluiărasialeăîlăsilescăs -lăînf ptuiasc .ă
Dup ă ceă îiă numeşteă peă evreiă „microbiă deă holer ‖ şiă „fiareă deă prad ‖,
Ahlwardtă remarc ă apoiă c ă problemaă evreiasc ă nuă esteă câtuşiă deă puţină oă
glum ăşiăc ătrebuieăluat ăîntr-un mod foarte serios:
Esteă indispensabilă s ă privimă chestiuneaă evreiasc ă dină acest punct de
vedere.ă Noiă niciă m cară nuă neă gândimă s -iă urm m,ă spreă exemplu,ă peă
antisemiţiiă dină Reichsrath-ulă austriac,ă şiă s ă mergemă pân ă acoloă încâtă s ă
ceremă s ăiă seăacordeă oăprim ă celuiă ceă vaătrageăasupraă unuiă evreu;ă noiă nuă
vremăs ăhot râmăcaăcelăcareăvaăucideăunăevreuăs -iămoşteneasc ăbunurile.ă
Ceeaă ceă voimă noiă esteă s ă stabilimă oă separareă paşnic ă şiă raţional ă întreă
evreiăşiăgermani.ăŞiăînăacestăscop,ăesteăabsolutănecesarăs ăîncepemăprinăaă
închideă evreiloră poartaă odat ă pentruă totdeauna,ă astfelă încâtă s ă nuă maiă
soseasc ăşiăalţii.
Esteăremarcabilăfaptulăc ,ălaăoădistanţ ădeătreiăsuteăcincizeciădeăani,ădoiă
oameniă auă reuşită s ă aib ă acelaşiă limbaj.ă Imagineaă evreuluiă dup ă Ahlwardtă
nuăeste,ăînătr s turileăsaleăesenţiale,ădecâtăoăreplic ăaădesenuluiăschi atădeă
fondatorul protestantismului.
Evreulă r mâne,ă întâiă deă toate,ă duşmanulă internă ală germanilor,ă apoiă ună
criminal,ă ună asasin,ă oă fiar ă deă prad ,ă atâtă deă ucigaş ă încât,ă eliminându-l,
Reichstag-ulăarăputeaăeconomisiăjum tateădinăCodulăpenal;ăînăsfârşit,ăevreulă
este un microb,ăşiăanumeăcelăalăholerei.ăRegimulănazistăaăreluatăşiădezvoltată
acesteă reprezent riă aleă evreuluiă într-ună fluxă aproapeă neîntreruptă deă
discursuri,ă deă afişe,ă deă scrisoriă şiă rapoarteă administrative.ă Hitleră personală
vedeaă înă evreuă oă putereă vr jmaş ă şiă ameninţ toare,ă ună inamică plină deă
viclenie.ă Înă 1940,ă într-ună discursă înă careă relataă peă scurtă „luptaă luiă pentruă
putere‖,ăHitlerădeclara:ă
Aă fostă oă b t lieă împotrivaă uneiă puteriă satanice,ă putereă careă luaseă înă
st pânireă întregulă nostruă popor,ă careă ocpaseă toateă poziţiileă cheieă aleă vieţiiă
spiritualeăşiăintelectuale,ăprecumăşiăpeăceleăaleăeconomieiăşiăpoliticiiăşiăcare,ă
Reichstag, Stenographische Berichte,ăşedinţaăaă 53-a, 6 martie 1895, pp.12-96,ăînă

3
Paul Massing, Rehearsal for Destruction. A Study of Political Antisemitism in Imperial

Germany, New-York, Harper, 1949.
48 GinaăPan
deă laă în lţimeaă acestoră poziţii,ă controlaă întreagaă naţiune.ă Aă fostă oă b t lieă
împotrivaă uneiă puteriă careă avea,ă totodat ,ă posibilitateaă deă aă urm riă cuă
ajutorulă legiiă peă oricineă voiaă s ă înceap ă luptaă împotrivaă eiă şiă eraă gataă s ă
opun ă rezistenţ ă intensific riiă acesteiă forţe.ă Înă aceaă epoc ,ă jidovimeaă
atotputernic ăneădeclaraseăr zboi.4
Gauleiter-ulă Juliusă Streicheră insistaă maiă multă asupraă criminalit ţiiă
intrinseceă aă evreilor.ă Iat ă câtevaă extraseă caracteristiceă dintr-un discurs pe
care l-aăţinutăînă1935ăînăfaţaătineretuluiăhitlerist,ăînăcareăafirmaăc „dinăacestă
r zboiăînfior toră[primulăr zboiămondial]ăunăsingurăpoporăieşiseăvictorios,ăună
popor despre care Hristosă spuseseă c -lă aveaă peă diavolă dreptă tat .ă Acestă
poporăruinaseăpoporulăgerman,ătrupulăşiăsufletulăs u”.5 Îns ăatunciăaăap rută
Hitlerăşiălumeaăaăprinsăcurajăgândindu-seăc ădeăacumăînainteă„umanitatea va
fiăeliberat ădeăacestăpoporăcare,ăînsemnatăcuăsemnulă luiăCain,ăaăr t cităpeă
globulăp mântescăvremeădeăveacuriăşiămilenii...‖ Şiăexempleleăpotăcontinua.ă
Numeroşiă naziştiă aveauă tendinţaă deă a-l considera pe evreu drept o
specieă biologic ă inferioar ,ă sauă caă peă ună felă deă parazit,ă deă microb,ă ceă
transmitea poporului german, prin simplul contact cu el, maladii mortale,
deşiăantisemitismulămodernănuăareădoarăelementeărasiale,ăciăseăprezint ăcaă
unăîntregăsetădeăfactoriă– sociali,ăideologici,ăculturaliăşiăpolitici.6
Conform imaginii teologilor din secolul al XVI-leaă şiă aă antisemiţiloră dină
veacul al XIX-lea,ă naziştiiă îiă considerauă peă evreiă duşmani,ă criminaliă şiă
paraziţi,ă însuşiă cuvântulă evreu,ă Jude,ă sfârşindă prină aă seă înc rcaă deă toateă
acesteă atribute.ă Îns ,ă întreă scrierileă vechiă şiă celeă maiă recenteă apareă oă
deosebireă careă trebuieă explicat .ă Caă şiă predecesoriiă loră antisemiţi,ă naziştiiă
seă refer ă deseoriă laă ras ,ă noţiuneă ceă nuă exist ă înă texteleă Evuluiă Mediu.ă
Lutherăneărepet ăc ăevreiiăauămeritatădispreţulăDomnuluiăşiăoăpedeaps ămaiă
greaă decâtă tuneteleă şiă fulgereleă care auă distrusăSodomaă şiă Gomora,ă c ă eiă
suntăprad ăfurieiăşiăorbirii,ăşiăc ăturbareaăseăafl ăînăsufleteleălor:ăînăsecolulăală
XIX-lea,ă acestă limbajă aă disp rută dină discursulă antisemit.ă Totuşi,ă întreă
evocareaăluiăLutherăşiăargumentareaărasist ăaăluiăAhlwardtăexist ăoăstrâns ă
leg tur ă funcţional ,ă deoareceă amândoiă seă str duiauă s ă demonstrezeă c ă
evreulă nuă seă puteaă schimba,ă c ă ună evreuă r mâneaă pentruă totdeaunaă ună
evreu.
Înă epocaă luiă Ahlwardt,ă aceast ă malignitateă seă atribuieă uneiă cauzeă
precise.ă Evreulă „nuă seă poateă împiedica‖ă aă d una,ă deoareceă toateă
caracteristicileă luiă rasialeă îlă împingă înă modă irezistibilă s ă comit ă acteă
antisociale.ă Şiă astfelă seă dovedeşteă c ,ă înă celeă dină urm ,ă argumentulă rasistă
nuă reprezint ă decâtă ună momentă dintr-oăevoluţieă ideologic ădeă foarteălung ă
Discursulă luiă Hitler,ă publicată înă presaă german ,ă 10-11ă noiembrieă 1940,ă înă Raulă
4
Hilberg, Exterminarea evreilor din Europa,ă volumulă I,ă Bucureşti,ă Hasefer,ă 1997,ă
pp.24-25.
5
Discursul lui Streicher, 22 iunie 1935, M-1,ăînăRaulăHilberg,ăop.cit.,ăp.25.
6
Berel Lang, ed., Race and Racism in Theory and Practice, Lanham, Rowman
&Littlefield Publishers. Inc., 2000, p.66.
durat ,ă iară „principiulă r ului‖ă deă careă esteă st pânită evreulă seă datoreaz ă
filiaţieiăsaleăcuăînsuşiădiavolul;ăteologiaăcreştin ăaăfostăceaăcareăaădezvoltată
tezaă statutuluiă deă eternă osândită înă istorieă ală evreuluiă şiă aă fundamentată
viziuneaă demonic ăasupraăacestuia,ăfaptă ceăaăîntinsăfl c rileăuriiă populare.ă
Înc ă dină Evangheliiă g simă începuturileă acestuiă fenomen:ă „Voiă sunteţiă dină
tat lă vostruă diavolulă şiă vreţiă s ă faceţiă pofteleă tat luiă vostru‖ă (Ioan,ă 8.44);ă
ostilitateaă creştin ă împotrivaă evreuluiă şi-aă atinsă îns apogeulă înă perioadaă
careă aă urmată cruciadelor.ă Aceast ă ostilitateă aă c p tată forţ ă de-a lungul
multoră secole,ă dară r spândireaă nesiguranţeiă sociale,ă ameninţareaă totă maiă
puternic ăaăislamului,ăînmulţireaăereziilorăcareăauămarcatăsecoleleăXIăşiăXIIăşiă
care au continuatăcâtevaăsuteădeăani,ăpân ăceăauă începutăs ăseăîntrevad ă
Reformaă şiă Renaşterea,ă înă fine,ă toateă acesteaă auă mobilizată celeă maiă mariă
forţeă înă luptaă împotrivaă duşmanuluiă din untruă şiă dină afar .7 Cruciadeleă şiă
Inchiziţiaăs-auănum ratăprintreăceleămaiăputernice instrumente care au ajutat
laă p strareaă unit ţiiă creştinismului.ă Eraă inevitabilă c ă oă asemeneaă perioad ă
deă îngrijorareă social ă şiă religioas ă vaă duceă laă oă accentuareă aăfanatismuluiă
religiosăşiălaăcreştereaăanimozit ţilorăfaţ ădeăevrei,ăceiămaiănotoriiă„eretici‖ăceă
tr iauă chiară înă mijloculă uneiă citadeleă aă c reiă siguranţ ă eraă ameninţat ă dină
toateăp rţile.
Problemaă înţelegeriiă atitudiniiă medievaleă faţ ă deă evreuă esteă înă modă
necesară unaă foarteă complex ,ă pentruă c ,ă întocmaiă caă şiă ast zi,ă şiă înă Evulă
Mediu au operatăoăvarietateădeăfactoriăcareăauăcomplicatăşiăînr ut ţitărelaţiileă
dintreă creştiniă şiă evrei:ă uraă dogmatic ă aă Bisericii,ă precumă iă rivalitateaă
economic ă şiă apariţiaă spirituluiă naţional.ă F r ă aă minimalizaă forţaă acestoră
factori,ă eiă nuă numaiă c ă nuă redauă întreagaă poveste,ă dară niciă m cară parteaă
esenţial ă aă sa.ă Ceaă maiă puternic ă impresieă peă careă oă cap t ă cinevaă careă
parcurgeă scrierileă medievaleă referitoareă laă evreiă esteă ceaă aă uneiă duşm niiă
atâtădeăvast ăşiăabisal ,ăatâtădeăintens ,ăîncâtădevineăpracticădeăneînţeles.ă
Valurileădeăepitete,ăacuzaţiiăşiăblesteme,ăreprezentareaăconstant ăaăevreuluiă
caă întruchipareă aă totă ceă esteă r uă şiă abominabilă neă convingă c ă avemă de-a
faceăaiciăcuăunăfanatismăînăacelaşiătimpăsubiectivăşiăiraţional.ăAdev rat,ăşiăînă
sursele medievale,ăcaăşiăînăaltele,ămaiărecente,ăseăîncearc ă„obiectivizarea‖ă
acesteiă uriăîmpotrivaăevreului.ă Numaiă c ăintensitateaă reacţiiloră esteă atâtădeă
disproporţionat ă faţ ă deă motiveleă prezentate,ă încâtă trebuieă s ă c ut mă maiă
adâncă pentruă aă g siă sursaă emoţional ă aă aceleiă obişnuinţeă careă aă f cută
posibilăcaăînăEvulăMediuăceleămaiăfantasticeăşiăs lbaticeăacuzaţiiăs ădevin ă
credibile.ăAcuzaţiiăcare,ăaşaăcumăseăştie,ăauădusălaăizbucnireaăunorăviolenţeă
greuădeăimaginatăîmpotrivaăevreilor.8
7
Joshua Trachtenberg, The Devil and the Jews: The Medieval Conception of the
Jew and Its Relation to Modern Anti-Semitism,(ediţiaăaădoua)ăPhiladelphia,ăTheăJewishă
Publication Society, 1983, p.2.
8
S.W. Baron, A Social and Religious History of the Jews, vol. IV, , Philadelphia, The
Jewish Publication Society, 1957, p.198.
50 GinaăPan
Literaturaă popular ă produs ă înă Evul Mediuă aă fostă aproapeă înă întregimeă
dominat ă deă ună singură punctă deă vedere,ă celă ală creştinismului:ă mistere,ă
miracoleă şiă pieseă moralizatoare,ă croniciă şiă legende,ă poeme,ă povestiriă şiă
cânteceă populare,ă toateă îlă zugr veauă peă evreuă caă fiindă origineaă r ului,ă
vinovată înă modă deliberată deă crimeă deă nedescrisă împotrivaă Bisericiiă şiă aă
creştinilor.ă Niciă oă acuzaţieă nuă eraă preaă mareă pentruă aă fiă adus ă împotrivaă
evreului,ădarăceaămaiăcumplit ăaăfostăaceeaăc ăelăintenţioneaz ăs ădistrug ă
întreagaă umanitate.ă Şiă subă aceast ă „umbrel ‖,ă oriceă acuzaţieă eraă uşoră
crezut ă şiă acceptat .9 Dramaă secular ,ă deă exemplu,ă ceă atingeaă anumiteă
problemeă sociale,ă prezentaă evreulă într-ună anumită rolă social,ă elă avândă îns ă
acelaşiă caracteră vicios,ă fiindă totă personificareaă r uluiă şiă duşmanulă
dintotdeaunaăalăsociet ţii.ăIarămodelulăaăfostăbineăp stratăpentruăposteritate.ă
Evreulă deă peă sceneleă deă spectacole,ă dină povestiriă şiă cronici,ă dină
anecdoteleă moralizatoareă sauă dină predici,ă nuă eraă oă persoan ,ă ună anumeă
individ,ăciăoătipologie,ăformaădup ăcareăeraămodelatăîntregulăpoporăevreu.ăDeă
celeămaiămulteăoriăelănuăaveaăunănume,ădarăşiămaiăinteresantăesteăfaptulăc ă
seădepuneaăunăefortăconştientăpentruăa-lăreprezenta,ăchiarăînămaterialeăcareă
aveau de-aă faceă cuă trecutul,ă caă dramaă biblic ă sauă diverseă legende,ă nuă caă
pe un personaj istoric, ci ca pe un evreu contemporan, cu care auditorul era
multă maiă familiarizat.ă P cateleă celoră contemporaniă cuă Iisusă erauă înă modă
deliberat puse pe seama evreimii medievale. Este important de subliniat
faptulă c ,ă de-acumă înainte,ă aceast ă ur ă pareă aă seă alimentaă deă laă sine,ă
exercitându-se,ăfieăc ăexistauăsauănuăevreiăpeăunăanumităteritoriu;ăiarădac ă
evreulănuămaiăexista,ăelăeraăinventatăşiăpopulaţiaăcreştin ,ădeşiăaveaămereuă
de-aă faceă maiă puţină cuă evreiiă înă viaţaă zilnic ,ă eraă totuşiă dină ceă în ce mai
obsedat ădeăimagineaălor,ăpeăcareăoăreg seaăînălecturileăei,ăpeăcareăoăz reaă
peămonumente,ăsauăoăcontemplaăînăspectacoleleăşiăjocurileăceăaveauălocăînă
specialăînătimpulăs rb torilorăreligioaseăimportante:ăPa tiă iăCr ciun.ă
Aşaă cumă amă spus,ă aceştiă evreiă peă careă şi-iă imagineaz ă creştiniiă erauă
evidentă consideraţiă ucigaşiiă luiă Hristos,ă iară întreă evreiiă miticiă şiă ceiă
contemporaniănuăseămaiăf ceaăniciăoădeosebire;ăuraăantievreiasc ăîşiăg seaă
unăsuportăînăplusăînăprezenţaăefectiv ăaăevreilor.ăVorăfiădetestaţiăînăFranţaăşiă
înă Anglia,ă caă şiă înă Germaniaă şiă Italia:ă intensitateaă sentimenteloră nutriteă laă
adresaălorăp reaăs ădepind ămaiădegrab ădeăsubstratulăculturiiănaţionaleăşiă
s ăfieămaiăaccentuat ăînăţ rileăgermaniceădecâtăînăceleălatine.ăPentruăcâtevaă
secole,ăItaliaăaăr masăsinguraăţar ădinăvestulăEuropeiăînăcareătemaăevreuluiă
aveaă parteă deă ună tratamentă literară favorabil;ă chiară şiă înă teatrulă religiosă seă
g seauă uneoriă schiţateă tipuriă deă evreiă buniă şiă cinstiţi.10 Poateă înă parteă şiă
datorit ăacesteiăsituaţii,ăpeste cinci sute de ani, evreii din Italia vor avea mai
puţină deă suferită dină parteaă autorit ţiloră fasciste;ă evoluţiaă raporturiloră întreă
9
Joshua Trachtenberg, op.cit, pp. 3-4.
10
Leon Poliakov, Istoria antisemitismului,ăBucureşti,ăHasefer,ă1999,ăvol.I,ăp.119.
evreiă şiă italieniă aă f cută dificil ,ă pentruă italieni,ă înă plană psihologică şiă
administrativ, persecutarea evreilor.11
Oricum ar fi,ă primulă locă înă cultivareaă intens ă aă emoţiiloră antievreieştiă îiă
revineăînămodăincontestabilădrameiăreligioase,ăacestăvehicolăincomparabilăală
ideilor-forţ ă aleă timpului.ă Temeleă Nouluiă Testamentă constituiauă principalulă
repertoriu al teatrului Evului Mediu.ă Dar,ă odat ă cuă emancipareaă deă subă
tutelaă Bisericii,ă teatrulă îşiă permiteaă libert ţiă dină ceă înă ceă maiă mariă faţ ă deă
istoriaăbiblic .ă
Pentruă aă faceă peă placă spectatorului,ă educându-lă totodat ă (intenţiaă
moralizatoareă r mâneă esenţaă teatrului),ă suntă înmulţiteă scenele menite a
faceăs ăreias ăgrandoareaăşiăsfinţeniaăMântuitoruluiăşiăaăFecioareiăMariaăpeă
fondulăperfidieiăevreieşti.ăBogataăgam ădeăepiteteăfolositeăpentruăa-i descrie
peă evreiă neă poateă daă oă ideeă despreă aceast ă tendinţ :ă „evreiă falşi‖,ă „tâlhariă
falşi‖,ă „necredincioşiă falşi‖,ă „tr d toriă şiă r iă evrei‖,ă „evreiă perverşi‖,ă „evreiă
lipsiţiădeălealitate‖, „evreiătr d tori‖,ă„naţiuneăfals ăşiăpervers ‖,ă„falsăneam‖,ă
„fals ăşiăblestemat ăras ‖.12
TeatrulădeămistereăaăluatănaştereăînăsecolulăXIVăşiăs-a bucurat de succes
şiă înă secoleleă urm toare.ă Într-un mod destul de caracteristic pentru Evul
Mediuă târziu,ă Mistereleă Patimiloră puneauă accentă peă paginileă celeă maiă
pateticeăşiămaiăînsângerateăaleăbiografieiăluiăIisus,ăl sândăpeăplanulăalădoileaă
istoriaă naşterii,ă aă vieţiiă şiă aă învieriiă sale.ă Pentruă aă neă faceă oă ideeă despreă
uimitoareaăputereăaăemoţiilorăpeăcareăleăprovocaă putemăfaceăoăcomparaţieă
cuă ceremoniileă politiceă dină ţ rileă undeă domneşteă dictatura:ă viaţaă cet ţiiă seă
întrerupea,ămagazineleăşiăateliereleăseăînchideau,ămân stirileăşiătribunaleleă
seăgoleau,ăiarăoameniiăseăînghesuiauăpentruăaăasistaălaăcrucificareaăluiăIisus.ă
Deăceleămaiămulteăori,ădup ăterminareaăspectacolului,ăcareăduraăcâtevaăzile,ă
cartierulăevreiescăeraăatacat.ăÎntr-oăcomuniuneătotal ,ămulţimileăcareătr iser ă
intensă agoniaă Mântuitoruluiă îşiă îndreptauă mâniaă asupraă torţionariloră şi,ă
adesea, masacrul imaginat era urmat de masacrul real – un mod de a-şiă
exprimaă indignareaă faţ ă deă ceiă careă auă îndr znită s -l crucifice pe fiul lui
Dumnezeu!13
Un element la fel de importantă înă construcţiaă imaginaruluiă medievală aă
fostă legendaă despreă Anticrist,ă r spândit ă înă numeroaseă versiuni,ă universală
cunoscut ăşiăacreditat ăînăEuropa.ăConformăcredinţeiăcomune,ăcreştin tateaă
seă aflaă înă faţaă unuiă r zboiă iminentă cuă forţeleă luiă Satan, laă sfârşitulă c ruiaă
Hristosăvaăap reaăpentruăaăinauguraăunămileniuădeăpace.ăNuănumaiămasele,ă
ciăşiăeliteleăintelectualeăaşteptauăgrabnicaăvenireăaăluiăAnticrist,ăconduc torulă
oştiloră luiă Satană careă era,ă deă fapt,ă Mesiaă celă aşteptată deă evrei.ă Oă legend ă
popular ăilustreaz ăaproapeăgraficăformareaăacesteiăopinii:ăeaărelateaz ăc ă
11
Raul Hilberg, op.cit., vol.I, p.587.
12
Marcel Bulard, Le Scorpion, symbole du peupleăjuifădansăl’artăreligieux du XIV-ème
siecles, Paris, 1958, p.42.
13
Leon Poliakov, op. cit., pp.123-125.
52 GinaăPan
dup ăd râmareaăTempluluiădinăIerusalim,ăSatanaăle-aăap rutăevreilorăexilaţiă

şiă s-aă oferită s -iă duc ă înapoiă înă ţaraă lor,ă dară cândă eiă auă acceptată oferta,ă
diavolulă aă aruncată înă mareă câtevaă miiă dintreă ei.ă Legendaă aă înflorită îns ă
începândădinăsecolulă15ăşiăaădevenităoătem ăcomun ăînăEvulă Mediuătârziu.ă
Scriitoriă şiă gânditoriă creştiniă precumă Albertă Magnusă şiă Tomaă d‘Aquinoă i-au
acordatăoăatenţieădeosebit ,ăsusţinândăînăgeneralăc ăAnticristăseăvaănaşteăînă
Babilon,ă înă tribulă luiă Dan,ă vaă plecaă laă Ierusalimă undeă cuă uşurinţ ă îiă vaă
convingeăpeăevreiăc ăelăesteămultăaşteptatulăMesia.ăElăvaăreconstruiătemplul,ă
îşiăvaăstabiliătronulăacoloăşiăseăvaăautoproclamaădumnezeu.ăCuăajutorulăunoră
acţiuniă miraculoase,ă ală înşel torieiă şiă alăforţei,ă elă vaăstrângeă mulţiă aderenţi,ă
dară forţaă saă vaă rezistaă doară treiă aniă şiă jum tate.ă Iisusă îlă vaă trimiteă peă
arhanghelulăMichaelăcare,ăpeăMunteleăM slinilor,ăîiăvaădistrugeăputerea.14
Pentruă mulţi,ă deă mareă interesă eraă origineaă Anticristuluiă şiă leg turileă
acestuiaă cuă evreiiă care,ă oă dat ă înă plus,ă jucauă ună rolă sinistruă înă istorie.ă Deă
altfel,ă caracteristicileă exterioareă peă careă leă cap t ă evreiiă înă artaă timpuluiă
evidenţiaz ă aceast ă asociere:ă eiă suntă înf ţişaţiă cuă coarne,ă copite,ă etc.
Pentruă aă apreciaă câtă maiă corectă impactulă acesteiă legendeă trebuieă s ă
remarc mă c ă uniiă teologiă şiă predicatoriă iluştrii,ă uniiă sfinţiă canonizaţiă laă
sfârşitulă Evuluiă Mediu,ă careă aveauă pentruă diavolă ună interesă nem surată şiă
persistent, s-auăspecializatăşiăînăpersecutarea evreilor. Martin Luther a fost
modelulă„des vârşit‖,ădarănuăsingurul.ăAăfost,ădeăexemplu,ăşiăcazulăsfântuluiă
VicenteăFerrer,ăcelebruăc lug răpredicatorăcareăcredeaăc ăziuaăJudec ţiiăeraă
atâtădeăaproapeăîncâtătrebuiaăs -iăconverteasc ăpeăevrei:ăintraăînăsinagogi,ăîiă
alungaă deă acoloă peă credincioşiă şiă transformaă l caşeleă deă cultă evreieştiă înă
biserici.ăDeăaceeaăelăaăintratăînăcronicileăevreieştiădreptă„flagelăalăevreilor.‖ 15
Dar,ă înă acelaşiă timp,ă acestă sfântă condamnaă asasinareaă evreilor:ă „Creştiniiă
nu trebuieăs -iăucid ăpeăevreiăcuăcuţitul,ăciăprinăcuvinte‖ăşiăvorbeaădespreăeiă
chiară înă modă laudativ,ă cuă condiţia,ă desigur,ă s ă seă converteasc .ă Dac ă
aceastaă nuă seăîntâmpla,ă elă leăprescriaăoăizolareă ermetic :ă laăinstigareaă lui,ă
auăfostăcreateăînă1412ăprimeleăghetouri spaniole, iudecarias,ăşiăpromulgat ă
oăîntreag ălegislaţieăantievreiasc .
Unăaltă„flagel‖ăalăevreilorăaăfostăsfântulăIoanădinăCapistran.ăAcestăenergică
inchizitorăaăfostădeăasemeneaăunăprofetăsumbruăşiăînfl c rat.ăElăîşiăexercitaă
apostolatulă înă Italiaă şiă Germania,ă alegândă deă preferinţ ă dreptă temeă aleă
prediciloră sale,ă moartea,ă judecataă şiă infernul;ă principaleleă saleă scrieriă suntă
consacrateăAnticristului,ăJudec ţiiădeăApoiăşiăApocalipsului.ăRareoriăaăomisă
s ăataceăînădiscursurileăsaleăiudaismul.ăÎiăameninţaăcuămânieădumnezeiasc ă
peă prinţiiă careă îiă protejauă peă evreiă şiă seă l udaă c ă ară fiă abolită „privilegiile
diabolice‖ă aă nenum rateă comunit ţiă evreieşti.ă Înă 1453-1454ă acestă sfântă aă
14
Cecil Roth, The Medieval Conception of the Jews, New York, 1938, pp.180-184.
S. Dubnov, Istoriaăuniversal ăaăpoporuluiăevreu,ăvol.II,ăBucure ti,ăBicurim,ăp.264.
15
înscenată oă serieă întreag ă deă proceseă deă omoră rituală înă Silezia,ă cuă
autodafeurile de rigoare.16
Cazulă luiă Savonarolaă neă ajut ă s ă înţelegemă maiă bineă aspectulă
revoluţionarăalăagitaţiilorădescriseămaiăsus.ăÎnăculmeaăputeriiăsaleăaăinstaurată
înă Florenţaă ună soiă deă democraţieă teocratic ,ă înă careă viaţaă privat ă aă
cet ţeniloră eraă supus ă unuiă regimă cvasitotalitar,ă înă careă copiiiă erauă
îns rcinaţiă s -iă spionezeă peă p rinţi;ă i-a expulzat pe evrei din cetate, a
reformată justiţia,ă aă reorganizată colectareaă impoziteloră şiă aă elaborată oă
constituţieă nou .ă Departeă deă a-iă recunoaşteă meriteleă întruă celeă sfinte,ă
Biserica l-a excomunicat, el pierind apoi pe rug.
Fireaă maiă blând ă aă altoră sfinţiă celebriă dină aceeaşiă epoc ă nuă i-a
împiedicatăs -iăurasc ăcuăvirulenţ ăpeăevrei.ăFondatorăalăcultuluiăcuănumeleă
sfântăalăluiăIisus,ăsfântulăBernardinădinăSiennaăconsideraăc ăevreiiăcomplotau
împotrivaă creştiniloră înă dou ă moduri:ă „zarafiiă extorcheaz ă bunurileă loră
terestreăprinăcam t ăpublic ă,ăînătimpăceămediciiă evreiăcaut ăs ăleădistrug ă
s n tateaăşiăviaţa‖;ăelăcunoşteaăspovedaniaăunuiămedicăevreuădinăAvignon,ă
careăaăavutăpl cereaăs ăomoareămiiădeăcreştiniăcuăaşa-zisele leacuri pe care
leă administraă şiă careă nuă erauă decâtă nişteă otr vuri.ă Exempleleă peă aceast ă
tem ă potă continuaă cuă sutele,ă dară înă finală îlă vomă menţionaă peă Pierreă deă
Lancre,ăunăzelosă„vân torădeăvr jitoare‖,ăcareălaăînceputulăsecolului al XVII-
leaăaăarsăunănum rămareădeăfemeiăînăsudulăFranţeiăşiăcare,ălaăb trâneţe,ăaă
redactatăunămanualădeăvr jitorie.ăOăparteăaăacesteiălucr riăaăfostărezervat ă
evreilor,ă „maiă perfiziă şiă maiă necredincioşiă decâtă demonii‖.ă Într-un lung
capitol, el relateaz ăcumăaceştiaăstauălaăsfatăcuădiavolulăpentruăa-şiăprotejaă
câtămaiăbineăpericuloaseleălorăc rţiăşiădoctrine,ăapoiăconchide:ă„Evreiiămerit ă
s ă fieă detestaţi,ă fiindă adev raţiă criminaliă aiă majest ţiiă divineă şiă umane,ă eiă
merit ă s ă fieă pedepsiţiă înă celeă maiă mariă chinuri:ă fl c riă şiă plumbă topit,ă uleiă
clocotit,ă smoal ,ă cear ă şiă pucioas ,ă amestecateă laă ună loc,ă nuă ară fiă destulă
pentru a-iăchinuiădreptăr splat ăaăunorăcrimeăatâtădeămariăşiăoribileăpeăcareă
leă comită înă modă obişnuită aceştiă oameni...‖17 Poateă c ă reluând ceea ce a
scrisă I.ă Huizingaă despreă cultulă sfinţilor,ă seă poateă afirmaă c ă uraă împotrivaă
evreilor,ă „canalizândăpreaplinulă efuziuniloră religioaseăşiă ală spaimeiă sacre,ă aă
acţionată asupraă piet ţiiă exuberanteă aă Evuluiă Mediuă precumă ună binevenită
calmant.‖.18
Vârfulă deă lanceă ală antisemitismuluiă medievală aă fostă îns ă Martină Luther,ă
careă înă 1542ă publicaă celebrulă s uă pamflet,ă evocată pesteăsuteă deă aniă şiă deă
c treă nazişti,ă Împotriva evreiloră şiă aă minciuniloră lor. Printr-un limbaj de o
virulenţ ăgreuă deă egalat,ă elă propuneaă o serieădeăm suriă practiceăîmpotrivaă
evreilor:ăs ăliăseăard ăsinagogile,ăs ăliăseăconfişteăc rţile,ăs ăleăfieăinterzisăs ă
16
Apud. L. de Kerval, Saint Jean de Capistran, son siecle, son influence, Collection
d‘EtudesăetădeăDocuments,ăV,ăParis,ă1904,ăp.10.
17
Apud. Leon Poliacov, op.cit., pp.141-142.
Johan Huizinga, LeăDéclinăduăMoyenăÂge, Paris, Payot, 1932, p.203.
18
54 GinaăPan
seă roageă luiă Dumnezeuă dup ă obiceiulă lor,ă s ă fieă puşiă s ă munceasc ă cuă
mâinileă sau,ă şiă maiă bine,ă prinţiiă s -i expulzeze de pe domeniile lor, iar
autorit ţile,ăcaăşiăpastorii,ăs -şiăfac ăpretutindeniădatoriaăacţionândăînăacestă
sens.ă Laă scurtă timpă dup ă publicareaă acestuiă pamfletă aă ap rută ună altul,ă
Schem Hamephoras,ă înă careă imprecaţiileă cap t ă accenteă şiă maiă frenetice.ă
Înc ădinăprefaţ ,ăautorulăprecizeaz ăc ănuăscrieăpentruăa-i converti pe evrei,
ci pentru a-iă l muriă peă germani.ă C ci – spune el – esteă laă felă deă greuă s ă
converteştiă ună evreu,ă cumă esteă s -lă converteştiă peă diavol.ă Pentruă c ă ună
evreu,ă oă inim ă evreiasc ,ă suntă tariă caă ună baston,ă caă piatra, ca fierul, ca
însuşiă diavolul.ă Peă scurt,ă eiă suntă copiiiă diavolului,ă condamnaţiă s ă ard ă înă
fl c rileăiadului.19
Cumă auă influenţată acesteă tipuriă deă atitudiniă antisemitismulă modernă careă
vaăap reaăpesteăsuteădeăani?ăF r ăaădoriăs ăsimplificăexcesiv,ăaşaăcum am
spus,ăeleăauăcreatăoăanumit ăimagineăevreului,ăl-auăînsemnatăpeăveci,ăfiindă
recuperateă şiă puseă înă ajutorulă teoriiloră rasiale,ă maiă moderneă şiă maiă
„ştiinţifice‖,ă deşiă definireaă evreului,ă conformă legislaţieiă rasialeă deă laă
Nurnberg, s-aăf cutătotăpeăcriteriiăreligioase,ăîntrucâtăceleărasialeănuăputeauă
fiă „operante‖.ă Înc ă deă laă mijloculă aniloră ‘20,ă Hitleră deveniseă conştientă deă
necesitatea de a-şiăprezentaăsistemulăideologicăantievreiescăîntr-oăhain ăcâtă
maiăacademic ,ămotivăpentruăcareăaăadunatăînăjurulăpartiduluiăs uănumeroşiă
intelectuali,ăprofesoriăuniversitari,ăteologi,ăetc,ăpentruăaăînfiinţaăapoiădiverseă
instituteănazisteădedicateăcercet rilorăantievreieşti,ăcaădeăpild :ăInstitutul de
istorie al Reich-ului Noii Germanii, Institutul pentru studierea chestiunii
evreieşti,ă Institutulă pentruă studiereaă influenţeiă evreieştiă asupraă activit ţiiă
Bisericii din Germania. Acestădinăurm ăinstitutăaăfostăînfiinţatăînăaprilieă1939,ă
laăiniţiativaăbisericilorădinăcâtevaălanduri;ăînăscrisoareaăadresat ăMinisteruluiă
Propagandeiădeăc treădr.ăWalterăGrundmann,ăprofesorălaăUniversitateaădină
Jenaăşiădirectorăalăprogramelorădeăcercetareăalăinstitutului,ăseăar ta:ă
Activit ţileă Institutuluiă urm rescă s ă obţin ă rezultateă ştiinţificeă dină
concepţiileădespreăras ăşiăpoporăaleăWeltanschauung-uluiănaţional-socialist
legateădeăsferaăvieţiiăreligioaseăaăGermaniei.ăAsemeniănaţional-socialiştilor,ă
oameniiă adunaţiă înă acestă Institută auă luată atitudineă înc ă deă laă începută
împotrivaăteologieiăşiăştiinţeiăreligieiădinăepocileăanterioare,ăcareănuăaccept ă
astfelă deă concepţiiă şiă sunt,ă înă consecinţ ,ă sterileă pentruă viitorulă religiosă ală
Germaniei.20
Inaugurareaă oficial ă aă institutuluiă aă avută locă laăWartburg,ă oraşulă înă careă
Lutheră şi-a definitivat traducerea Noului Testament, iar prima sesiune de
comunic ri s-aă ţinută laă Wittenberg,ă oraşă înă careă acelaşiă Lutheră începuseă
Reformaăprinăafişareaăceloră95ădeătezeăîmpotrivaăvânz riiăindulgenţelor.ăLaă
Keith Randell, LutherăşiăReformaăînăGermania,ăBucureşti,ăAll,ă1994,ăp.13.

19
20
Apud Max Weinreich, Hitler's professors: the Part of Scholarship in Germany's
Crimes Against the Jewish People. New Haven: Yale University Press, 1999,
pp. 63-64.
aceast ă prim ă sesiuneă auă fostă prezentateă optă lucr ri,ă publicateă apoiă subă
titlul Creştinismăşiăiudaism.ăStudiiăasupra raporturilor lor reciproce.21 Înă1940ă
Grundmannă aă maiă publicată ună volumă înă careă intenţionaă s ă demonstrezeă
faptulă c ă Iisusă nuă aă fostă evreu:ă Dup ă studiereaă unit ţiiă dintreă
comportamentulă psihologică şiă moştenireaă deă sânge,ă metod ă recunoscut ă
deă epocaă noastr ,ă rezult ă înă modă necesară c ,ă dup ă toateă probabilit ţile,ă
Iisus,ăneputândăfiăevreuădinăcauzaăspecificuluiăs uăpsihologic,ănuăeraăevreuă
niciă prină naştere.22 Ună ană maiă târziuă laă Eisenachă s-aă desf şurată aă douaă
sesiuneădeăcomunic riăaăInstitutului,ădinăaăc ruiădareădeăseam ăafl măc ătoţiă
vorbitoriiă‖auărecunoscutănecesitateaăştergeriiădinăînv ţ turileăcreştineăaătotă
ceeaăceăesteăevreiescăsauăaăfostăinfluenţatădeăevrei‖.ăGrundmannăaăanunţată
c ăaăînfiinţat,ăînăcadrulăInstitutului,ăunăcolectivăînăcareăvorăfiăincluşi psihologi,
jurişti,ăetc,ăiarălaăslujbaăreligioas ădeălaăfinalăs-aăcitită―MesajulăDomnului‖,ăoă
form ă adaptat ă aă Nouluiă Testamentă dină careă seă eliminaseă totă ceă eraă
evreiesc.ă Înă iunieă 1942,ă laă sfârşitulă celeiă deă aă treiaă sesiuniă s-aă reuşită
publicarea unui alt volumă deă câtevaă suteă deă pagini,ă multeă dedicateă
„pericolulăiudaiz riiăeducaţieiăreligioaseăşiăfeluluiăînăcareăacestăpericolăpoateă
fiă dep şit‖,ă şiă aceastaă într-oă epoc ă înă careă evreiiă erauă supuşiă tuturoră
restricţiilorăinimaginabile,ăghetoizaţi,ăucişiăcuăsânge rece.
Înă acelaşiă ană apareă oă carteă despreă Profilul religios al iudaismului23 ce
aveaă dreptă scopă s ă preg teasc ă „motivareaă şiă justificareaă istoric ă aă
Germanieiă înă luptaă saă împotrivaă evreilor‖.ă S-aă întâmplată caă aceast ă
justificareăs ăapar ăîntr-oăperioad ăînăcareănimicireaăevreilorăeuropeniăeraăînă
plin ă desf şurare.ă Euleră doreaă s ă demonstrezeă c ă vechiulă neamă ebraică
(Habiru)ănuăconstituiseăniciodat ăunăpoporăînăadev ratulăsensăalăcuvântuluiă
şiă c ă evreiiă auă fostă dintotdeaunaă ună amestecă rasială careă înă celeă dină urm ,ă
prină selecţieă şiă educaţie,ă auă dobândită formaă uneiă raseă aparte.ă Carteaă maiă
conţineăoăaddenda despre „limbaăidişăcaăexpresieăaăsufletuluiăevreiesc‖.ăÎnă
parteaăsaădeăvolum,ăGrundmannăvorbeşteădespreăuraănepotolit ăpeăcareăoă
auăevreiiăfaţ ădeăîntreagaălume neevreiasc ăşiădespreăînclinaţiaăevreilorădeă
a-şiăînsuşiătoateăideileăsublime,ăinclusivăcreştinismul.ă
Institutul a pus de asemenea bazele unei echipe de cercetare a
„Teutonit ţiiăşiăcreştinismului‖.
Trebuieă menţionată c ă asemeneaă instituteă deă studiiă antievreieştiă auă fostă
create,ă dup ă modelă german,ă şiă înă ţ riă caă Italia,ă Franţa,ă Lituania,ă Croaţia,ă
Ungariaă şiă Danemarca.ă Peă m sur ă ceă acesteă ţ riă deveneauă totă maiă
dependenteă deă Germania,ă legislaţiaă şiă practicile administrative se
în spreauă totă maiă multă pentruă populaţiaă evreiasc .ă Însuşiă Ribbentropă şi-a
21
Christentum und Judentum. Studien zur Erforschung ihres gegenseitigen
Verhältnisses (Leipzig, Georg Wigand, 1940, 248 p.).
22
Walter Grundmann, Jesus der Galilaer und das Judentum, Leipzig, Georg Wigand
1940, p.205.
KarlăFriedrichăEulerăşiăWalterăGrundmann,ăDas religiose Geschicht des Judentums,
23
Entstehung und Art, Leipzig, Georg Wigand, 1942, 176 p.

56 GinaăPan
dată oficială acordulă pentruă proiectulă deă colaborareă dină cadrulă Axeiă înă
domeniulăştiinţelorăpolitice,ăcareăconformăuneiănoteădeărevist ă– înăliniiămariă
aăfostăîncheiatăînăprim varaăanuluiă1942.
Autoriiă unuiă studiuă publicată înă revistaă Europa deă c treăInstitutulă germană
de cercetare asupra afacerilor externe fac trimitere la un studiu semioficial
deă sociologieă rural ă realizată înă România,ă dup ă careă continu :ă Studiul
românescăpeăcareătocmaiăl-amăcitatăconţineăîntr-altăpasajăpropoziţia:ă
Exemplulă statuluiă naţional-socialistă creată deă Adolfă Hitleră reprezint ă celă
maiă bună imboldă pentruă poporulă română înă vedereaă eliber riiă deă subă jugulă
evreilorăoccidentaliăşiăală francmasonerieiăsprijinit ădeăaceştia,ăcâtăşiăpentruă
revenireaă laă convingerileă loră originale,ă cuă ajutorulă c roraă auă reuşită s ă
dep şeasc ăşiăceleămaiăgreleăobstacoleăîntâmpinateăînătrecut.ă
Ideeaăesteăvalabil ănuănumaiăpentruăpoporulăromân.ăAst ziăeaăseăaplic ă
la aproape întregăcontinentulăeuropean:ăEuropaăesteăpeăcaleăs ăizolezeăcuă
totulă evreimeaă şiă francmasoneriaă deă viaţaă naţiuniloră sale.ă Semnificaţiaă
cultural ă aă unuiă asemeneaă faptă nuă areă nevoieă deă preaă multeă argumente.ă
Europaăaăînceputăs ăiaăcunoştinţ ădeăchestiuneaăevreiasc ăşiăs ăîncerceăs-o
rezolveăcaăpeăoăproblem ăaădestinuluiăeuropeanăcomun.ă
Oăbroşur ădespreăRomânia,ăpublicat ăunăanămaiătârziu,ăpareăs ăanunţeă
deja un progres considerabil:
Lovituraă hot râtoareă ș...]ă aă fostă decis ă deă guvernulă Antonescu,ă careă aă
trecută laă aplicareaă unoră m suriă dure,ă singureleă careă potă asiguraă reuşita.ă
Masareaă tuturoră evreiloră într-ună singură bazină cuă populaţieă compact ă (înă
Transnistria)ă slujeşteă laă purificareaă ţ riiă deă amestecurileă cuă evreii,ă iară
m surileăluateăauădistrusăsuperioritateaălorăeconomic .ăPromulgareaălegiloră
rasialeă pentruă evrei,ă careă corespundă coduluiă deă laă Nurnberg,ă plaseaz ă
Româniaăînăliniaăîntâiăaăantisemitismuluiăeuropeanămodern.24
Totuşi,ăatâtăînăcazulăRomânieiăcâtăşiăalăcelorlalteăţ ri,ăs-aăavutăînăvedereă
evitarea impresieiă c ă evoluţiaă evenimenteloră aă avută locă subă presiuneaă
Germaniei.ăDac ăaăexistatăoăinfluenţ ăaăGermanieiăasupraăacestora,ăatunciă
eaătrebuiaăs ăfiăfostăunaădeterminat ădeăputereaăexemplului25.
Cf. Dr. Alfred Malaschowski – Rumänien (JunkerăundăDünnhaupt,ăBerlin,ă1943,ă95ă

24
p.), p.45.
Astfel,ăînăItalia,ăînc ădină1938ăesteăcreat ăoărevist ăbilunar ăintitulat ăLa Difesa della
25
Razza („Ap rareaă rasei‖).ă Laă începutulă anuluiă 1942ă s-auă creat,ă laă Milanoă şiă Florenţa,ă
apoiălaăBologna,ă„CentreădeăStudiiăasupraăProblemeiăEvreieşti‖,ăcareăactivauăsubătutelaă
Ministeruluiă Italiană ală Culturiiă Populareă şiă aveauă caă scopă „iluminareaă maseloră şiă
r spândirea spirituluiăantievreiesc‖.ăÎnăacelaşiăanăs-aădeschisălaăTriesteăună„Birouăpentruă
StudiereaăChestiuniiăEvreieşti‖,ăsubordonatăBirouluiăRasialăalăMinisteruluiăEducaţiei.ăÎnă
Franţa,ă înă prim varaă anuluiă 1941ă esteă anunţat ă deschidereaă uneiă societ ţiă pentruă
studiereaă problemeiă evreieştiă numit ă „Centreă d‘actionă etă Documentation‖,ă pentruă caă
dup ă câtevaă luniă s ă seă înfiinţezeă oă alt ă organizaţieă deă profil,ă „Institută d‘Étudesă desă
QuestionsăJuives‖.ăMembriiăacestuiăInstitutăporneauădeălaăteoriaăc ăproblemaăevreiesc ă
esteă deă natur ă rasial ă şiă intenţionauă s ă întreprind ă cercet riă înă domeniiă precum:ă
Consider mă c ă pentruă aă cunoa teă maiă multă despreă condiţiaă naturii

umaneă capabil ă s ă discearn ă întreă bineă şiă r u,ă şi,ă dină acestă punctă deă
vedere,ăs ăînţelegemăloculădefinitoriuăpeăcareăHolocaustulăîlăocup ăînăistoriaă
secoluluiăXXăşiăXXI,ăarătrebuiăs ăapreciemăcumăseăcuvineăputereaăstatelorăşiă
aă instituţiilor,ă capacitateaă loră deă decizieă şiă acţiuneă careă poateă fiă folosit ă
inclusivă înă sensulă distrugeriiă şiă anihil riiă unuiă popor.ă Întrebareaă esteă dac ă
volumulă deă cunoştinţeă acumulată într-oă jum tateă deă secolă deă studiereă şiă
cercetareăaăHolocaustuluiăneăpoateăajutaăs ăînţelegem rolul nostru ca factori
responsabiliă pentruă prezervareaă creaţieiă şiă supravieţuireaă umanit ţii,ă
aceastaă deoareceă seă pareă c ă pân ă acumă nuă amă reuşit,ă înă suficient ă
m sur ,ă s ă transfer mă implicaţiileă eticeă şiă religioaseă aleă Holocaustuluiă
asupraăsociet ţiiăîn ansamblulăei.ăChiarădac ăînămomentulădeăfaţ ăspecialiştiă
dină domeniiă precumă celă juridică sauă medicală seă ocup ă deă studiereaă
Holocaustuluiăinclusivădinăacesteăperspective,ăimplicaţiileămoraleăaleăacestuiă
evenimentă istorică suntă înc ă ignorate,ă dină p cate,ă deă mulţiă dintreă semeniiă
noştri.ă
Introspecţiileălegateădeămodulăînăcareăpoateăfiăexplicat ăapatiaămajorit ţiiă
populaţieiă europeneă creştineă faţ ă deă masacrareaă evreiloră înă timpulă celuiă
de-al Doilea R zboiă Mondială suntă obligatorii,ă chiară dac ă încercareaă deă aă
r spundeă laă acesteă întreb riă vaă duceă laă abordareaă unoră temeă considerateă
tabuăînămediileăacademiceăsauăecleziastice.
BIBLIOGRAFIE
legislaţie,ăpres ,ăeducaţie,ăs n tate,ăindustrie,ăcomerţ,ăagricultur ,ăpropagand ă(teatru,ă

cinematograf,ă radio).ă Înă fine,ă înă 1943ă seă deschideă laă Parisă „L‘Institută d‗Etudesă desă
Questions Juives et Ethno-Raciales‖ ;ăaăfostăpentruăprimaăoar ăcândăintelectualitateaă
25
şiăcercet toriiăfrancezi,ăcuăsprijinulăstatului,ăs-auăpusăînăslujbaălupteiăîmpotrivaăevreilor,ă
într-oă vremeă când,ă dup ă Congresulă deă laă Wansee,ă începuseă ucidereaă peă scar ă
industrial ăaăevreilorăînălag releădeăexterminare.ăÎnăLituania,ălaăsfârşitulăanuluiă1941,ăînă
Kaunasă(Kovno)ăseăînfiinţeaz ăunăStudienăBüro,ăcareăvaăpublicaăcelăpuţinătreiăvolumeă
din Lietuviu Archivas (Arhiveleă Lituaniene)ă şiă ună Bulletină füră dieă Erforschungă des
Bolschewismus und Judentums,ăexemplareădestinateădifuz riiăînăGermaniaăşiăînăţ rileă
neutre.ăÎnătoamnaă anuluiă1942ă laăZagrebăaăfostă anunţat ăinaugurareaăunuiăInstitutădeă
StudiereăaăEvreilor,ăFrancmasonerieiăşiăBolşevismului.ăÎnăceăpriveşteăUngaria,ăşiăaici se
deschide,ă laă 1ă ianuarieă1943,ă unăInstitută deă Cercetareă asupraăChestiuniiă Evreieşti,ă ceă
urmaă s ă creezeă bazeleă pentruă cercetareaă ştiinţific ă aă problemeiă evreieştiă înă Ungaria.ă
Structuraăorganizaţional ăseăghidaădup ămodelulăgerman,ăşi,ădeăaltfel,ăinstitutulăurmaăs ă
stabileasc ă şiă s ă menţin ă leg turiă strânseă cuă instituţiiă similareă dină Germania,ă Italia,ă
Franţa,ă ş.a.ă Inaugurareaă oficial ă aă avută locă înă prim varaă anuluiă urm tor,ă cândă
deport rileă spreă Auschwitză erauă laă apogeu.ă Înă cazulă Danemarcei,ă înă 1944,ă Dansk
Antijödiskă Liga (Ligaă Danez ă Antievreiasc )ă şi-aă schimbată numeleă înă Ligaă Danez ă
pentruăPromovareaăConştiinţeiădeăRas ,ăavândăactivit ţiăidenticeăcuăceleăaleăinstituteloră
şiăorganizaţiilorăsusămenţionate.
58 GinaăPan
Baron, S.W., A Social and Religious History of the Jews, vol. IV,
Philadelphia, The Jewish Publication Society, 1957.
Bulard, Marcel, LeăScorpion,ăsymboleăduăpeopleăjuifădansăl’artăreligieuxă
du XIV-eme siecles, Paris, 1958.
Euler,ăKarlăFriedrichăşiăGrundmann,ăWalter,ăDas religiose Geschicht des
Judentums, Entstehung und Art, Leipzig, Georg Wigand, 1942.
Grundmann, Walter, Christentum und Judentum. Studien zur
Erforschungă ihresă gegenseitigenă Verhältnisses,ă Leipzig, Georg Wigand,
1940.
Grundmann, Walter, Jesus der Galilaer und das Judentum, Leipzig,
Georg Wigand, 1940.
Hilberg, Raul, Exterminarea evreilor din Europa (vol. 1-2), Bucureşti,ă
Hasefer, 1997.
Huizinga, Johan, LeăDéclinăduăMoyenăÂge, Paris, Payot, 1932.
Kerrval, L., Saint Jean de Capistran, son siecle, son influence,
Collectionăd‘EtudesăetădeăDocuments,ăV,ăParis,ă1904.
Kisch, Guido, Jews in Medieval Germany, A study of their Legal and
Social Status, Chicago, The University of Chicago Press, 1949.
Lang, Berel, ed., Race and Racism in Theory and Practice, Lanham,
Rowman &Littlefield Publishers. Inc., 2000.
Malaschowski, Alfred – Rumänien ,ă Berlin,ă Junkeră undă Dünnhaupt,ă
1943.
Massing, Paul, Rehearsal for Destruction. A Study of Political Anti-
Semitism in Imperial Germany, New-York, Harper, 1949.
Poliakov, Leon, Istoria antisemitismului (vol. 1- 4),ă Bucureşti,ă Hasefer,ă
1999.
Randell, Keith LutherăşiăReformaăînăGermania, Bucureşti,ăAll,ă1994.
Robert, Michael, Holy Hatred: Christianity, Antisemitism, and the
Holocaust. New York: Palgrave Macmillan, 2006.
Roth, Cecil, The Medieval Conception of the Jews, New York, 1938.
Trachtenberg, Joshua, The Devil and the Jews: The Medieval
Conception of the Jew and Its Relation to Modern Anti-Semitism (ediţiaă aă
doua), Philadelphia, The Jewish Publication Society, 1983.
Weinreich, Max, Hitler's professors: the Part of Scholarship in
Germany's Crimes Against the Jewish People. New Haven: Yale University
Press, 1999.
MATITYAHUăSIMCHAăRABENERăŞIăREVISTAăZIMRATH HAARETZ:
OăPAGIN ăDINăISTORIAăMIŞC RIIăDEăHASKALA DINăROMÂNIAă
LUCIAN – ȘEEVăHERŞCOVICI
Articolulă nostruă îşiă propuneă s ă r spund ă laă câtevaă întreb ri.ă Cineă eraă
Matityahuă Simchaă Rabener?ă Înă ceă perioad ă aă ap rută revistaă Zimrath
Haaretz şiă careă eraă orientareaă ei?ă Dină ceă cauz ă aă redactată şiă publicată
Rabeneră aceast ă revist ?ă Cineă erauă autoriiă articoleloră publicate?ă Înă ceă
m sur ăaăinfluenţatărevistaămenţionat ăasupraăevoluţieiămişc riiădeăHaskalaă
dinăRomânia?
Oă prim ă observaţieă esteă c ă revista Zimrath Haaretz a exercitat o
influenţ ăimportant ăasupraăevoluţieiămişc riiădeăHaskala înăRomânia,ădeşiă
aă ap rută numaiă înă dou ă numere,ă laă ună intervală mareă deă timpă întreă ele,ă
respectivă înă aniiă 1872ă şiă 1877.ă Înă privinţaă luiă Matityahuă Simchaă Rabeneră
menţion mă c ă elă eraă ună maskil galiţiană stabilită laă Iaşi,ă scriitoră deă limbaă
ebraic ,ă rabină modernă şiă înv ţ tor.ă Elă esteă unulă dintreă r spânditoriiă ideiloră
Haskalei înăRomânia.ăDinăp cate,ăbiografiaăluiăesteăinsuficientăcunoscut .ă
Matityahu Simcha Rabener1, cunoscută şiă dup ă pseudonimulă s uă
HaMaShBIR s-aă n scută laă Lemberg,ă înă Galiţiaă (ast zi:ă Lviv,ă înă Ucraina),ă
probabilăînăanulă1829ăsauăînăapropiereaăacestuiăan.ăElăaăînv ţatăThoraăîntr-
un Beith-Midrash tradiţionalădinăoraşulăluiănatalăşiăaădevenitărabin.ăNuăseăştie
peăceăcaleăşiăcândăaăfostăatrasădeăideileăHaskalei.ăProbabilăc ăacestăfaptăs-a
petrecută înă tinereţeaă luiă Rabener,ă subă influenţaă rabinuluiă maskil reformist
doctoră Eliezeră Elyahuă (Lazară Elias)ă Igelă dină Cern uţi,ă cuă careă deveniseă
prietenă şiă cuă careă eraă rud prin intermediul mamei acestuia. Rabener a
începutăs ăscrieăînc ădinăadolescenţ .ăPseudonimulăHaMaShBIRăeraăformată
dină iniţialeleă numeluiă s uă şiă aleă tat luiă s u,ă înă limbaă ebraic :ă Hatzayră
Mathithyahuă Simchahă benă Yehudahă Rabeneră (înă traducere:ă Tân rulă –
respectivăînv ţ celulă- MatityahuăSimchaăfiulăluiăYehudaăRabener).ăCuvântulă
ebraic hamashbir areă şiă sensulă deă „cel care vinde recolta‖.ă Maiă târziu,ă înă
anulă1872,ăRabenerăafirmaăc ăelăesteăcelămaiăpuţinăimportantădintreăcreaturiă
(qaton yitzurym), dar de asemeneaăunădistrug toră(mashkhyth).ăÎnăaceeaşiă
poezieăînăcareăseăautocaracterizaăastfel,ăelăscrie:
Mi-amăr scump ratăp catele,ăsuntăinocent,

Îmiăplaceăcinsteaăşiăurâscăminciuna,
Euăsuntăînceputulădureriiăşiătotodat ăînceputulăsalv rii,
S racul,ănevoiaşulăm-a chemat, dar nu m-a chemat regele,
Euăamăprivităoameniiăînăfaţ ăîntotdeauna,ăfieăce-o fi,
L.Z.ăHerşcovici,ăLe mouvement de la Haskala parmi les Juifs de Roumanie. These

1
deădoctorat,ăUniversitéăPaulăValery,ăMontpellier,ă2009,ăvol.1,ăpp.ă295-301.
60 Lucian-ZeevăHerşcovici
Euăamărevenităfoarteămicătotdeaunaăşiăs-a scris despre mine

Aşaăcumăseăscrieădespreăunăştrengar2.
Rabener s-aă aflată oă perioad ă deă timpă laă Viena,ă iară acoloă aă venită înă
contact cu grupuri de maskili moderaţi,ă scriitoriă deă limbaă ebraic ,ă precumă
Meir Letteris, cu care a devenit prieten3,ăprecumăşiăcuăgrupuriădeăadepţiăaiă
reformismuluiă religios.ă Laă începutulă aniloră 60ă aiă secoluluiă ală XIX-lea este
prezentă laăCern uţi,ă undeăs-aăal turată unuiă grupădeă scriitoriăebraiciă maskili
prezenţiăînăacelăoraş:ăAbrahamăEisner,ăMosesăOrenstein,ăWolfăEhrenkrantz-
Zbarajer, Abraham Goldfaden4.ă Ulterior,ă laă felă caă şiă alţiă scriitoriă ebraiciă
maskili din acest grup, aă plecată înă Româniaă înă c utareă de lucru.ă Înă anulă
1867ă esteă prezentă laă F lticeni,ă undeă conduceă şcoala „modern ‖, care
funcţionaăînăconformitateăcuăorientareaăideologic ăaămişc riiădeăHaskala.ăÎnă
acelaşiăanăseămut ălaăIaşi,ăundeăfuncţioneaz ăcaădirectorăalăşcoliiăîntemeiateă
de bancherul filantropă Jacobă Neuschatz,ă susţin toră ală Haskalei,ă funcţieă înă
careă esteămenţionată deărabinulă Eliezeră ElyahuăIgelă înăprefaţaăvolumuluiă deă
poezii ebraice Thodah uberakhah al prietenului ambilor, scriitorul maskil
Mordechaiă Streliskeră dină Mih ileni5. Igel era bucurosă c ă ceiă doiă scriitori,ă
precumă şiă ală treilea,ă Hillelă Kahane,ă auă extinsă mişcareaă deă Haskalaă înă
Moldova. Rabener s-aăaflatălaăIaşiăoăperioad ălung ădeătimp,ăpoateă20ă– 25
deăani.ăUlteriorăesteăposibilăs ăfiăfostăprezentălaăBotoşani.ăNuăesteăclarădac ă
dup ăaceeaăaărevenitălaăIaşi.ăLaă10ămaiă1891ăesteăprezentălaăRoman,ăundeă
ţineă oăpredic ăînă sinagogaă"Qolă Yisraelă Chaverym"ă cuăocaziaăanivers riiă aă
25ă deă aniă deă domnieă aă regeluiă Carolă I.ă Ulterior,ă probabilă înă aniiă ‘90 ai
secolului al XIX-lea, s-aăîntorsăînăGaliţia.ăDataăexact ăşiăloculădecesuluiăs uă
nuăsuntăcunoscute;ăprobabilăc ăaămuritălaăLembergăînăanulă1901 6.ăSeăştieăc ă
înă perioadaă sejuruluiă s uă laă Iaşiă aă fostă traduc toră oficială ală consulatuluiă
austro-ungar,ă aă avută leg turiă înă lumeă fiindă membruă înă câtevaă societ ţiă
academice,ăaăpublicatăcâtevaăc rţi,ăaăeditatărevistaăebraic ăZimrath Haaretz.
Elăînsuşiăîşiăscrieăşiăîşiăpublic ăunăscurtăcurriculum vitae înălimbaăgerman ăînă
anulă1876ă(ap rutăpeăprimaăpagin ăaărevisteiăZimrath Haaretz înăanulă1877)ă
2
M.S. Rabener: "Chidoth hahabaroth". Zimrath Haaretz, 1 (1872), p. 2.
3
M.S. Rabener: "Shir zahav". Zimrath Haaretz, 1 (1872), p. 4.
A. Corbea-Hoişie:ă "Theă Jewsă ofă Cern uţiă ină theă 19thă centuryă asă portrayedă byă theă
4
literary sources of the time". Studia Judaica, VI (1997), pp.115-125.

E.E.ă Igel:ă "Qoreă naym".ă În:ă M.ă Strelisker,ă Thodah uberakhah, likhvod shloshah
5
meitivey tzaad rashey Beith Havaad leChevrath "Kol Yisrael Chaverym - Czernowitz,
1868, pp. 4 - 6.
6
M.S. Rabener, Festrede zum Jubelfeier der 25 jaehrigen Regierung Seiner
Majestaet des Koenigs von Rumaenien, Carol der Ersten am 10. Mai 1891 gehalten in
der Synagoge "Kol Israel Ch'werim". Roman, 1891, passim; Y. Ch. Korn: "Yad
sheluchah". Zimrath Haaretz, 1 (1872), p.4-5; S. Leibovici-Laiş: Evreimea
botoş nean :ămini-monografie. Tel Aviv, 2005, p. 309.
M.S.ăRabenerăşiărevistaăZimrath Haaretz:ăOăpagin ădinăistoriaămişc riiădeăHaskala dinăRomânia 61
şiăînălimbileăebraic ăşiăgerman ăînăanulă1880ă(ap rutăpeăprimeleăpaginiăaleă

piesei de teatru bilingve "HaShulamith"):
M.ă S.ă Rabener,ă traduc toră oficială ală Consulatuluiă Austro-

Ungar,ă membruă ală Societ ţiiă Germaneă deă Studiiă Orientaleă
(Deutsche Morgenlaendische Gesellschaft)ădinăLeipzigăşiăHalle,ă
ală Asociaţieiă Germaneă pentruă Studierea Palestinei (Deutsche
Palaestina-Verein)ă dină Leipzig,ă ală Asociaţieiă Schilleră numit ă
„Clopotul" (Schiller-VereinăDieăGlocker)ă dinăViena,ă ală Asociaţieiă
deă Art ă dină Bohemiaă (Kunst-Verein fuer Boehmen) din Praga,
directoră ală şcoliiă israelite,ă predicatoră şiă membruă deă onoareă înă
câtevaă societ ţiă filantropiceă dină Iaşi, editorulă c rţiloră Eth
Hazamir; Negynoth Ever; Shir Hachayym; Luach Halev,
redactor al revistei trimestriale Zimrath Haaretz înăoraşulăIaşi.7
Rabenerăaăfostăinfluenţatăatâtădeăliteraturaăaparţinândăcurentuluiăraţionalist,ă
câtăşiădeăliteraturaăaparţinândăcurentuluiăromantic.ăElăaăscrisăpoeziiăşiăarticoleăînă
limbaă ebraic ă şiă aă tradusă poeziiă deă Friedrichă Schilleră siă deă Georgeă Gordonă
Byronăînăaceeaşiălimb ,ăaleăceluiădintâiăînăvolumulăEth Hazamir8 şiăaleăceluiădeă
alădoileaăînăvolumulăNegynoth Ever9.ăElăaăiubităpoeziaăluiăHeineăînămodăspecial,ă
considerându-lă celă maiă mareă poetă dină epocaă modern ,ă aă fostă sensibilă laă
concepţiaăluiăpoetic ,ălaătemeleăsaleăbibliceăşiămetodeleăsaleădeăversificaţieăşiăaă
tradus din poeziile lui.10 Rabeneră aă fostă influenţată deă Mosesă Mendelssohnă şiă
NachmanăKrochmal,ăprecumăşiădeăVoltaire,ăAlexanderăvonăHumboldt,ăJohannă
Wolfgangă Goetheă şiă Ernestă Renan11.ă Dup ă stabilireaă înă România,ă Matityahu
Simchaă Rabeneră aă înv ţată limbaă român ă şiă aă tradusă poeziaă „Cânteculă ginteiă
latine"ădeăVasileăAlecsandriăînălimbaăebraic 12.ăProbabilăc ăaăfostăinfluenţatăşiă
7
M.S. Rabener HaShulamith o Shir HaShirym asher liShlomoh: Miqra qodesh al
derekh hachizayon bechamesh machazoth yim thirgum ashkenazy becharuzym
chadashym. – Sulamit oder das Hohe-Lied Salomo's als ein dramatisches Singspiel
dargestellt, in metrisch gereimten Rhytmen uebertragen nebst ebraeischem Urtexte.
Jassy, 1880, pagina de titluăînăebraic ăşiăînăgerman .
8
Fr. Schiller Eth hazamir: asufath mivchar shirey Schiller, asher heetiq lelashon
yvryth Matityahu Simcha Rabener. Czernowitz, 5622 (1862), vol.1, passim; idem,
2 volume, Jassy, 5628 (1868), passim.
9
G.G. Byron, Negynoth ever: shirym shonym yesodotham behoraoey qodesh, asher
heethaqthy mishirey hamelitz haangly Lord Byron, any haghever Matityahu Simcha
Rabener. Czernowitz, 5624 (1864), passim.
M. S. Rabener: "Onyah soerah". Zimrath Haaretz, 1 (1872), pp. 5 – 6.
10
11
Idem, p. 6 ; M. S. Rabener: "Hearah beTalmud". Zimrath Haaretz, 1 (1872), p. 42;
L.Z.ăHerşcovici,ăLe mouvement de la Haskala (v.ăprimaănot ),ăp.ă299.
V.Alecsandri:ă"Cânteculăginteiălatine";ătraducereăînălimbaăebraic ,ăcuălitereăebraice,ă
12
înăpatruăversiuni,ădeăAizicăTaubes,ăM.ăS.ăRabener,ăNaftaliăHerzăImberăşiăIsraelăTeller.ă
AnuarăpentruăIsraeliţi, 2 (5639; 1878-1879);ăB.ăL z reanu:ă„VasileăAlecsandriăşi evreii".
AnuarulăEvreilorădinăRomânia, 1937, p. 74.
deăIonăHeliadeăR dulescu.ăCreaţiaăliterar ăşiăjurnalistic ăaăluiăMatityahuăSimchaă

Rabener includeăatâtăelementeădeăinfluenţ ăgaliţian ăhaskalist ,ăcâtăşiăinfluenţeă
aleăaleămişc riiă"ChokhmathăYisrael",ăprecumăşiăinfluenţeăromantice.ăPiesaăluiă
deă teatruă înă versuri,ă bilingv ă ebraic -german ,ă intitulat ă "HaShulamithă oă Shiră
HaShirym asher liShlomoh – Sulamit oder das Hohe-LiedăSalomoțs",ăpublicat ă
laă Iaşiă înă anulă 1880,ă inspirat ă dup ă carteaă biblic ă Shir HaShirym (Cântareaă
Cânt rilor),ăaăfostădedicat ădeăautorăîmp ratuluiăaustriacăFranzăJosefăcuăocaziaă
celei de a 25-aăanivers riăaăc s torieiăacestuia, 24 aprilie 187913.ăDesigurăc ă
Rabeneră eraă ună evreuă careă primiseă emancipareaă înă Imperiulă Habsburgică înă
anulă 1867,ă cuă ocaziaă emancip riiă tuturoră evreiloră dină Austria.ă Menţion mă şiă
faptulă c ă elă scrieă panegiriceă pentruă treiă personalit ţiă evreieştiă vest-europene
contemporane: Moses Montefiore, Adolphe Yitzchak Cremieux, Albert
Abraham Cohn14.ăUltimeleăluiăc rţi,ăTziunym leThorah (Drohowicz, 1887) ; Esh
dath (Drohowicz, 1888); Maamar Shemo shel Mashiach (Krakow, 1893) au
fostăinfluenţateădeăgândireaăfilozofic ăşiăteologic ăaăluiăMaimonide15.
Menţion mă c ă Rabeneră aă fostă ună maskil moderat.ă Elă aă luptată împotrivaă
adversariloră Haskaleiă şiă împotrivaă adversariloră moderniz riiă societ ţiiă
tradiţionale,ădarăşiăîmpotrivaăasimil rii.ăElăpoateăfiăintegrată„maskililorămoderaţi‖,
propus de istoricul israelian, profesorul Shmuel Feiner16.
Care au fost motivele care l-aă determinată peă Rabeneră s ă editezeă şiă s ă
publice revista Zimrath Haaretz?ăR spunsulăesteădatădeăelăînsuşiăîntr-un articol
publicatăînăprimulănum răalăacesteiăreviste,ăcaăoăintroducere.ăRabenerăurm reaă
„s ăm reasc ăinteresulăasupraălimbiiăebraice [...] înăsufleteleăcelorăcareătr iescă
înă aceast ă ţar [...] aşaă cumă acestă faptă seă petreceă înă alteă ţ riă iluminateă dină
Europa‖. Revista trebuia „s ăofereăcevaădinăceeaăceăesteăcelămaiăbunăînăţar ă
(zimrath haaretz),ă ună pică deă ştiinţ ,ă oă seam ă deă cuvinteă dulciă caă mierea,ă
primeleăroadeăaleăscrisuluiăcâtorvaăoameniădeăbine,ăînv ţaţiiăgeneraţieiăc roraă
leăplaceăapropiereaăîntreăcredinţ ăşiăştiinţ ‖.ăRedactorulărevisteiăîşiăpropuneaăs ă
ajung ă laă „ceiă careă iubescă şiă cunoscă Thoraă şiă înţelepciuneaă ei...laă ceiă careă
consum ăfructeleăPomuluiăVieţiiăîmpreun ăcuăfructeleăPomuluiăCunoaşterii‖. 17
Dorinţaă luiă Rabeneră eraă deă aă r spândiă tezeleă Haskaleiă înă rândulă evreiloră dină
Româniaăşiădeăaăeditaăoărevist ăînăcareă„maskilii‖ dinăaceast ăţar ăs -şiăpoat ă
publicaăideileăşiăp rerileăcuăscopulădeăaăleădifuzaăînărândulăcolectivit ţiiăevreieşti.ă
M. S. Rabener, HaShulamith (v.ănotaă7),ăp.ăIIIă(ebraic ),ăIă(german )ă.

13
Zimrath Haaretz, 2 (1876-1877), p. 33-39;ă L.ă Z.ă Herşcovici:ă „Adolpheă Cremieux,ă

14
MosesăMontefioreăşiăalţiălideriăaiăevreimiiăvest-europeneăînăviziuneaăunorăscriitoriăebraiciă
dinăRomânia,ă1866-1878‖ăînăOrizonturiăevreieştiă– orizonturi europene.ăBucureşti,ă2007,ă
p. 152-160.
15
Y.Y. Kohn: "Sifruth chilonyth beyvryth". Pinqas Haqehiloth Romanyah. Jerusalem,
1969, vol. 1, p. LXXV-LXXXVIII;ăL.ăZ.ăHerşcovici,ăLe mouvement de la Haskala (v. nota
1), p. 322-323.
16
S. Feiner, Maapekhath haneoruth: thenuath hahaskalah hayehudyth bemeah
ha18. Jerusalem, 2002, passim.
17
M.S. Rabener: "Mafteach sefathy". Zimrath Haaretz, 1 (1872), p. 3.
Era o cale de extindereă aă influenţeiă Haskaleiă într-oă ţar ă înă careă aceast ă
influenţ ăeraădeocamdat ăredus .ăRabenerăvedeaăacestălucruăcaăoămisiuneăpeă
care trebuia s-oăîndeplineasc ădeoareceătrecuseădinăGaliţiaăînăRomânia18.
Rabeneră aă începută s ă preg teasc ă publicareaă revisteiă Zimrath Haaretz înă
anul 1871. El a publicat un Qol qore (mesaj-manifestă sauă anunţ)ă înă jurnalulă
ebraic Yivry anokhy,ăcareăap reaălaăBrody, înăGaliţia.ăDeăasemenea,ăelăaătrimisă
scrisoriă unoră maskiliă dină Galiţiaă şiă dină România,ă cerându-le colaborarea la
jurnalulă careă urmaă s ă apar .ă Mulţiă maskili i-auă r spunsă înă modă pozitivă şiă i-au
trimisă scrisori,ă articole,ă comentariiă laă Bibliaă Ebraic ,ă poezii.ă Hillelă Kahaneă dină
Botoşani,ăprietenulăluiăRabener,ăs-aăar tatămaiăoptimistăchiarăşiădecâtăRabeneră
însuşi.ăRabenerăplanificaseăs ăpubliceărevistaătrimestrial,ăiarăKahaneăsperaăc ă
acestătrimestrialăvaădeveniălunarădup ăoăperioad ădeătimp.ăKahaneăeraăconvinsă
c ă revistaă vaă reuşiă şiă vaă fiă difuzat ă înă rândulă evreiloră dină România,ă caă şiă înă
rândulăevreilorădinăalteăţ ri,ăprecumăGaliţiaăşiăRusiaăşiăîiăvaăaduceăpeăevreiiădină
Româniaă maiă aproapeă deă Haskalaă şiă valorileă ei.ă Hillelă Kahaneă speraă şiă c ă
aceast ărevist ăvaăajutaălaăr spândireaălimbiiăebraice.ăTotuşi,ăHillelăKahaneănuă
înţelegeaăcareăeraăposibilitateaăreal ădeădifuzareăaăideologieiăHaskaleiăînărândulă
evreilorădinăRomâniaălaăînceputulăaniloră‘70ăaiăsecoluluiăalăXIX-lea: optimismul
lui s-aădovedităcaănerealist.ăRabenerăeraăîns ămaiărealist,ădeşiăeraăoptimist.ăÎnă
mesajul publicat (qol qore)ă elă vorbeşteă despreă r spândireaă ideologiei Thorah
vechokhmah (Înv ţ turaăThorei laolalt ăcuăînv ţ turaăştiinţelor,ădeciăÎnv ţ turaă
Divin ă împreun ă cuă Înv ţ turaă Omului)ă al turiă deă limbaă ebraic .ă Înă acelaşiă
mesaj-manifest, Rabeneră afirm ă c ă aă vrută s ă demonstrezeă c ă „spiritul
civilizaţieiă careă se plimb ă înă Gr dinaă luiă Yeshurună înă spiritulă timpului‖ este
prezent „şiăaici,ăînăRomânia‖.ăRabenerăsolicit ăcolaborareaă„înv ţaţilorăiluminaţi‖
(chakhamym neorym).ă Dară elă voiaă s ă menţin ă relaţiiă deă „paceă şiă adev r‖
(shalom veemeth) cu adversarii Haskalei, sperândă c ă înă celeă dină urm ă eiă ară
puteaă fiă convinşiă asupraă justeţeiă acesteiă c i19. Folosirea expresiei "shalom
veemeth"ă indic ă influenţaă titluluiă broşuriiă Divrey shalom veemeth de Naftaly
Hertz Wessely.
Revistaă urmaă s ă apar ă laă sfârşitulă anuluiă 1871ă sauă laă începutulă anuluiă
1872,ărespctivăînăprimeleăluniăaleăanuluiăebraică5632.ăApariţiaăeiăaăfostăîns ă
amânat ă pân ă înainteaă s rb toriiă deă Pesachă 5632ă (prim varaă anuluiă
gregoriană1872).ăAtunciăaăap rutăprimulănum răalărevistei,ătip ritălaătipografiaă
lui Hirsch Goldneră dină Iaşi,ă cunoscută pentruă tip rireaă aă numeroaseă c rţiă
ebraice20.ăAcestănum răareă64ădeăpaginiă(cuăoăeroareădeăpaginare).ăÎnăacestă
num ră esteă publicat ă oă od ă înă onoareaă luiă Benjamină Franklină Peixotto,ă
18
Ibidem.
19
Ibidem.
Zimrath Haaretz, hu mikhthav ethy, chovereth achath bekhol thequfath hashanah –
20
Simrath ha-arez, Vierteljahres-Schrift. Ebraeisches Organ fuer Religion und Bildung.

(M.S. Rabener, ed.). Jassy, Tipografia H. Goldner, nr. 1 (1872), 64 p.; Jassy, Tipografia
BuciumulăRomânăȚăBucureşti,ăHayoyietz,ănr.ă2ă(1876-1877), 60 p. ; I. Kara: "Hadefus
hayvry beRomanyah ad shnath 5660". Kiryath Sefer 45 (5730-1970), pp. 287 – 298.
consululă evreuă americană laă Bucureşti.ă Aceast ă od ă apareă într-un loc de

cinste,ăpeăpaginaăaădouaăaărevistei.ăNuăesteăexclusăcaăacestănum răs ăfiăfostă
publicatăcuăsprijinulămaterialăalăluiăPeixotto.ăÎnămodăcomparativ,ămenţion mă
c ănum rulăalădoileaăareă60ădeăpagini.ăElăaăfostătip ritălaăalt ătipografieădină
Iaşi,ă „Buciumulă Românesc".ă Numeleă acesteiă tipografiiă apareă peă primaă
pagin ă aă celuiă deă ală doileaă num ră ală revistei.ă Totuşi,ă peă ultimaă pagin ă aă
aceluiaşiă num ră esteă menţionat ă tipografiaă ziaruluiă idişă dină Bucureşti,ă
Hayoyietz.ăPeăaceeaşiăpagin ăaăfostătip rit ăoăelegieăînămemoriaă„doamnei
Feiga,ă fiicaă domnuluiă Aharonă Shlomoă Witner,ă soţiaă domnuluiă Yakovă
Neuschatz‖,ă careă aă încetată dină viaţ ă laă 11ă Tammuză 5637ă (varaă anuluiă
gregoriană 1877).ă Exist ă oă eventual ă posibilitateă caă acestă num ră s ă fiă fostă
tip ritălaăIaşiăînăvaraăanuluiă1876,ăiarăulteriorăcompletatălaăBucureştiăînăvaraă
anuluiă 1877,ă cuă sprijinulă materială generosă ală bancheruluiă evreuă ieşeană
JacobăNeuschatz,ăînămemoriaăsoţieiăsale.ăAceastaăesteăşiăoădovad ăasupraă
uneiă anumiteă relaţiiă întreă Rabeneră şiă Mikhelă Aziel, directorul proprietar al
ziarului Hayoyietz.
Titlul revistei, Zimrath Haaretz,ă esteă oă expresieă împrumutat ă dină carteaă
Bereshith (Geneza)ă43,ă11ădinăBibliaăEbraic ă(VechiulăTestament),ătradus ă
liber: „Tot ce este cel maiăalesăşiăcelămaiăbunăînăţar ‖.ăRabenerăconsideraăc ă
ideileă,ăarticoleleăşiăpoeziileăpublicateăînăaceast ărevist ăerauăceleămaiăbuneă
dină România.ă Peă paginileă deă titluă aleă ambeloră numereă publicateă apareă
conţinutulă num ruluiă respectivă ală revistei,ă formată dină patruă p rţiă sauă secţii,ă
fiecareă dintreă eleă denumit ă cuă numeleă uneiaă dintreă celeă patruă planteă
binecuvântateăînăs rb toareaădeăSucothăşiăfolositeăînăcadrulăceremonialuluiă
dinăaceast ă s rb toare,ă planteămenţionateă înăcarteaă Vayqra (Leviticul) 23,
43ădinăBibliaăEbraic :ă
1) "Pery etz hadar – vehemah shirey sefath qodesh, shirey higayon
veshirym athiqym achadoth" (Fructul arborelui frumos – probabil chitra – şiă
acesteaă suntă poeziiă compuseăînă limbaă sfânt ,ă poeziiă logiceăşiă uneleăpoeziiă
vechi);
2) "Kapoth thamarym – bikurym beMiqra, beTalmud uMidrashym,
chaqirey lashon umaamarey chokhmah vethushyiah" (Ramuri de palmier –
comentariiă şiă explicaţiiă laă Bibliaă Ebraic ,ă Talmudă şiă literaturaă midrashic ,ă
cercet riăasupraălimbiiăebraiceăşiăarticoleădeăfilozofie);ă
3) "Anaf etz avoth – tholdoth gedoley Yisrael meaz hayah legoy vead
hayomăhazeh"ă(R mureleădeămirtă– genealogia oamenilor mari din neamul
luiăIsraelădeăcândăaădevenităpoporăpân ăînăziuaădeăast zi);ă
4) "Arvey nachal – sipurym beduyym, biqoreth sefarym, umaamad
acheynu beEretz Romanyah" (Salcieă deă peă malurileă râuriloră – respectiv
salcieăplâng toareă– povestiriăaparţinândăliteraturiiădeăficţiune,ăcritic ăliterar ă
şiăarticoleăasupraăsituaţieiăfraţilorănoştriădinăRomânia).
Titlulă revisteiă apareă şiă înă limbaă german :ă Simrath ha-arez: Ebraeische
Organ fuer Religion und Bildung.ă Revistaă aă fostă publicat ă îns ă numaiă înă
limbaăebraic .ăArticolulăintroductiv,ăscrisădeăRabenerăaăfostăpublicatădeăelăînă
primulănum răalărevisteiăînainteaăprimeiăp rţi21.
Majoritateaă colaboratoriloră suntă prezenţiă înă ambeleă numere ale revistei.
Aceştiă colaboratoriă erauă maskili dină Iaşiă şiă dină alteă oraşeă aleă României,ă înă
specialădinăMoldovaă,ăprecumăşiăcâţivaămaskili dinăGaliţiaăşiăRusia.ăÎnăprimulă
num r,ă scrierileă luiă Rabeneră ocup ă aproapeă oă treimeă dină paginileă revistei.ă
Toate scrierile lui – poezii,ăarticole,ăfragmenteădeăproz ăliterar ,ătraduceriă–
sunt semnate cu pseudonimul HaMaShBIR. Rabener a publicat poezii
filozoficeă şiă didacticeă (uneleă dintreă eleă analizândă relaţiaă întreă credinţ ă şiă
ştiinţ ),ă versuriă comemorativeă înă amintirea unor „maskili‖ decedaţiă cuă careă
fusese prieten, ode, note literare, comentarii filologice la paragrafe sau
frazeă dină Bibliaă Ebraic ă şiă dină Talmud,ă traduceriă aleă bigrafiiloră unoră
personalit ţiă evreieşti,ă povestiri.ă Uneleă dintreă articoleleă scriseă deă
colaboratorii revistei sunt scrisori trimise de ei lui Rabener sau articole
anexateă acestoră scrisori,ă introduceriă laă conţinutulă unoraă dintreă acesteă
scrisori.
Printreă colaboratoriă întâlnimă peă Mordechaiă Streliskeră dină Mih ileniă şiă peă
HillelăKahaneădinăBotoşani,ăprietenii lui Rabener, ceilalţiădoiăscriitoriăebraiciădină
„grupul celor trei maskili‖.ă Înă primulă num ră ală revistei,ă Streliskeră aă publicată oă
poezieădedicat ăluiăMosesăMendelssohn22. Strelisker nu a mai colaborat la cel
deăalădoileaănum ră(laădataăapariţieiălui,ăelănuămaiăeraăînăviaţ ).ăÎnăprimulănum r,ă
Kahaneăaăpublicatăoăscrisoareădatat ă„duminic ,ăprimaăziăaăluniiăAdarăIIă5611‖
(probabilă oă greşeal ă deă tipar:ă desigur,ă esteă anulă ebraic 5631, respectiv anul
gregoriană 1871),ă expediat ă dină Botoşani,ă scuzându-seă c ă nuă poateă satisfaceă
cerereaăprietenuluiăs uădeăa-iătrimiteăunăarticolăşiăînăcareăpromiteăs ătrimit ăună
comentariuă asupraă cuvântuluiă „Spania‖ înă Talmud,ă identificândă toponimulă
„Spania‖ cuăcuvântulă„Espamia‖23.ăArticolulăurmaăs ăfieătrimisădeăautorăpentruă
celădeăalădoileaănum r,ădarăprobabilăc ăautorulănuăl-a mai trimis. Nu este exclus
caăelăs ăfiăpierdutăîncredereaăc ărevistaăvaăcontinuaăs ăapar ,ăpeălâng ăfaptulă
c ăeraăocupatăcuăactivitateaădidactic ăşiăcuăscriereaăc rţiiădeăgeografieăGeliloth
Haaretz ( inuturileăP mântuluiă– respectivăaleăglobuluiăp mântesc).
Printreă ceilalţiă colaboratoriă dină Româniaă întâlnimă peă scriitorulă ebraică Davidă
WechslerădinăIaşi,ăcareăaăpublicatăunăpoemăînădou ăp rţi,ăprimaăparteăînăprimulă
num răşiăceaădeăaădouaăparteăînăcelădeăalădoileaănum r24.ăScriitorulăebraicăşiă
activistul public maskil Beniamină Schwarzfeldă dină Iaşiă aă publicată oă scrisoareă
asupraăimportanţeiăr spândiriiătezelorăHaskaleiăînărândulăevreilorădinăRomânia,ă
21
M.S. Rabener: "Mafteach" (v. nota 17), p. 3.
22
M. Strelisker: "Shir kavod (Nach Mendelssohn)". Zimrath Haaretz, 1 (1872),
pp. 6-7.
23
H. Kahane: "Birkhath shamayym meal thachul al rosh ahuvy hayaqar maskil
venavon daath... moreinu harav Matityahu Simcha Rabener". Zimrath Haaretz, 1
(1872), pp. 13-14.
24
D. Wechsler: "Harav vehaeiqer (Treu nach Heine)". Zimrath Haaretz, 1 (1872),
p. 5-6; 2 (1876-1877), p.11.
precumă şiă oă traducereă aă povestiriiă "Tholdothă Diegoă deă Aguilar"ă deă Ludwigă
Augustă Fraenkel,ă ambeleă înă primulă num r25. Partea a doua a povestirii, care
urmaă s ă apar ă înă num rulă ală doilea,ă nuă aă maiă ap rut.ă Yehudaă Grinbergă dină
Roman a publicat o scrisoareă prină careă îlă felicit ă peă Rabeneră pentruă iniţiativaă
lui,ăpentruătraducereaăunorăpoeziiădeăFriedrichăSchillerăînălimbaăebraic ,ăprecumă
şiă pentruă eforturileă saleă deă aă r spândiă ideileă Haskaleiă înă rândulă evreiloră dină
România,ăsubliniindă importanţaăactivit ţiiă lui26.ăÎnănum rulăalădoileaăalărevistei,ă
YehudaăGrinbergăpublic ăalt ăscrisoare,ăînăcareăfaceăelogiulăprimuluiănum răală
revistei,ă l udândă poemulă „Onyah soerah‖ (Oă corabieă înă furtun )ă deă Rabeneră
(ap rut ă înă primulă num r),ă careă identific ă situaţiaă dificil ă aă evreiloră dină
România27. Publicistul ebraic „maskil‖ YehudaăLeibă MargoschesădinăIaşiă esteă
prezentă cuă oă scrisoareă înă careă laud ă iniţiativaă luiă Rabener,ă specificândă
importanţaărevisteiă„pentruăsoareleăcivilizaţiei‖,ăad ugândăc ărevistaă„va planta
PomulăCunoaşterii [...] şiăvaăreuniăToraăcuăînţelepciunea [...] şiăvaăaduce spiritul
HaskaleiăînăRomânia‖.ăAceast ăscrisoareăaăap rutăînăprimulănum răalărevistei28.
Înăcelădeăalădoileaănum răalărevistei,ăMargoschesăesteăprezentăcuădou ăscurteă
comentarii la versetul V, 7 din cartea Yeshayahu (Isaia)ăşiălaăversetulăXIV,ă34ă
din cartea Mishley (Proverbele),ăambeleădinăBibliaăEbraic ,ăurmateădeăoăscurt ă
referireălaăprimulănum răalărevistei29.ăCâtevaăscurteăcomentariiăbibliceăfilologiceă
au fost publicate de asemenea de MosheăMattesădinăIaşi,ăînăprimulănum răală
revistei30 şiă deă Mosheă Waldbergă (bancher,ă activistă publică şiă scriitoră ebraică
„maskil‖ moderat,ă totă dină Iaşi,ă cunoscută ulterioră subă numeleă „Moses von
Waldberg‖, deoarece primise titlul nobiliar de baron din partea împ ratuluiă
Austriei),ăînăcelădeăalădoileaănum răalărevistei31.
Alte scrisori de felicitare a lui Rabener i-auăfostătrimiseăacestuiaădeăc treă
rabinul „maskil‖ Yitzchakă Aizikă Taubesă dină Bârlad,ă careă accentueaz ă
importanţaărevisteiăZimrathăHaaretzăpentruăr spândireaăvalorilorăHaskaleiăşiă
aălimbiiăebraiceăînărândulănoiiăgeneraţiiăaăevreilorădinăRomâniaă(publicat ăînă
primulă num r)ă 32 şiă deă c treă Dovă Bercuă Sufrină dină Piatraă Neamţ,ă careă aă
semnat cu pseudonimul „Achikha‖ (publicat ă totă înă primulă num r)33.ă Atâtă
rabinulă Yitzchakă Aizikă Taubes,ă câtă şiă Dovă Bercuă Sufrină suntă prezenţiă şiă înă
25
B. Schwarzfeld: "Kvod yedidy hachakham hamelitz hamefuar moreinu harav
Matityahu Simcha Rabener". Zimrath Haaretz, 1 (1872), pp. 44 – 45.
26
Y. Grinberg: "Adon rav daath!". Zimrath Haaretz, 1 (1872), pp. 22-23.
27
M. S. Rabener: "Onyah" (v. nota 10), p. 5-6; Y. Grinberg: "Likhvod yedidy
hanekhbad...Matityahu Simcha Rabener". Zimrath Haaretz, 2 (1876-1877),
pp. 30 – 31.
28
Y. L. Margosches: "Levyath chen". Zimrath Haaretz, 1 (1872), p. 34.
29
Y. L. Margosches: "Pery qodesh". Zimrath Haaretz, 2 (1876-1877), p. 29.
M. Mattes: "Veyavinu beMiqra". Zimrath Haaretz, 1 (1872), pp. 36 – 37.
30
M. Waldberg: "Binah beMiqra". Zimrath Haaretz, 2 (1876-1877), pp. 27 – 28.

31
32
Y.A. Taubes: "Yaer HaShem panav eilekha chakham lev...yaqiry HaMaShBIR".
Zimrath Haaretz, 1 (1872), p.12 – 13.
33
D.B. Sufrin (?): "Meberakhoth olam yevurakh ghever". Zimrath Haaretz, 1 (1872),
pp. 37 – 39.
num rulă ală doileaă ală revistei,ă primulă cuă ună articolă deă exegez ă cuă privireă laă
„Tzedoqym‖ (saducei),ă urmată deă oă scrisoareă explicativ 34 şiă ală doileaă cuă
observaţiiă filologiceă asupraă limbiiă ebraice35.ă Doctorulă înă medicin ă Karpelă
(Nathan Pethachyah) Lippe, de asemenea „maskil‖,ă scriitoră înă treiă limbiă
(ebraic ,ă german ,ă român )ă dină Iaşiă aă publicată primaă parteă aă unuiă articolă
referitorălaăpersecuţiileăîmpotrivaăevreilor,ăintitulată"SinathăYisrael"ă înăprimulă
num ră ală revistei,ă menţionândă c ă urmareaă articoluluiă vaă ap reaă înă viitor36.
Urmareaă îns ă nuă aă maiă ap rut,ă deşiă Lippeă trateaz ă aceast ă problem ă înă
lucr rileă saleă ulterioare,ă înă limbaă german .ă Scriitorulă ebraică Meshulamă
Zalman Goldboim (Goldbaum) dină Iaşiă aă publicată oă poezieă romantic ă
sentimental ă ,ă precumă şiă oă elegieă înă memoriaă prietenuluiă s u,ă activistulă
"maskil"ă şiă filantropulă Yonahă (Jonas)ă Byckă dină acelaşiă oraş,ă ambeleă înă
num rulăalădoilea37.ăRabinulăYitzchakăAizikăSchor,ăpreşedinteleăTribunalului
Rabinică dină Bucureştiă aă publicată ună articolă asupraă filozofieiă luiă Maimonide,ă
articol pe care i l-a trimis lui Rabener sub forma unei scrisori pe care i-a
adresat-o.ă Articolulă aă ap rută înă num rulă ală doileaă ală revistei38.ă Înă acelaşiă
num r,ă rabinulă Yakovă Kopelă Zwyă benă Gabrielă (Dickman)ă dină F lticeniă aă
publicatăunătablouăcronologicăalăistorieiăevreilorădeălaăanulăieşiriiăevreilorădină
Egipt,ă dat ă stabilit ă deă elă înă anulă ebraică 2448ă peă bazaă Biblieiă Ebraiceă
(respectivă înă anulă 1212ă înainteaă ereiă creştine),ă pân înă anulă ebraică 5637,ă
anulăînăcareărabinulăMalbimăaăîmplinităvârstaădeă67ădeăaniă(respectivăpân ălaă
anulăapariţieiăceluiădeăalădoileaănum răalărevistei,ă1876-1877)39. Acest lucru
arat ă c ă atâtă rabinulă Dickman,ă câtă şiă Matityahuă Simchaă Rabeneră erauă
favorabili rabinuluiă Malbim.ă Trebuieă s ă subliniemă faptulă c ă atâtă Yitzchakă
Aizikă Schor,ă câtă şiă Yakovă Kopelă Dickmană erauă rabiniă ortodocşi,ă dară
influenţaţiădeăideologiaăHaskaleiăşiăapropiaţiădeăMatityahuăSimchaăRabener,ă
deşiăorientareaăluiăeraădiferit ădeăceaăaăortodoxieiătradiţionale.ăAcestăfaptăneă
faceă s ă neă gândimă laă extindereaă influenţeiă Haskaleiă asupraă evreiloră (şiă
rabinilor)ă ortodocşiă dină România,ă înă cadrulă celoră careă nuă aparţineauă deă
curentulă hasidic.ă Printreă colaboratoriiă revisteiă trebuieă s ă menţion mă şiă
numele scriitoruluiăşiăprofesoruluiă „maskil‖ Yakov Chayym Halevy Korn din
Lemberg,ă careă aăservită caăprofesoră deă ebraic ăşiă religieălaăşcolileăevreieştiă
moderneă dină Craiovaă şiă Bucureşti.ă Kornă eraă prietenă cuă Rabeneră înc ă dină
copil rie,ă deă laă Lemberg.ă Elă aă fostă influenţată deă punctulă deă vedereă ală luiă
Peretză Smolenskină şiă aă colaborată laă revistaă acestuia,ă "Hashachar",ă dină
34
Y.A. Taubes: "Shalom lekha yedid liby hamaskil hashalem bemdayym". Zimrath
Haaretz, 2 (1876-1877), p. 17.
D.B. Sufrin (?): "Likhvod HaMaShBIR". Zimrath Haaretz, 2 (1876-1877), p. 31 – 32.
35
36
K. Lippe: "Sinath Yisrael". Zimrath Haaretz, 1 (1872), pp. 61-62.
37
M.Z. Goldboim: "Lev nishbar". Zimrath Haaretz, 2 (1876-1877), p. 6; idem,
"Matzeveth qevurath haghever...Yonah Byck". Zimrath Haaretz, 2 (1876-1877), p. 12.
38
Y.A. Schor: "Haoneh betzedey noraoth, yaaneh eth shalom mafly bethoratho
pelaoth". Zimrath Haaretz, 2 (1876-1877), pp. 15 – 16.
Y.K.Z. Dickman: "Seder hadoroth". Zimrath Haaretz, 2 (1876-1877), pp. 43 – 44.
39
Viena.ă Deă asemenea,ă aă fostă profesorulă particulară deă limbaă ebraic ă ală
rabinuluiă doctoră Mosesă Gaster.ă Deşiă menţioneaz ă c ă eraă „la Lemberg‖,ă înă
anul 1872 eraă laă Bucureşti.ă Înă acelaşiă ană aă publicată oă poezieă înă revistaă
Zimrath Haaretz (înăprimulănum răalărevistei).ăÎnăaceast ăpoezieăîlăfelicit ăpeă
Rabeneră pentruă iniţiativaă lui.ă Înă acelaşiă num r,ă elă aă publicată oă scrisoareă
laudativ ălaăadresaăluiăRabener.ăÎnănum rulăalădoileaăalărevistei,ăelăaăpublicată
unăarticolăreferitorălaăistoriaărug ciuniiădeăbinecuvântareăaălunii40.
Prezenţaă„maskililor‖ dinădiferiteăoraşeăaleăRomânieiăprintreăcolaboratoriiă
revistei Zimrath Haaretz demonstreaz ă existenţaă leg turiiă întreă aceştiă
maskili.ăMişcareaădeăHaskala dinăRomâniaăaădispusăastfelădeăoărevist ăaăei,ă
deşiă numaiă pentruă oă perioad ă scurt .ă Majoritateaă acestoră colaboratoriă
maskili aiărevisteiăerauăimigraţiădinăGaliţiaăşiăBucovina,ăexcepţieăfiindăDavidă
Wechsler,ă n scută laă Iaşi.ă Totuşiă esteă greuă s ă vorbimă despreă oă unitateă deă
ideiă întreă aceştiă maskili. Majoritateaă aparţineauă curentuluiă moderat,ă
conservator.ă Totuşi,ă printreă eiă apareă ună maskil influenţată deă ideologiaă luiă
Peretză Smolenskin.ă Ină privinţaă orient riiă religioase,ă observ m un grup
heterogen:ă rabiniă ortodocşiă al turiă deă rabiniă deă orientareă modern .ă Ină
privinţaăocupaţiilorălor,ăcolaboratoriiărevisteiă Zimrath Haaretz erau profesori
înăşcolileăevreieştiă"moderne",ărabini,ămedici,ăoameniădeăafaceri,ăuniiădintreă
eiă activândă şiă înă domeniulă publică înă scopulă difuz riiă ideologieiă Haskaleiă înă
România.ă
Printreăcolaboratoriiădinăalteăţ ri,ăînăprimulărândăîlămenţion măpeărabinulă
doctorăEliezerăElyahuă(LazarăElias)ăIgelădinăCern uţi.ăÎnăprimulănum r,ăelăaă
publicată oă scrisoareă prină careă îlă felicitaă peă Rabeneră pentruă iniţiativaă lui,ă
precumă şiă ună comentariuă talmudică cuă ajutorulă c ruiaă justificaă studiulă
gramaticală ală limbiiă ebraiceă şiă studiulă filozofieiă şiă ală ştiinţelor41.ă Înă celă deă ală
doileaănum răalărevistei,ărabinulădoctorăIgelăaăpublicatăo scrisoareăadresat ă
iniţială luiă Mordechaiă Streliskeră (careă decedaseă înă anulă 1875),ă înă careă notaă
câtevaă observaţiiă filologiceă laă carteaă acestuia,ă "Shney hameoroth
hagedolym"42.ă Desigură c ă scrisoareaă fuseseă scris ă înainteaă morţiiă luiă
Strelisker. Un colaboratoră dină Galiţiaă eraă Zeligă HaKohenă Loiterbachă
(Lauterbach)ă dină Drohobycz,ă careă aă publicată oă recenzieă aă c rţiiă "Theudathă
Yisrael"ădeăYakovăReifman,ăurmat ădeăoăscrisoareăadresat ăacestuia.43
40
Y.Ch. Korn: "Yad sheluchah". Zimrath Haaretz, 1 (1872), pp. 4-5; idem, "Mikhthav
lelamed". Zimrath Haaretz, 1 (1872), p. 8; idem, "Maqor minhag birkhath halevanah".
Zimrath Haaretz, 2 (1876-1877), pp. 18-27; M. Gaster, Memorii (fragmente),
corespondenţ . (V.ă Eskenasy,ă ed.).ă Bucureşti,ă 1998,ă pp.ă 42-44;ă L.Z.ă Herşcovici:ă Le
mouvement de la Haskala (v.ăprimaănot ),ăpp.ă315ă– 316.
41
E.E. Igel: "Shalom uberakhah lerosh HaMaShBIR". Zimrath Haaretz, 1 (1872),
p. 9.
42
E.E. Igel: "Shalom uberakhah likhvod yedidy hanekhbad...Mordekhai ben David
Strelisker". Zimrath Haaretz, 2 (1876-1877), pp. 13-15; M. Strelisker, Shney hameoroth
hagedolym, shir limudy umusary, yesodatho behorerey qodesh bedivrey chakhameinu
haqedoshym baaley haTalmud zikhronam livrakhah. Lemberg, 1870, passim.
43
Z. Lauterbach: ""Leghever chakham beoz ish chemdoth...".Zimrath Haaretz, 1
(1872), pp. 18 – 22.
Cercet torulăstudiilorăiudaiceăFeivelăGoldschtapfădinăVienaăaăpublicat un
articolăasupraăistorieiărug ciuniiăşiăunăcomentariuălaăpericopaă"Sheminy"ădină
Thoraă înă primulă num ră ală revisteiă şiă câtevaă remarciă favorabileă asupraă
studiuluiă critică ală Talmuduluiă înă celă deă ală doileaă num ră ală ei44. Poetul Max
Emanuel Stern (Mendel ben Yitzchak Stern), editorul revistei Kokhvey
Yitzchak dină Viena,ă aă publicată oă elegieă înă memoriaă luiă Meiră Letterisă laă
moarteaă acestuia,ă înă primulă num ră ală revisteiă Zimrath Haaretz45. Sub
pseudonimul "Gan Naul", scriitorul ebraic Asher Nisan ben Yehuda
Levinsohn dină Wilnaă (Vilnius)ă aă publicată oă poezieă înă primulă num ră ală
revistei46.ăPseudonimulă"Aviv",ăprezentăînăprimulănum răalărevistei,ăprobabilă
c ăesteăalăscriitoruluiăebraicăşiăidişăReuvenăAsherăBroides,ădeăasemeneaădină
Vilnius. Acest pseudonim este folosit pentruă semnareaă uneiă scrisoriă c treă
Rabener,ă scrisoareă careă însoţeşteă oă povestireă trimis ă acestuiaă deă c treă
scriitorul Avraham Sklovskyă prină intermediulă luiă Broides,ă prietenulă s u47.
Aceast ă povestire,ă ală c reiă subiectă seă desf şoar ă înă Eretz-Israelul antic,
includeă şiă aspecteă contemporane.ă Înă primulă num ră ală revisteiă apareă şiă oă
povestire de Avraham Yakov Rozenfeld din Rusia48.ăÎnăcelădeăalădoileaănum ră
al revistei apare un fragment dintr-oăpies ădeăFriedrichăSchiller,ătradusăînălimbaă
ebraic ă deă M.ă L.ă Jaeger,ă subă titlulă "Hasameachă vehaatzuv"ă (Celă veselă şiă celă
trist)49.ă Probabilă c ă textulă aă fostă alesă fiindă considerată deă actualitate.ă Înă
conformitateă cuă metodaă folosit ă deă „maskili‖, numele personajelor sunt
ebraizate. O povestire de Leopold Kompert a fost tradus ăînălimbaăebraic ădeă
c treăRabenerăpersonalăşiăpublicat ădeăelăînăcelădeăalădoileaănum răalărevistei50.
PrezenţaăunorăcolaboratoriădinăBucovina,ăGaliţia,ăAustria,ăRusiaădovedeşteă
c ărevistaăZimrath Haaretz eraătrimis ămaskililor dinăacesteăţ riăşiăseăbucura de
prestigiuăînărândulălor.ăDesigur,ăesteăvorbaădespreămaskili careăerauăînăleg tur ă
cuăMatityiahuăSimchaăRabener,ăpoateăchiarăprieteniăaiălui.ăSeăpoateăafirmaăc ă
revistaă seă bucuraă deă reputaţie,ă prestigiuă şiă influenţ ă înă rândulă maskililor din
renumitul "Kulturkreis" al evreimii central-estăeuropene,ăînăpofidaăfaptuluiăc ăaă
ap rută numaiă înă dou ă numere.ă Înă România,ă aceast ă revist ă aveaă rolulă bineă
definită deă r spândireă şiă propov duireă aă ideologieiă Haskalei şiă deă cultivareă aă
literaturiiălaiceăînălimbaăebraic .ăÎnăafaraăRomânieiăeaăcontribuiaălaăcunoaştereaă
siuaţieiă culturaleă aă evreiloră dină România,ă aă activit ţiiă "maskililor"ă şiă aă situaţieiă
mişc riiădeăHaskala dinăaceast ăţar .ă
44
F. Goldschtapf: "Divrey pag". Zimrath Haaretz, 1 (1872), pp. 34-36; idem, "Birkhath
haberakhah". Zimrath Haaretz, 2 (1876), pp. 29 – 30.
M.E. Stern: "Tzyun azkarah". Zimrath Haaretz, 1 (1872), pp. 3 – 4.
45
46
A.N. Levinsohn (?): "Chavoth arevah". Zimrath Haaretz, 1 (1872), p. 8.
R.A. Broides (?): "Hayoresh". Zimrath Haaretz, 1 (1872), pp. 51 – 57.
47
A.Y. Rozenfeld: "Chetzym shenunym". Zimrath Haaretz, 1 (1872), pp. 57 – 61.

48
49
Fr. Schiller: "Hasameach vehaatzuv; heethiq lelashon yvryth M. L. Jaeger". Zimrath
Haaretz, 2 (1876-18779, pp.53 – 55.
50
L. Kompert: "Ahavath em; heethiq lelashon yvryth: HaMaShBIR". Zimrath Haaretz,
2 (1876-18779, pp. 56 – 60.
Revista Zimrath Haaretz arăfiăpututădeveniăcoloanaăvertebral ăaăpublicisticiiă

ebraiceăaămişc riiădeăHaskala dinăRomânia.ăEaăîns ănuăaăajunsăs ăjoaceăacestă
rol,ădeoareceăaăap rutănumaiăînădou ănumere,ălaăunăintervalădeătimpădeăpatruă
aniă întreă ele.ă Problemaă eraă ceaă aă difuz riiă şiă sponsoriz riiă acesteiă reviste.ă
Probabilăc ăRabenerăsperaăînăajutorulăluiăMosesăMontefiore,ăc ruiaăi-a publicat
şiăunăpanegiric,ăprecumăşiăînăcelăalăluiăYitzchakăAdolpheăCremieuxă(înăonoareaă
c ruiaă aă publicată cuvinteă deă laud ă deă asemenea)ă şiă ală Alianţeiă Israeliteă
Universale51.ăAcestăajutorăîns ăprobabilăc ănuăaăvenit.ăPresupunemăc ăprimulă
num ră aă ap rută cuă ajutorulă consululuiă evreuă americană Benjamină Franklină
Peixotto, iar cel de al doilea cu ajutorul bancherului filantrop Jacob Neuschatz.
Nuă ştimă îns ă cineă erauă abonaţiiă revistei.ă Oă list ă deă subscripţieă nuă aă fostă
publicat ă înă paginileă ei.ă Putemă presupuneă c ă num rulă maskililoră eraă mică înă
România,ă deoareceă num rulă colaboratoriloră revisteiă dină rândulă loră eraă mică deă
asemenea.ă Nuă cunoaştemă niciă tirajulă revistei;ă presupunemă c ă nuă eraă mare.ă
Ulterior, revista Zimrath Haaretz aă devenită oă raritateă bibliografic ă şiă aă trezită
întreb riă asupraă continuit ţiiă întreă celeă dou ă numereă publicate52. Continuarea
unoră articoleă şiă poeziiă dină primulă înă celă deă ală doileaă num ră demonstreaz ă
aceast ăcontinuitate.ăAmăg sităunăexemplarăalărevistei, respectiv a ambelor ei
numere,ălaăBibliotecaăNaţional ăaăIsraelului,ădeălaăIerusalim.
Deşiă revistaă seă închisese,ă colaboratoriiă eiă dină Iaşiă auă continuată s ă seă
întâlneasc ă şiă s ă fieă înă leg tur ă întreă ei.ă Câţivaă „maskili‖ dină acestă oraşă seă
întâlneauălaăcafeneauaălocal ă„Collo‖ şiădiscutauăîntreăeiăasupraălimbiiăebraice,ă
tradiţieiăiudaiceăşiămoderniz riiăvieţiiăevreieşti53.ăActivitateaăoraşuluiăIaşiăcaăunulă
dintreăcentreleăorganizateăalămişc riiădeăHaskalaădinăRomâniaăaăcontinuat.ăDeşiă
numaiă parţial,ă revistaă Zimrath Haaretz aă reuşită ş ă contribuieă laă oă unireă aă
eforturilor „maskililor‖ dină oraşă şiă dină ţar ,ă contribuindă laă extindereaă acesteiă
mişc riăşiălaăorganizareaăei.ă
51
[M. S. Rabener]: "Hasar Moshe Monefiore". Zimrath Haaretz, 2 (1876-1877), p.35;
idem, "Haaluf Yitzchak Adoplphe Cremieux". Zimrath Haaretz, 2 (1876-1877), p. 36.
52
M. Gilboa, Leqsykqon haytonuth hayvryth bemeoth hashemoneh-esreh
vehathesha-esreh. Jerusalem & Tel Aviv, 1992, pp. 246 – 247.
[M.ăSchwarzfeld]:ă„N.ăFraenkel‖,ădeăM.S.ăEgalitatea, 29.10.1904, p. 331; K. Lippe:
53
„Literaturaă judaic ă înă România:ă înă amintireaă luiă Nachmană Fraenkel‖.ă Egalitatea,
5.11.1904, p. 338.
DESPREăOăSTRUCTUR ăCOMUNITAR :ăHEVRA KADIȘA
ANA-GABRIELA VASILIU
Societateaă deă înmormântareă Hevraă Kadişa era de obicei o societate

închis ăformat ădinăevrei,ăcareăseăocupaăcuăpreg tireaădefunctuluiăpentruăaă
fiă înmormântată înă conformitateă cuă legeaă evreiasc .ă Sarcinaă societ ţiiă esteă
unaă nobil ă fiindă considerat ă oă fapt ă bun ă deă adev r,ă parafrazat ă şiă înă
Tanach1,ăînăcazulăînăcareăIacov,ăîiăcereăfiuluiăs uăIosifăs -iăfac ăoăfavoareăşiă
s -lăîngroapeăînăEretz Israel. Societatea HevraăKadişa este astfel una dintre
celeă maiă importanteă dină spaţiulă evreiescă şiă înă paralelă unaă dintreă celeă maiă
importanteădinăRomânia.
Termenul Hevra (dinăcuvântulă aramaică – societate), reprezenta la
origineăoăasociaţieădeăîntrajutorareăceăf ceaăparteădinăsocietateaăevreiasc ă
tradiţional 2.ă Societateaă nuă eraă limitat ă laă ună domeniuă anume,ă scopulă s uă
vizândă diferiteă domeniiă deă activitate:ă social,ă religiosă sauă caritabil.ă Fondat ă
iniţialăînăacestăsens,ăînăcomunit ţileăaskenaze,ăsocietateaăpurtaăşiăapelativulă
deă„sacr ‖,ăuneoriăf r ăaăaveaăniciăoăleg tur ăcuăsensulădirectăalăcuvântului3.
SocietateaăSacr ăaăCroitorilor esteădoarăunaădinăasociaţiileăceăpurtaăaceast ă
denumire.ăCuătimpul,ăatâtăînăritulăaskenaz,ăcâtăşiăînăcelăsefard,ăHevraăKadişa
(ă dină aramaic ă - - Societateaă Sfânt ,ă Fr ţiaă Sfânt )ă aă devenită
sinonim ă cuă oă asociaţieă careă îşiă asum ă benevolă sarcinaă îngrijiriiă
muribunzilorăşiăaăpreg tiriiăfuneraliilor4.
Originea Hevrei esteăîns ăincert .ă Într-oărespons ,ă Asheră benăJehielă seă
refer ălaăoăHevraăKadişa careăaăformatăoăasociaţieăpentruăGemilut Hasidim,
înă careă erauăcuprinseă toateăasociaţiileăcaritabile.ă Regulileăeiă specificauă c ,ă
unăfiuăputeaămoşteniădrepturileăşiăprivilegiileăp rinteluiăs uăînăHevra, imediat
ceăacestaăaăîmplinitămajoratulăreligiosă(BarăMiţva).ăReponsaădiscut ăapoi,ăpeă
larg,ăceăseăîntâmpl ădac ăunămembruăalăFr ţieiănuăareăniciăunămoştenitorădeă
dreptă comun.ă Membriiă societ ţiiă îşiă rezervauă dreptulă caă înă acestă cază s ă
decid ăeiăcineăareăunăcaracterămoralăindubitabil,ăadic ăcelăalesătrebuiaăv zut
caăfiindăcelămaiăpotrivităînăochiiăsociet ţii.ăÎntr-oăalt ărespons ,ăseăl mureşteă
problema succesiunii ca membru al Hevrei.ăProblemaăseăprezint ăastfel:ăună
membru al Hevrei s-aă c s torită cuă fiicaă altuiă membruă şiă auă avută doiă fii.ă
Amândoiămembriiăauămurităşiăamândoiăfiiiăauăcerutăs ăfac ăparteădinăHevra,
unulăpeăbazaădreptuluiătat lui,ăiarăcel laltăpeăbazaădreptuluiăbuniculuiăs u5.
1
Geneza 47,29.
2
Encyclopedia Judaica Jerusalem, VIII, p. 442.
3
Abraham Chill, The Minhagim, New York, Sepher Hermon Press, 1978,
pp. 322-323.
DicţionarăEnciclopedicădeăIudaism,ăBucureşti,ăHasefer,ă2001,ăp.ă327.
4
5
72 Ana-Gabriela Vasiliu
Dară niciă unaădinăacesteăresponseănuă specific ăscopulă concretă ală societ ţii.ă

Exist ă rug ciuniă careă menţioneaz ă c ă termenulă Hevra Kadişa semnifica
comunitateaăevreiasc ăînăansamblulăei6.
Hevraă Kadişaă aă ajunsă cuă timpul,ă înă specială laă evreiiă askenazi,ă s ă
desemnezeă oă fr ţieă format ă pentruă ună singură scop:ă împ rţireaă dispenseiă
celuiă decedată înă conformitateă cuă legileă evreieşti7. Sensul restrictiv al
termenuluiăesteăexplicatăîntr-unăpasajădinăTalmud,ăcareăseărefer ălaădatoriaă
deăaăteăîngrijiădeăcelămort.ăAceast ădatorieăaădevenităînăscurtătimpăoăregul ă
deăbaz ăceăs-aăextinsăînăîntregaăcomunitateăevreiasc .ăEraăinterzisăprinălegeă
s ă prestezi oriceă munc ă cândă oă persoan ă eraă preg tit ă pentruă ritualulă
înmormânt rii.ă„Toţiăceiăcareătrecăpeăacoloăatunciăcândăcinevaăesteăîngropată
trebuieăs ăseăal tureăcortegiuluiăfunerar‖8.ăEăcelebr ăîntâmplareaăpovestit ă
deă Rabbiă Hannuna,ă careă aă ajunsă într-ună ţinută şiă auzindă suneteleă uneiă
înmormânt riă aă v zută c ă toat ă lumeaă continu ă s ă lucreze.ă Cândă rabinulă aă
mustrată întreagaă comunitateă c ă nu-lă respect ă peă celă mort,ă aceştiaă auă
r spunsăc ăexist ăoăsocietate,ăcareăseăocup ădeăritualulădeăînmormântareă iă
care le permiteăs -şiăcontinueămunca9.
Laă începutulăsecoluluiăalăXIV-lea, HevraăKadişa esteămenţionat ăatâtăînă
Spania,ă câtă şiă înă Germania.ă Rashiă specific ă înă tractatulă dină Mişna,ă Moed
Katan,ăc ăexist ăasociaţiiăresponsabileădeăîngropareaăpropriilorămembri10.
Înă Europaă Occidental ă s-auă p strată registreă aleă unoră astfelă deă societ ţiă
din secolele XIII – XIV.ă Cuă toateă acesteaă trebuieă precizată c ă ritualurileă
funerareăauăfostămenţionateăpentruăprimaădat ăînăepocaăAmoraimilor11.
Hevraă Kadişa num r ă înă generală optsprezeceă membri, deoarece,
conform valorii numerice a consoanelor ebraice, cifra optsprezece este
echivalent ă cuă cuvântulă „hai‖ă (viu)12. Dar nu oricine putea face parte din
aceast ăsocietate.ăDeăobicei,ămembriiăerauărecrutaţiădintreăpersoaneleăceleă
maiă eruditeă şiă maiă bogateă aleă comunit ţii.ă Ună exempluă înă acestă sensă îlă
reprezint ă Siră Mosesă Montefiore.ă Înă Angliaă secoluluiă ală XIX-leaă elă îşiă
îndeplineaăcuămareăzelăîndatoririleădeămembruăalăsociet ţiiădeăînmormântareă
sefarde.ăÎnăjurnalulăs u,ăMosesăMontefioreăîşiăexprim ămândria de a fi ales
membruă înă Societateaă Lavadoriloră ceă aparţineaă Congregaţieiă Spaniei,ă
Portugalieiă şiă Londrei13.ă Laă sefarziiă occidentali,ă membriiă societ ţiiă suntă
numiţiălavadores (span. - ceiăcareăspal ătrupul).14 Înăgeneral,ăHevraăKadişaă
DicţionarăEnciclopedicădeăIudaism, p. 328
6
7
Hayyim Schauss, The Lifetime of a Jew, Throught the Ages of Jewish History, Union
of American Hebrew Congregations Cincinnati, 1950, p. 245.
8
9
Ibidem, p. 443.
10
Ibidem, p. 443.
11
Hayyim Schauss, op.cit., pp. 256-257.
DicţionarăEnciclopedicădeăIudaism, p. 328.
12
13
14
Despre o structur ăcomunitar :ăHevraăKadi a 73
r mâneăoăsocietateăînchis ,ămembriiăeiăfiindăv zuţiădeăcomunitateăcaăf cândă

parte dintr-unăfelădeăelit ăsocial ăaăc reiăetic ănuăeraăpus ălaăîndoial 15.
Primaăreferireăclar ăasupraăstatutuluiăHevreiăKadişa dateaz ădinăsecolulă
al XIV-lea16.ăSeăparteăc ăeaăaăluatăform ăgraţieăînv ţatuluiăEleazarăAskenaziă
înă Pragaă anuluiă 1564.ă Dară schiţareaă reguliloră societ ţiiă aăfostă efectuat ădeă
rabinulă Judaă Loewă benă Beţalelă dină Praga.ă Autoritateă rabinic ,ă moralistă
cabalistăşiăteoretician,ăsupranumităMaharal,ăIudaăLoewăaăimpusăcâtevaălegiă
care vizeaz ă comunitateaă înă ansamblulă ei17. Acestea se refereau strict la
respectareaăetapelorăpreg titoareăînmormânt riiăşiălaăobligaţiaăachit riiăuneiă
taxeă b neştiă pentruăfuncţionareaă societ ţii.ă Dară ceaă maiă important ăregul ă
era aceea de a respecta cu stricteţeă tradiţiileă şiă legileă procesiuniiă deă
înmormântare.ăCaracterulăacestorălegiăaăr masăneschimbatăpân ăast zi,ăiară
înăsociet ţileăultraortodoxeăînăcareăfuncţioneaz ăHevraăKadişaăacesteaăsuntă
respectateă cuă stricteţe.ă Înă secolulă ală XIX-lea capii dinastiei hasidice
Lubavich (Habad) s-auăreferitălaăgrup rileălorădiferiteădeăadepţi,ăprintreăcareă
şiăHevraăKadişa18.
Deşi,ădatoriaăfaţ ădeămorţiăeraăconsiderat ă„singuraăadev rat ‖19,ăexist ă
societ ţiă careă auă introdusă printreă îndatoririleă loră şiă îngrijireaă bolnavilor 20.
Femeileăf ceauăşiăeleăparteădinăacesteă„Fr ţiiăSfinte‖,ăsarcinaălorăfiindăaceeaă
deăaăseăocupaăşiădeăceremoniaădeăTohorah (termen ebraic – cur ţire,ă
purificare).21
Ceremoniaă sp l riiă mortului,ă Tohorah,ă eraă efectuat ă deă mitnassekim
(însoţitori)ă membriă ai Hevreiă Kadişa,ă termenă ceă apareă şiă înă Talmud.ă
Encyclopedia Judaica Jerusalem red ăînăpaginileăsaleăîntreagaăceremonieă
de Tohorah careăseădesf şoar ădup ăurm torulăritual22: trupul defunctului e
aşezată peă oă mas ă special ,ă numit ă masaă deă Tohorah,ă cuă picioareleă spreă
uş ăpentruăaăar taăeliberareaăimpurit ţii.ăApoi,ăînătimpăceătrupulăeăfrecatăşiă
cl tităcuăap ,ăînsoţitoriiărecit ăcâtevaăverseteăbiblice:ă„ŞiăeraăIo uaăîmbr cată
înăveşminteămurdareăşiăst teaăînainteaăîngerului.ăŞiăaăr spunsăşiăaăzisăceloră
careă st teauă înainteaă lui:ă Dezbr caţi-lă deă veşminteleă celeă murdare!.ă Şiă i-a
zisă lui:ă Iat ă ţi-amă iertată f r delegileă şiă te-amă îmbr cată cuă veşmântă deă
pr znuire‖23;ă „Şiă v ă voiă stropiă cu ap ă curat ă şiă v ă veţiă cur ţiă deă toateă
întin ciunileă voastreă şiă deă toţiă idoliiă voştriă v ă voiă cur ţi‖24. Apoi, partea
15
J. Katz, Tradition and Crisis Jewish Society at the End of the Middle Ages, New
York, New York University Press, 1993, p. 133.
16
17
Encyclopedia Judaica Jerusalem VIII, p. 389.
18
Ibidem, p. 442.
19
Ibidem, p. 443.
20
Hayyim Schauss, op. cit., p. 257.
21
Encyclopedia Judaica Jerusalem, XV, p. 1188.
22
Ibidem, p. 1188 - 1189.
23
Zaharia 3: 3,4.
24
Ezechiel 36:25.
ventral ăaăcorpuluiăeraăfrecat ăcuăunăouăspart,ăsimbolăalăperpetu riiăcontinueă

aă vieţiiă (aceast ă prim ă parteă aă ritualuluiă seă maiă p streaz ă aziă doară înă
comunit ţileăultraortodoxe).ăÎnătimpăceăcadavrulăesteăţinutăînăpoziţieăvertical ă
seătoarn ăpesteăelănou ăm suriădeăap .ăAiciăseăîncheieăceaămaiăimportant ă
parteăaăritualuluiădeăcur ţireăşiăpurificare.ăDup ăceăcorpulăesteăştersăcuăceaă
mai mare grij ,ăacestaăeăîmbr catăîntr-un giulgiu.
Foto 1 – Inscripţieăpeăoăpiatr ătombal ădinăCimitirulăFilantropia,ăBucureşti.
Maiăexist ăîns ,ăînc ăunăritădeătohorah, mult mai elaborat numit Rehizah

Gedolah sau Mareaăsp lare.ăElăseăaplic ănumaiămarilorărabiniăşiăînv ţ tori.ă
Diferenţaăconst ăînăfaptulăc ăceleănou ăm suriădeăap ăsuntăfolositeădeămaiă
multeăoriăpentruăsp lareaăcorpului.ăUneoriătrupulăeăscufundatăîntr-o mikvah
(baieă ritual )ă considerat ă caă singurulă mijlocă deă purificareă aă persoaneloră şiă
uneltelor,ă conformă porunciiă biblice:ă „Numaiă izvorul,ă fântânaăşiă adun rileădeă
ap ă voră r mâneă curate,ă iară celă ceă seă vaă atingeă deă mort ciunileă dină ele,ă
acelaănecuratăvaăfi‖25. Dar obiceiul acesta a fost puternic contestat chiar de
rabini,ă deoareceă descurajaă femeileă s ă frecventezeă baiaă ritual .ă Spreă
25
Levitic 11:36.
deosebireă deă corp,ă p rulă nuă eă sp lat,ă ciă doară piept nat,ă iară unghiileă deă laă
mâiniăşiădeălaăpicioareăt iate.ă
Baza Tohorah seăafl ăînăEclesiastă5:15ăînăcareăseăspuneăc ă„aşaăcumăelă
a venit pe lume,ătrebuieăs ăşiămearg ădinălume‖,ăceeaăceăînseamn ăc ăaşaă
cumă ună omă dup ă naştereă esteă sp lat,ă totă aşaă trebuieă s ă p r seasc ă şiă
lumeaă aceasta.ă Dar,ă laă felă caă şiă alteă ceremoniiă deă înmormântare,ă niciă
ceremonia de Tohorah nuăesteămenţionat ăînăBiblie.26
Laă înmormântareaă regiloră erauă utilizateă mirodeniiă ceă r spândeauă ună
parfumă dulce.ă Înă Tanach,ă acestă procedeuă esteă descrisă astfel:ă „Şiă l-au
îngropatăînămormântulăpeăcareăşi-lăs paseăelăînăcetateaăluiăDavid;ăşiăl-au pus
pe un pat pe care-lă umpluseă cuă aromateă şiă cuă tot felul de miresme; la
înmormântareă luiă iă s-auă arsă foarteămulteă aromate‖.27 La mormintele regilor
din Ierusalim s-aă descoperită oă baieă aflat ă laă intare,ă utilizat ă fieă pentruă
sp lareaămortului,ăfieăpentruăuzulăpreoţilor.ă
Tohorah eraă ună rituală generalizată înă timpurileă scrieriiă Mişnei,ă aă c reiă
redactareăaăfostăîncheiat ălaă200ăe.n.,ăfaptăceărezult ădinădeciziaăc ăritualulă
puteaăfiăefectuatăchiarăşiădeăŞabat28.ăÎnăliteraturaătalmudic ăseămenţioneaz ă
cl tireaă corpuluiă cuă mirtă şiă t iereaă p ruluiă celuiă decedat.ă Dup ă efectuareaă
procesiunii,ăînsoţitoriiăîşiăspal ămâinileăcuăap ăs rat .ăCimitireleătradiţionaleă
auă înă incintaă loră oă anex ă numit ă chiară Tohorah,ă tradusă aiciă prină „casaă
cur ţirii‖.
Ceiă careă auă îmbr ţişată Reformaă iudaismuluiă dină secolulă ală XIX-lea, au
contestată caracterulă neschimb toră ală legiiă scriseă eliminândă dină practicileă
religioaseăşiăceremonialulădeăTohorah29.
Laă încheiereaă funeraliilor,ă membriiă Fr ţieiă Sfinte mergă s ă seă purificeă laă
baiaăritual ,ăapoiăiauămasaăîmpreun 30. Celebrarea HevreiăKadişa are loc o
singur ă dat ă peă an,ă deă obiceiă într-oă ziă fix ,ă peă şapteă Adar,ă cândă areă locă
comemorareaămorţiiăluiăMoise31.ăMulteăcomunit ţiăs rb toreauăaceast ăziăînă
intervalul 15-20ă Kislav.ă Laă Pressburg,ă înă Bratislava, ceremonia se
desf şuraădeăLagăbaăOmer,ăpeă18ăIayr.ăMembriiăFr ţieiăţineauăcuăacestăprilejă
oăziădeăpost,ăurmat ădeăunăosp ţăalăsociet ţii.32 O parte din aceste practici
s-auăp stratăînăcomunit ţileăortodoxeăpân ăînăzileleănoastre.ă
Înă secolulă ală XVIII-lea,ă comunit ţileă lituaniene,ă fixauă tarifeleă acestoră
societ ţiă pentruă aă preîntâmpinaă abuzurile.ă Hevraă Kadişa seă ocupaă şiă deă
întreţinereaă cimitirului,ă careă deă obiceiă îiă şiă aparţinea.ă Înă comunit ţileă mari,ă
îngropareaă morţiloră f r ă familie c deaă înă sarcinaă alteiă societ ţi,ă denumiteă
26
Encyclopedia Judaica Jerusalem XV, p. 1188 -1189.
27
2 Cronici 16:14.
28
Encyclopedia Judaica Jerusalem XV, p. 1188.
29
30
Ibidem, p. 328.
31
Joseph Telushkin, Jewish Literacy, New York, William Morrow and Company,
1991, p. 626.
32
Ibidem, p. 328.
„hevraă hesedă şelă emet‖ă („societateaă datorieiă dezinteresate‖)33. Cuvintele

hesedăşelăemet suntăamintiteăîntr-unăepisodădinăGenez .34 Patriarhul Iacob
înainteăs ăp r seasc ăaceast ălumeăîlăcheam ăpeăfiulăs uăIosifăspunându-i:
„Deăamăaflatăharăînăochiiăt i,ăpune-ţiămânaăpeăcoapsaămeaăşiăjur ăc ăveiăfaceă
mil ă(hesed)ăşiădreptateă(emet)ăcuămine‖.35
IstoriculăJacobăKatzăeădeăp rereăc ăacesteăsociet ţiăsuntăprodusulăvieţiiă
tumultoaseă dină marileă oraşeă caă Praga,ă Frankfurtă etc.ă Fraternit ţileă erauă
absolutănecesareăînălocalit ţileădeăacestăgenăpentruăcaăevreiiăs ănuăseărup ă
deă tradiţie.ă Existenţaă loră aă condusă treptată laă înfiinţareaă altoră Societ ţiă şiă înă
comunit ţileă aşkenazeă maiă mici36.ă Înă opiniaă luiă Katz,ă Hevraă Kadişa a
r spunsălaădou ăcategoriiădeănevoi:ăpeăde-oăparteăgarantaămembrilorăs iăc ă
atunciăcândăvorăaveaănevoieăliăseăvaăacordaăasistenţ ,ăiarăpeădeăalt ăparte,ă
întregulă rituală ală înmormânt riiă aă fostă transferată deă comunitateă Societ ţiiă
Sacre37.
O descriere a muncii depuse de Hevraă Kadişaă aă fostă redat ă deă
profesorulăJacobăNeusner,ăcareăaăparticipatălaăînmormântareaăsocruluiăs u,ă
decedatăînăurmaăuneiăexcursiiălaăIerusalim38. Referindu-se la HevraăKadişa
aă Ierusalimului,ă înă lucrareaă intitulat ă „Aceiă evreiă minunaţi‖,ă Neusneră spune
c ă„ăaceast ăsocietateămi-aăar tatăînc ăoădat ăceăînseamn ăs ăfiiăevreuăşiă
maiămult,ăc ăToraăînseamn ămaiămultădecâtătoateăc rţileăpeăcareăle-am citit
vreodat .ăMembriiăHevrei s-auăpurtatăcuămareăgrij ăşiărespectăfaţ ădeămort.ă
Laă sfârşitulă ceremoniei,ă conduc torulă Hevrei aă rostită cuă voceă tare,ă caă şiă
cândă mortulă ară fiă trebuită s ă aud ă şiă el:ă „Mordecaiă benă Menahem,ă toat ă
aceast ăprocesiuneăesteăînăonoareaăta;ăşiădac ănuăne-amăf cutătreabaăaşaă
cumătrebuie,ăteărug măs ăneăierţi‖39.
Asociaţiileădeăînmormântareăcontinu ăs ăfieăorganizaţiiăfoarteăimportanteă
şiă înă prezent,ă onorariileă loră fiindă folositeă pentruă finanţareaă unoră activit ţiă
comunitare40.ă Înă emigraţiaă aşkenaz ,ă organizaţiileă evreiloră originareă dină
aceeaşiă regiuneă aă Europeiă deă Estă (aşaă numiteleă Landmanschafften) au
fiecareăpropriaăeiăHevraăKadişa.ă
ÎnăStateleăUniteăaleăAmericii,ărolulăprincipalăalăFr ţieiăSacreăeste, printre
altele,ă şiă acelaă deă aă pl tiă costulă înmormânt riiă aceloră familiiă careă nuă auă
aceast ăposibilitate41.
33
34
Daniel S. Syme, The Jewish Home. A Guide for a Jewish Living, New York, UHAC
Press New York, 1988, p. 102.
35
Geneza 47:29.
36
Jacob Katz, op. cit., p. 133.
37
Ibidem, p. 133.
38
Joseph Tellushkin, op. cit., p. 626.
39
Ibidem, p. 627.
40
Daniel S. Syme, op. cit., p. 102.
41
Geoffrey Wigoder, The New Standard Jewish Encyclopedia, New York, 1992,
p. 205.
Înă Israel,ă nuă numaiă aşkenaziiă şiă sefarziiă auă societ ţiă distincteă deă
înmormântare,ă dară chiară şiă înă interiorulă grupuluiă aşkenaz,ă hasidimiiă şiă
mitnagdimii au fiecare societatea lor42.ă Înă multeă comunit ţiă contemporane,ă
membriiăacestorăsociet ţiăsuntăpersoaneăangajateăînăacestăscop.
Rolul „ConfrerieiăSacre”ăînăspa iulăevreiescădinăRomânia

InformaţiileăreferitoareălaăexistenţaăuneiăSociet ţiăSacre înălocalit ţileădină
Româniaă suntă puţineă laă num r.ă Celeă maiă multeă provină dină zonaă Moldovei.ă
Darăastaănuăînseamn ăc ,ăînăcelelalteăprovinciiăromâneşti, HevraăKadişa nu
aă funcţionat,ă ciă doară c ă înă multeă cazuri,ă documenteleă dină arhiveă auă fostă
distruse sau urma lor s-a pierdut de-a lungul timpului.
Fotoă2:ăMonumenteăfunerareăînăCimitirulăFilantropia,ăBucureşti.
ÎnăRomânia,ăstudiulăpietrelorătombaleăaădevenităunădomeniuădeăcercetareă
pentruăistoriciăabiaăînăsecolulăalăXIX-lea43. Jacob Psantir, Elias Schwarzfeld
şiă Meyeră Abrahamă Halevyă suntă doară câţivaă istoriciă careă auă cercetată cuă
42
Lya Benjamin, EvreiiădinăRomâniaăînătexteăistoriografice,ăHasefer,ăBucureşti,ă2002,ă

43
p. 52.
d ruireă cimitireleă evreieştiă dină ţaraă noastr 44.ă Despreă existenţaă „Societ ţiiă
Sacre‖,ăistoriciiănuăauăoferităpreaămulteăinformaţii.ăTotuşi,ăEliasăSchwarzfeld
vorbeşteădespreăexistenţaăuneiăHevraăKedoşa înăMoldova,ăînc ădinăveaculă
al XVIII-leaă şiă începutulă celuiă de-al XIX-lea45.ă Istoriculă menţioneaz ă c ă
Hevraă Kadişa eraă întotdeaunaă separat ,ă înă sensulă c ă aveaă oă organizareă
deosebit ,ă cuă ună statută special,ă numit Tecunot. Statutul era redactat de
membriiă Hevrei,ă iară societateaă seă îngrijeaă deă înmormântareaă decedaţilor.ă
Hevraă Kadişa eraă condus ă deă ună Gabai (Efor)ă şiă deă asesori.ă Membriiă
pl teauă câteă oă dareă fix ,ă dină careă seă întreţineauă cimitirele,ă aflateă înă
subordineaălor.ăÎnăcazurileădeădeces,ăeiăpercepeauăcâteăoătax ădeălaăfamiliileă
defuncţilor.ăSubăîngrijireaălorăerauăPinkesină– registreleămorţilor,ăînăcareăseă
înscriauă şiă evenimenteleă importante,ă deă veselieă sauă durere,ă petrecuteă înă
sânulăcomunit ţii.ă
Din prima jum tateă aă secoluluiă ală XVIII-leaă datez ă primaă menţionareă aă
acesteiăsociet ţiăînăOradea46.ăCeleămaiămulteăinformaţiiăfigurauăînăoriginalulă
proceseloră verbaleă şiă înă arhiveleă comunit ţiloră evreieşti,ă dară acesteaă s-au
pierdută înă timpulă ghetoiz riiă aproapeă înă întregime.ă Pân ă şiă carteaă „Az
Oradeai Izraelita Szentegylet - Chevraă Kadisaă 200ă evestörténeteă ő9Ő1ă -
1731, 5691- 1931ă között‖,ă ap rut ă înă 1931,ă aă devenită inaccesibil ă prină
raritatea ei47.ă Iat ă câtevaă dină statuteleă Confrerieiă Sacreă „Manifestareă aă
dragostei faţ ă deă semeni‖ă aă evreiloră dină Oradea,ă redactată înă anulă 1731,ă
semnată deă 68ă deă persoane,ă careă confirm ă existenţaă unoră formeă avansateă
deăorganizareăcomunitar ăpublicateăşiădeăTerezaăMozes:48
„1. Înă fiecareă an,ă înă primaă ziă aă luniiă Nisan,ă seă voră alegeă doiă
fruntaşi.ă Unulă dintreă fruntaşiă peă baz ă deă tragereă laă sorţiă şiă
majoritateă deă opinii.ă Vechiulă fruntaşă r masă îşiă îndeplineşteă
funcţiaăpân ăînăanulăurm torăalăluniiăNisan.
4.ăDac ăîntreămembriiăConfrerieiăaparădiferendeălaăpetrecereă
sauăînăcimitir,ăatunciăfruntaşiiăs -lăsileasc ăpeăcelămaiătân răca,ă
înă24ădeăore,ăs -şiăcear ăiertareădeălaăceiămaiăînăvârst ăînăfaţaăaă
zece oameni.
6.ăDac ămoareăunăcopilăsubătreiăani,ăatunciăacelămembru,ăpeă
careă fruntaşulă îlă numeşteă esteă obligată s ă mearg ă laă cimitiră
pentruăs vârşireaăcelorăcuvenite.ăDac ănuăseăsupuneăs ăfieăsilită
laăplat .
9.ă Dac ă ună membruă ală Comunit ţiiă sauă ală Confrerieiă seă
îmboln veşte,ăComunitateaăeăobligat ăs ătrimit ălaăel,ăînăfiecareă
Raoul Siniol, Portreteă şiă schiţeă sefarde, Ierusalim 1981, pp. 122 - 126; Analele
44
Societ ţiiă Istoriceă „Iuliuă Barasch”ă - Istoriculă comunit ţiiă dină Ploieşti,ă Bucureşti,ă 1889,ă
p. 1.
45
Lya Benjamin, op. cit., p. 81.
IMERăII/1,ăBucureşti,ă1988,ădoc.ănr.ă84,ăpp.ă61-64.
46
47
Tereza Mozes, Evreii din Oradea,ăHasefer,ăBucureşti,ă1997,ăp.ă36.
48
Ibidem, pp. 37 - 38; IMER II/1, doc. 84, p. 61.
noapte,ă doiă oameniă pentruă priveghere.ă Dac ă celă peă careă

tragereaă laă sorţiă îlă stabileşteă eă plecată înă c l torie,ă înă loculă s u,ă
fruntaşulă s ă trimit ă ună înlocuitoră pl tită şiă atunciă cândă persoanaă
respectiv ăseăîntoarceăacas ,ăseărestituieăsumaăstabilit ăpentruă
cel ce l-aăînlocuit.
12. De Şuşan - Purim,ăfruntaşiiăs ăumbleădinăcas ăînăcas ăcuă
doiăgropariăşiăcuăceleănecesareămortului.
15.ă Vizitareaă bolnaviloră esteă înainteă deă toateă misiuneaă
membriloră Confreriei.ă Dac ă situaţiaă bolnavuluiă seă agraveaz ă şiă
produceăîngrijorare,ăfruntaşiiăsuntăobligaţiăs ătrimit ăenoriaşulălaă
bolnavăchiarăşiădeăoăsut ădeăoriăpeăzi.ăCuăfiecareăprilej,ăenoriaşulă
s ă înştiinţezeă despreă nevoileă sufleteştiă sauă trupeştiă aleă
bolnavului.
16.ăDac ăcuiva,ăprinătragereălaăsorţiă,ăîiărevineăobligaţiaădeăaă
îngrijiăunăbolnav,ădarănuăpoateăs ăseăduc ,ăs ătrimit ăînăloculăs uă
pe altcineva.
23.ăÎnăcazădeămoarte,ăcelăpuţinădoiămembriiăsuntăobligaţiăcaăînă
timpulă s pt mâniiă deă doliu,ă s -iă vizitezeă zilnică peă îndoliaţi.ă
Trebuieă s ă poarteă deă grij ă caă înă casaă mortuar ,ă deă dimineaţaă
pân ăseara,ăs ăfieăminian.
24.ă Celă ceălaăcomunitateă îndeplineşteăfuncţiaădeăpreşedinte,ă
administrator,ăetc.,ăacelaănuăpoateăfiăalesăînăniciăunăfelădeăslujb ă
la Confrerie.
25.ăÎncepândăcuăprimaăjum tateăaăS rb toriiăPaşteluiădinăanulă
5491,ă nuă seă poateă m riă num rulă membriloră Confreriei,ă decât,ă
eventual, cu un membru pe an.‖
Semnatariiă seă obligauă s ă respecteă întocmaiă celeă prev zuteă înă acestă
statut.ă Seă remarc ă grijaă faţ ă deă bolnavi,ă cinsteaă acordat ă celoră decedaţi,ă
precumă şiă atenţiaă faţ ă deă membriiă familiiloră acestora.ă Nuă oricineă puteaă
deveni membru al Confreriei Sacre,ă acestă lucruă rezultândă şiă dină faptulă c ,ă
printreămembriiăei,ănuăputeaăfiăcooptatădecâtăunăsingurăomăpeăan.
Interesantăesteăşiăpunctulătrei,ăcareăimortalizeaz ăunăobiceiăinteresant.ăLaă
s rb toareaăbucurieiă- Purim,ănumit ădeăuniiăistoriciăşiăaădestinului, de altfel,
singuraă s rb toareă laic ă aă poporuluiă evreu49,ă membriiă comunit ţiiă erauă
vizitaţiădeăgropari.ăScopulăacesteiăviziteăsimboliceăeraădeăaăreamintiătuturoră
c ăviaţaăeătrec toareăşiăc ăînăfaţaăceruluiătoţiăoameniiăsuntăegali50.
Înăcimitirulă vechiă dinăoraşulă Bac uăcareă dateaz ădinăsecolulă ală XVIII-lea
s-aă descoperită oă piatr ă tombal ă dină 170351. Complicatul ritual funerar
evreiescănuă eraă oficiată peăvremuri,ă înămodă obligatoriu,ă deă ună clericăsauădeă
Lya Benjamin, Irina Cajal-Marin, Hary Kuller, Mituri,ărituriăşiăobiecteăritualeăiudaice,

49
Bucureşti,ăHasefer,ă1994,ăp.ă107.
50
Teresza Mozes, op. cit., p. 38.
I. Kara, S. Cheptea , Inscripţiiă ebraice,ă Iaşi,ă Centrulă deă Istorieă şiă Civilizaţieă
51
European ,ă1994,ăp.ă11.
ciocliăprofesioniştiăci,ădimpotriv ădeăoameniăevlavioşi şiădeăvaz ăcareăformauă

oă fr ţieă deă înmormântareă numit ă Hevraă Kedoşa (ă Societateă modern ,ă înă
prescurtare Sacra)52.ă Chiară dac ă nuă aveaă oă form ă organizatoric ă fixat ă
scriptică aceast ă fr ţieă deă înmormântareă exista,ă activaă şiă gospod reaă
cimitirul. Ea avea un fondă b nescă provenită dină vânzareaă parceleloră dină
cimitire,ă dină taxeleă deă înmormânt riă şiă dină donaţii.ă Laă Bac uă oă asemeneaă
fr ţieăexistaădinăsecolulăalăXVIII-lea53.ăChiarădac ăcomunitateaăevreiasc ănuă
aveaăînc ăunăstatutădeăfuncţionare,ăasociaţaăbeneficiaădeăo condic ,ănumit ă
şiă Catastifă sauă Pinkas,ă precumă şiă deă statuteă proprii.ă Explicaţiaă eă simpl :ă
existenţaă unuiă cimitiră şiă respectareaă ritualuluiă deă înmormântareă erauă
primordialeă înă viaţaă comunitar .ă A.D.ă Birnbergă redacteaz ă înă 1887ă oă
monografieă înă careă noteaz c ,ă celă maiă vechiă documentă ală obştiiă evreieştiă
dină Bac uă esteă Pinkasulă Asociaţieiă Sacreă dină 1771ă şiă c ă Hevraă Kedoşaă aă
fostă desfiinţat ă înă secolulă ală XIX-lea.ă Informaţiiă completeă suntă oferiteă maiă
târziuă deă istoriculă I.ă Kara,ă careă aă cercetată şiă copiată înă 1939 catastiful
Fr ţiei54.ă Elă aă ar tată c ă ceaă maiă vecheă însemnareă dină acestă catastifă esteă
datat ă 1774,ă deşiă anagramaă foiiă deă titluă „Hagoelă mimavet‖ă (Izb vitorulă deă
moarte)ăareănum rulă1771.ăI.ăKaraăafirm ăc ăpeăprimeleătreisprezeceăpaginiă
erau scrise caligrafic,ă înă alfabetulă Raşi,ă statuteleă fr ţieiă caă şiă consideraţiiă
tradiţionaleă despreă moarteă şiă despreă importanţaă materialuluiă deă
înmormântare.ăCatastifulăcuprindeaăsuteădeănumeădeămembrii.ăAutorulămaiă
menţioneaz ăc ,ăspreădeosebireădeăfr ţiaădinăRoman,ăaiciăs-a decisăînă1833,ă
caăal turiădeăstarosteă(gabai)ăs ămaiăfac ăparteădinăconducereaăfr ţieiăşiăalteă
persoane:ăunăpreşedinteă(roş),ăunăvicepreşedinteăşiăunăcenzoră(roşăheşbon).ă
Catastifulă aă fostă caligrafiată deă David,ă fiulă luiă Jehielă Mihal,ă careă aă scrisă şiă
catastifeleă deă Hevraă Kedoşaă dină Romană şiă Teleneşti.ă Merit ă precizată şiă
faptulăc ăacestăcatastifăalăFr ţieiăSacreădinăBac uăeraăoăadev rat ăoper ădeă
art ,ă nuă doară prină frumoasaă caligrafieă aă înscrisurilor,ă câtă şiă prină motiveleă
ornamentaleătradiţionaleăcareăîmpodobeau chenarele paginilor.
TotăistoriculăI.ăKaraăneăofer ăsingureleăinformaţiiădespreămembriiăHevrei,ă
despreăconducereaăfr ţiei,ădespreătaxeăşiăregulileădinăinteriorulăei55.
Astfel, membrii Hevreiă Kadişa,ă candidaţiă laăfuncţiaă deă membruă deplină aă
Fr ţieiă trebuiauă ca,ă timpă deă treiă aniă s ă fieă stagiariă (şameş).ă Dup ă acestă
r stimp,ăeiăpl teauăoătax ădeăintrareă(berbânţ )ăşiăofereauăunăpraznicăîntregiiă
Fr ţii.ăIniţial,ăritualulădeăînmormântareăeraăîndeplinitădeătoţiămembriiăHevrei,ă
dară maiă târziuă auă fostă angajateă persoaneă speciale,ă pl titeă deă membriiă înă
acestăscop.ăCeiăcareăf ceauăparteădinăFr ţieăaveauăobligaţiaăs -şiăp strezeă
caracterulămoralănealteratăşiăs ăparticipeălaătreiăprazniceăpeăan:ădeăPesah,ă
Şavuotă şiă Sucot.ă Conducereaă eraă aleas ă prină tragereă laă sorţi.ă Numele
membrilorăerauăscriseăpeăbileţeleăşiăintroduseăîntr-oăurn ă(ralfe). Primele trei
I.Kara, Obşteaăevreiasc ădin...ăBac u,ăBucureşti,ăHasefer,ă1995,ăp.ă97.

52
53
Ibidem, p. 97.
54
Ibidem, p. 98.
55
Ibidem, p. 99.
numeă extraseă îiă indicauă peă electoriă (borerim).ă Aceştiaă îlă numeauă peă
starosteleăFr ţiei,ăpeăajutorulăacestuiaă(bimcam),ăpeă„credincios‖ă(neeman)
şiă peă cenzoră (roşă heşbon). Rolulă starosteluiă eraă acelaă deă aă fixaă preţulă
parceleloră deă mormânt,ă taxaă deă înmormântareă şiă deă inaugurareă aă pietreiă
funerare,ătaxaădeăintrareăînăfr ţieăşiădiverseleăamenzi.ăElăp straăfondurileăşiă
catastifulă Hevrei,ă prezidaă adun rile,ă ceremonialulă înmormânt riloră şiă
praznicele.ă Totodat ,ă judecaă neînţelegerileă dintreă membriiă şiă stabileaă ună
calendarăalăîntâlnirilorăFr ţiei.
Dac ă familiaă defunctuluiă nuă dispuneaă deă baniă pentruă aă pl tiă s pareaă
gropii,ăaceastaădepuneaălaăstarosteăunăamanetăcareătrebuiaăr scump ratăînă
celă multă ună an.ă Amenzileă pentruă diferiteleă înc lc riă aleă statutuluiă erauă
împ rţiteă întreă starosteă şiă membriiă Hevrei.ă Înă catastifulă „Fr ţieiă Sacre‖ă dină
Bac uă s-auă p strată cincizeciă şiă cinciă deă însemn riă despreă primiriă deă
membrii,ă socoteli,ă judec ţiă şiă amenzi,ă încadrateă înă intervalulă 1774ă - 1831.
Numeroaseleă conflicteă izbucniteă întreă membriiă fr ţieiă auă fostă şiă eleă
consemnateăînăcatastif.ăOă menţiuneăspecial ămenţioneaz ăc ă înă1832ă noiiă
membriă seă obligauă s ărespecteă întruă totulă dispoziţiileă starostelui,ă dară c ă înă
pofidaăacestoraănum rulăconflictelorănuăs-a diminuat.
Nuă seă ştieă cuă exactitateă cândă s-aă desfiinţată Hevraă Kedoşa,ă deşiă dină
documenteăreieseăc ăînăanulă1901ăexistaăoăSocietateăSacr ,ăautonom ăfaţ ă
deăconducereaăcomunit ţii56.
Un alt document stipuleaz ă c ă apelulă dină 1919,ă prină careă populaţiaă eraă
chemat ăs ăcontribuieălaăamenajareaăşoseleiăc treănoulăcimitir,ăeraăsemnată
deă„SocietateaăSacr ‖ăşiănuădeăconducereaăcomunitar .ăSeăpareăc ăînă1922ă
s-aă încercată oă conciliereă întreă comunitateă şiă fr ţie,ă înă sensulă c ă
administrareaă cimitiruluiă şiă gestionareaă venituriloră auă revenită comunit ţii.ă
Reglementareaă nuă aă r masă înă vigoareă preaă multă timp,ă cuă toateă c ,ă aă fostă
organizat ăşiăoăîntrunireăaăpopulaţieiăînăacestăscop.ă
Hevraă Kadişa eă menţionat ă şiă înă documenteleă din localitatea Podul
Iloaiei57.ă Fr ţiaă eă considerat ă ceaă maiă vecheă organizaţieă obşteasc ă ,ă careă
seă îngrijeaă deă înmormântare,ă cimitiră şiă deă bolnaviiă s raci.ă Seă pareă c ă
aceastaăaăfostăînfiinţat ăimediatădup ăîntemeiereaătârgului,ădarăcatastifulăs-a
pierdutăînătimpulăprimuluiăr zboiămondial.ă
LaăBotoşani,ăunădocumentădatată10ăaprilieă1761ădemonstreaz ăvechimeaă
comunit ţiiă evreieştiă dină acesteă locuri58. Membrii Confreriei sacre din
Botoşaniă hot r scă lefurileă deservenţiloră deă cult,ă angajându-seă s -şiă
pl teasc ă cuă regularitateă contribuţiaă stabilit ă pentruă fondulă comunitară
AcesteăinformaţiiăauăfostăînscriseăînăcatastifulăConfrerieiăSacreădinăBotoşani.ă
Din surseleăexistenteărezult ăc ăceleămaiămulteăpinkasimiăaleăcolectivit ţiloră
evreieştiă dină Moldovaă auă începută s ă fieă scriseă prină aă douaă jum tateă aă
secolului al XVIII-lea.59
56
Ibidem, p. 100.
I. Kara, Obşteaăevreieasc ădinăPodulăIloaiei,ăBucureşti,ăHasefer,ă2001,ăp.ă47.
57
58
IMER II/2,ăBucureşti,ă1990,ădoc.ănr.ă34,ăp.ă37.
59
Ibidem, p. 38.
Primaă însemnareă înă Catastifulă deă Hevraă Kedoşa aă obştiiă evreieştiă dină
Piatra-Neamţă datez ă dină 1771.60 Copertele catastifului erau din piele de
viţel:ăpeăcopertaădinăfaţ ăseăaflaăpresatăunăMagen David (Steaua lui David)
aurit.ă Catastifulă conţineaă 80ă deă foiă dină hârtieă groas ă şiă deă bun ă calitate,ă
multeădinăeleăîmpodobiteăcuăfloriăşiăfiguri.61 Iat ăunăfragmentădinăcareădenot ă
importanţaă şiă sfinţeniaă acestuia:62 ‖Acestaă esteă catastifulă sfântă şiă pură ală
fr ţieiă sacre,ă f c toareă deă bineă dină obşteaă sfânt ă Piatra.ă Şiă înă elă seă afl ă
dou ă c rţi.ă Una,ă Carteaă vieţii,ă obiceiurileă şiă statuteleă fr ţiei.ă Iară cartea a
douaă seă numeşteă Carteaă morţiloră şiă înă eaă suntă cuprinseă dateleă morţiiă
fiec ruia‖.
Statutele Confreriei Sacre dinăTârguăNeamţădină1776ăstipuleaz ăclarăc ă
„ceeaăceăesteăprev zutăaciătrebuieăs ăfieăascultatăşiănimeneaănuăareăvoieăs ă
oă calce,ă niciă s ă preschimbe‖.63 Statutulă aă fostă înscrisă înă anulă 1776ă înă
pinkasulă societ ţiiă „Ghemilaiă Chasudim‖.ă Peă filaă întâiă careă ţine loc de titlu
stauă scriseă înă ebraic ă urm toarele:64 „Pinkasulă înfr ţiriiă deă binefacereă dină
Tg.ă Neamţ‖;ă „Aceast ă carteă sfânt ă şiă curat ă esteă aă societ ţiiă Ghemilaiă
Chasudimă dină acestă târgă Neamţ‖;ă „Acestă pinkasă l-am scris eu Megilem
Fabişă înă anulă 1776ă şiă voiă ocrotiă acestă oraş,ă spreă a-lă ajutaă pentruă mineă şiă
pentruărobulămeuăDavid‖.
Dină 1794ă dateaz ă Pinkasulă Hevreiă Kadişa din Roman, care se mai
p streaz ă şiă ast zi.ă Dină uneleă documenteă aă reieşită faptulă c ă „Societateaă
Sacr ‖ă aă existată aiciă înainteă deă aceast ă dat 65.ă Dină p cate,ă nuă exist ă oă
ordineăînăînsemn rileădinăprimiiăaniădeăactivitate,ăastfelăc ,ăprimaăînsemnareă
dateaz ă dină 1784,ă aă douaă dină 1785,ă aă treiaă dină 1786,ă aă patraă dină 1774ă şiă
dateleă continu ă reluândă aceeaşiă ani.ă Dară importanţaă societ ţiiă esteă clară
menţionat :ăaăînlocuită înătimpuriăvechiăcomunitatea,ăadministrândăpeălâng ă
cimitirăşiăcelelalteăinstituţiiăcomunitare,ăîngrijindu-iăpeăs raci,ăv duve,ăorfaniă
şiăbolnavi.ăPeălâng ăproblemeleăorganizatoriceăîntâlnimăstipulateăînăPinkas,ă
prescurt riă deă nume,ă careă deă obiceiă aparţineauă înv ţ torilor66. Aceasta nu
înseamn ăc ătoţiăceiăcareăpoart ăacesteănumeăsuntăfiiădeărabini.ăOăexplicaţieă
arăputeaăconstaăînăfaptulăc ătitlulăînsemnaădeăfaptăoăproblem ădeăonoruri.ă
ÎnăcuprinsulăPinkasului s-aăg sităşiăoăînsemnareăînăebraic ,ădatat ă1867,ă
înă leg tur ă cuă desfiinţareaă cimitiruluiă vechiă deă c treă primarulă Mihaiă
Fundoianu.ă Înă acelă ană aă fostă d râmată şiă mausoleulă deă peă mormântulă
rabinului,ă dară şiă colibaă pazniculuiă cimitiruluiă Avrahamă Chetaru67.
Comunitatea,ă înă frunteă cuă rabinulă Davisă Ithak,ă auă pl tită oameniă careă auă
60
IMER II/2, doc. 76, p. 96-97.
61
Ibidem,ăp.ă97,ăînănoteălaădoc.ă76.
62
Ibidem, doc. 76.
63
IMER II/2, doc. nr. 104, pp. 175-176.
64
Ibidem,ăp.ă176,ăînănoteălaădoc.ă104.
Pincu Pascal, Obşteaăevreiasc ădinăRoman,ăHasefer,ăBucureşti,ă2001,ăp.ă60.
65
66
Ibidem, pp. 59 - 60.
67
Ibidem, p. 61.
dezgropată oseminteleă (umplândă treiă suteă deă saci)ă şiă le-auă îngropată înă
cimitirulănou.ăPân ăînăaădouaăjum tateăaăsecoluluiăalăXIX-lea, pinkasul a fost
scrisă numaiă înă ebraic ,ă iară dup ă aceast ă perioad ă apară şiă expresiiă
neebraice,ăamesteculăromân-ebraicădevenindăevident.ăÎnă1889,ăevreulăAbaă
AbramăaăvândutăPinkasulădinăRoman,ăSociet ţiiăIstoriceă„IuliuăBarasch‖.
Foto 3: BinecuvântareaăCohanimiloră– simbolăpeăoăpiatr ăfunerar ădinăCimitirulăFilantropia,ă

Bucureşti.
Statutulă Confrerieiă Sacreă aă obştiiă evreieştiă dină Teleneştiă dină 1794ă maiă
poateăfiăconsultatăşiăast zi.68 Informaţiileăfurnizateăînăstatutăsuntădeăunăreală
interesăpentruăistorici,ămaiăalesăc ăînăpaginileăluiăesteăinseratăşiătestamentulă
Rabinului Iehuda Piosul.69 Acestaă conţineă şiă câtevaă interdicţiiă privitoareă laă
ritualulă deă înmormântare:ă „N-areă voieă ună str ină deă alt ă credinţ ă s ă vad ă
mortulă înă mormânt.ă Cândă seă acoper ă mortul,ă nuă seă vaă descoperi.ă Dac ă
moareăcumvaăînăceleănou ăzile,ătrebuieădeăf cutăcaămortulăs ănu-şiăstrâng ă
degetele.ăCândăseăscoateămortul,ănuăvaăieşiăvreunăomăînainte.ăDup ăceăauă
acoperit mortul, nu-lă voră l saă acoloă undeă aă stat,ă ciă îlă voră mutaă înă faţaă uşii.ă
Dac ăesteăcimitirăînăoraş,ănu-lăvorăduceăînăaltăoraş,ăfiindăoămareăocar ăpentruă
mort. Cei cari s-auăduşm nităînăviaţ ănuăseăvorăînmormântaăunulălâng ăaltul.ă
Unul care s-aăpoc ităseăvaăîngropaălâng ăunăevlavios‖.
68
IMER II/2, doc. 291, p. 419 - 424.
69
Ibidem, p. 423.
Cercet toriiă auă descoperită inscripţiiă careă atest ă existenţaă Hevreiă Kadişaă
înăsecolulăalăXIX-leaăşiăînălocalit ţileăBucureştiăşiăArad.ăOăinscripţieădinăanulă
1811,ă descoperit ă laă Bucureştiă vorbeşteă despreă statutulă Hevreiă Kadişaă aă
evreilorăsefarzi.ăAceastaădemonstrez ăc ăritulăaskenazăşiăcelăsefardăaveauă
fiecare o societate proprie.
„Statutulă Hevreiă Kadişaă aă evreiloră sefarzi.ă Suntă precizateă obligaţiileă
membriloră faţ ă deă confraţiiă loră înă cază deă boal ă sauă deces;ă suntă prev zuteă
acţiunileă deă solidaritateă şiă deă binefacereă c roraă trebuieă s ă seă conformezeă
toţiămembriiăsociet ţii‖70.
Alteădou ăinscripţiiădescoperiteălaăArad,ăunaădină12ămai,ăiarăcealalt ădin
11-29ăoctombrie,ăambeleădină1838,ăatest ăexistenţaăsociet ţiiăînăacestăveac:
„Confreriaă Sacr ă (Chevraă Kadişa)ă dină Aradă solicit ă Magistratuluiă
or şenescă confirmareaă actuluiă deă cump rareă aă unuiă terenă pentruă
construireaă unuiă spitală evreiescă înă loculă vechiului edificiu, aflat pe lista
cl dirilorăceăurmeaz ăaăfiădemolate‖71.
„Petiţiaă Confrerieiă Sacreă (Hevraă Kadişa)ă dină Aradă c treă Magistratulă
or şenescă prină careă repet ă cerereaă deă ratificareă aă contractuluiă deă
cump rareă aă terenuluiă pentruă noulă spital,ă angajându-seă s ă vând ă vecheaă
cl direă deă îndat ă ceă seă vaă iviă ună cump r tor.ă Magistratulă refuz ă şiă repet ă
condiţiaăvânz riiăprealabileăaăvechiiăcl diri‖72.
Laă felă caă pentruă evreiiă dină întreagaă lumeă şiă pentruă ceiă dină România,ă
Hevraă Kadişaă esteă ceaă maiă sacr ă dintreă societ ţi.ă M rturieă înă acestă sensă
suntă şiă cuvinteleă rostiteă deă şefă rabinulă dr.ă Mosesă Rosen:ă ‖Laă felă cumă eă
necesară miniană (quorumulă celoră zeceă b rbaţiă majori)ă pentruă Sinagog ,ă eă
elementar ă existenţaă uneiă Hevraă Kadişa. Un pact sui-generisă seă încheieă
întreă componenţiiă acesteiă „sfinteă fr ţii‖:ă caă atunciă cândă unulă dintreă eiă vaă
ajungeălaăcelădinăurm ăpopasădeăpeăacestăP mânt,ăceilalţiăs -iăvin ăînăajutor.ă
Societatea Sacra îiăoblig ădeciăpeămembriiăeiăs ărespecteăcuăpioşenieătoat ă
îngrijireaă deă careă eă nevoieă pentru ca trupul aceluia care i-a precedat pe
drumulă f r ă întoarcereă aleă Eternit ţiiă s -şiă g seasc ă odihna;ă eiă trebuieă
personală s ă îndeplineasc ă toateă toateă acesteă ritualuri,ă pentruă caă şiă ei,ă laă
rândulălor,ăs ăbeneficiezeădeăaceast ăcaritateăpeăcareăcelăceăoăprimeşteănuă
oă maiă poateă niciodat ă r spl ti.ă Deă aceeaă seă numeşteă ―Caritateaă
Adev rului‖.73
70
IMER III/1,ăBucureşti,ă1999, doc. 36, p. 345 .
71
IMER III/2,ăBucureşti,ă1999,ădoc.ă248,ăp.ă159ă.
72
Ibidem, doc. 259, p. 172 .
73
Moses Rosen, Eseuri biblice,ăBucureşti,ăHasefer,ă1992,ăp.17.
BIBLIOGRAFIE
*** Biblia sauăSfântaăScriptur ,ăEdituraăInstitutuluiăBiblicăşiădeăMisiuneăaă

Bisericii OrtodoxeăRomâne,ăBucureşti,ă2001, Ediţieăjubiliar .
*** Dicţionară Enciclopedică deă Iudaism,ă Hasefer,ă Bucureşti,ă 2001,ă
coord. Viviane Prager.
*** Encyclopedia Judaica Jerusalem, vol. VIII, Keter Publishing House
Jerusalem, Israel, 1983-1991.
*** Izvoareăşiăm rturiiăprivindăistoriaăevreilorădinăRomânia, vol I, Hasefer,
Bucureşti,ă1995;ăvol.ăII/1,ăFCER,ăBucureşti,ă1998.
BENJAMIN, LYA, Evreiiă dină Româniaă înă texteă istoriografice, Hasefer,
Bucureşti,ă1993.
BENJAMIN, LYA, CAJAL MARIN, IRINA; KULLER, HARY, Mituri, rituri
şiăobiecteăfunerareăiudaice,ăEdituraăFundaţieiăCulturaleăRomâne,ăBucureşti,ă
1994.
CHILL, ABRAHAM, The Minhagim. The Customs and Ceremonies of
Judaism, Sepher Hermon Press, New York, 1978.
KARA, I., Obşteaăevreieasc ădin...ăBac u,ăHasefer,ăBucureşti,ă1995.
KARA, I., Obşteaă evreiasc din... Podul Iloaiei,ă Hasefer,ă Bucureşti,ă
1990.
KARA I.; CHEPTEA, STELA, Inscripţiiă ebraice,ă Centrulă deă Istorieă şiă
CivilizaţieăEuropean ,ă1994.
KATZ, IACOB, Tradition and Crisis. Jewish Society at the End of the
Middle Ages, New York University Press, 1993.
MOZES, TERESA, Evreii din Oradea,ăHasefer,ăBucureşti,ă1997.
PASCAL, PINCU, Obşteaă evreieasc ă dină Roman,ă Hasefer,ă Bucureşti,ă
2001.
ROSEN, MOSES - Eseuri biblice,ăHasefer,ăBucureşti,ă1992.
SCHAUSS, HAYYIM, The Lifetime of a Jew. Throught the Ages of
Jewish History, Union of American Hebrew Congregations, Cincinnati,
1950.
SINIOL, RAUL, Portreteăşiăschiţeăsefarde, Ierusalim, 1981.
SYME, S. DANIEL, The Jewish Home. A Guide for Jewish Living, UHAC
Press New York, 1988.
TELUSHKIN, JOSEPH, Jewish Literacy, William Morrow and Company,
New York, 1991.
WIGODER, GEOFFREY, The New Standard Jewish Encyclopedia,
Facts on file, New York, 1992.
STRATIFICAREAăSOCIAL ăAăEVREILORăDINăCLUJULăINTERBELIC
ATTILAăGID
Concepţiaălucr riiădeăfaţ ăaăfostăconstruit pe baza metodologiei folosite

deă c treă cercet toriiă Gáboră Gyániă şiă Tamásă Csíkiă înă analizaă societ ţiiă
israelito-maghiare interbelice.1 Orientareaă c treă acesteă analizeă istoriceă seă
datoreaz ăintegr riiăfireştiăaătemeiăcomunit ţiiăevreieştiădinăClujăînăcea,ămai
larg ,ă aă comunit ţiiă israeliteă maghiareă – deoareceă evoluţiaă societ ţiiă
evreieştiăardeleneăaăfostădeterminat ădeăevenimenteleăperioadeiădualismuluiă
austro-ungarăşiăaleăprimuluiăr zboiămondial.ăPân ăînă1918ăviaţaăcomunit ţiiă
evreieştiă dină Clujă s-a dezvoltată înă cadreleă Statuluiă Maghiar.ă Acestaă esteă şiă
motivulăpentruăcareăînăliteraturaădeăspecialitateăromân ăg simăfoarteăpuţineă
opereă dedicateă analizeiă structuriiă socialeă evreieştiă dină Transilvaniaă dină
perioadaărespectiv .2
Segregareaă acestoră comunit ţiă s-a intensificată odat ă cuă dezmembrareaă
Ungarieiăşiăcuăintegrareaăteritoriilorăpierduteăînăcadrulănoilorăstateănaţionaleă
dină vecin tate.ă Unireaă Transilvanieiă cuă Româniaă aă adusă noiă provoc riă
izraeliţiloră dină p rţileă alipite.ă Aă începută integrareaă comunit ţiiă evreieştiă dină
Clujă înă viaţaă evreiasc ă român ă îns ă f r ă aă seă asimilaă totală cuă modelulă deă
dezvoltareăaăevreilorădinăVecheaăRomânie.
Pân ă laă Primulă R zboiă Mondială evreiiă dină Ungariaă auă fostă consideraţiă oă
comunitateăreligioas ăparteăaănaţiuniiămaghiareăşiănuăcaăoăentitateănaţional ă
separat .ăEvreiiăardeleniădeădup ă1918ăîns ănuăpotăfiăidentificaţiăcaădoarăoă
grupareă religioas .ă Înă acestă teritoriuă comunitateaă evreiasc ă aă avută ună
CsíkiăTamás,ăVárosiăzsidóságăÉszakkelet- ésăKelet-Magyarországon.ă(Aămiskolci,ăaă
1
kassai, aă nagyváradi,ă aă szatmárnémetiă ésă aă sátoraljaújhelyiă zsidóságă gazdaság- ésă

társadalomtörténeténekă összehasonlítóă vizsgálataă 18Ő8–1944), Budapest, 1999;
Gyániă Gábor,ă Kövéră György,ă Magyarországă társadalomtörténeteă aă reformkortólă aă
másodikă világháborúig, Budapest,ă 1998.ă Veziă şi:ă Karádyă Viktor, Șsidóság,ă
modernizáció,ă polgárosodás, Budapest,ă 1997;ă Kovácsă Éva,ă Felemásă asszimiláció.ă Aă
kassaiă zsidóságă aă kétă világháborúă közöttă (1918–1938), Somorja, Dunaszerdahely,
2004.
Rolulăsocialăalăevreilorăşiăloculălorăocupatăînăsocietateaăromân ăaăfostăatins ădeămaiă
2
mulţiă autoriă româniă înă diferiteleă loră scrieri:ă Octaviană Buzea,ă Clujul: 1919-1939, Cluj,
1939; Sabin Cioranu, Problemaă comerţuluiă şiă meşteşuguriloră înă municipiulă şiă judeţulă
Cluj, Cluj, 1940; Situaţiaă material ă şiă moral ă aă advocaţiloră dină Ardeală şiă Banat, Cluj,
1935;ăNicolaeăC ciul ,ăPrivireăasupraăCamereiădeăComerţăşiăIndustrieădinăClujă(1851–
1926), In: Industriaăşiă bog ţiileă naturaleă dină ArdealăşiăBanat, Cluj,ă1927.ăVeziăşi:ă Liviaă
Popescu, Structur ă social ă şiă societateă civil ă înă Româniaă interbelic , Cluj-Napoca,
1998;ă Liviaă Dandara,ă Populaţiaă evreiasc ă înă contextulă integr riiă Transilvanieiă înă viaţaă
economic ,ă social ,ă politic ă şiă cultural ă aă României,ă In:ă Anale de Istorie 1 (1985);
ŞtefanăPascuă(red.),ăIstoria Clujului, Cluj, 1974.
Stratificarea social ăa evreilor din Clujul interbelic 87
caracteră eterogenă atâtă înă privinţaă structuriiă luiă socio-profesionale,ă câtă

şiă înă stareaă material ,ă înă nivelulă deă educaţieă sauă înă privinţa
autodetermin rii/identit ţiiănaţionale.
Laă evreiiă dină Cluj,ă câtă şi,ă deă altfel,ă peă totă teritoriulă Transilvaniei,ă printreă
componenteleă careă auă determinată afirmareaă identit ţiiă evreieştiă aă avută rolă
importantă religiaă şiă conştiinţaă deă origineă comun .ă Deciă termenulă deă
societateă evreiasc folosită înă lucrareaă deă faţ ă seă refer ă laă comunitateaă aiă
c reiă membriiă s-auă autodefinită caă evreiă sauă români/maghiariă deă religieă
mozaic .
Scopulă acestuiă studiuă este,ă înă primulă rând,ă deă aă prezentaă evoluţiaă
demografic ă şiă structuraă socio-profesional ă aă comunit ţiiă amintite de mai
sus.ă Rezultateleă acesteiă cercet riă voră ar taă rolulă jucată deă evreiă înă
dezvoltareaăvieţiiăeconomiceăaăClujului.ăAnalizaăstratific riiăsocialeăneăpoateă
ajutaăşiălaăînţelegereaăprocesuluiădeăschimbareă(problemaăidentit ţii,ămişc riă
interneă deă reînnoire,ă opţiuniă politice)ă careă aă avută locă înă cadrulă societ ţiiă
evreieştiădinăCluj/Transilvaniaădeădup ă1918.
Laă analizaă structuriiă socialeă evreieştiă interbeliceă trebuieă s ă avemă înă
vedere doi factori majori: 1. Înă privinţaă stratific riiă ei,ă societateaă evreiasc ă
poateă fiă interpretat ă caă oă „societateă incomplet ‖,ă undeă anumiteă categoriiă
sunt subreprezentate sau lipsesc total. Acest fenomen nu este un specific
transilv nean,ă ciă esteă cunoscută laă toateă comunit ţileă evreieştiă dină spaţiulă
central- şiăest-european. 2. Dup Unire,ăînăurmaăevenimentelorăpetrecuteăînă
politicaă intern ă român ă şiă înă cadrulă comunit ţiă israelite,ă evoluţiaă societ ţiiă
evreieştiăaăluatădrumulăspreătransformareăşiăspreădiversificare.
Aspecteleăvie iiăevreieştiădinăCluj
Înăceeaăceăpriveşteăimportanţaăşiănum rulăei,ăcomunitateaăevreiasc ădină
Cluj era printre cele mai mari din Transilvania.3 Începândă cuă aă douaă
jum tateă aă secoluluiă ală XIX-lea,ă num rulă evreiloră dină oraşă aă cunoscută oă
creştereăconstant .ăDac ăînă1850–1851ăauăfostăînregistraţiă479ădeăizraeliţi,
înă anulă 1866ă num rulă loră eraă dejaă 776,ă caă peă laă 1910ă s ă ajung ă laă pesteă
7 000 de suflete.4
Structura lor socio-profesional ădinăaceast ă perioad ă seăcaracterizeaz ă
prină unilateralitate.ă Dup ă dateleă conscripţieiă fiscaleă dină anulă 1813,ă laă Cluj,ă
precumă şiă înă majoritateaă localit ţiloră dină provincie,ă predominauă ceiă ocupaţiă
Al turiă deă Cluj,ă numaiă Oradea,ă Sighetulă Marmaţieiă şiă Satuă Mareă auă avută oă
3
populaţieăevreiasc ămaiănumeroas ădeă10 000 de suflete. Recens mântulăgenerală

alăpopulaţieiăRomânieiădină29ădecemvrieă1930,ă(înăcontinuare:ăRecens mântă1930)ă
vol. 2,ăBucureşti,ă1938,ăpp.ăXLII–XLIII.
Ladislauă Gyémánt,ă Evreiiă dină Transilvaniaă înă epocaă emancip riiă (1790–1867),
4
Bucureşti,ă 2000,ă p.ă 55.ă şiă 441;ă Mosheă Carmilly-Weinberger (red.), Aă kolozsváriă
zsidóságă emlékkönyve, New York, 1988, pp. 31–33;ă Péteră Újváriă (red.), Șsidóă
Lexikon, Budapest, 1929, pp. 497–498.
88 AttilaăGidő
înă producereaă şiă vânzareaă b uturilor,ă comerţ,ă arend şie,ă meşteşuguri.5 O

dat ă cuă schimbareaă politiciiă oficialeă faţ ă deă evreiă şiă cuă emancipareaă loră
civil ,ă structuraă socio-profesional ă aă începută s ă seă transforme.ă Desigur,ă
chiarăpân ălaăsfârşitulăprimuluiăr zboiămondial,ădarăşiădup ,ăînăuneleădomeniiă
deă activit ţi,ă pondereaă evreiloră aă r masă foarteă sc zut .ă Evreiiă erauă
subreprezentaţiăînăagricultur ,ăminerit,ăînătransporturi,ăînărândulăjudec torilor
şiă ală procurorilor,ă iară peă deă alt ă parte,ă erauă suprareprezentaţiă înă comerţă şiă
industrie,ă înă uneleă profesiiă liberaleă (deă exemplu:ă avocaţi,ă medici,ă actori,ă
jurnalişti).
Recens mântulă maghiară dină 1910ă aă înregistrată 7 046ă izraeliţiă înă Cluj.ă
Pân ăînăanulă1930ănum rulălorăaăcrescutălaă13 504,ăiarăînă1941ălaă16 763 de
suflete.6 Peă bazaă criteriuluiă deă naţionalitate,ă înă 1920,ă num rulă celoră careă
s-au declarat evrei era de 10 633ădeă persoane.ă Înă1930ă seădeclarauă evreiă
13 062ă clujeni,ă iară înă anulă 1941,ă 2661.7 Procentajul lor era de 13–15șă şiă
majoritateaălorăauăfostădeăcultur ăşiădeălimb ămaghiar .
Oăschimbareăradical ăînăviaţaăcomunit ţiiăevreieştiăaăintervenităodat ăcuă
unireaăTransilvanieiăcuăRomânia.ăPeălâng ăcadreleăinstituţionaleătradiţionaleă
confesionale, dup ă 1918,ă înă urmaă mişc riiă sioniste,ă aă luată avântă
instituţionalizareaă laic ă evreiasc .ă Înă câţivaă aniă înă Clujulă devenită centrulă
mişc riiă sionisteă dină Transilvania,ă s-aă dezvoltată oă reţeaă deă instituţiiă careă aă
cuprinsăîntreagaăsocietateăevreiasc .8
Noile forme deăorganizareăevreieştiăauăavutăunărolăsemnificativănuănumaiă
înă reprezentareaă şiă ap rareaă intereselor,ă câtă şiă înă formareaă identit ţiiă
naţionaleăevreieşti.ăAcesteăschimb riăauăadusăîns ăşiăoăpolarizareăînăcadrulă
comunit ţiiă evreieşti.ă Sioniştii s-au delimitată deă organizaţiileă maghiare,ă înă
timpă ceă evreiiă careă auă urmată curentulă asimilaţionistă auă r masă şiă înă
continuareăînăcadreleăsociet ţiiămaghiare.ăFoarteămulteăpersoaneădeăorigineă
evreiasc ă auă activată înă organizaţiaă local ă aă Partiduluiă Maghiar,ă laă diferiteă
instituţiiămaghiareăsauăînăpresaăşiăînăartaăteatral ămaghiar .
Primul pas important pe plan politic al evreilor din Transilvania a fost
înfiinţareaă Uniuniiă Naţionaleă Evreieştiă înă 1918.ă Uniuneaă s-aă n scută subă
LadislauăGyémánt,ăop.ăcit.,ăp.ă21.
5
Vargaă E.ăÁrpád,ă Erdélyă etnikaiăésăfelekezetiăstatisztikájaăIV.ăFehér,ă Beszterce-

6
Naszódă ésă Kolozsă megye.ă Népszámlálásiă adatok 1850–1992ă között, Budapest,

Csíkszereda,ă2001,ăp.ă667.
Ibidem.ă Laă recens mântulă maghiară dină 1910ă întrebareaă privindă etniaă aă fostă
7
omis ,ă astfelă c ă doară pentruă religiaă izraelit ă avemă dateă dină aceast ă perioad .ă Înă
1920ăşiă1930,ăînăurmaăpresiuniiăveniteădin parteaăautorit ţilorăromâneăşiăaămetodeloră
deă recens mânt,ă aproapeă toţiă izraeliţiă auă fostă înregistraţiă caă persoaneă deă
naţionalitateă evreiasc .ă Ună procesă similară s-aă jucată înă 1941,ă cândă autorit ţileă
maghiareă dină Transilvaniaă deă Nordă auă încercată s ă influenţeze rezultatele
recens mântuluiă exercitândă presiuniă asupraă populaţieiă evreieşti.ă Înă acestă ană doară
2661 din cele 16 763ăizraeliţiăs-au declarat evrei.
Despreă instituţiileă evreieştiă vezi:ă Gidóă Attila,ă Instituţiileă evreieştiă interbeliceă dină
8
Transilvania, In: StudiaăUniversitatisăBabeş-Bolyai. Historia 1–2 (2003), p. 175–187.

coordonareaă avocaţiloră clujeniă Tivadară Fischeră şiă Chaim Weiszburg,

deschizândăbirouriăînăprincipaleleălocalit ţiădinăprovincie.9
Sub egida Uniunii s-auă înfiinţată oă serieă deă organizaţiiă reprezentând
diferiteă intereseă şiă categoriiă sociale.ă Aiciă amintimă doară organizaţiileă
profesionale ca Societatea Poale Cedek aă meşteşugariloră şiă Societatea
Paul Ehrlich a medicilor. BancaădeăCredităM runt evreiasc ăap raămaiăalesă
miciiăîntreprinz toriăclujeniăîmpotrivaămareluiăcapital.10
Structuraăprofesional ăaăevreilorădinăoraş
Dateleă recens mântuluiă dină 1930ă constituieă punctul de plecare al
analizeiă structuriiă profesionaleă aă societ ţiiă evreieştiă dină Cluj.ă Statisticileă
referitoareălaăstructuraăprofesional ăpublicateă înăvolumeleărecens mântuluiă
generală dină 1930ă neă ofer ă doară dateă sumareă laă nivelă deă localit ţi.ă Astfel,ă
dup prezentareaă peă scurtă aă situaţieiă dină Cluj,ă neă vomă treceă laă analizaă
detaliat ăaăstratific riiăsocialeăaăpopulaţieiăevreieştiăpeănivelăjudeţean.
MajoritateaăpopulaţieiăevreieştiădinăClujăca,ădeăaltfel,ăizraeliţiiădinăcelelalteă
zone ale ţ rii,ă s-au repartizată peă treiă ramuriă deă activitate:ă ceiă maiă mulţiă auă
lucrată înă comerţă şiă credită (36,2ș),ă urmat ă deă industrieă şiă meşteşuguriă
(34,5ș)ă şiă deă serviciiă şiă profesiiă liberaleă (20,5ș).11 Num rulă evreiloră eraă
sc zută înă agricultur ă şiă minerit,ă respectivă înă transporturi.ă Situaţiaă eraă
asem n toareă şiă laă nivelulă întregiiă Româniii:ă 40șă dină totalulă populaţieiă
evreieştiă îşiă câştigaă existenţaă dină comerţă şiă credit,ă 28șă dină industrieă şiă
meşteşuguri,ăiarăproporţiaăcelorăinteresaţiăînăadministraţieăşiăserviciiăeraădeă
22%.12
Tabelul 1:ăStructuraăprofesional ăaăpopulaţieiăevreieştiădinămunicipiulăClujăînăanulă1930
Evrei Neevrei
Total
[%] [%]
Exploatarea solului 127 1,0 5 676 6,5 5 803
Exploatarea subsolului 22 0,2 258 0,3 280
Industriaămetalurgic 556 4,3 3 440 3,9 3 996
Industria lemnului 278 2,1 2 589 2,9 2 867
Industrie
Construcţii 142 1,1 3 665 4,2 3 807
Industriaătextil ăşiă
2 180 16,7 8 334 9,5 10 514
manufacturier
LadislauăGyémánt,ăEvreii din Transilvania. Destin istoric, Cluj-Napoca, 2004, p. 106.

9
Veziămaiădetaliat:ăGidóăAttila,ăop.ăcit.,ăpp.ă182–185.
10
Recens mântă1930,ăvol.ă5,ăBucureşti,ă1940,ăp.ă133.
11
Carol Iancu, Evreiiă dină Româniaă 1919–1938. De la emancipare la marginalizare.

12
Bucureşti,ă2000,ăp.ă63.
90 AttilaăGidő
Evrei Neevrei
Total
[%] [%]
Industriaăalimentar ,ă
762 5,8 4 270 4,9 5 032
tutun
Industriaăchimic ,ă
529 4,0 2 765 3,1 3 294
hârtie,ătipar
Alteăîntreprinderiă
60 0,5 179 0,2 239
industriale
Total industrii 4 507 34,5 25 242 28,8 29 749
Credit,ăreprezentanţe,ă
526 4,0 2 397 2,7 2 923
agenţiiădeăcomerţ
Credităşiă
comerţ Comerţ 4 202 32,2 5 788 6,6 9 990
Total 4 728 36,2 8 185 9,3 12 913
Transporturiăşiăcomunicaţii 279 2,1 10 053 11,5 10 332
Instituţiiăpublice 1 055 8,1 16 018 18,2 17 073
Servicii, profesii liberale 1 900 14,5 21 115 24,1 23 015
Nedeclarate 444 3,4 1 235 1,4 1 679
Total 13 062 100,0 87 782 100,0 100 844
Pentru analizaă stratific riiă socialeă aă evreiloră dină Clujă deă dup ă Primulă
R zboiăMondialăneăajut ătabeleleăBirouluiădeăEvacuareădină1919ăşiă1920.13
Înă decembrieă 1919,ă Biroulă aă publicată oă list ă cuă 222ă deă persoaneă scutite
temporară sauă definitivă deă evacuareaă dină oraş.14 Dac ă folosimă criteriulă
numeluiăşiăal prenumelui,ăreieseăc ădinăceleă222ădeăpersoane,ăaproximativă
106ăerauădeăorigineăevreiasc .ăRepartiţiaălor dup ăramuriădeăactivitateăaăfostă
urm toarea:
Tabelul 2:ăRepartiţiaădup ăramuriădeăactivitate
15
Industrie-meşteşuguri 6
Comerţ 7
Transporturi 1
Administraţieăşiăservicii 62
Nedeclarate/necunoscute 30
Total 106
ArhiveleăNaţionaleăaleăRomâniei. DirecţiaăArhivelorăNaţionaleăIstoriceăCentrale (înă

13
continuare: A.N.R.).ă Fondă Consiliulă Dirigent.ă Secţiaă Siguranţeiă Generaleă Poliţieiă şiă
Jandarmeriei, Dos. Nr. 3/1920, pp. 269–271;ă Fondă Ministerulă Justiţiei.ă Direcţiaă
Judiciar ,ăDos.ăNr.ă168/1920,ăpp.ă3–5.
14
A.N.R., Fond Consiliul Dirigent. S.S.G.P.J., Dos. Nr. 3/1920, pp. 269–271.
15
Ibidem.
Laă începutulă anuluiă 1920ă s-aă publicată oă nou ă list ,ă careă îns ă conţineaă
numai datele a 65 de evrei stabiliţiă înă Clujă înainteă deă 191416. 56 dintre ei
erauăobligaţiălaăp r sireaăoraşului,ăiarăînăcazulăaă9ăpersoaneădeciziaăaăfostă
amânat .ă Majoritateaă loră activaă înă industrieă sauă înă diferiteleă ramuriă aleă
comerţuluiă(31ăpersoane)ăsauăseăocupaăcuămeşteşuguriă(16ăpersoane):17
Structura profesional ă aă înscrişiloră dină 1920ă esteă asem n toareă cuă
situaţiaădină1930.ăDesigur,ădinăacesteădateănuăputemătrageăconcluziiăprivindă
stratificareaă social ă aă evreiloră deă laă începutulă aniloră 1920.ă Evacu rileă dină
aceast ă perioad ă auă vizată maiă alesă funcţionarii şiă personalul administrativ
neromână careă nuă aă depusă jur mântulă faţ ă deă Statulă Român,ă respectivă peă
ceiăcareănuăauăavutăindigenatulăînăCluj.18 Desigur,ăauăexistatăşiămulteăexceseă
dină parteaă autorit ţilor.19 Oă alt ă piedic ă esteă şiă num rulă ridicată ală celoră
c roraănuăliăseăcunoaşteăocupaţia. Astfel, tabelele de mai sus pot avea doar
un caracter orientativ.
Agricultur ăşiăminerit
Num rulăsc zutăalăpopulaţieiăagrareăevreieştiădinăţar ăeraăcaracteristicăşiă
acesteiă zone.ă Ceiă interesaţiă deă agricultur ă nuă alc tuiauă maiă multă de 3,2%
dină locuitoriiă evreiă şiă 0,2șă dină populaţiaă total ă aă judeţului.20 Num rulă celoră
careă aveauă domiciliulă înă Clujă era,ă probabil, şiă maiă sc zut.ă Cu certitudine,
majoritateaă evreiloră ocupaţiă cuă agriculturaă aă tr ită înă zon ă rural ,ă iară ceiă cuă
domiciliulăînăClujăauăfostăînăprimulărândăproprietariăsauăarendaşi.
Tabelulăurm torăarat ărepartiţiaăpopulaţieiăevreieştiăpeădiferiteăramuriăaleă
agriculturii: 21
A.N.R..ăFondăMinisterulăJustiţiei.ăD.ăJ.,ăDos.ăNr.ă168/1920,ăpp.ă3–5.
16
17
Ibidem.
Înă septembrieă 1919ă Resortulă deă Interneă ală Consiliuluiă Dirigentă aă promulgată oă
18
hot râreă despreă rechiziţionareaă locuinţeloră necesareă pentruă instituţiileă şiă funcţionariiă
publici.ăAceastaăaăfostăurmat ădeăordonanţaăemis ălaă23ăoctombrieădeăc treădelegatulă
ConsiliuluiăDirigentăIoanăBoeriuăşiăprefectulădeăpoliţieăDanilaăSzaboăînăprivinţaăexpulz riiă
str inilorădinăCluj.ăConformăordonanţei,ăîntr-unăintervalădeăcinciăzile,ăfuncţionariiăcareăauă
avutăloculădeănaştereăînăafaraăgraniţelorăRomânieiăMariăşiăn-au depus jur mântulăfaţ ă
deăStatulăRomânăerauănevoiţiăs ăp r seasc ăoraşul.ăOăordonanţ ăcuăunăconţinutăsimilară
aăfostăpublicat ăînă7ănoiembrieăşiăaăvizatăpeăavocaţiiăveniţiăînăoraşădup ă30ăiunieă1914.
Arhiveleă Naţionaleă Ungare,ă Budapestaă (Magyară Országosă Levéltár)ă (în continuare:
A.N.U.).ă Fondă K610ă (Documenteă şiă ştiriă deă pres ă privindă situaţiaă maghiariloră dină
Transilvania), Dos. Nr. 80 – 1 – X. C, pp. 12–14.
CuăştireaădelegatuluiăConsiliuluiăDirigentăIoanăBoeriuăauăavutălocămaiămulteăexceseă
19
împotrivaăcomercianţilorăevrei.ăExistauămaiămulteăcazuriăcândăunăcomerciantăevreuăeraă
obligată peă nedreptăs ăcedezeă locuinţaăşiă pr v liaă unuiăsolicitantăromân.ă A.N.R..ăFondă
Consiliul Dirigent. S.S.G.P.J., Dos. Nr. 3/1920, pp. 259–266.
Recens mântă1930,ăvol.ă7,ăBucureşti,ă1941,ăpp. 146–153.
20
21
Ibidem, pp. 146–147.
92 AttilaăGidő
Tabelul 3: Populaţiaăagrar ăînăjudeţulăCluj,ă1930
evrei popula iaă

români maghiari
% total
Agri - pomi - viti - legumi - horti –
459 81,8 151 572 43 380 200 028
cultur
Silvicultur ăşiăvânat 87 15,5 4038 275 4514
Pesc rit - - - 1 6
Creştereaăanimalelor 15 2,6 1261 249 1665
Total 561 100,0 156 871 43 905 206 213
Situaţiaă eraă asem n toareă şiă înă cazulă mineritului.ă Doară 0,2șă dină evreiiă
judeţuluiă Clujă lucrauă înă aceast ă ramur ă aă economiei,ă procentajulă loră fiindă
1,8șădinătotalulăpopulaţieiăinteresatăînăminerit.22
Industrieăşiămeşteşuguri,ămuncitorimea
Conformă dateloră recens mântuluiă dină 1930,ă 32,6șă dină evreiiă judeţuluiă
Cluj,ăadic ămaiămultădeă5 600ăpersoane,ăîşiăcâştigauăexistenţaăînădomeniulă
industrieiăşiăal meşteşugurilor.ăProcentajulălorăînărândulăpopulaţieiăindustrialeă
totale se ridica la 13,4%. Dintre cei 5 600ăevreiănum rulăactivilorăaădep şită
2600 de persoane.23 Distribuţiaă deă tipă sectorială aă izraeliţiloră poateă fiă
surprins ăşiăînărepartiţiaălorăpeădiferiteleăramuriăaleăindustriei.ăCeiămaiămulţiă
erauă ocupaţiă înă industriaă textil ă şiă manufacturier ă (47,4ș),ă urmat ă deă
industriaăalimentar ă(19,4ș)ăşiămetalurgic ă(11,9ș).ăAproapeăjum tateă din
cei interesaţiă înă industriaă metalurgic ă auă fostă miciă industriaşi,ă iar restul se
repartizaăîntreăfabriciăşiăateliereădeăproduseămetaliceăfinite.24
Tabelul 4:ăRepartiţiaăpopulaţieiăevreieştiădinăjudeţulăClujăpeădiferiteăramuriăaleăindustrieiă
(1930)
evrei români maghiari popula iaătotal

% % % %
Industria
672 11,9 1655 16,2 3411 14,5 6502 15,5
metalurgic
Industria
406 7,2 1332 13 3377 14,4 5622 13,4
lemnului
Construcţii 170 3 997 9,7 3795 16,2 5373 12,8
Industriaătextil ăşiă
2659 47,4 2830 27,7 7684 32,8 13 559 32,5
manufacturier
22
Ibidem
23
Ibidem, pp. 146–151.
24
Ibidem
evrei români maghiari popula iaătotal

% % % %
Industria
1093 19,4 2429 23,7 3063 13,1 6860 16,4
alimentar ,ătutun
Industriaăchimic ,ă
545 9,7 895 8,7 1880 8 3466 8,3
hârtie,ătipar
Alteăîntreprinderiă
64 1,1 72 0,7 165 0,7 312 0,7
industriale
Total 5609 100,0 10 210 100,0 23 375 100,0 41 694 100,0
Categoriiă cuă venituriă sc zute,ă muncitorimea. Legea pentru folosirea

personaluluiă românesc,ă promulgat ă laă 24ă iulieă 1934,ă aă stipulată proporţiaă
angajaţiloră minoritariă în întreprinderi.ă Conformă legii,ă 80șă dină personalulă
întreprinderiloră economice,ă industrialeă şiă comerciale,ă careă aveauă peste 20
deă angajaţi,ă şiă 50șă dină membriiă Consiliuluiă deă administraţie,ă dină comitetulă
deădirecţieăşiădeăcenzori,ătrebuiauăs ăfieădeăetnieăromân .25
Înă aniiă 1930ă s-auă întocmită maiă multeă tabeleă privindă personalulă
întreprinderiloră careă auăfostă trimiseădeă c treăautorit ţileălocaleălaă Ministerulă
Comerţuluiă şiă Industriei.ă Întocmireaă loră aă fostă prescris ă deă legeaă dină 23ă
ianuarieă1935.ă(Înăuneleăcazuri,ăstatisticiădeăacestăgenăerauăf cuteăşiăînainteă
de 1935.)26 Legeaă aăstabilită treiă categoriiă deă personal:ă „a).ă cet ţeniă româniă
etnici,ă b).ă cet ţeniă româniă deă alt ă origineă etnic ,ă c).ă str ini.‖27 Înă practic ,ă
acestă regulamentă aă însemnată excludereaă majorit ţiiă celoră 80 000 de evrei
f r ăcet ţenieădeăpeăpiaţaămuncii,ăiarăceilalţiă700 000ădeăizraeliţiăauădevenită
cet ţeniă deă rangulă al doilea.28 Pân ă înă martieă 1937,ă înă Ardeală auă fostă
examinateădeăInspectoratulăIndustrialădinăClujăcircaă1400ădeăîntreprinderiădină
cele 5 000 existente.29
Deocamdat ănuăsuntăcunoscuteărezultateleăInspectoratuluiăIndustrialădină
Cluj,ă dară exist ă posibilitateaă c ă anchetaă deă terenă dină iunie–iulie 1937,
iniţiat ădeăCameraădeăMunc ăşiăf cut ăînărândulămuncitorimiiădinăoraş,ăs ăseă
fi folosit de aceste date.30 Anchetaăîntocmit ăpeăbazaăunuiăchestionarădeă61ă
deă puncteă cuprindea,ă printreă altele,ă întreb riă referitoareă la naţionalitate,ă
cet ţenie,ăreligie,ăşcoliăurmate,ăocupaţie,ănivelulădeătraiăşiătimpulăliber.
Dup ă repartiţiaă etnic ,ă dintreă cei 8 295ă deă muncitoriă clujeniă înscrişiă înă
listeleăelectoraleăaleăCamereiă deă Munc ,ă 499ă (6ș)ă auăfostă evrei.ăÎnărândulă
lucr torilorăcalificaţi,ăproporţiaălorăaăfostădeă6,2ș,ăînătimpăceăînărândulăceloră
25
Carol Iancu, op. cit., p. 239.
Avram Rosen, Contribuţiaă evreiloră laă progresulă industrială înă Româniaă interbelic ,
26
27
Carol Iancu, op. cit., p. 239.
28
Ibidem, p. 240.
ÚjăKelet (înăcontinuare:ăÚK)ăNr.ă74ădină31ămartieă1937.
29
T.V.ă Bindea,ă Condiţiunileă deă munc ă şiă deă traiuă aleă muncitoriloră dină Cluj.ă Studiuă
30
social-economic, In: BuletinulăCamereiădeăMunc ăCluj 7–9 (1939), pp. 85–106.

94 AttilaăGidő
necalificaţiăevreiiăauăalc tuită5,7ș.31 Dinăceiă1805ădeăfuncţionariăparticulari32

de pe listele electorale 530 de persoane (29,3%) au fost evrei.33
Din perioada de dinainte de 1937 avem la dispoziţieă doară statisticiă
judeţene,ăcareăîns ănuăpublic ăproporţiileăetnice.34 Nici studiul din 1942 a lui
AndorăCsizmadiaănuăneăfurnizeaz ămaiămulteăinformaţii.35 Dup ăCsizmadia,ă
înăindustriaădeăfabric ădinăClujăînădecembrieă1939ăauăfostăangajaţiă8 010 de
muncitori,ă iară laă sfârşitulă luiă 1940ă num rulă loră aă sc zută laă 3536ă deă
persoane.36
M suraă cuă celeă maiă graveă consecinţeă asupraă populaţieiă evreieştiă aă
guvernului Goga – Cuzaăaăfost,ăf r ăîndoial ,ăpublicareaădecretului-lege din
21 ianuarie 1938 asupra revizuiriiăcet ţeniei.ăAbordareaăuneiăastfelădeălegiăaă
fostă justificat ă deă guvernă cuă existenţaă unui num ră mareă deă evreiă imigranţiă
careă auă venită înă Româniaă dup ă Primulă R zboiă Mondială şiă auă obţinută
cet ţenieă înă modă ilegal.ă Dac ă înă cazulă evreilor,ă legeaă prescriaă dină oficiu
revizuireaă cet ţeniei,ă înă cazulă creştinilor,ă aceastaă aă fostă obligatoriuă numaiă
dac ă înscriereaă persoaneiă peă listaă deă cet ţenieă s-a produs pe cale
nedreapt .37
Revizuireaăcet ţenieiăaăavutăefecteănegativeănuănumaiăasupraăstatutuluiă
juridic al evreilor, ciăşiăasupraătuturorăaspectelorăvieţii.ă„Anularea,ăsauădoară
punereaăcet ţenieiăsubăsemnulăîntreb riiăaălovităputernicăîntr-unămareănum ră
deă susţin toriă deă familieă şiă maiă alesă înă avocaţi,ă medici,ă funcţionari,ă
comercianţiăşiăsalariaţiădeădiferiteăgenuri.‖38 Ceiăprivaţiădeăcet ţeniaăromân ă
nuăputeauăs ăobţin ăautorizaţiiăpentruăafaceri,ăautorizaţiiădeălucru,ănuăaveauă
dreptulălaăafiliereaălaăsindicateăprofesionaleăşi,ăastfel,ăexistenţaălorăaădevenită
completă nesigur .39 Ajutorulă c treă categoriileă socialeă celeă maiă afectateă aă
venitădinăparteaăcelorădou ăcomunit ţiiăşiădeălaăorganizaţiiăevreieştiă(Uniuneaă
Naţional ăaăEvreiloră dină Transilvania,ă Uniuneaă Evreiloră Români).ă Peălâng ă
comunic rileăşiăinform rileăpublicateăînăpres ,ăcomunitateaăortodox ăşiăceaă
31
Ibidem, p. 90.
Categoriaă funcţionariloră particulariă cuprindeaă persoaneleă efectuândă munc ă
32
administrativ ăînădiferiteăramuriăindustrialeăşiăcomercialeă(deăexemplu:ăvânz tori,ăagenţiă

comerciali, casieri, corectori din tipografii etc.). Prin decizia Ministerului Muncii din anul
1938ă şiă personalulă dină hoteluriă (directori,ă portari,ă şefiă deă recepţie)ă eraă considerată caă
f cândăparteădinăcategoriaăfuncţionarilorăparticulari.ăBuletinul Muncii (înăcontinuare:ăBM)ă
5–8 (1938), p. 553.
33
T.V. Bindea, op. cit., p. 92.
34
Vezi: BM 9–12 (1933), p. 518; 1–4 (1935), p. 126; 1–6 (1936), p. 61; 1–4 (1938), p.
180.
Csizmadia Andor, VázlatăKolozsvárătársadalmáról, Kassa, 1942.
35
36
Ibidem, pp. 8–9.
Nagy Lajos, Aă kisebbségekă alkotmányjogiă helyzeteă Nagyromániában,ă Kolozsvár,ă
37
1944, p. 81.
Jean Ancel, ContribuţiiălaăistoriaăRomâniei.ăProblemaăevreiasc ă1933–1944, vol. 1,
38
39
Ibidem, p. 79.
neolog ă aă întreţinută birouriă deă informaţiiă şiă oă comisieă deă într-ajutorare.

Comisiaă aă încercată s ă deaă sprijină materială nevoiaşiloră evrei.ă S-a lansat o
campanieălarg ăavândăscopulădeăaăconvingeăpopulaţiaăevreiasc ăcaăfiecareă
familieă maiă înst rit ă s ă iaă subă ocrotireă oă familieă s rac ă şiă s -i acopere
cheltuielile de procurare a documentelor necesare pentru dovedirea
dreptuluiă laă cet ţenie.40 Înă pofidaă diferiteloră încerc riă deă aă ajutaă peă ceiă cuă
venituriăsc zute,ăînăurmaărevizuiriiăcet ţeniei,ăcâtevaăsuteădeăfamiliiăevreieştiă
auăpierdutăcet ţeniaăromân .
Pân ă laă sfârşitulă luniiă aprilieă 1938,ă dină ceiă 3500ă deă capiă deă familiiă
evreieştiă înregistraţiă înă listeleă deă cet ţenieă dină Cluj,ă 800ă n-auă reuşită s ă
dovedeasc ă c ă întrunescă condiţiileă legaleă pentruă aă beneficiaă deă cet ţeniaă
român .ă Înă lipsaă deă mijloaceă materialeă necesareă majoritateaă loră niciă nuă aă
cerutăamânare,ăneavândăşansaădeăaăprocuraădocumenteleăcerute.ăFamiliileă
evreieştiă cuă venituriă sc zuteă nuă auă avută posibilitateaă deă aă achitaă sumaă deă
1000–1500 de lei pentru actele necesare.41
Înăscrisoareaădină1ăseptembrieă1938ăc treăSocietateaăNaţiunilor,ăNahumă
Goldmană aă amintită deă 1280ă deă acteă deă cet ţenieă dină Clujă înaintateă
tribunalului.ă Dintreă eleă auă fostă respinseă 500,ă adic ă 42șă dină totalulă
documentelor.42
Ceiămaiăgravăafectaţiădeărevizuireaăcet ţenieiăauăfostămuncitorii/angajaţiiă
şiă meseriaşiiă evrei,ă careă auă pierdută locurileă deă munc ă sauă liă s-a anulat
autorizaţia.ă Noileă legiă aleă munciiă auă condiţionată p strareaă locuriloră deă
munc ă deă cet ţeniaă român .43 Dup ă anulă 1938ă doară oă mic ă parteă aă
muncitoriloră calificaţiă evreiă aă reuşită s ă seă angajeze.ă Înă modă practic,ă toateă
locurileă deă munc ă erauă închiseă înainteaă lor.ă Esteă posibilă caă pierdereaă deă
locuriă deă munc ă deă dup ă 1938,ă semnalat ă şiă deă Andoră Csizmadia,ă s ă fiă
afectatăîntr-oăm sur ămaiămareăpeăevreiădecâtăpeămuncitoriiăcreştini.44
Înă subcapitolulă deă faţ ă amă doriă s ă ne oprimă şiă asupraă problemeiă p turiiă
s race,ă aă celoră cuă venituriă miciă şiă aă deposedaţilor.ă Deă laă mijloculă aniloră
1930,ă pauperizareaă populaţieiă izraelite din Cluj s-aă accelerat.ă Neavândă laă
dispoziţieă statisticiă despreă aceast ă categorieă aă societ ţiiă evreieşti,ă doară oă
prezentareăsumar ăesteăposibil .
Evoluţiaă num ruluiă deă nevoiaşiă careă auă primită îngrijireă dină parteaă
instituţiilorăsocialeăaleăcelorădou ăcomunit ţiăevreieştiă(ceaăortodox ăşiăceaă
ÚKăNr.ă106ădină13ăMaiă1938.
40
ÚKăNr.ă93ădină27ăAprilieă1938.
41
Carol Iancu, Luptaă internaţional ă pentruă emancipareaă evreiloră dină România,

42
Documenteăşiăm rturii,ăvol.ă2,ăBucureşti,ă2004,ăpp.ă351–353.
43
Jean Ancel, op. cit., p. 114.
Dup ă raportulă deă activitateă dină 1943ă ală Birouluiă deă Într-ajutorareă ală Comunit ţiloră
44
Israeliteă dină Cluj,ă înă anulă 1942ă num rulă evreiloră careă auă reuşită s ă obţin ă un loc de
munc ă eraă deă 552ă deă oameni.ă Eiă auă fostă angajaţiă caă muncitoriă înă fabrici,ă agenţi,ă
controlori, servitori, curieri. Vezi: Beszámolóă ază 19Ő2.ă évr l.ă Költségvetésă ază 19Ő3.ă
évre,ăKolozsvár,ă1943,ăp.ă41;ăCsizmadiaăAndor,ăop. cit., pp. 8–9.
96 AttilaăGidő
neolog )ăneăpoateăajutaălaădeterminareaăloculuiălorăînăsocietateaăevreiasc ă
clujean .ă Laă începutulă anuluiă 1932,ă cotidianulă evreiescă deă limbaă maghiar ă
„ÚjăKelet‖ă[„NoulăEst‖]ăatr geaăatenţiaăasupraănum ruluiămareădeăs raci din
oraşăşiăinsistaăasupraăînfiinţ riiăuneiăcantineăpopulareăevreieşti.45 S r cireaă
populaţieiăaăfostăatribuit ădeăautorăefectelorăcrizeiăeconomice.
C minulă deă zi,ă ţinută înă funcţiuneă deă Asociaţiaă Femeiloră Israelite,ă aă
împ rţit,ăînăianuarieă1933,ă2369ăde porţiiădeămâncareăcald ăpentruăcopii,ăiară
laăcantinaă popular ă evreiasc ă auă primită mas ă întreă60–65ă deă nevoiaşi.ă Auă
fostă împ rţiteă şiă ajutoareă deă maiă multeă tipuri:ă bani,ă lemneă deă focă etc.46 La
sfârşitulă aniloră 1930ă num rulă s raciloră s-aă înmulţit,ă iară celeă dou ă cantineă
populareă evreieştiă împ rţeauăzilnică suteă deă porţiiă deă mâncareăgratuit .47 Înă
toamnaăanuluiă1940,ăprinăServiciulăSocialăalăcelorădou ăcomunit ţiăauăprimită
lemneădeăfocă654ădeăfamiliiăşiăaăfostădistribuit ăhran ăşiăîmbr c minteăpentruă
peste 1000 deărefugiaţiăevreiăaflaţiăînăoraş.48
Pân ălaăcrizaăeconomic ămondial ,ăproblemaăs r cieiăeraăuşorăneglijat ă
deă societateaă evreiasc ă şiă nuă iă s-aă acordată mult ă atenţie.ă Treptat,ă îns ,ă
s r ciaă aă devenită oă problem ă careă aă privită oă p tur ă totă maiă larg .ă Primeleă
semneăaleăatenţieiătreziteăfaţ ădeăaceast ăproblem ăşi-auăf cutăapariţiaăprină
înmulţireaăreportajelor,ăarticolelorăpublicateăînăpaginileăcotidianuluiă„ÚjăKelet‖ă
despreăevreiiăs raciădinăCluj.49
Printreă acesteă reportajeă sociograficeă seă num rauă şiă celeă editate de
publicistulă Istvánă Barzilay,ă careă aă atrasă atenţiaă publiculuiă asupraă acestei
problemeăînămaiămulteăarticole.50 Înă1937ăBarzilayăaăpublicatăoăscriereăidilic ă
despreă proletariatulă evreiescă care,ă chiară dac ă îşiă tr ieşteă viaţaă deă aziă peă
mâine,ăesteăadeptulăsionismuluiăşiăsper ăîntr-un viitor mai bun. Reportajul a
fostă întocmită înă urmaă acţiuniiă deă recrutareă deă noiă membriă pentru Partidul
Evreiescă înă cartiereleă locuiteă deă evreiă s raci.51 Într-un alt studiu, Barzilay
ÚKăNr.ă11ădin 15 Ianuarie 1932.

45
ÚKăNr.ă34ădină11ăFebruarieă1933.
46
Înă1942ămediaăporţiilorădeămâncareăîmp rţit ădeăcomunitateaăortodox ăajungeaălaă

47
320–350ă peă zi.ă Înă evidenţaă Birouluiă deă Ocrotireă întreţinută deă celeă dou ă comunit ţiă
figurauă1000ădeăfamiliiăevreieştiădin Cluj care necesitau ajutor permanent sau din timp
înătimp.ăÎnă1943ănum rulălorăseăridicaădejaălaă1200ădeăfamilii.ăDup ămodelulăcomunit ţiiă
evreieştiădinăBudapesta,ăînă1942ăaăfostăelaboratăună„sistemădeăocrotireăaăfamiliilor‖,ăînă
cadrulă c ruiaă familiileă maiă înst riteă luauă subă ocrotireaă loră familiiă evreieştiă s race,ă
ajutându-leă cuă baniă sauă prină alteă c i.ă ÚKă Nr.ă 51ă dină 3ă Martieă 1940;ă Comunitatea
Noastr 2 (1940), pp. 3–4; Jelentésăaăhitközségăid szerűăkérdéseir l 1 (1942), p. 11;
Beszámolóăază19Ő2.ăévr l, op. cit., p. 34.
Jelentésă ază újjászervezettă Szociálisă Ügyosztályă hathónapiă működésér l.ă 19Ő1.ă
48
februárăhó,ăKolozsvár,ă1941,ăp.ă8.
Înăaprilieă1932,ăcotidianulă„ÚjăKelet‖ăatrageăatenţiaăasupraăsituaţieiămaterialeăgreleăaă
49
familiilorăevreieştiădinăstradaăPata.ăÚKăNr.ă98ădină30ăAprilieă1932.
Vezi:ă ÚKă Nr.ă 32ă dină 9ă Februarieă 1937;ă Barzilayă István,ă …uccaă 92, In: Keletă ésă
50
Nyugatăközött.ăȘsidóăfiatalokăantológiája, Cluj, 1937, pp. 21–29.

51
prezint ă viaţaă deă ziă cu ziă aă unoră familiiă s race dintr-ună imobilă situată înă
cartierulă evreiloră ortodocşi.52 Scriereaă respectiv ,ă împreun ă cuă chemareaă
semnat ădeăErnőăWeimann,53 constituieăoăprim ămanifestareăprogramatic ă
aă cercet riiă sociograficeă evreieşti.54 Înă iulieă 1938,ă înă paginileă „Újă Kelet‖ă
apare un nouă reportaj,ă deă dataă aceastaă despreă evreiiă dină cartierulă Lupşaă
(meseriaşi,ămuncitoriăauxiliari,ăzilieri).55
Oă dat ă cuă creştereaă atenţieiă acordateă problemeloră sociale,ă aă crescută
interesulă şiă faţ ă deă problemaă restratific riiă societ ţiiă evreieşti.ă Laă început,
restratificarea s-a afirmat atâtă caă ună r spunsă laă antisemitism,ă câtă şiă caă oă
mişcareă deă preg tireă aă tineretuluiă pentruă emigrareaă şiă viaţaă din Palestina.
Dinăcauzaăproblemelorăexistenţiale,ăcareăatingeauăunăsegmentătotămaiălargă
dină societateaă evreiasc ,ă mişcareaă aă încercată s ă g seasc ă soluţiiă şiă laă
problemaăs r ciei.ăAstfelăcursurileădeăindustrieăcasnic ăs-auătransformatăînă
iniţiativeă meniteă deă aă ajutaă familiileă cuă venituriă mici.ă Importanţaă acestoră
cursuri s-aăar tatădup ăvenireaălaăputereăaăguvernuluiăGoga-Cuza,ăcândădină
ceă înă ceă maiă mulţiă evreiă şi-auă pierdută locurileă deă munc .ă Laă cursulă deă
industrieăcasnic ălansatădeăUniuneaăNaţional ăaăEvreilorădinăTransilvaniaăînă
prim varaă anuluiă 1940ă seă puteau înv ţaă maiă multeă meseriiă (ţesut,ă cusut,ă
m turar,ădogar,ăîmpletireădeăcoşuri).ăDup ăabsolvireaăcursului,ăparticipanţiiă
erauă obligaţiă s ă seă deplasezeă înă diferiteă localit ţiă ale regiuniiă şiă s ă
organizezeă cursuriă gratuiteă evreiloră locali.ă Cheltuielileă deă întreţinereă erauă
asigurate de Uniune.56
Pentruăestimareaăm suriiăs r cieiăînărândulăpopulaţieiăevreieştiădinăCluj,ă
ServiciulăSocialăalăcomunit ţilorăisraeliteăaăîntocmităînăcursulălunilorăaugustă–
septembrie 1940 un registru de cadastru evreiesc.57 Un asemenea registru
aăfostăîntocmităşiăînă1942ădeăBiroulăEvreiescădeăOcrotire din Cluj.58 Ambele
BarzilayăIstván,ăop.ăcit.,ăpp.ă21–29.
52
WeimannăErnő,ăSzociográfiaiăkutatást!ăIn:ăIbidem, pp. 105–110.

53
Publicareaăantologieiă„KeletăésăNyugatăközött‖ă(„PrintreăOrientăşiăOccident)ăînă1937ă
54
seă încadreaz ă înă procesulă deă instituţionalizareă şiă autoorganizareă aă societ ţiiă evreieştiă
începută cuă înfiinţareaă Uniuniiă Naţionaleă aă Evreiloră dină Transilvania.ă V zândă
consecinţeleă crizeiă economice,ă aă antisemitismuluiă şiă aleă legislaţieiă antievreieşti,ă
intelectualitateaăevreiasc ăşi-aădatăseamaădeăimportanţaăcercet riiăştiinţificeăînădomeniulă
social,ădarăşiădeăimportanţaăconstruiriiăaăunuiătrecutăistoricăevreiescăcomun.ăS-aăîncercată
şiă înfiinţareaă unuiă institută istorică evreiesc.ă Cercet rileă sociograficeă auă fostă iniţiateă deă
secţiaădeătineretăaăfilialeiăPartiduluiăEvreiescădinăCluj.ăVezi:ăLandóăJenő,ăAătranszilvániai
zsidóságăfeladatai.ăIn:ăIbidem, pp. 73–80;ăÚKăNr.ă38ădină16ăFebruarieă1937,ăNr.ă292ădină
30 Decembrie 1939.
ÚKăNr.ă146ădină3ăIulieă1938.
55
ÚKăNr.ă101ădină4ăMaiă1940;ăComunitateaăNoastr 2 (1940), pp. 7–8.

56
Jelentésă ază újjászervezettă Szociálisă Ügyosztályă hathónapiă működéséről,ă op.ă cit.,ă

57
p. 1.
Beszámolóăază1942.ăévről,ăop.ăcit.,ăp.ă34.
58
98 AttilaăGidő
registreă conţineauă dateă referitoareă laă situaţiaă material ă şiă laă ocupaţiaă
persoanelorăincluse.ăRezultatele,ădeocamdat ,ăsuntăcunoscuteădoarăparţial:ă
peăbazaădatelorăcadastruluiădină1942,ăprinăintermediulădiferitelorăorganizaţii,ă
Biroul deă Ocrotireă aă ajutată 890ă deă familiiă s raceă evreieşti.ă Auă maiă fostă
înregistrateă 500ă deă persoaneă careă aveauă nevoieă deă sprijină financiară
sporadic.59 Avândă înă vedereă c ă înă urmaă legislaţieiă antievreieştiă maghiare,ă
degradareaăsocial ăaăevreiloră dinăClujă s-a accelerat, datele de mai sus nu
potăfiăaplicateălaăsituaţiaădeădinainteădeăalădoileaăDictatădeălaăViena.
Procesulă deă s r cireă esteă demonstrată şiă deă sc dereaă num ruluiă de
pl titoriădeătaxeăcomunitare.ăÎnă1941,ădinăcei 641ădeămembriăaiăcomunit ţiiă
neologe,ă236ădeăpersoaneă(36,8ș)ăauăpl titătaxaăanual ăminim ădeă8–20 de
peng .ăNum rulăcelorăcareăpl teauăsumeăîntreă100–400 a fost de 139, iar a
celor cu peste de 400 de peng era doar de 17.60 Din aceste cifre reiese
c ,ăînă1941,ăoătreimeădinămembriiăcomunit ţiiăneologeădinăClujăauăajunsă înă
categoriaăcuăvenituriăsc zute.ăSituaţiaăeraăaceiaşiăşiăînăcazulăortodocşilor.
Meşteşugari,ămiciăindustriaşi
Din cei 1900 de membri ai bresleiăindustrialeădinăCluj,ăînăanulă1923,ă400ă
erau evreiă (21ș).ă Înărândulă conduceriiă îns ă nuă g simă niciă ună israelită (între
cei 8ămembriiăsupleanţiăaiăconduceriiăs-a aflat un singur evreu).61
Întreă celeă dou ă r zboaieă mondialeă atâtă înă ceeaă ceă priveşte num rulă
meşteşugarilorăcreştini,ăcâtăşiăalăevreilor,ăseăcunoaşteăoăcreştereăprogresiv .ă
Analizândădateleărecens mântuluiă dină1930ă referitoareălaăindustriaămic ălaă
nivelulă judeţuluiă Cluj,ă ceiă maiă mulţiă evreiă activiă auă lucrată înă industriaă textil ă
(1239),ă urmat ă deă industriaă alimentar ă (355),ă metalurgic ă (144)ă şiă aă
lemnuluiă(2),ătotalizândă1740ădeăpersoane.ăAcesteădateăseărefer ănumaiălaă
industriaămic ăşiămanufacturier ,ăneincluzândăindustriaămare.
Procentajulă patroniloră evreiă şiă creştiniă înă industriaă manufacturier ă şiă deă
confecţiiă eraă deă 28ș.ă (Suntă consideraţi patroniă şiă persoaneleă lucrândă peă
contul lor, singuri sau cu ajutorul membrilor familiei.)62 Cu ajutorul valorii de
maiă susă putemă calculaă num rulă aproximativă deă patroniă evreiă dină aceast ă
ramur ,ăajungândălaăcifraădeă347.ăTotăaşa,ăînămicaăindustrieăalimentar ăşiăde
tutun,ă num rulă patroniloră evreiă eraă pesteă 64ă deă persoaneă şiă înă micaă
industrieă metalurgic ă deă 50.ă Luândă înă considerareă posibileleă greşeliă deă
calcul,ănum rulătotalăalămicilorăindustriaşiăşiămeşteşugariăevreiădinăjudeţăeraă
întreă 450–500.ă Împreun ă cuă angajaţii,ă personalulă auxiliară şiă membriiă deă
familie, num rulăse ridica la 3900 de persoane.
59
Ibidem
PészachiăJelentés,ăKolozsvár,ă1942,ăp.ă16.
60
ÚKăNr.ă45ădină14ăaprilieă1923.
61
Recens mântă1930,ăvol.ă7,ăpp.ă146–153.
62
63
Tabelul 5:ăRepartiţiaămicilorăindustriaşiăevreiălaănivelulăjudeţuluiăCluj,ă1930
Popula ia Procentajul patronilor

Categorii de
evreiasc dinăpopula iaăactiv Patroni evrei
profesiuni
activ (creştiniăşiăisraeli i)
Mica industrie
144 35,3 50
metalurgic
Industriaăprimitiv ăaă
2 62,9 1
lemnuluiă(meseriaşi)
Industria
manufacturier 1239 28 347
şiădeăconfecţiuni
Industriaăalimentar ,ă
355 18,3 64
tutun
Total 1740 100,0 462
Esteă greuă deă precizată câţiă dintreă cei 450–500ă deă miciă industriaşiă şiă
manufacturieriă aveauă domiciliulă înă Cluj.ă Num rulă loră seă poateă estimaă laă
340–380,ă(calculândăcuă76șăpentruăCluj)ăcareăaăînsemnatăoăpopulaţieătotal ă
de 1200–1300 persoane.
Înă anulă 1937ă num rulă miciloră industriaşiă şiă meşteşugariă înregistraţiă laă
CameraădeăMunc ădinăClujăseăridicaălaă665ădeăpersoaneă(24,3șădinătotalulă
membrilor).64 Dintreă eiă 190ă erauă croitori,ă 97ă pantofari,ă 27ă tâmplariă şiă 25ă
frizeri.65 Înăurmaătendinţelorădeăexcludereăaăevreilorădinăviaţaăeconomic ,ălaă
1941/42,ă num rulă evreiloră clujeniă cuă brevetă aă sc zută laă 410–420 (18%).66
Majoritateaălorăaăaparţinutăcomunit ţiiăortodoxe,ănum rulăneologilorăfiindădeă
42 de persoane.67
Intereseleă meşteşugariloră evreiă au fost reprezentate prin trei forme
organizatorice diferite. 1). Cea maiă important ă dintreă eleă aă fostă Asociaţiaă
PoaleăCedekăfondat ăînă1914.ăDup ăcâţivaăaniădup ăînfiinţarea ei,ăAsociaţiaă
aăaderatălaămişcareaăsionist ădinăTransilvaniaăşiăşi-a desf şuratăactivitateaă
prin cadrele acesteia.ă 2).ă Prină înfiinţareaă Secţieiă deă miciă industriaşiă şiă miciă
comercianţi,ă filialaă Partiduluiă Evreiescă dină Clujă speraă s -şiă câştigeă peă
meşteşugariiă evrei.68 Majoritateaă membriloră Secţieiă veneauă dină rândurileă
AsociaţieiăPoaleăCedek.ă3).ăCameraădeăComerţăşiăde Industrie a fost cel de-
ală treileaă cadruă instituţională ală evreiloră interesaţiă înă industrie.ă Trebuieă
subliniată îns ă c ,ă începândă dină 1918,ă minorit ţileă auă pierdută totă maiă multă
terenăfaţ ădeă etniciiă români.ă Înă1925,ă dinăcei 40 de membri ai Camerei 11
63
Ibidem.
64
Sabin Cioranu, op. cit., p. 16.
65
Ibidem, p. 18.
66
Csizmadia Andor, op. cit., p. 16.
PészachiăJelentés,ăop.ăcit.,ăp.ă16.
67
ÚKăNr.ă85ădină14ăAprilieă1937.
68
100 AttilaăGidő
(27,5ș)ăerauădeăorigineăevreiasc .69 Sc dereaănum ruluiăizraeliţilorănuăs-a

oprită niciă înă aniiă 1930,ă înă 1938ă ajungândă laă deciziaă preşedinteluiă interimară
IonăMunteanuădeăaăexcludeăpeătoţiămembriiăevreiădinăCameraădeăComerţăşiă
Industrie.70
Importanţaă instruiriiă industrialeă aă fostă recunoscut ă deă societateaă
evreiasc ă oă dat ă cuă ascensiuneaă sionismuluiă politic.ă Accelerareaă
restratific riiă societ ţiiă evreieştiă f ceaă parteă dină priorit ţileă mişc riiă sionisteă
dină Transilvania.ă Cuă acestă scopă auă fostă înfiinţateă c mineleă deă ucenici ale
AsociaţieiădeăÎngrijireăaăOrfanilorăEvreiăundeăseăputeaăînv ţaădiferiteăprofesiiă
meşteşug reşti.ă Îns instruirea de ucenici evrei nu s-a putut rezolva
completă prină acesteă instituţiiă şiă majoritateaă tineriloră evreiă erauă nevoiţiă s ă
înveţeă înă instituţiileă deă stat.ă Înă 1926,ă dină ceiă 400ă deă uceniciă evreiă dină Cluj,ă
doară 36ă primeauă instruireă înă ateliereleă Asociaţieiă deă Îngrijireă aă Orfaniloră
Evrei.71 Înă aniiă 1930ă num rulă uceniciloră Asociaţieiă eraă deă 50.72 Din 1940
chiarăşiăcomunitateaăortodox ăaăluatăsarcinaăde a instrui ucenici,73 înfiinţândă
ateliereăpentruăeleviiăşcoliiăprimareăţinuteăînăfuncţiuneădeăeaăîns şi.74
Tabelul 6: Repartizarea pe profesii a ucenicilor din atelierele din Cluj
aleăAsociaţieiădeăÎngrijireăaăOrfanilor,ă1925–1935
75
Profesii Num rulăucenicilor

Mica industrie
46 31,5%
metalurgic
Industriaăprimitiv ăaă
lemnului,decoraţiuniă 44 30,14%
interioare
Îmbr c minte 17 11,65%
Comercianţi 14 9,58%
Articole de lux 5 3,42%
Industriaăchimic 3 2,06%
Alte 17 11,65%
Total 146 100,00%
Gyárfásă Elemér,ă Aă kisebbségekă képviseleteă aă Kereskedelmiă ésă Iparkamarákban,ă

69
In: MagyarăKisebbség 23 (1925), p. 874.

70
Schwartz Miksa (red.), Árvákă Könyve.ă Ază Erdélyiă Șsidóă Árvagondozóă Évkönyveă
71
1927–5687, Cluj, 1927, p. 25.

72
BM 1–4 (1933), p. 71, 9–12 (1939), p. 745.
Programa instruirii industriale înă şcolileă elementareă evreieştiă aă fostă elaborat ă deă
73
înv ţ torulă Árpádă Bihari.ă Bihariă Árpád,ă Ază iskolakérdés,ă In:ă Comunitateaă Noastr 1
(1940), pp. 7–10.
74
Tízăévăaăzsidóságăátrétegz désénekăszolgálatában, Cluj, 1936, p. 13.

75
Comerţăşi credit
B nci,ăinstituţiiădeăcredit. Maiămultădeăoătreimeădinăpopulaţiaăevreiasc ăaă
judeţuluiă şiă oraşuluiă Clujă auă obţinută veniturileădină domeniulă comerţuluiă şiă ală
creditului.ăAnalizândădateleărecens mântuluiădină1930ăreferitoareălaăviaţaădeă
credit, din cei 3087ădeălocuitoriăaiăjudeţuluiăClujăinteresaţiăînăacestădomeniu,ă
545ă (17,6ș)ă erauă evrei.ă Num rulă izraeliţiloră careă lucrauă înă comerţă eraă deă
6 004ă(42,3ș).ă Celeă545ă deă persoaneă alc tuiauăună procentajă deă 3,1ș,ă iară
cei 6 004,ăinteresaţiăînăcomerţ,ăreprezentau 34,9șădinăpopulaţiaăisraelit ăaă
judeţului.76 Dup ă dateleă totalizateă aleă celoră dou ă categorii,ă 6 549 de
persoane,ă adic ă 38,1șă dină totalulă populaţieiă evreieştiă dină judeţ,ă lucrauă înă
domeniulăcomerţuluiăşiăalăcreditului.
77
Tabelul 7:ăRepartiţiaăpopulaţieiăevreieştiădinăjudeţulăClujăînădomeniulăcreditului,ă1930
Popula iaă
Evrei Români Maghiari
total
B nci,ăcooperative,ă
2420 320 58,7% 714 1273
asigur ri
Întreprinderiăauxiliareă
667 225 41,2% 69 324
comerţului
Total 3087 545 100,0% 783 1597
B ncile,ă instituţiileă deă credită şiă cooperativeleă auă asigurată traiulă pentruă
pesteă 58șă (320ă persoane)ă dină populaţiaă evreiasc ă interesat ă înă viaţaă deă
credit.ăDinăceleă320ădeăpersoaneănum rulăactivilorăeraădeă156ădeăpersoane,ă
restulăaparţinândăcategorieiăîntreţinuţilor.78
Întreprinderileăauxiliareă comerţuluiă auă asigurată traiulă aă225ădeă persoaneă
israeliteă (41,2ș),ă eiă alc tuindă 33,7șă dină totalulă populaţieiă interesateă înă
acestădomeniu.ăNum rulăactivilorăeraădeă103ădeăpersoane.79
Neavândă laă dispoziţieă dateă referitoareă laă Cluj,ă înă stadiulă actuală ală
cercet riiă nuă putemă apreciaă num rulă exactă ală activiloră evreiă careă lucrauă înă
domeniulă creditului.ă Ştiindă c ă dină ceiă 1591ă deă creştiniă şiă evreiă activiă
interesaţiă înă credită 1089ă (68,4ș)ă erauă domiciliaţiă înă Cluj,ă avemă totuşiă
posibilitatea deă aă ajungeă laă oă cifr ă aproximativ .80 Aducândă laă ună numitoră
comună procentajulă deă 68,4șă şiă deă 76,1șă (procentajulă evreiloră clujeniă înă
judeţ)ă obţinemă caă rezultată cifraă deă 72,2ș.ă Conformă acestuia,ă num rulă
evreilorăactiviăînădomeniulăcredituluiăeraădeăcircaă190.
Recens mântă1930,ăvol.ă7,ăp.ă151.
76
77
Ibidem
78
Ibidem.
79
Ibidem.
80
Ibidem, vol. 10, pp. 748–749.
102 AttilaăGidő
Comerţ
Statisticaă publicat ă înă 1940ă deă Sabină Cioranuă neă furnizeaz ă informaţiiă
privindă situaţiaă comerţuluiă laă Cluj.81 Conform datelor publicate de Cioranu,
înăanulă1937,ădinătotalulăfirmelorăindividualeădinăjudeţăînregistrateălaăCameraă
deă Comerţă şiă Industrie,ă 1552ă (44ș)ă auă avută proprietariă evrei.ă Dac ă laă oă
firm ă comercial ă evreiasc ă reveneauă 222ă deă izraeliţi,ă înă cazulă româniloră
proporţiaăeraădeă1:361,ăiarălaămaghiariădeă1:373.82
La Cluj s-au concentrat 71,3% din totalul firmelor individuale comerciale
evreieştiădinăjudeţ.ăÎnă1937,ănum rulăfirmelorăevreieştiădinăClujăseăridicaălaă1107ă
(46% din totalul firmelor individuale din Cluj). Raportul comerciant –
cump r torăînăcazulăizraeliţilorăaăfostădeă1:12,ălaăromâniădeă1:75ăşiălaămaghiariă
de 1:73.83
Din cele 435 deă firmeă socialeă clujeneă înregistrate,ă seă aflauă înă proprietateă
evreiasc ă 246ă (57ș),ă adic ă 93,8șă dină totalulă firmeloră socialeă evreieştiă dină
judeţ.84 Înă perioadaă deă dup ă anulă 1934ă scadeă num rulă firmeloră socialeă
evreieşti,ă faptă demonstrată şiă deă num rulă maiă mare ală radieriloră decâtă celă ală
înregistr riloră laă Cameraă deă Comerţ.ă Dac ă dină firmeleă înregistrateă înă 1934ă
52,9șă aveauă proprietariă evrei,ă proporţiaă firmeloră evreieştiă radiateă eraă deă
66,6ș.ăÎnăanulăurm tor,ălaăceleă53,7șăînregistr riăseăraportauă58,3șădeăradieri:
Tabelul 8:ăFirmeăînregistrateăsauăradiateălaăCameraădeăComerţăşiăIndustrieăCluj
85
(1934–1937)
1934 1935 1936 1937
Firme Firme Firme Firme Firme Firme Firme Firme
înscrise radiate înscrise radiate înscrise radiate înscrise radiate
% % % % % % % %
Evreieşti 218 52,9 28 66,6 217 53,7 63 58,3 229 40,2 62 51,2 211 44,6 118 53,6
Române 77 18,6 8 19,0 75 18,5 17 15,7 157 27,5 27 22,3 135 28,5 42 19,0
Maghiare 108 26,2 6 14,2 96 23,7 25 23,1 154 27,0 26 21,4 114 24,1 54 24,5
Total 412 100 42 100 404 100 108 100 569 100 121 100 473 100 220 100
Num rulă totală ală firmeloră socialeă (246)ă şiă individualeă (1107)ă comercialeă
evreieştiăînă1937ăseăridicaălaă1353ădeăunit ţi.ăLuândăînăconsiderareătendinţaă
deă sc dereă dină perioadaă 1934–1937ă şiă efecteleă crizeiă economice din anii
premerg tori,ăapreciem c ,ăînă1930,ănum rulăunit ţilorăcomercialeăevreieştiă
se situa la nivelul din 1937.
Situaţiaădină1930ăesteăreflectat ădeădateleărecens mântuluiădinăacestăan.ă
Cuă ocaziaă recens mântului,ă înă judeţulă Clujă auă fostă înregistraţi 6 004 de
izraeliţiăavândăprincipalaăsurs ădeăvenită înădomeniulăcomerţului.ăDinătotalulă
81
Sabin Cioranu, op. cit.
82
Ibidem, p. 7.
83
Ibidem, p. 5.
84
Ibidem, p. 10; Octavian Buzea, op. cit., p. 218.
85
Ibidem.
populaţieiăisraeliteădinăjudeţă34,9șăactivauăînăcomerţ.ăMajoritateaăactivaăînă
domeniulă comerţuluiă cuă alimenteă şiă îmbr c minte,ă înă industriaă hotelier ă şiă
de alimentaţieăpublic ăşiăînăîntreprinderiăcomerciale:
86
Tabelul 9:ăRepartiţiaăpopulaţieiăevreieştiăpeădiferiteăramuriăaleăcomerţului,ă1930
Popula ia
Evrei Români Maghiari
total
Produse alimentare,
5803 2253 37,5% 1756 1713
restaurante,ăcârciumi
Hoteluri, cafenele, baruri, etc. 759 128 2,1% 232 377
Îmbr c minte,ătextile,ămenaj,ă
1503 959 15,9% 85 406
manufacturi
Prod.ăagric.ăşiăanimale,ă
1037 564 9,3% 182 264
combust, mat. constr.
Prod. tehnice, metalice,
555 211 3,5% 53 261
mecanice, chimice
Negoţădeăpiaţ ,ătârg,ăoboare,ă
1157 270 4,4% 560 235
comerţăambulant
Întreprinderiăcomerciale 3371 1619 26,9% 480 1164
Total 14 185 6004 100,0% 3348 4420
Recens mântulă dină 1930ă aă înregistrată 2220ă deă izraeliţiă activi,ă alc tuindă
36,9șă dină populaţiaă evreiasc ă aă judeţului.ă Num rulă celor care au avut
domiciliulăînăClujăs-aăsituatăîntreă1180–1200ădeăpersoane.ăAstfel,ăîmpreun ă
cuăîntreţinuţii,ăevreiiădinăClujăcare activauăînăviaţaăcomercial ănum rauă4202ă
deămembri,ăeiăalc tuindă32,2șădinăpopulaţiaăisraelit ăaăoraşului.
Reprezentanţaăcomercianţilor,ăîntreprinz torilorăevreiăînăSfatulăNegustoresc
şiă înă Cameraă deă Comerţă şiă Industrieă dină Clujă aă devenită subiectulă multor
disputeă dină perioadaă interbelic .ă Înă pofidaă num ruluiă mareă ală evreiloră înă
viaţaă comercial ă aă oraşului,ă eiă auă fostă treptată marginalizaţiă înă cadrulă celoră
dou ăinstituţii.ăÎnăconducereaăSfatuluiăNegustorescăaleas ăînă1921,ădinăceiă
16 membri 3 erau evrei,87 iară înă comitetulă deă 20ă deă aleşiă dină 1937ă erauă
Recens mântă1930,ăvol.ă7,ăp.ă151.
86
ÚKăNr.ă231ădină21ăOctombrieă1921.
87
104 AttilaăGidő
6–7ăizraeliţi.88 Dup ă1938ănum rulăevreilorădinăconducereăaăsc zutăînămodă

drastic.89
Dup ă desfiinţareaă B nciiă deă Credită M runtă aă r masă oă singur ă instituţieă
evreiasc ăcareăaăasiguratăcreditămicilorăcomercianţiăşiămeşteşugariădinăoraş.ă
ClienţiiăCaseiă„GemilathăChessed‖ăputeauăs ăcear ăsumeămaiămiciăf r ăs ă
fieănevoiţiălaăplataădeădobânzi.ăDinăborderourileăCaseiăreieseăc ădinăceleă394ă
deăcrediteădateăînăanulă1940,ă242ăauăfostăsolicitateădeăcomercianţi.ăValoareaă
total ăaăceloră242ădeăcrediteăajungeaălaăpesteă20 000 de peng .90
Instituţiiăpublice,ăservicii,ăprofesiiăliberale
Despreă componenţaă etnic ă înă ceeaă ceă priveşteă personalulă dină
administraţieă şiă dină instituţiileă publiceă dintreă celeă dou ă r zboaieă mondiale,ă
avemă doară informaţiiă sporadice.ă Pân ă ceă nuă iesă laă iveal ă alteă documente,ă
suntemănevoiţiăs ăfolosimădateleăjudeţeneăaleărecens mântuluiădin 1930.
Evoluţiaă componenţeiă etniceă aă funcţiiloră publiceă şiă aă profesiiloră liberaleă
eraă influenţat ă deă maiă mulţiă factori.ă Schimbareaă personaluluiă administrativă
maghiarăşiăîntregireaăcuăetniciăromâniăseăsituaăprintreăprimeleăm suriăluateă
deă administraţiaăromân ă deă dup ă 1918.ă Înăurmaă rechiziţiiloră şiă expulz riloră
unămareănum rădeăfuncţionari,ăavocaţiăerauăobligaţiăs ăp r seasc ăClujul.91
Laăschimbareaăcomponenţeiăetniceăauăcontribuităşiăexameneleădeălimb ă
român ă înă urmaă c ruiaă oă mareă parteă dină angajaţiiă minoritari din
administraţieăşi-auăpierdutăloculădeămunc .
Administraţie,ăinstituţiiăpublice
Înă urmaă schimb riloră politiceă şiă socialeă careă auă urmată Unireaă dină 1918,ă
num rulă evreiloră înă administraţieă şiă instituţiiă publiceă aă cunoscută oă sc dereă
continu .ă Peă plană judeţean,ă înă 1930,ă evreiiă alc tuiauă 6,1șă dină personalulă
administrativă ală judeţuluiă Cluj.ă Înă administraţiaă public ă (împreun ă cuă ceiă
întreţinuţi)ă385ă(5,6ș)ădeăevreiăîşiăcâştigauăexistenţa,ăînătimpăceăînăeducaţieă
num rulă loră eraă deă 159ă (3ș).ă Înă armat ă şiă ordineaă public ă procentajulă
evreilor era de 3,9% (318 persoane). Singura categorie la care se poate
demonstraă oă prezenţ ă maiă însemnat ă aă fostă personalulă deă cult,ă undeă
proporţiaăizraeliţilorăaădep şită22ș.92
Oă repartizareă cuă cevaă maiă echilibrat ă seă poateă observaă dac ă analiz mă
pondereaă categoriiloră respectiveă înă rândulă populaţieiă evreieşti.ă 37,4șă dină
celeă 1379ă deă persoaneă interesateă înă administraţieă şiă instituţiileă publice,ă
f ceaăparteădinăpersonalulădeăcultăşiădinăclerici,ă27,9șălucraăînăadministraţieă
public ,ă23șăînăarmat ăşiăordineăpublic ,ăiară11,5șăînăeducaţie:
88
Înăfebruarieă1938ăs-aăînceputărevizuireaăînregistr rilorădeăfirmeăevreieştiălaăCameraă
89
deă Comerţă şiă Industrie.ă Autorizaţiaă persoaneloră aă c roră cet ţenieă aă fostă anulat ă eraă
retras .ăÚKăNr.ă27 din 27 Februarie 1938; Nr. 169 din 28 Iulie 1940.
Értesít ăaăhitközségăid szerűăkérdéseir l,ăKolozsvár,ă1942,ăp.ă16.
90
A.N.M., Fond K610, Dos. Nr. 80 – 1 – X. C, S. 12–14.

91
Recens mântă1930,ăvol.ă7,ăpp.ă152–153.
92
93
Tabelul 10:ăRepartiţiaăpopulaţieiăevreieştiăînăinstituţiileăpubliceăînăjudeţulăClujă(1930)
Evrei
Total Români Maghiari
%
Administraţiaăpublic 6 855 385 27,9 4 304 1915
Culte 2 333 517 37,4 1 063 723
Înv ţ mântăşiăfundaţiiă
5 182 159 11,5 3 127 1596
culturale
Armataăşiăordineaă
7 985 318 23,0 6 086 650
public
Total 22 355 1379 100,0 14 580 4884
Înă privinţaă Clujuluiă avemă de-aă faceă cuă oă repartiţieă asem n toare.ă
Num rulă activiloră dină personalulă deă cultă şiă clericiă s-aă situată întreă 55–65 de
persoaneă înă 1930.ă Împreun ă cuă membriiă deă familiiă şiă cuă ceiă întreţinuţi,ă
num rulă acestoraă s-a ridicat la 205–215.ă Înă educaţieă auă lucrată 25–35 de
activi,ă adic ă oă populaţieă total ă deă 60–70 de persoane. (Calculele au fost
f cuteă peă bazaă procentajuluiă evreiloră clujeniă înă judeţă şiă aă procentajuluiă
populaţieiătotaleăcuădomiciliulăînăClujăincluşiăînăinstituţiileăpublice).
Servicii, profesii liberale.

Dup ă industrie,ă comerţă şiă credit,ă serviciileă deă interesă publică şiă profesiileă
liberaleăerauăceleămaiăpopulateădomeniiădeăactivit ţiădeăc treăevrei.ăÎnă1930ă
auă lucrată înă domeniuă 12,5șă (2155ă deă persoane)ă dină locuitoriiă izraeliţiă aiă
judeţului.ă Majoritateaă loră intrauă înă categoriaă celoră cuă venituriă proprii,ă liberă
profesioniştiă(1132ădeăpersoane),ădarănum rulălorăeraăridicatăşiăînădomeniulă
s n t ţiiă(390ădeăpersoane):
Tabelul 11:ăRepartiţiaăpopulaţieiăevreieştiăînăserviciiăşiăprofesiiădeăinteresăobştesc
înăjudeţulăClujă(1930)
94
Evrei
%
S n tatea,ăhigienaăşiă
4104 390 18,0 1276 2187
salubritateaăpublic *
Recreaţie,ăsport,ădivertisment 2581 114 5,2 487 900
Personalădeăserviciuăînă
1145 22 1,0 623 468
menaje
Activit ţiăocazionaleăşiă
5002 194 9,0 1992 2124
temporare
93
Ibidem
94
Ibidem
106 AttilaăGidő
Evrei
%
Persoaneăcareătr iescădin
9976 1132 52,5 2422 5969
veniturile lor
Asistenţaăsocial ăşiăîntreţinuţi 5817 303 14,0 3486 1730
Total 28 625 2155 100,0 10 286 13 378
Folosindămetodeleădeăcalculareăprecedente,ănum rulăpopulaţieiăisraeliteă
dinăClujăinclus ăînăserviciiăşiăprofesiiădeăinteresăobştescăpoateăfiăstabilităînăjură
deă 1650ă deă locuitori.ă Ceiă activiă num rauă630ădeă persoane.ă Dintreăaceştia,ă
circaă860,ărespectivă280ăactivauăcaăliberiăprofesionişti,ăpersoaneăcuăvenituriă
proprii.ă 300,ă respectivă 170ă deă locuitoriă lucrauă înă s n tate (personalul
medical,ăsanitarăşiăauxiliar).
Dateă preciseă privindă num rulă personaluluiă medicală şiă ală mediciloră evreiă
dină Clujă nuă avemă decâtă dină 1937.ă Înă acestă ană practicauă 472ă deă mediciă înă
oraş,ă dintreă careă 228ă erauă români,ă 158ă evrei,ă 71ă maghiariă şiă 15ă germani.
Procentajul medicilor evrei era de 33,4%.95 Înă comparaţieă cuă dateleă dină
1930ă (170ă deă evreiă activiă înă s n tate),ă seă poateă afirma,ă c ă înă num rulă
personaluluiădinăs n tateănuăs-auăprodusăschimb riăimportante.ăTabelulădină
1942,ă întocmită deă c treă comunitateaă neolog ,ă neă furnizeaz ă informaţiiă
detaliate privindă componenţaă profesional ăaămembrilor.ă Astfel,ă dinăceiă 641ă
deăcontribuabiliă39ăerauămedici,ă12ăfarmaciştiăşiă9ăstomatologi.96
Înă ceeaă ceă priveşteă procentajulă şiă num rulă avocaţiloră evrei,ă avemă laă
dispoziţieă doară câtevaă informaţiiă sporadiceă Laă recens mântul din 1930
majoritateaăavocaţilor,ăjuriştilorăauăfostăincluşiăînăcategoriaăcelorăcuăvenituriă
propriiăşiăaăprofesioniştilorăliberi.ăAstfel,ădeocamdat ănuăseăştieărepartizareaă
peăprofesiiăaăceloră280ădeăizraeliţiăactiviăînăacestădomeniu.ăDateleăreferitoare
laă situaţiaă dină 1919ă şiă 1938,ă publicateă deă Octaviană Buzea,ă suntă şiă maiă
lacunare:ă înă 1919ă erauă înscrişiă înă Baroulă Avocaţiloră dină Clujă 93ă deă avocaţiă
definitivi,ă dintreă careă doară 9ă erauă români,ă 2ă saşiă şiă restul,ă adic ă 82ă deă
persoane,ă evreiă şiă maghiari.ă Înă 1938,ă printreă ceiă 360ă deă avocaţiă înscrişiă
definitivăseănum rauă190ădeăromâniăşiă170ăminoritari.97 Înă1940ăcomunitateaă
neolog ăaveaă33ădeămembriăavocaţi.98
Conformă dateloră furnizateă deă Andoră Csizmadia,ă înă perioadaă deă dup ă
septembrieă 1940ă seă poateă observaă oă sc dereă drastic ă aă num ruluiă deă
avocaţiăevrei.ăÎnă1942ăerauădoară14ăavocaţiăşiă2ăstagiariăevreiălaăCluj.99
95
Octavian Buzea, op. cit., p. 200.
PészachiăJelentés,ăop. cit., p. 16.
96
97
Octavian Buzea, op. cit., p. 140.
PészachiăJelentés,ăop. cit., p. 16.
98
99
Csizmadia Andor, op. cit., p. 19.
Concluzii
Avândă înă vedereă dimensiunileă prezenteiă lucr riă şiă materialulă restrânsă
care l-amă avută laă dispoziţie,ă m-am limitat doar la o prezentare statistic ă aă
structuriiăprofesionaleăevreieşti.ăUrm torulăpasăarăfiăcontinuareaăcercet riloră
arhivisticeăînăacestădomeniuăşiăcompletareaăcuănoiădateăaăstudiuluiădeăacum.
Înă aă douaă jum tateă aă deceniuluiă patru,ă dină celeă patruă miiă deă familiiă
evreieştiă dină Cluj,ă circaă 150ă aparţineauă burghezieiă mari,ă 800ă burghezieiă
mijlocii,ă iară restulă burghezieiă miciă şiă p turiiă s race.100 Structuraă social ă
evreiasc ă dintreă celeă dou ă r zboaieă mondiale,ă înă urmaă circumstanţeloră
externeă (situaţiaă politic ă şiă economic ă dină România,ă antisemitism,)ă şiă
interneă (ascensiuneaă sionismului,ă instituţionalizare)ă aă cunoscută oă
transformareă dramatic .ă S-aă pornită oă mişcareă deă restratificare,ă careă s-a
manifestat,ăprintreăaltele,ăînăînfiinţareaăc minelorădeăuceniciăcare,ăîns ,ănuăaă
reuşităs ăating ăscopurileăpropuse,ăfiindăoprit ădeăc treălegislaţiaăantisemit ă
şiădeăizbucnireaăceluiădeăalădoileaăr zboiămondial.ăTotodat ăseăîncepeăşiăună
procesă deă echilibrareă înă structuraă profesional ă evreiasc .ă Înă aniiă 1930ă oă
treimeădinăevreiiăoraşuluiăClujăauălucratăînăindustrieăşiămeşteşuguri,ăunăsfertă
înăcomerţăşiăcredit,ăiarăoăcincimeăînăinstituţiiăpubliceăşiăcredit.
EvreiiădinăClujăauăcontribuităînămareăm sur ălaădezvoltareaăeconomic ăşiă
cultural ă aă oraşului.ă Legileă româneştiă dină aă douaă jum tateă aă deceniuluiă
patruă şiă celeă maghiareă deă dup ă intrareaă Transilvanieiă deă Nordă subă
administraţieă maghiar ,ă careă aveauă dreptă scopă excludereaă evreiloră dină
diferiteleădomeniiăaleăvieţiiăsociale,ăauăavutăefecteătragiceăasupraăpopulaţieiă
evreieşti.ă Deport rileă dină 1944ă auă lovită oă comunitateă evreiasc ă sl bit ă şiă
înfricoşat .ă Dintreă ceiă pesteă 16ă 000ă deă evreiă clujeniă doară câtevaă suteă auă
supravieţuitădeport rilor.
Lőwyă Dániel,ă Aă téglagyártólă aă tehervonatig.ă Kolozsváră zsidóă lakosságánakă

100
története,ăKolozsvár, 1998, p. 57.

A SHORT COMPARATIVE STUDY OF THE FAILURE OF JEWISH
ASSIMILATIONă INă THEă INTERWARă ERA:ă ERN ă LIGETIă (CLUJ)ă ANDă
MIHAIL SEBASTIAN (BUCHAREST)
ZVI HARTMAN
When we reach the crossroads

in our lives we usually go back to
choose the way we have been
'programmed' to by our fears and
1
tendencies.
Zvi Yanay (2006)
Introduction
After the Versailles Treaties, the Romanian nation-state became a
multiethnic entity where 71.9% were ethnically Romanians2. Consequently,
it was difficult to find a common denominator for all its inhabitants. This
paper focuses on two of the provinces in the new Romanian State,
Transylvania and the Old Kingdom. The leading circles in these regions
believed that the Jews – this "malignant foreign element" would impede the
natural development of Romania.
Twoă Jewishă writers,ă Ernőă Ligetiă andă Mihailă Sebastian,ă publishedă booksă
and articles in the interwar period indicating that they did not digest the
mentality changes in the nations surrounding them. Retrospectively, it looks
like they consciously kept their eyes shut. They believed that the
assimilated Jews would have a chance to be part of the Gentile society and
wanted to persuade first and foremost themselves, but also the Gentiles,
that intellectual Jews like themselves should be part and parcel of the
society in which they were living. This was their credo regardless of the real
life situation. They were trapped in their misconception of a liberal society.
These two writers represented the views of a large part of the assimilated
Jews and a thin stratum of both Romanian and Hungarian intellectuals in
Romania who believed in a liberal and democratic society.
Ern ăLigeti
ErnőăLigetiă(1891-1945) was a Jewish intellectual who was born in Cluj
as Lichtenstein. He began his journalistic career at Nagyváradiă Napló, a
liberal daily newspaper in Oradea, where also the well known Hungarian
poet and journalist Endre Ady started his career in 19003.
1
Freely translated from Hebrew. The original: http://www.ynet.co.il/articles/0,7340,
L-3339513,00.html.
ăInstitutulăCentralădeăStatistic ,ăBucureşti,ă1930,ăp. XXIV.
2
ăNándorăHegedüs, AdyăEndreăNagyváradiănapjai,ăBudapest, 1957, p. 11.

3
A Short Comparative Study of the Failure of Jewish Assimilation in the Interwar Era: E. Ligeti&M.Sebastian 109
Later on, Ligeti became one of the leading journalists of Keleti Újság,
Cluj, which in 1927 turned into the official paper of the Hungarian Party in
Transylvania. In the 1920s, these two journals were the leading Hungarian
liberal newspapers in Transylvania, Romania.
Romanian nationalist revival in Transylvania began long before WWI.
The National Romanian Movement in Ardeal, Banat and Hungary was
founded as early as 1881. The Hungarian Authorities were tough with the
Romanian national leaders and some of them were arrested4.
During WWI, when Ligeti studied law at the University of Cluj, he was
aware of the tension between the two ethnic groups, but did not realize its
seriousness.ăTheă Hungariană writeră Károlyă Kosă(1883-1977)5 wrote already
in 1911 about the growing tension between Hungarians and Romanians6.ă
AfterăWWI,ătheăyoungăTransylvanianăauthor,ăErnőăLigeti,ăbecameăawareă
of the rift between the various ethnic groups. Inspired by this atmosphere,
he wrote his novel,ăF lăaăbakraă(Up to the Driver's Seat - 1925), describing
a few "ethnic" characters of his hometown Cluj - Romanians, Hungarians
and Jews. A lot of irony characterizes this novel. The heroes wake up after
the war seeking their path in life. They try to figure out how to deal with the
new situation. Elekes, a Hungarian junior bank clerk, promised himself not
to interfere in the minorities' lives.7ă He is pictured as a hesitant Hungarian,
while other Hungarian characters in the novel are mourning the "loss" of
Transylvania.ă Ştef nescu,ă aă highă rankingă Romaniană officeră onă theă otheră
hand, boldly assures that he will not prevent the Hungarians from dancing
csárdás8.
In the aftermath of the war, the Romanian, Hungarian, Szekler and
Saxon "National Councils" were founded and nearly every day at least one
of these groups was marching down the main streets of Cluj.9 In light of this
situation, Ligeti describes the reaction of Elekes' wife watching a parade of
Romanian soldiers in the Transylvanian city: "I did not realize that there
wereăsoămanyăRomaniansăinătheăworld…"ă10
Stern, the Jewish character in the book, a journalist like Ligeti himself,
speaks about Jewishness being deeply rooted in the Hungarian culture and
about his attempts to adapt himself to the Romanian regime and society.
Stern does not deny the fact that he is Jewish, but he reminds the readers
of his Hungarian cultural roots and of his aspiration to live in a liberal
society.
ăSee the work of Keith Hitchins, Romania 1866-1947,ăBucureşti,ă1996.

4
ăLajosăKántor,ăLigetiăErn ă- ésăamităátélt, Kortárs Budapest, 2003, p. 368.

5
ăIbidem.
6
ăhttp://www.Kortársonline.hu/0202/kantor.htm,ălastăviewed,ăDecemberă19,ă2010.
7
ăHungarian dance.
8
http://www.Kortársonline.hu/0202/kantor.htm,ălastăviewed,ăDecemberă19,ă2010.
9
ăhttp://www.Kortársonline.hu/0202/kantor.htm,ălastăviewed,ăDecember,ă19,ă2010.
10
110 Zvi Hartman
In Ligeti's eyes, "Transylvanism" meant that the ethnic groups should be

flexible towards one another and have equal rights to their own language
and culture.11 Live and let live wasă Ernőă Ligetițsă credo. He begged his
Hungarian "brothers" [ethnic Hungarians] not to get caught in nationalistic
slogans. For himself as a Jew, he requires the possibility of being a
Hungarophile; the right to write in Hungarian, his mother tongue, without
being insulted. There should only be one goal – coexistence. In his words,
the Transylvanians "are incurable romantics".12 Since 1918, in this
multiethnic province, each ethnic group tried to redefine its national identity
and to imprint its presence on the area it was living in. There was no
tolerance towards "the foreigner", "the different", "the other". Ligeti was
filled with nostalgia for the era of Kaiser Franz Joseph.
In the twenties, Ligeti collaborated with the Hungarian Transylvanian
journalistă Paálă Árpád13, who represented the liberal circles before he
became an extreme rightwing14 anti-Semite. The two were among the
foundersăofătheăHungarianăWriters‘ăAssociationăofăTransylvania, Szépmivesă
Cehă 15,which was open for all writers and poets in Transylvania who wrote
in Hungarian during the years 1928-1944. Many of its members were
Jews..16
In 1934, after working for KeletiăÚjság, Ligeti founded in Cluj the weekly
Függeltenă Újság (The Independent Paper) with liberal views which he
hoped would be the answer to the growing fascist minded newspapers.17 In
1940, Northern Transylvania became again a part of Hungary. The
Hungarian anti-Jewish laws were enacted. In 1943, Ligeti moved to
Budapest and worked there for the daily Magyar Nemzet, a right wing
paper. In Hungary, he got a "license to live" from the Authorities which
meant that he would not be persecuted. Nevertheless, he was killed in
January 1945 by the Hungarian fascist movement, the Nyilas (Arrow
ă Kortársă http://www.Kortársonline.hu/0202/kantor.htm,ă lastă viewed,ă December,ă 19,ă

11
2010.
ă Kortársă http://www.Kortársonline.hu/0202/kantor.htm,ă lastă viewed,ă December,ă 19,ă
12
2010.
Paálă Árpádă (1880-1944) was one of the Left wing Hungarian journalists in
13
Transylvania who gradually became a hard-line rightist journalist and politician. From
1932 till his death in 1944, he worked for the Catholic conservative newspaper, Erdélyiă
Lapókăin Oradea. This paper was financed and politically supported by the Hungarian
Catholic Church. Between 1940 -1942, he also served as member of the ( Hungarian )
Transylvanian Party in the Parliament in Budapest.
Ferencă Sz.ă Horváth,ă ―Ază Erdélyiă Lapókă ideólogiájaă - Zsidókérdés,ă katolikusă
14
antiszemitizmusăésănemzetszociálizmusăErdélyben‖ăinăRegio, 2004, 3,ăpp. 101-141.

ăLajosăKántor,ăLigetiăErn ă- ésăamităátélt, Kortárs, (2003), see also
15
http://www.Kortársonline.hu/0202/kantor.htm,ălastăviewed,ăDecember,ă19,ă2010.
ă http://erdelyihelikon.adatbank.transindex.ro/index.php3?action=szerzo&ref=r, last
16
viewed January 23, 2011.

ăSee for example the above mentioned ErdélyiăLapók.
17
Cross), regardless of his large service to the Hungarian cause under the
Romanian regime.
***
As early as 1922, Ligeti wrote an article on his concept of national
belonging: "A person belongs to his cultural roots".18 In his view, ethnic
identity is based on historical memories. In spite of the fact that the
Hungarian nation refused to integrate an assimilated Jew like himself, he
considered himself Hungarian in all respects. He was born into the
Hungarian culture and could only express himself in Hungarian.
Nonetheless, he doubted the Hungarian goodwill towards the Jews. Ligeti
appreciated the Transylvanian Zionist Movement's understanding of the
postwar Hungarian Government's new discrimination policy. They were
right in believing that the Jews could never be an integral part of the
Hungarian society, neither in Hungary, nor in Transylvania.
On the other hand, he did not believe that the Romanians would accept
the Jews. In his eyes, the Romanians tried to separate the Jews from the
Hungarians by suggesting they should be "Zionists". The Jews should
focus on their own national aspiration and not try to be part of the
Hungarian national movement. This sounded reasonable to Ligeti, although
he was a bit skeptic about the Romanians' promoting the Jewish national
movement. He suspected that their ulterior motive was to statistically
increase the size of the Romanian population. In order to do this, they
would first have to win the Jews over to the Romanian side
In contrast to most of the Transylvanian Jewish Hungarophiles, Ligeti
dreamed of cooperation with the Zionists19, who were disappointed with the
Romanians for the way they handled assimilation and with those
Hungarians and Romanians who had liberal views, in order to achieve his
goal to be assimilated. Concomitantly, he was aware of the fact that the
thought of cooperating with the Zionists was a bit far fetched. In other
words, he, as a Hungarophile, doubted his own conduct.
***
During WWI, the Hungarians suspected that the Jews were evading
military service and one of the Hungarian socialists who participated in the
war,ă Peteră Ágoston20, concluded in his book Aă Șsidóă út (The Jewish
ăErnő Ligeti,ă„ZsidóăkérdésăErdélyben?!”ăinăErnőăLigeti, AzăErdélyiăvallatása, Cluj -

18
Kolozsvár,ă1922,ăpp.75-87.
ăIdem, p. 81ă
19
ăPéterăÁgostonă(1874-1925) was born in Slovakia, studied Law at the University of

20
Budapest and was a member of the Socialist Party. At the end of 1918, he was a
ministeră ină theă "Velvetă Rose"ă governmentă underă theă ruleă ofă Mihályă Károly.ă Afteră Belaă
Kun's takeover and the formation of the Budapest Commune in March 1919, he served
112 Zvi Hartman
Way – 1917) that the Jews are different from the Christians. Whatever the
reason, the differenceăisăaăfact.ăIfăanăintellectualălikeăÁgoston,ăaămemberăofă
the editorial board of the socialist paper Huszadikă Század (The Twenty
Century) andă alsoă oneă ofă theă leadingă figuresă ină Bélaă Kunțsă socialistă
government, had doubts about the Jews being part and parcel of the
Hungarian nation, assimilation had to be impossible. This shows that
frustration caused by another ethnos, whether based on facts or
imagination, can easily become a trigger for a negative attitude towards this
ethnic group. Thus, the atmosphere of WWI and the postwar era paved the
ground for a growth of anti-Semitic feelings in Central Europe.
Ágostonă tried, however, to demonstrate that he was not anti-Semitic21.
He brought up complicated theories according to which anti-Semitism is not
an objective phenomenon. It does not derive from "self-conviction", but
from a "feeling" which "might be based on truth". He claimed to understand
the roots of anti-Semitism. His attempt to cover his anti-Semitic feelings by
contradicting himself shows that he did not really believe in Jewish
integration to the Christian society. In other words, his preaching for
socialist equality did not include integration of the Jews.
Post War Hungary was dominated by the Christiană Wayă (keresztényă
kurzus) of thinking which meant exclusionist behavior. The first significant
step in this direction made by the Hungarian government was the
introduction of numerus clausus in order to limit the number of Jewish
students in the universities (1921).
According to his testimony, what bothered Ligeti in 1922 was not his own
definition of identity, but what the Hungarians thought about the Jews and
what impact this new Hungarian policy would have on the Transylvanian
Jewry. In spite of his ability to perceive in depth the changes which the
Hungarians had undergone and which now did not allow any mental and
emotional freedom, he was unable to fully realize the consequences of this
"Christian way" of thinking22.
The more the Hungarians treated the Jews as foreigners, the more the
Hungarian Jews in Transylvania tried to convince themselves of their
"Hungarianess". The ethnic Hungarians blamed the pro-Hungarian Jews for
clinging on to what the wagon (the Hungarians) did not want to carry23.
Ligeti's approach opposes Anthony D. Smith's theory of ethno-
symbolism24. According to the ethno-symbolists, mainly Anthony Smith, but
as Deputy Foreign Commissar. After the fall of the Marxist regime, he fled to the Soviet
Union where he died in 1975.
21
Péter Ágoston,ăAăȘsidóăút,ăvolăII,ăNagyvárad-Oradea, 1917, p. 23.
Ferencă Sz.ă Horváth,ă ―Ază Erdélyiă Lapókă ideólogiájaă – Zsidókérdés,ă katolikusă
22
antiszemitizmusăésănemzetszociálizmusăErdélyben‖ăinăRegio, 2004, 3,ăp. 104.

23
ErnőăLigeti,ă„ZsidóăkérdésăErdélyben?!”ăinăErnőăLigeti, AzăErdélyiăvallatása, Cluj -
Kolozsvár,ă1922,ăp.ă82.
ăAnthony D. Smith, Myth and Memoirs of the Nation, Oxford University Press 1999.
24
also according to Montserrat Guibernau and John Hutchinson25, the ethnos

changes its shape in accordance to the current situation. The historical
memories and ancient myths, however, remain intact through the
generations.
According to Ligeti, the acquired identity is the basic identity. It is
impossible to escape it. It becomes a second nature. Ligeti defines the
times when the Jews remember their ancestors and their ties with the
Orient as "mood swings" (his term). There is no need to deny the past. He
illustrates this with the example of the prominent English statesman
Disraeli. It was common knowledge that his ancestors never sat at King
Arthur's table."26 Ligeti tried to explain, both to himself and to his readers,
that the Jews can be involved in the Hungarian society in spite of their
otherness. They are still completely Hungarian.
Ligeti's theory that the acquired identity is one's real identity
unfortunately failed. The Hungarians could not "digest" their Jewish
partners. They saw the Jews as a threat that tried to control their lives,
depriving them of their values and maybe even worse, replacing them with
their own.
In his indictment article against the Hungarians, he concluded that in the
Hungarian community a good Jew is a Jew who opens his wallet, but not
his mouth.27 The article is characterized by duality. Ligeti wanted the
Hungarians to be different from the way they were. This was wishful
thinking derived from the feeling that he himself could never be anything
but a Hungarian and he could not imagine the Hungarian culture without
Jewish influence.
He was astounded by some Hungarian nationalist theoreticians who
believed that the "authentic" Hungarians were those who worked the soil.ă
Ligeti ridiculed the "provincial Hungarians", as he defined them, who
claimed that the Transylvanian land belongs to those who do not abandon
it, referring to the farmers and peasants. These provincial Hungarians
accused the Jews of being the first to flee in times of crisis. As opposed to
the Hungarian nationalist press' view that the Jews were unreliable
internationalists,ă Lipótă Kecskeméti,ă theă neologă Chiefă Rabbiă ină Oradea,ă
refused to abandon his congregation in order to serve as Chief Rabbi in
Budapest, even though it would have meant a promotion for him.
ForăLigeti,ăKecskemétiăwhoăhadăaăveryăthoroughăknowledgeăbothăofătheă
Hungarian language and of Judaism28, symbolized the ideal Hungarian
ă Montserrat Guibernau and John Hutchinson (eds.) History and National Destiny-
25
Ethno-Symbolism and its Critics, London, 2004.

ăErnőăLigeti,ă„ZsidóăkérdésăErdélyben?!”ăinăErnőăLigeti, AzăErdélyiăvallatása, Cluj -
26
Kolozsvár,ă1922,ăp.ă83.
27
Kolozsvár,ă1922.ă
Lipót Kecskeméti, Valásiă Șsidóságă ésă Nemzetiă Șsidóságă – Templomi beszédek,ă
28
Nagyvárad,ă1922.
114 Zvi Hartman
Jew.ăKecskemétiăwasăacceptedăbyătheăHungarianănationalistsăasălongăasăheă
spoke respectfully and followed their rules. If he presented a different view,
however, they would say he was acting "like a Jew."
Accordingă toă Ligeti,ă Kecskemétiă usedă toă say:ă "Iă cannot spit in the well
from which I drink."29 On his deathbed in 1935, the Rabbi of Oradea made
a similar statement.30ăLikeăKecskeméti,ăLigetiăsensedăthatădenyingăhisăbeliefă
in the Hungarian culture would be admitting to a life long failure in
judgement.
Mihail Sebastian
Being both Jewish and Romanian, Sebastian's sense of duality was
similar to that of Ligeti's. In Bucharest, the milieu was a bit different, but the
basic anti-Jewish atmosphere was the same.
Some of the most influential Romanian intellectuals in the interwar
period were nationalists. One of the most prominent was Nae Ionescu
(1891-1940). He was Mihail Sebastian' s mentor, who was bornăinăBr ilaăină
1907 as Iosef Hechter. In the beginning of his career, Sebastian owed a
large part of his success to Ionescu, who believed in Sebastian's talent and
invited him to write in his paper Cuvântulă (The Word). Through this
publication, the Romanian intellectual Mircea Eliade (1907-1986), who later
became a world famous theology researcher, learned about the young
Jewish writer. At the end of the 1930s, Eliade turned into a theoretician of
the racist movement, with its concept of românism, and consequently
became an influential anti-Semite.
In the 1930s, Sebastian slowly became aware of the nationalistic
tendencies in Bucharest. In 1934, he wrote the book Deă dou ă miiă deă ani
(For 2000 years) which displayed his feelings as a Jew living in Romania.
Nae Ionescu, who still supported his former student, agreed to write the
introduction to the book. To Sebastian's disappointment, his mentor justified
in his writing a so called theological explanation to anti-Semitism.31 His
book, including the introduction, was strongly criticized, both by the Jewish
community, and by the Romanian rightwing, and Sebastian found himself
caught in the crossfire.
Ină heră paper,ă Cameliaă Cr ciună presentsă Sebastianțsă inneră conflict.ă Heă
"discusses the triple connection established between the assimilated
individual and the majority group, the Jewish community and his own

29
Kolozsvár, 1922.
ă Soă witnessedă Charlloteă Kecskemétiă ină Shlomoă Itzhaki, Batei Sefer Yehudiim
30
beTransilvania Bein Shtei Milhamot haOlam, Sidrat Dor leDor ( Jewish Schools in
Transylvania in the Interwar Period, Dor leDor Serial), Tel Aviv, 18, 2001, p. 73.
ă See Leonă Volovici‗să introduction toă Mihail Sebastian, Jurnal 1935-1944,
31
editedăbyăLeonăVoloviciăandăGabrielaăOm t,ăBucureşti,ăHumanitas,ă1996,ăp.ă5.ă
intimate morality and identity".32 In this phase, Sebastian prefers to deny his
position as an assimilated Jew. Admitting that assimilation would mean
"lying to", "escaping" and "betraying" a people33, consequently he would
have been excluded from the Jewish community.
In my view, Sebastian was more disturbed by the position of his fellow
Romanian intellectuals which he felt closer to, in spite of the fact that he felt
betrayed by his mentor's anti-Semitic approach. He expressed his
frustration with Romania's unwillingness to accept him, in spite of his
emotional ties and devotion to this nation.
Moreover, in 1934 he criticized the Transylvanian Jewry for identifying
itself with the Hungarian minority, instead of wholeheartedly devoting itself
to the Romanian state. He said that the Jews on the other side of the
Carpathian Mountains were still loyal to the Hungarians, even though
Hungary had ceased being friendly towards the Jews long ago.34
In spite of the fact that Sebastian had fully adopted the Romanian
language and culture, and had even attacked his own ethnos in
Transylvania, Ionescu turned his back on him. Sebastian vented his
feelings in a second book, Cum am devenit huligan (How I became a
hooligan, 1935) which displays his inner identity conflict. He based this
book on a compilation of essays and articles where he opposed anti-
Semitism, criticized the Romanians' prejudice against the Jews, and tried to
explain to his readers that he was concomitantly Jewish and Romanian,
and that he was unable to give up either one of his two identities. He
demanded from the Romanians to acknowledge his Jewishness and not to
consider it a betrayal of his Romanian identity.
***
Sebastian's most important work is his Jurnal 1935-1944 (Journal 1935-

1944: The Fascist Years - the English version), where he displayed his
most hidden feelings. He described very vividly his fears raised in light of
events that occurred in Romania in 1935-1944 and analyzed the behavior
of the Romanian intellectuals among whom he lived and worked. Sadly,
Sebastian died in an accident in 1945.
Sebastian described the strange sensations which crossed his mind
during the nine years he was writing the Jurnal, witnessing how his moral
supporters, among them Ionescu and Eliade, absorbed the ideas of fascism
and eventually were caught in the magic of the fascist Iron Guard.
ă Cameliaă Cr ciun,ă "Assimilationă asă Alienationă Identityă Problemsă ină theă Intellectuală
32
Debates of the Interwar Generation" in Studia Judaica, XVIII, Cluj, 2010, p. 273.
ăIbidem.
33
ă Irina Livezeanu, Cultural Politics in Greater Romania, Regionalism, Nation

34
Building, and Ethnic Struggle, 1918-1930, Ithaca, 1995, p.174.

116 Zvi Hartman
These Romanian intellectuals continued to maintain good relations with

him, praised his writing despite his being Jewish, while cursing the Jews "in
general" in his presence. According to the interpretation of Alice Kaplan
from the New York Timesă 35, Sebastian went through a serious crisis over
the years. He noted that his immediate enemies were not the Romanian
government or Hitler, but a circle of close friends.
We must not underestimate the agony of the Jewish writer and the
mental strength needed to cope with his Romanian intellectual friends' anti-
Semitic remarks while living in an anti-Semitic milieu where the Jews were
despisedăandăblamedăforăeveryăproblem,ăevokedăinăSebastian‘sădiscomfortă
and fear.
In his diary, he described Eliade's meeting with the fascist leader
Corneliu Zelea Codreanu. The admired and charismatic C pitană (The
Captain), as his sympathizers called the Iron Guard leader, captivated all
the intellectuals attending the meeting. One can sense a certain amount of
resentment by Sebastian towards Eliade due to his admiration for the
"Captain"36. At the end of 1937, Eliade felt close to the Iron Guard. He
wrote in its paper Buna Vestire:
Why do I believe in the victory of the legionnaire movement?

Is it possible that the Romanian nation will end its life in misery
and Syphilis, conquered by Jews and dissolved by strangers?
The Legionnaires' prime goal is to save the Romanian
peopleă asă Captaină Codreanuă said:ă ―Iă believeă ină freedomă andă
love. Therefore I believe in the victory of the Legionnaire
Movement‖…37
In my opinion, the nationalist Romanians' "pure ideology" was largely

influenced by Byzantine-inspired Eastern Orthodox currents, which in their
turn added a large dosage of mysticism to the national românism concept.
In order to survive as a movement, however, the nationalist theoreticians
had to show political pragmatism and adaptability.38 They were therefore
prepared to be steered by any current of rightwing governments. The
Jewish question however remained non-negotiable. One of the dark shades
of post-Versailles nationalism was its anti-Jewish attitude which served as
an incentive for Romanian "purification". Romanian nationalists believed
that, in order to achieve their goal, they would have to expel the Jews from
35
Alice Kaplan, "Endangered by all His friends" in New York Times, November 5,
2000.
Notes from 20.10.1936 in Mihail Sebastian, Jurnal 1935-1944, edited by Leon
36
VoloviciăandăGabrielaăOm t,ăBucureşti,ăHumanitas,ă1996, p. 91ă.

37
Buna Vestire, Anul I, no. 244, 1937, December 17, partially quoted in Mihail
Sebastian, Jurnal 1935-1944, 1996, p.133.
38
Numerus valachicus,ăsee Mihail Sebastian, Jurnal 1935-1944, 1996, p. 21.
their key positions. Later more extremist currents, such as the Iron Guard,
wanted a complete removal of the Jews.
We can say to Sebastian's defense that the reason he tolerated the
Romanian rightist intellectuals was that they were the only ones who could
appreciate his ability as a writer. Consequently, they were the only ones
who could deliver a kind of insurance policy in a society where nothing was
certain.
Sebastian's concern grew in 1938, when the anti–Jewish legislation of
the Goga–Cuza Government was published. He was alarmed by the
rumors that, according to the new legislation, he and other Jewish
journalists might lose their jobs. When Sebastian mentioned to Eliade that
he was considering emigration, he did not try to prevent Sebastian from
doing so. There were times when Eliade even avoided meeting him.
Sebastian's friends, among them Eliade, moved closer to the Iron Guard
and eventually there was no one left to rescue him. Sebastian was
disturbed by Ionescu's reaction to Goga's policy. Ionescu argued that
Goga's plan to deprive one million Jews of their citizenship was unrealistic.
Sebastian commented on Goga's intention that it was similar to what the
Legionnaires would do would they gain power, to which Ionescu replied:
"yes, but it would be done out of suffering."39
According to Ionescu, there is a big difference between someone who
kills you in a wretched way, like Goga, and someone who does so out of
suffering (like the Legionnaires). Most probably, this distinction did not
reassure Sebastian. The option to be killed as a result of the Legionnaires'
frustration rather than as a result of Goga's lack of judgment was not very
comforting to the Jewish writer. He could not digest the possibility that his
fellow intellectuals actually meant what they were saying, and, in spite of
his resentment, he did not disengage himself from them. The post-
Versailles Romanian nationalists took an exclusivist stand towards the
minorities. Theoreticians such as Ionescu and Eliade adopted the
"Romanian uniqueness" concept - a mixture of Romanian Eastern
Orthodox religion and mystery. These theoreticians felt different from the
Christian sects in the West, and, in my opinion, it was this sense of
uniqueness which gave meaning to their nationalism. This approach
reflected a sense of weakness, which, according to Alfred Adler, was
compensated by force, verbally as well as physically.
In the eyes of the right-wing intellectuals, Jews were not only
"foreigners", but they were also identified with the "evil" inherent in the
West: liberalism, democracy and control of the Western financial world. At
the same time, they claimed that the Jews were guilty of Bolshevism inspired
by the Soviet Union. Eliade tried to "rehabilitate" the Romanian image in
Romania's own eyes by arguing that it had nothing to be ashamed of.
ăMihail Sebastian, Jurnal 1935-1944, 1996, pp. 146-147.

39
118 Zvi Hartman
In Eliade's opinion, due to the negative image of Romanian nationalism,

people did not admit to being "nationalists" for fear of being described as
hooligans, racists, fascists or any other derogatory word.
In March 1940 Ionescu suddenly died40. Still, Sebastian was able to
recognize the fact that Romania had lost one of its most important thinkers
and he mourned his premature death. He wrote in his diary that while all
Ionescu's friends reached prominent positions, he himself was unable to
make full use of his skills41. In spring 1940 Sebastian found himself in an
odd position. He was aware of some of his friends "non-flattering"
comments about the Jews. Nonetheless, he saw them as the only ones
who could appreciate his work. He was torn between his revulsion evoked
by some of their political views and the need to get legitimacy for his literary
writing.
One of the pillars of the Romanian culture, historian Nicolae Iorga, who
up to 1938 had been a moderate nationalist, now moved to the extreme
right. Consequently, he was drawn into anti-Semitism which grew even
stronger as a result of the Goga-Cuza anti-Jewish legislation. He now
openly declared that the Jews were taking over all areas of human activity:
not only the "classical domains" such as education, science, literature, law,
medicine and architecture, but also penetrated fields which in Iorga's
opinion should have been Romanian by definition: philology, philosophy
and journalism.
―Theyă threwă usă oută andă moreă importantly,ă theyă generateă aă

fake Romanian culture and harm our moral values, with their
journalistic and literary writings".42
It seems to me that after 1938 there was no chance for the Jews to get
legitimacy for their existence. Physical survival for all of them was mostly
dependent on luck.
Inătheălateă‗30,ăhisăfateăwasăsimilarătoăthatăofătheăassimilatedăJewsăinătheă
Regat and Transylvania. Everywhere the Jews reacted somewhat
differently, but the fact that the explanations were directed towards
themselves first of all and only thereafter to anyone else who was ready to
listen was the same. The "allies" had betrayed them and did not bother to
fully understand them.
Conclusion
Our sense of freedom is often an illusion. In my view, the Jews were
never completely assimilated in these areas. The liberal Jews tried their
utmost to demonstrate their absorption in the new exclusivist post-
ăIdem, p.267.
40
ăIdem, pp. 267-268.

41
42
Nicolae Iorga, Judaica,ăBucureşti,ă1938,ăpp.ă12-17.
Versailles societies. The more they wanted to be assimilated, the more they
were rejected. They could be neither Romanians in Bucharest, nor
Hungarians and Romanians in Cluj. For many Romanian and Hungarian
nationalists, the Jews were an obstacle in their own crystallization process.ă
If nationalism would not have shown its dark face, the two gifted writers,
Ligeti and Sebastian, still might not have been assimilated, but at least they
might have survived. Ligeti died in the Holocaust. Sebastian constantly
fought for survival.
BIBLIOGRAPHY
Ágoston,ăPéter,ăAăȘsidóăút, Nagyvárad-Oradea , 1917.

Carmilly-Weinberger, Moshe, Istoria evreilor din Transilvania (1623-
1944), Bucureşti,ă1994.
Cr ciun, Camelia, "Assimilation as Alienation Identity Problems in the
Intellectual Debates of the Interwar Generation" in Studia Judaica, XVIII,
Cluj, 2010, pp. 272-283.
Guibernau, Montserrat and John Hutchinson (eds.) History and National
Destiny- Ethno-Symbolism and its Critics, London, 2004.
Hegedüs, Nándor,ăAdyăEndreăNagyváradiănapjai,ăBudapest, 1957.
Hitchins, Keith, Romania 1866-1947, Bucuresti, 1996.
Kántor,ăLajos, LigetiăErn ă- ésăamităátélt, Kortárs Budapest, 2003.
Horváth,ă Sz.ă Ferenc,ă ―Ază Erdélyiă Lapókă ideólogiájaă - Zsidókérdés,ă
katolikusă antiszemitizmusă ésă nemzetszociálizmusă Erdélyben‖ă ină Regio,
2004, 3,ăpp. 101-141.
Itzhaki, Shlomo, Batei Sefer Yehudiim beTransilvania Bein Shtei
Milhamot haOlam, Sidrat Dor leDor ( Jewish Schools in Transylvania in the
Interwar Period, Dor leDor Serial), Tel Aviv, 18, 2001.
Kecskeméti, Lipót,ă Valásiă Șsidóságă ésă Nemzetiă Șsidóságă – Templomi
beszédek, Nagyvárad,ă1922.
Ligeti, Ernő,ă „Zsidóă kérdésă Erdélyben?!”ă ină Ernőă Ligeti, Ază Erdélyiă
vallatása, Cluj - Kolozsvár,ă1922,ăpp.75-87.
Livezeanu, Irina, Cultural Politics in Greater Romania, Regionalism,
Nation Building, and Ethnic Struggle, 1918-1930, Ithaca, 1995.ă
Sebastian, Mihail, Jurnal 1935-1944, edited by Leon Volovici and
GabrielaăOm t,ăBucureşti,ăHumanitas,ă1996.
Smith, Anthony D., Myth and Memoirs of the Nation, Oxford University
Press 1999.
Volovici, Leon, Nationalist Ideology and Antisemitism: The Case of
Romanian Intellectuals in the 1930s, Oxford, Pergamon, 1991.
1
PAPIRENE KINDER – CODURI ALE FOTOGRAFIEI DE FAMILIE
ANCA CIUCIU
Dr. Izor Erdosăşiănepoataălui,ăanii 1930, fotograf necunoscut (ACSIER)
Fotografiileăr maseărudelor,ă caăamintireăaăceloră careă auă plecat,ă nuăsuntă

fotografiiă obişnuite,ă ciă cap t ă valoareaă uneiă persoane.ă Eleă suntă deă obiceiă
semneă aleă uneiă îndep rt riă sauă pierderiă careă însoţescă fenomeneă
demograficeăaleăsecoluluiăXXăprecumăemigrareaăextern ,ăemigrareaăintern ă
sauăpierdereaădeăvieţiăînătimpulăHolocaustului.
Formaă ad ugit ă aă unuiă articolă publicată înă volumulă De la fictiv la real. Imaginea.
1
Imaginarul. Imagologia (coordonatori Andi Mihalache, Silvia Marin-Barutcieff), Editura

Universit ţiiă„AlexandruăIoanăCuza― dinăIaşi,ă2010,ăpp.ă747ă– 754.
Papirene Kinder – Coduri ale fotografiei de familie 121
Înă cazulă dep rt riiă geograficeă imagineaă devineă ună modă deă comunicare,ă
dară şiă ună codă intimă prină fotografiileă careă conţină fotografii,ă pentru a include
simbolică peă ceiă careă nuă potă fiă deă faţ .ă Fotografiaă neă vorbeşteă despreă
existenţaă unoră oameni,ă dară înă acelaşiă timpă despreă povesteaă celoră careă oă
p streaz .
Pentruă oameniiă deă laă începutulă secoluluiă ală XXă - lea, fotografia era un
ritual,ă legată înă specială deă evenimenteă familialeă (nunţi,ă logodne,ă zileă deă
naştere)ăcuăvaloareădocumentar ăşiăpersonal ăînăacelaşiătimp.ăExcepţieădeă
laăregulileăstricteădeăpostur ăerauăîng duiteăcopiiloră(careăpozeaz ăuşorămaiă
relaxată caănişteăminiă adulţi,ă îmbr caţiă înăuniformeăcaănişteămiciă soldaţiă sauă
alteăpersonaje,ăcareăs ăîiăajuteăînăalegereaăviitoruluiărolăsocial).ăImagineaăîşiă
schimb ă sensulă maiătârziuă înăcazulă instantaneelor,ă cândăîntrebareaădevineă
„ceăvedeăfotograful‖ădină„ceăvreaăsubiectulăs ătransmit ădespreăstatutulăs uă
socialăsauărelaţiileădeăfamilie‖?
Fotografiaă devineă oă amintireă careă ţineă loculă cuiva,ă ună „copilă deă hârtie‖.ă
Papirene kinder potă fiă str buniciiă peă careă nuă i-ai cunoscut, rudele care au
emigrat, copiii care au murit prea devreme, dar mai ales putem vorbi
despreăcopiiăcareăauămurităînătimpulăHolocaustului.ă
Oă colecţieă important ă deă fotografiiă vechi,ă circaă 500ă deă exemplareă dină
perioada 1860 –1920,ă aăaparţinută pictoruluiă evreuă Laz ră Zin2,ă careă aăl sată
arhivei CSIER (Centrul pentru Studiul Istoriei EvreilorădinăRomânia)ăoăserieă
deădocumente,ădeseneăşiăfotografii.ăMulteădinăimaginiăsuntălegateădeăfamiliaă
sa,ădeăundeăşiăoăserieădeăinteresanteăşiăsavuroaseădescrieriăaleăpersonajeloră
careăseăreg sescăuneoriăpeăspateleăfotografiilor.
Cei care au plecat în lume...

Termenul de papirene kinder apareă înă jurulă mariiă crizeă economiceă dină
1900,ă cândă oă puternic ă emigraţieă spreă Americaă aă l sată înă multeă caseă
evreieştiădoarăfotografiiăaleăcopiilor,ăcareărareoriăaveauămijloaceăpentruăaăseă
întoarce.ă Valulă deă emigranţiă veneaă dină lumeaă idişă aă miciloră sateă sauă aă
periferiiloră urbane.ă Ceiă careă pleac ă trimită fotografiiă deă pesteă m riă şiă ţ riă şiă
imagineaălorăseătransform ăîntr-oăamintireădureroas ăaămamelorăsauăîntr-un
idealădeăreuşit ăpentruărestulăfamiliei:ăunchiulădinăAmerica, din Londra, din
Paris etc...
ÎnăcazulăfamilieiăZucherman3 dinăIaşi:ăunchiulăMoritzăHoffmanăemigreaz ă
înă Anglia,ă undeă îşiă deschideă ună mică magazină deă stofe.ă Pozeaz ă înă faţaă
magazinuluiăs uădinăLondraăîmpreun ăcuăoăangajat ,ăfotografieăcareădevineă
OperaăluiăLaz răZină(Zinger)ă(1899-1982)ăesteăcaracterizat ădeădeseneăcuătematicaă

2
social ăinăgeneral,ădarăareăoăcontributieăabsolutăoriginal ăprin desenele facute in 1944

laădezafectareaăcimitiruluiăSevastopolăşiăprinăcolectiaădeăfotografiiăpersonale.ă
Interviul Zucherman pentruă Centropaă (reporteră Cosminaă Guşu),ă Bucureştiă 2007:ă
3
veziă fotoă înă Jewish Witness to a Romanian Centrury. Pictures and stories from
Centropa interviews. A guide to the exhibition,ă(Bucureşti,ăRhăprinting,ă2007),ăp.ă37;ăonă
line pe www.survivors-romania.ro.
122 Anca Ciuciu
unăadev ratămodelăînăfamiliaădinăRomânia,ăcuăatâtămaiămultăcuăcâtăunchiulă
revineăînăţar ăşiăînfiaz ăoărud ăs rac .
FaibişăLeonăBaraşă(primulădinădreapta)ăşiăfamiliaăsa,ăParis,ă1912,ăfotografănecunoscut,
ColecţiaăLaz ră(Singer)ăZină(ACSIER)
Oă alt ă povesteă esteă ceaă aă unchiuluiă deă laă Parisă ală luiă Laz ră Zin,ă Faibişă
Leonă Baraş,ă care,ă elă însuşiă ună papireneă kinder,ă trimiteă pozaă copiluluiă s uă
necunoscutăaltfelăfamiliei.ăFotografiaăesteăşiăunămijlocădeăcunoaştere.ăÎntr-o
scrisoareăc treăfamilie,ăal turiădeăfotografii, trimite codificat referiri la faptul
c ă s-aă c s torită f r ă dot ,ă spreă disperareaă rudelor:ă „Cineă ştie,ă cineă ştie/ă
Dac ălumeaăoăs ămaiăfie/ăCândăavea-voiăavuţie...‖.
Dină comentariileă luiă Zină afl mă c ă Faibişă aveaă ună talentă excepţională laă
matematic ,ă remarcată într-oă inspecţieă deă I.ă Astruc,ă reprezentantulă Allianceă
Israelite Universelle. Aceast lucru i-aăschimbatădestinulădinspreăBârladăspreă
Paris,ă undeă iă seă prevedeaă ună viitoră luminos.ă Tân rulă aă alesă carieraă deă
avocat,ă lucruă nuă bineă v zută acas .ă Dină p cate,ă Faibişă aă murită înă primulă
r zboiămondial.ăPovesteaăseăopreşteăaiciăînăcorespondenţaăfamiliei.ă
Oă citireă invers ,ă prină scrisorileă şiă fotografiileă trimiseă înă Lumeaă Veche,ă oă
ofer ă povesteaă luiă Jackă Şepcaruă careă pleac ă înă Americaă înă jurulă anuluiă
1921. Inteligentăşiăîntreprinz tor,ăelărenunţ laăstudiileădeăarhitectur ăşiăintr ă
ină afaceriă pentruă aă împliniă visulă deă a-şiă aduceă întreagaă familieă înă Lumeaă
Nou .ăEsteăoăreîntregireăsimbolic ădup ăcareăvaătânjiăpân ălaăsfârşitulăvieţii.ă
Fiica lui, care a redescoperităvechileăr d ciniăprintr-oărecent ăc l torieălaă

Bucureştiă povesteşteă despreă aceast ă leg tur ă sentimental ă prină scrisoriă şiă
fotografiiăşiădeăregretulădeăaănuăîşiăcunoaşteărudeleăpersonal.ă
JackăŞepcaru,ăNewăYork,ăaniiă1920,ăBroadwayăStudio,ăinedită(Bonnie Reed)
„Tataăaăscrisămameiăşiăsurorilorăsaleăregulat.ăLe-aăpovestitădespreăviaţaă
lui,ădespreăsoţieăşiăcopii.ăAăvrutăs ăîşiăaduc ătoat ăfamilia,ă staăeraăvisulălui.ă
BuniculăHerşăaăvenitălaăNewăYorkăpentruăoăscurt ăperioad ădeătimpăşiătat lă
124 Anca Ciuciu
meu a vrutăs ăr mân ăaiciăpentruăaăoăaduceăşiăpeămamaălui.ăNuăaăpututăs ă

steaăşiătat lămeuăaăfostădevastatădeăacestălucru.ăBunicaăaăemigratăînăceleădină
urm ăînăIsrael,ălaăfiicaăceaămic ,ădarăbuniculănuăaăpututăplecaăniciodat ădină
Româniaăşiăeaăaăsuferitădinăcauzaăasta.
Unele fotografii au venit cu tata, altele le-amă primită prină poşt .ă Veneauă
frecventăcândăeramăcopil.ăTataăscriaădeămulteăoriămamei,ăfraţilor,ăsurorilorăşiă
trimiteaăpozeăcuămama,ăcuămineăşiăfrateleămeu.ăMi-aăar tatămereuăfotografiiă
aleă veriloră meiă şiă amă fostă trist ă c ă amă oă familieă mareă peă careă nuă amă
cunoscut-o.ăElăşi-a pierdut familia‖4.
JackăŞepcaru,ăGalaţi,ă1920,ăFotoă– lux, una dintre fotografiile aduse cu el înăAmerica.ă

Menţiuneăpeăversoă„Înălunaăoctombrieă1920ăînăRomânia.ă1921.ăNewăYork.ăJack‖,ăinedită
(Bonnie Reed)
Pentruă noiiă emigranţi,ă rupţiă deă trecutulă lor,ă fotografiileă suntă cuă atâtă maiă
importanteă caă icoaneă aleă familieiă îndep rtate,ă ună semnă ală prezenţeiă
acestora. Distanţaăşiăcomunicareaădificil ăfaceăcaăacesteăbuc ţeleădeăhârtieă
s ă iaă simbolică loculă celoră plecaţi.ă Ună cântecă deă larg ă circulaţieă înă epoc ă
vorbeşteădeălaăsine:
M ăuitălaăfotografiiăşiăvorbescăsingur :
Copiiădeăhârtieăamăpeăpereţi.
Copiiădeăhârtieă– mânaămiăseărupe.
BonnieăReed,ăm rturieăînăianuarieă2011.
4
Hârtieăsuntăacumăceiăcareăsuntăcarneaăşiăsângeleămeu
M ăplâng,ăstrigăşiăţipăînăvan.
Ceăsimtăbuc ţeleleădeăhârtieă?
Copiiădeăhârtieăamăpeăpereţi...5
Scrisoareaăeraăsinguraăleg tur ăîntreătârgăşiăcelăplecat,ăoăscrisoareăcareă

vineă greu,ă rar.ă Scriitorulă Victoră Rusuă ilustreaz ă acestă fenomen:ă „Uneori,
bucurieăsuprem ,ăînăplicăseăaflaăşiăoăfotografie.ă(...)ăBunicaănuăseădesp rţeaă
deăfotografieăniciăînăsomn,ăoăar taăplângând,ăvecinilor.ă„Copiiiămei,ăpapireneă
kinder”,ăad ugaăplângândăşiărâzând.ă„Papireneăkinder”...eraăunulădintreăceleă
dou ă şlag reă cuă careă oriceă trup ă deă teatruă idişă ceă seă ab teaă prină târgă
mergeaălaăsigur.ăCel laltăşlag răeraă„Aăidişeămame‖6.
Lipsaăcelorădragiădinăcauzaăemigr riiăesteăunăsemnăalăschimb riiăspreăoă
lumeă industrializat ,ă primulă semnă ală ruperiiă familieiă tradiţionale,ă dup ă cumă
subliniaăSusanăSontag:ă„înăţ rileăindustrializateăaleăEuropeiăşiăînăAmerica...ă
instituţiaăfamilieiăesteăsupus ăuneiăchirurgiiăradicale‖7.
Marele oraş
Multeă familiiă evreieştiă auă fostă afectateă maiă întâiă deă valurileă deă emigrareă
c treămarileă oraşe,ă unde doară câţivaă auă reuşit8. Majoritatea s-auă îndreptată
spreăcapital ăundeăelementulăevreiescăesteăindiscutabilăunăfactorădinamicăpeă
plan socio-profesional,ăeconomic,ăcareăaăimpusătendinţeănoi,ămeseriiănoiăşiă
aă contribuită laă modernizareaă Bucureştiului.ă Fotografiileă auă poveşti,ă valoareă
literar 9 şiă deă analiz ă asupraă lumiiă evreieştiă deă laă începutulă secolului,ă
adev rateă umbreă aleă trecutului.ă Comentariileă sauă chiară micileă povestioareă
seă întâlnescă arareori,ă înă generală seă f ceauă scurteă dedicaţiiă peă spateleă
fotografiiloră pentruă diverseă rudeă sauă chiară logodniciă şiă prieteni.ă Povesteaă
fotografieiăesteărarăştiut ,ăesteăoăleg tur ăintim ăîntreăcopiiăşiăp rinţi,ănepoţiă
şiăbunici.ă
5
Schaue ich auf die Bilder und rede zu mir selbst/ Papierene Kinder habe ich auf der
Wand/ Papierene Kinder - und ich breche meine Hand/ Papier ist aus meinem Fleisch
und Blut geworden/ Ich klage, weine, schreie und umsonst ist mein Geschrei/ Die
Stückeă Papieră - wasă fühlenă dennă sieă /ă Papiereneă Kinderă habeă ichă aufă deră Wand
(Traducereădup ăversiuneaăenglez ă– A.C.;ăCântecădeăMorris Rund, compozitor David
Meyerowitz (1867-1943).ăTextulăintegralăînăidiş,ăenglez ăşiăivrităpeă
http://www.nizzathobi.com/papirene_kinder.htm.
Victor Rusu, Baladaătârguluiăevreiesc,ăBucureşti,ăHasefer,ă2008, pp. 181 – 182.
6
7
Susan Sontag, On photography…,ăpp.ă5ă– 6.
Veziă ancheteleă socialeă f cuteă deă Emilă Federă – Bucureşti,ă 1941,ă cazulă 1602ă
8
(ACSIER,ă fondă II,ă ds.ă 323),ă v.ă Ancaă Ciuciu,ă „Fromă slumă toă theă Jewishă quarteră ină
Bucharest: Development and mentality (1830 – 1943)‖,ă Studia Hebraica,
no 7 (2007): 177.
Vezi fotografiileădinăcolecţiaăLaz răSingeră– Zin,ăcuădocumentareaălorăsentimental ăaă
9
personalit ţiiămembrilorăfamilieiăsauăaăcunoscuţilor.
126 Anca Ciuciu
Oăimagineăf cut ădeăunăfotografăambulantălaăunătârgăred ăcaăpersonajeă

peă buniculă Zeid ă Chiv ă dină Bârladă şiă nepotulă s uă Willy.ă Zeid ă esteă ună
negustoră ambulantă careăaătr ită înăs r cieăal turiă deă numeroasaăsaăfamilie,ă
iarădup ăpovestireaădeăpeăspateleăfotografieiăafl măcaăşiănepotulăi-aăurmatăînă
aceeaşiă meserie.ă Pentruă 1906ă oă poz ă eraă destulă deă rar ,ă fotografulă însuşiă
eraă oă ciud ţenieă laă bâlciă şiă esteă normală s ă întâlnimă reacţiileă unoră copiiă caă
Willyăcareăseăuit ăvr jiţi,ăcuăguraăc scat ,ălaăfotograf.ăMajoritateaănuăştiauăs ă
pozeze,ăaşaăcumăştiuăcopiiiădeăazi.
Şiăverso.ăChiv ăşiăWillyăBaraş,ăBârlad, fotograf necunoscut, 1906 – ColecţiaăLaz ră(Singer)ăZin,ă

ACSIER
Fotografiaă bunicii,ă Rachelaă Baraş,ă esteă deă ast ă dat ă oă fotografieă deă
studioă clasică înă careă observ mă ună decoră neutruă şiă oă femeieă simpl ,ă
religioas .ă Esteă f cut ă probabilă laă Bucureşti,ă înă 1914 cândă aă venită s ă îşiă
vad ă nepoataă deă ună an,ă Sara.ă Pictorulă isiă aduceă aminteă cumă bunicaă aă
ridicat-oă peă micaă saă sor ă şiă i-aă cântată „Sur ă diă Ghemur ...aluzieă laă oraşulă
Sura, din Persia – Babilon, unde s-aăredactată laăcelebreleăşcoliă talmudice,ă
milenaraăGhemaraădinăTalmud‖.ă
Mesajeleă r mână laă felă deă puterniceă şiă f r ă aă cunoaşteă identitateaă celoră
dină fotografie.ă Acestaă esteă cazulă şiă înă fotografiaăal turat ă undeă citimă laăfelă
deă bineă subiectulă fotografiei:ă buniculă şiă mama/ă m tuşaă pozeaz ă împreun ă
cuăfotografiaăcopiilor,ăcaăşiăcumăseăuit ălaăeiăsauăarăvreaăsaătransmit ădorulă
deă copiiiă careă suntă departe.ă Sauă esteă pură şiă simpluă ună instantaneuă careă aă
suprins o scen ăobişnuit ,ăînăcareălipsaăcopiilorăesteăsuplinit ădeăfotografiaă
lorăînăfiecareăzi,ăcaăşiăcumăspuiă„ei sunt familia mea‖.
Persoaneăneidentificate,ăaniiă‘30,ăfotografănecunoscută(ACSIER)
Umbre...
«Through photographs, each family

constructs a portrait – chronicle of itself - »
10
Familiaă burghez ă îşiă construieşteă portretulă ideală ală luiă ―justeă milieu‖,ă
departeădeăexcese,ăcuăposturiăstudiateăşiăcuminţi.ăImagineaăesteăparteădintr-
un ritual social (legat de ceremoniile importante) sau un mod de
comunicare,ă c ruiaă iă seă ataşeaz ă scurteă texteă pentruă rudeleă ceă locuiauă înă
alt ă parteă sauă erauă înă vilegiatur .ă Portreteleă familieiă reuniteă sauă aă rudeloră
distanteăseăvorăreg siăînăalbumulădeăfamilie,ăcompunândăcronologiaăistorieiă
sentimentale.
Mersul la fotografăesteălaăsfârşitulăsecoluluiăalăXIXă– leaăunăevenimentăînă
sineăaşaăcumăfotografulăesteăunăelementădeăprestigiuăsocial.ă
Logodnaă luiă Leibişă Marcusohnă cuă Evelineă Weisselbergă înă 1912ă esteă
promisiuneaă uneiă viitoareă familiiă şiă începutulă uneiă noiă croniciă familiale.
Logodnicii –dreapta sus- pozeaz ă al turiă deă familie,ă stauă josă p rinţiiă fetei,ă
al turiă deă ceilalţiă copii,ă doiă înc ă eleviă – pentru care uniforma este un
element de prestigiu – şiăprimulădinădreapta,ăsus,ăajutorulătat luiăînăafaceri.ă
Înc ăoădat ăpoziţiileănuăsuntăîntâmpl toare.ăDincoloădeăposturileăimpuseădeă
fotografă seă transmiteă emoţiaă apropieriiă înă portretulă logodniciloră (înă careă
10
Susan Sontag, On photography, p. 5.
128 Anca Ciuciu
pozeaz ăinformalăf r ăp l rie)ăşiăaăzâmbetuluiăaădoiăîndr gostiţiăcareăspargeă

posturileăîngheţateă(aproapeăcaăoăfotografieăîn fotografie).ăÎmbr c minteaăşiă
înă specială p l riileă sauă şapcaă deă elevă transmiteă informaţiiă despreă
personajele care compun acest tablou.
FaibişăMarcusohnăşiăEvelineăWeisselbergălaălogodnaălor;ăFamiliaăWesseilbergăşiăceiădoiălogodnici,ă
11
Bucureşti,ă1912, fotograf necunoscut – inedit,ă(Gavril ăMarcuson)
Adrian Silvan-Ionescuăobservaăevoluţiaăposturiiăşiăoă„gradareăaăexprim riiă

sentimentelor‖12 înă relaţiileă dintreă soţiă dup ă fotografiileă deă nunt .ă Seă
accentuaă înă generală importanţaă b rbatului,ă careă primeaă oă recunoaştereă aă
roluluiăs uăsocialăsuperiorăfaţ ădeăfemeiaăcareăînăgeneralăesteădecorativ ăşiă
supus ăregulilorăstricteădeăreprezentare.
Şi-aăsimplificatăgrafiaănumeluiăînăMarcusonădup ăalădoileaăr zboiămondial.

11
Adrian Silvan–Ionescu,ă „C s torii,ă divorţuriă şiă aventuriă galanteă înă ţinuturileă

12
româneştiă înă vremuriă deă tranziţieă (1800ă – 1859)‖,ă înă „Cel laltă autentic”.ă Lumeaă
româneasc ă înă literaturaă deă c l torieă (1800ă – 1850),ă coordonatoră Irinaă Gavril ,ă
Bucureşti,ăEditura Oscar Print, 2010, pp. 53 – 54.
Leibiş,ăEvelinaăşiă„Gavriluţ ‖ăMarcusohn .ăCorespondenţ ăpentruăunchiulăşiăm tuşaă

13
MichellădinăConstanţa,ăBucureşti,ă1914,ăfotoăJulietta,ăinedită(Gavril ăMarcuson)
Dincoloă deă regulileă sociale,ă fotografiaă poateă aveaă ună înţelesă multă maiă
profund.ă Lipsaă copiiloră poateă fiă simplaă loră plecareă deă acas ,ă sauă uneori,ă
poate fi cazul copiilor care au murit prea devreme. Un astfel de exemplu
observ mă înă familiaă Weisellberg,ă undeă al turiă deă familiaă reunit ,ă p rinţiiă
pozeaz ă cuă fotografiaă copiluluiă pierdut,ă caă şiă cumă voră s ă p strezeă vieă
aceast ăamintire.
Lâng ăfereastr ăseăvedeăfotografiaăuneiăverişoareăcareăaămuritălaă16ăani,
Laureta Michell – singurulă copilă ală familiei.ă Exist ă maiă multeă momenteă înă
careăapareăastfelăînăpozeleădeăfamilieă- reprezentândăalt ăcategorieădeă„copiiă
deăhârtie‖.ăFotografiaădevineămesager,ăcodăfamilialăşiăprezenţ .ă
Oăalt ăfotografieăsimilar ădinăacelaşiămomentăîlăreprezint ăînăbraţeleătateiăşiăal turiă

13
deă mama.ă Aă fostă folosit ă caă ilustraţieă aă unuiă interviuă Centropa:ă Gavril ă Marcuson,ă
noiembrie 2004, reporter Anca Ciuciu, vezi www.centropa.org.
130 Anca Ciuciu
FamiliaăWeisselberg,ăînăcentru Evelineă(n scut ăWeisselberg)ăşiăGavril ăMarcuson,ăînăspateă

OsiasăMarcuson,ăal turiădeăbunicaăWeisselberg.ăBunicii,ăunchiăşiăm tuşi,ăBucureşti,ăAnii 20,
fotografănecunoscută(Gavril ăMarcuson)
Frumoşiă caă luna,ă s ă neă vedemă curând,ă înă libertate,ă

s n tate,ă cândă totulă vaă trece.ă Cuă dragoste,ă nepotulă t u,ă pân ă
la 120 (de ani).
Fotografiileă deă familieă aleă victimeloră Holocaustului,ă înă specială celeă aleă
copiilor,ă auă oă puternic ă tent ă emoţional .ă Eleă devină ună dreptă postumă laă
propria imagine departe de cea documentar ă stereotipal ă şiă inuman ă aă
lag relor.ă Impresioneaz ă puternică fotografiileă despreă viaţaă anterioar ă aă
acestoră oameniă careă seă afl ă înă expoziţiaă permanent ă deă laă Auschwitză –
Birkenau,ă salvateă cuă mariă riscuriă dină transportulă uneiă comunit ţiă evreieşti
polonezeăînă1943ăpentruăaăserviăcaăprob ăşiăcareăauădevenitădup ăr zboiăună
simbolăalăvieţilorăpierdute.ăImaginileăauăfostăcercetateăvremeădeă20ădeăaniădeă
Annă Weissă şiă caă urmareă uneleă chipuriă auă fostă identificateă deă rudeă
îndep rtateăoriăunăsupravieţuitorăprecumăCviăCukiermană,ăcareăaăpututăar taă
nepotuluiăs uăvecheaăsaăfamilieăşiăchiarăaăspusăc ă„vaămuriăcaăunăomăbogată
dinăcauzaăasta‖14.
Neăputemăgândi,ă aşaă cumă auăf cut-oăceiăcareă auăpusă într-oăvaliz ă întreă
lucrurile lor de valoare cele mai dragi fotografii:ă câtă valoreaz ă eleă pentruă
noi?
Ann Weiss, The Last Album. Eyes from the ashes of Auschwitz – Birkenau,
14
Philadelphia: The Jewish Publication Society, 2005, p. 120.

Artură Huppertă trimiteă dină Cehoslovaciaă p rinţiloră luiă dină Poloniaă oă

fotografieă aă celoră doiă „copiiă deă hârtie‖:ă elă împreun ă cuă fiulă luiă Peterleă careă
ţineă înă braţeă fotografiaă bunicilor,ă oă reîntregireă simbolic ă aă familieiă înă ciuda
distanţelor,ăunămesajădeăiubire.ăÎnăcorespondenţaăc treăp rinţi,ăArturătrimiteă
deseoriă fotografiiă aleă luiă Peterleă şiă aleă soţieiă saleă Grete.ă Suntă mesajeă deă
dragosteă careă trecă dincoloă deă timpă şiă deă moarte:ă „Frumoşiă caă luna,ă s ă neă
vedemă curând,ă înă libertate,ă s n tate,ă cândă totulă vaă trece.ă Cuă dragoste,ă
nepotulăt u,ăpân ălaă120ă(deăani)‖.15
Povestea fotografiei este punctum-ul (momentul dureros): a fost probabil
adus ălaăAuschwitzădeăbunici,ăcareăşi-auăg sităaiciăsfârşitul.ăDinănoiălisteăşiă
cercet riăîntreprinseăînăCehoslovaciaădeăAnnăWeiss,ăsoartaăfamilieiăHuppertă
esteădinăp cateăsimilar .ăAuăfostădeportaţiăînă1942ălaăTerezină(undeăArturăaă
fostă desp rţită deă soţieă şiă copil)ă şiă apoiă laă Baranawitză undeă şi-auă g sită
moartea.ăArturăşiăGreteăaveauă33ădeăani,ăPeterleăaveaădoară3ăaniăşiă8ăluni.ă
Supravieţuitoriiăvorbescădeseoriădeăpierdereaătrecutuluiăşiă înăacestăsensă
fotografiileă devină ună simbolă ală pierderiiă familiei,ă ală copil riei,ă ală tinereţii.ă
YehudaăBacom,ăsupravieţuitorădeălaăAuschwitză– Birkenau,ădeclara:ă„Exista
ună crematoriuă separată înă complexă pentruă efecteleă personale,ă undeă toateă
scrisorileă noastre,ă fotografiileă şiă deseneleă auă fostă arse...Nuă auă vrută s ă neă
distrug ă doară peă noi,ă ciă şiă cuvinteleă noastre,ă vieţileă noastre,ă amintirile.16‖ă
Ştergereaăurmelorăuneiăcrimeădarăşiăoriceăasem nareăcuăoăfamilieăobişnuit ,ă
reduceaă victimeleă laă oă stareă inferioar .ă Îns ă amintirileă r mână cuă noiă şiă
„continu ăs ă aib ă ună impactă asupraănoastr ă multă dup ă ceămembriiăfamilieiă
se despart sau dispar17.―
Copiiiădeăhârtie suntăînăviziuneaămeaăreprezent riăaleăcopil riei/ăfamiliei,ă
fotografiiă careă ajungă s ă fieă prezenţeă prină valoareaă loră sentimental 18.
Imaginileădevinăadev rateă« arhipelaguriăaleătimpului....»19.
Maiămult,ăacesteăfotografiiăauăoăviaţ ăşiătr iescăatâtaăvremeăcâtăcinevaăleă
iubeşte.
„S ătr ieştiăpân ălaă120ădeăani!‖ă– urareătradiţionalăevreiasc ăpentruăoăviaţ ălung .ă

15
Idem, p. 153.
16
Ibidem, p. 16.
17
Ibidem, p. 119.
„Fotografiaă îşiă iaă întotdeaunaă referentulă cuă ea,ă ambiiă loviţiă deă aceeaşiă imobilitateă
18
îndr gostit ăsauăfunebr ,ăchiarăînămijloculălumiiăînămişcare:ăeiăsuntălipiţiăunulădeăcel lalt,ă

membruă cuă membru.‖ă (Rollandă Barthes,ă Cameraă luminoas .ă Însemn riă despreă
fotografie, Cluj, Idea Design&Print, 2005, pp. 12 – 13).
19
Amelia Pavel, Traiectorii ale privirii,ăBucureşti,ăEdituraăMeridiane,ă1990,ăp.ă72.
132 Anca Ciuciu
BIBLIOGRAFIE
Barthes, Roland, Cameraăluminoas .ăÎnsemn riădespreăfotografie, Cluj,

Idea Design&Print, 2005.
Hirsch, Marianne, Family frames: photography, narrative and
postmemory, Cambridge, Harvard University Press, 1997.
Didi – Huberman, Georges, Images malgres tout, Paris, Les Editions de
Minuit, 2003.
Ionescu, Adrian-Silvan,ă „C s torii,ă divorţuriă şiă aventuriă galanteă înă
ţinuturileă româneştiă înă vremuriă deă tranziţieă (1800ă – 1859)‖,ă înă „Cel laltă
autentic”.ă Lumeaă româneasc ă înă literaturaă deă c l torieă (1800 – 1850),
coordonatorăIrinaăGavril ,ăBucureşti,ăEdituraăOscarăPrint,ă2010.
Ionescu, Adrian-Silvan, Mod ă şiă societateă urban ă înă Româniaă epociiă
moderne,ăBucureşti,ăPaideia,ă2006.
Liss, Andrea, Trespassing through shadows: memory, photography and
the Holocaust, Minneapolis, University of Minnesota Press, 1998.
Neagu, Viorica, Copiiiă şiă copil riaă înă fotografiaă secoluluiă ală XIXă – lea,
MuzeulăMilitarăNaţional,ăBucureşti,ăTotalăPublishing,ă2004.
Oroveanu, Anca, Rememorareă şiă uitare.ă Scrieri de istoria artei,
Bucureşti,ăHumanitas,ă2004.
Pavel, Amelia, Traiectorii ale privirii,ăBucureşti,ăEdituraăMeridiane,ă1990.
S vulescu, Constantin, Cronologiaă ilustrat ă aă fotografieiă dină România.ă
Perioada 1834 – 1916,ăBucureşti,ăAsociaţiaăArtişilorăFotografi,1985.
Sontag, Susan, On photography, Electronic edition: Rosetta books,
2005.
Weiss, Ann, The Last Album. Eyes from the Ashes of Auschwitz –
Birkenau, Philadelphia, The Jewish Publication Society, 2005.
A.L.ăZISSU:ăÎNTREă„EREZIE”ăŞIăSIONISMăMESIANIC
LEON VOLOVICI
ModernitateaăşiălaicizareaăauădeschisăporţileăEmancip rii,ăcare,ălaărândulă
ei,ă aă produs,ă cumă seă ştie,ă mariă mutaţiiă şiă zguduiriă înă comunit ţileă evreieştiă
tradiţionale.ă Efectulă aă fostă „p r sireaă ghetoului‖ă şiă oă deplasareă masiv ă dină
târguriă spreă oraşe,ă sl bireaă sauă chiară contestareaă autorit ţiiă exclusiveă aă
lideriloră religioşi.ă Evreiiă devină înă vestulă şiă centrulă Europeiă cet ţeniă egaliă cuă
toţiăceilalţiăînăfaţaălegii.ă
ÎnăspaţiulăsocialăşiăintelectualăevreiescădinăRomânia,ămodernizarea,ăcaăşiă
opoziţiaă laă procesulă deă modernizare,ă suntă legateă deă oă alt ă dimensiuneă
caracteristic ă numaiă mediuluiă evreiesc,ă şiă anumeă asimilarea ca efect al
moderniz rii,ăpierdereaăsauăpunereaăînăparantez ăaăidentit ţiiăevreieştiăşiăînă
primulărândăaăidentit ţiiăreligioase.ă
ÎnăRomâniaăprocesulăeămaiălentăşiămaiăcontradictoriu ; integrarea de facto
înăviaţaăeconomic ,ăparţialăşiăînăceaăcultural ,ănuăaăfostăurmat ,ădecâtădup ă
câtevaă decenii,ă deă oă integrareă deă iure,ă pân ă dup ă primulă r zboiă mondial.ă
Ceeaăceăaăurmatăaăfost,ăînăfapt,ăoădegradareătreptat ăaăemanicip riiălegale,ă
obţinut ăprinămariăpresiuniădinăparteaăguvernelorăoccidentale.ăDarăchiarăşiăînă
acesteă condiţii,ă modernizareaă comunit ţiiă evreieştiă şiă integrareaă auă locă
efectiv,ă rezultatulă fiindă aculturaţiaă accelerat ,ă participareaă semnificativ ă aă
evreilorălaăviaţaăsocial ăşiăchiarăcultural ăşiăartistic ădinăRomânia.ă
Schimbareaă „agendei‖,ă prină împlinireaă emancip rii,ă aduceă problemeleă
interneă evreieşti,ă deă ordină psihologică şiă spiritual,ă peă primulă plan:ă ună felă deă
privireăînăoglind :ăcineăsuntem,ăîncotroăneăîndrept m,ăceăidealăavem?
Dac ă opţiuneaă noiloră lideriă comunitariă laiciă esteă unaă pragmatic ă şiă
r spundeă tendinţeloră majorit ţii,ă opţiunileă eliteiă intelectualeă evreieştiă suntă
maiă radicaleă şiă extremă deă divergente.ă Laă aceast ă dezbatere privitoare la
condiţiaă evreiloră dină Româniaă deă dup ă emancipare,ă careă dureaz ă pân ă înă
preajma celui de-alădoileaăr zboiămondial,ăparticip ăfilozofiăşiăscriitori,ălideriă
religioşi,ă printreă ceiă maiă proeminenţi,ă de-a lungul timpului, fiind Iuliu
Barasch, Mosesă Gaster,ă Adolphă Stern,ă Horiaă Carp,ă filozofulă I.ă Bruc ră
(discipolulă luiă R dulescu-Motru),ă scriitoriiă Felixă Aderca,ă Mihailă Sebastiană şiă
Ury Benador.

Cineăstudiaz ăsauăseăpreg teşteăs ăscrieădespreăistoriaăevreilorădinăRomâniaăştieăc ă
trebuieăs ăaib ălaăîndemân ,ăpentruăaărecitiăsauăcita,ăstudiile,ăculegerileădeădocumenteă
şiăarticoleăadunateăde-aălungulă anilorădinăarhiveăşiăbiblioteciădeăc treăLyaăBenjamină şiă
publicateălaăedituraăHasefer.ăEăoăconstatareăpeăcareăamăf cut-oădeăcâteăoriăaăfostăvorbaă
deă capitolulă românescă ală Holocaustului,ă deă istoriografiiă evreiă dină Româniaă sauă deă
„idealulă sionist”ă înă presaă evreiasc ă dină România.ă Repetă şiă acum,ă cuă recunoştinţ ,ă
aceast ăconstatareăparticipândălaăacestăvolumăcareăîiăesteădedicat.
134 Leon Volovici
Dorescăs ăilustrezăacesteăorient riăcuăunaădintreăpersonalit ţileăceleămaiă

radicaleăşiămaiăoriginale:ăideologul sionist A.L. Zissu (1888 – 1956). Un alt
cazădeăideologieăradical ,ădarădeăcuătotulăalt ăorientare,ăeăcelăalăscriitoruluiă
Ronetti-Roman, de care m-amăocupatăînăalt ăparte.1 Zissuăacoper ăîntreagaă
perioad ă deă cristalizareă aă principaleloră orient riă deă dup ă 1900ă şiă pân ă înă
primiiă aniă aiă regimuluiă comunist,ă ală c ruiă victim ă aă fost.ă Amândoi,ă Ronetti-
Romană şiă Zissu,ă vină dină mediiă ortodoxeă hasidice,ă primulă dină Galiţia,ă ală
doilea,ăZissu,ădinăPiatraăNeamţ.ăAmândoiăauăcrescutăşiăs-auăformatăînăfamiliiă
religioaseăhasidice,ă amândoiă st pânescă perfectă limbileăebraic ăşiă idişăşiă îşiă
începăcarieraăpublicistic ăînăebraic .ăLaăintervalădeăcâtevaădecenii,ăamândoiă
seăîndreapt ăspreăGermania,ăcentrulămişc riiădeăreformareăşiămodernizareăaă
iudaismuluiă şiă suntă atraşiă deă ideileă mişc riiă Haskala.ă Întorşiă înă România,ă
amândoiăopteaz ,ăînăceleădinăurm ,ăpentruălimbaăromân .ăDeăaiciăîncolo,ăpeă
terenulăopţiunilorăideologice,ădrumurileălorăseădespart,ăalegândăfiecareăpoziţiiă
radical antagonice.
Dup ăoăactivitateăpublicistic ădeăcâţivaăaniălaăpresaădeălimb ăebraic ,ăidişă
şiă român ,ă Zissuă scoateă înă 1919ă laă Bucureştiă ziarulă Mântuirea înă careă aă
susţinută programulă s uă radicală deă întoarcereă spiritual ă laă iudaismă şiă aă
teoretizat un naţionalismă evreiescă "integral",ă n scută dintr-oă mişcareă de
„renaştere‖ă şiă reîntoarcereă laă ună iudaism autentic.ă Aă fostă oă prezenţ ă
dominant ăşiămultilateral ăînăpresaăşiăviaţaăpublic ăşiăcultural ăevreiasc .2 Şi
operaă saă literar ă deă ficţiuneă esteă consacrat ă dezbateriiă unoră temeă deă
filozofieă iudaic ă şiă ilustr riiă unor momente dramatice din istoria evreilor.
Pasiuneaă pentruă dezbateriă ideologiceă legateă deă condiţiaă intelectualuluiă
evreuămodern,ădeădrameleăidentit ţiiăşiădeătensiunileăinterneăaleăiudaismuluiă
dau,ă înă general,ă ună caracteră retorică şiă excesivă discursivă prozei sale. Pe
aceleaşiă temeă suntă şiă multeă dină eseurileă şiă articoleleă polemiceă legateă deă
confrunt rileă deă ideiă dină mediileă intelectualeă şiă religioaseă evreieştiă dină
România,ă parţială adunateă înă volumulă Noi…ă Breviară iudaic (1932)ă şiă Nu
exist ăcultămozaică(1947).
De-a lungul mai multor decenii,ăZissuăaăfostăreprezentantulă„naţionalismuluiă
evreiesc‖ă şiă ală sionismuluiă revizionist,ă cuă puterniceă accenteă mesianice.ă S-a
opusătendinţeiă„asimiliste‖ăreprezentateădeăUniuneaăEvreilorădinăRomâniaăşiădeă
liderulăei,ăWilhelmăFilderman.ăEraăadeptulăcultiv riiăvalorilorăşiătradiţieiăiudaice,ă
pentruă p strareaă f r ă concesiiă aă identit ţiiă evreieşti,ă respectareaă mediuluiă
majoritar,ă dară f r ă „amestec‖ şiă încerc ri,ă d un toare,ă dup ă p rereaă lui,ă deă
„integrare‖ cultural ăînămediulăromânesc.ăDoctrinarăintransigent,ăZissuăaăcrezută
înăincompatibilitateaădintreăspiritulăautohtonăşiăcelăevreiesc,ăbaăchiarărecunoşteaă
dreptulăromânilorădeăaăseăferiădeăamesteculăcu "spiritul evreiesc". Pe doctrina
Leonă Volovici,ă ―Mosesă Gasteră andă Ronetti-Roman - Two Romanian Jewish

1
IntellectualsăFacingăModernization‖,ăînăStudia Judaica, XV, 2007, pp. 137-147.

Oă prezentareă aă activit ţiiă luiă publicisticeă şiă literare,ă înă Mirceaă Zaciu,ă Mariană
2
Papahagi, Aurel Sasu, Dicţionarulă scriitoriloră români, R-Z,ă Bucureşti,ă 2002,

pp. 876-878.
A.L.ăZissu:ăÎntreă„Erezie‖ăşi sionism mesianic 135
lui s-aă întemeiată grupareaă sionist ă Renaştereaă (1922)ă şiă Partidulă Evreiescă
(1930).ă Înă jurulă luiă s-auă strânsă ună num ră semnificativă deă tineriă intelectualiă şiă
scriitoriă evreiă careă auă recunoscută influenţaă covârşitoareă aă luiă Zissu asupra
form riiă loră şiă asupraă relaţieiă loră cuă iudaismul. Printre ei: Felix Aderca,
B.ăFundoianu,ăIonăC lug ru,ăI.ăLudo.ă
Angajareaă luiă Zissuă înă combatereaă manifest riloră antisemiteă aă debutată
printr-oă scrisoareă deschis ă c treă studenţiiă creştiniă dină Clujă (ap rut ă înă
Mântuirea dină 10ă decembrieă 1922)ă careă aă declanşată reacţiiă violenteă şiă
consecinţeă politiceă graveă şiă aă dusă laă devastareaă redacţieiă şiă suspendareaă
ziaruluiă deă c treă guvern.ă Înă explicareaă antisemitismului,ă Zissuă r mâneă
consecvent doctrinei sale, v zândă oă leg tur ă direct ă întreă ambiguitateaă
funciar ăaăevreuluiăemancipatăşiăasimilatăşiăagresivitateaăantisemit ăprodus ădeă
unănaţionalismăprimar.ăAăcontinuatăluptaăşiăînătimpuluiăregimuluiădictatorialăalăluiă
Antonescu,ă implicându-seă maiă alesă înă organizareaă emigr rilor,ă prină Oficiulă deă
EmigrareăpentruăPalestina,ăalăc ruiăpreşedinteăaăfost.ăÎnătimpulăr zboiuluiăaăfostă
închisătimpădeădou ăluniăînălag rulăpentruădeţinuţiăpoliticiădeălaăTârguăJiu.ăDup ă
r zboi,ă aă reînfiinţată Partidulă Evreiesc,ă redevenindă pentru scurt timp lider al
mişc riiăsioniste.ăArestatăînă1950,ăînăperioadaăcomunist ,ăaăfostăcondamnatălaă
închisoareăpeăviaţ ăpentruăactivitateăsionist .ăDup ăeliberare,ăînă1956,ăbolnavăşiă
marcatăgravădeăaniiădeădetenţie,ăiăseăpermiteăs ăpleceăînăIsrael,ăundeăvaămuriăînă
scurt timp.
A.L.ăZissu,ăcaăgânditorăevreuăeste,ăcaăşiăRonetti-Roman, de altfel, ceea ce
s-aă chemat,ă înă mediulă religiosă ortodox,ă ună eretic, înă sensulă „ereziei‖ă evreieştiă
moderne,ă inaugurateădeă Spinoza,ăcelăexcomunicatădeăcomunitateaă evreiasc ă
dină Amsterdam.ă Zissuă eă ună pasionată ideologă şiă dialectician,ă cuă oă excelent ă
preg tireă peă terenulă exegezeiă biblice,ă dară şiă ală gândiriiă iudaiceă moderneă –
MartinăBuberăfiindăunulădinăghiziiăluiăspirituali.ăCuădeosebireădup ăprimulăr zboiă
mondial,ă elă alterneaz ă publicisticaă militant ă cuă scrierileă deă ficţiune,ă publicândă
nuveleă şiă romaneă tezisteă (Spovedania unui candelabru, 1926, Marcu sin
Marcu, 1934, Calea calvarului, 1935, Samsonă şiă noulă Dagon, 1940), cu un
mesaj ideologic ostentativ, dar semnificative pentru aflarea ideilor lui despre
iudaism,ăreligie,ărelaţiaăindividuluiăcuăsacrul.ă
Înă1931ăZissuăpublic ăromanulăEreticulădeălaăMân stireaăNeamţu.ăDe fapt, e
vorbaădeădoiă„eretici‖,ăunătân răc lug r,ăLaz r,ăună„scrântit―ăşiăună„eretic―ăînăochiiă
celorlalţiăc lug riădeălaăNeamţ.ăAlădoileaă„eretic―,ăIacob,ăeăunăadolescentăevreuă
dintr-oăfamilieăhasidic .ăAmândoiăcaut ăcuăînfrigurareătr ireaămistic ăautentic ,ă
dincoloă deă Biseric ă şiă deă Sinagog ,ă dincoloă deă ritualulă zilnică şiă deă rutinaă
îndepliniriiă prescripţiiloră religioaseă tradiţionale.ă Autorulă seă identific ă evidentă cuă
ceiădoiăeretici,ăsortiţiăs ăfieăexpulzaţiădinăcadreleăreligioaseătradiţionale.ăElăfaceă
elogiulă „ereziei―ă înă sensulă refuzuluiă canoaneloră şiă ală instituţiiloră clericale,ă
creştineă sauă iudaice,ă careă împiedic ă tr ireaă integral ,ă nemijlocit ă aă relaţieiă cuă
divinitatea.ă Zissuă esteă adeptulă înfl c rată ală tr iriiă experienţeiă religioaseă caă actă
individual,ăalăuneiăcomuniuniăîntreăindividăşiădivinitate,ăcaălaăprimiiăcreştini,ăsau,ă
maiă aproapeă deă noi,ă caă înă extazulă mistică ală adepţiloră hasidismului,ă ală luiă Baală
136 Leon Volovici
ŞemăTovăcelădintâi,ăcelăcareăpredicaăoăcredinţ ănou ,ă„dezbr cat ădeăsisteme,ă

dogmeăşiăcanoane ;ăreligiaăextazului,ăaăbucurieiăşiăaăneg riiădeăsineăînăfaţaăluiă
Dumnezeu ;ăaădragosteiăşiăaămisterelor... ―3
Caă doctrinară ală unuiă naţionalismă evreiesc,ă Zissuă este,ă înă România,ă
principalulă promotoră ală reîntoarceriiă la iudaismulă „autentic―ă şiă „integral―ă ală
profeţilor,ăopusăinstituţiilorărabiniceăşiăidentit ţiiăduble,ă– aăfiăromânăsauăgermană
sauă maghiară deă „cult mozaic‖.ă Eă ună naţionalismă evreiescă „creator‖,ă avândă caă
idealăunăsionismămesianic,ăs -lănumimă„deădreapta‖,ădac ăeănevoieădeăoămaiă
precis ă delimitareă politic .ă Aceastaă ară reprezentaă şiă r spunsulă laă tendinţeleă
asimiliste,ăcaăşiălaămişc rileăpoliticeăextremisteădinăRomâniaădeădup ă1920ăcareă
îşiă propună anulareaă emancip riiă legaleă aă evreiloră şiă chiară eliminareaă loră dină
viaţaăsocial ădinăRomânia.ă
Sionismul,ăcuădeosebireăînăaccepţiaăgânditorilorăneo-romanticiădeălaăsfârşitulă
secolului al XIX-lea, a asimilat proiectulăuneiănaţiuniăevreieştiămoderne,ăcareăs ă
valorifice,ă s ă reinterpretezeă şiă elementeă aleă mesianismuluiă biblic,ă într-o
versiuneămaiămultăsauămaiăpuţină laicizat .4 „Care-iă calea?‖ăseă întreab ăZissu,ă
într-ună articolă dină 1931,ă pentruă aă dep şiă statutulă paradoxal şiă periculosă ală
evreilorăînăsocietateaăromâneasc ,ăacelaădeă„minoritateădezarmat ăşiăînăacelaşiă
timpă minoritateă temut ‖.ă Soluţiaă esteă „imigrareă palestinian ă intens ‖,ă iară
majoritateaă asimilat ă trebuieă s ă optezeă întreă „naţionalizareă integral ‖ă
[evreiasc ,ăseăînţelege]ăsauă„ieşireaădinăiudaism‖.5 Înăacelaşiăan,ă1931,ăîntr-un
interviuă cuă Luciană Boz,ă compar ă hasidismulă cuă „creştinismulă primar‖;ă Baal-
Şemă Tov,ă fondatorulă hasidismuluiă esteă „frateă maiă mareă ală Sf.ă Franciscă dină
Assisi‖ă – şiă faceă elogiulă „misticismului neoiudaic dină careă auă r s rită Peretz,ă
Anski,ă Jehudaă Steinberg,ă Lewik,ă Buber,ă Ascher,ă Agnonă şiă dină careă seă
alimenteaz ăşiăneo-mesianismulăpeăcareăseă cl deşteăRenaştereaănaţional ‖.6
Credinţaă religioas ,ă susţineă Zissu,ă esteă „oă elementar ă experienţ ă unic şiă
individual ,ăcareănuăseăpoateăniciăceda,ăniciăîmp rt şiăcuăaltcineva.―7 Zissu se
înscrieă într-ună modă originală într-unaă dină tendinţeleă mişc riiă sioniste,ă maiă
pregnant ă dup ă moarteaă luiă Herzl,ă deă aă asociaă ideeaă mesianic ă şiă ideologiaă
sionist .8 El e un caz singular de intelectual sionist, laic nepracticant, care
stabileşteă oă punteă întreă ideologiaă sionist ă şiă oă teologieă mesianic ă aă
predestin riiă poporuluiă evreu,ă oă întoarcereă laă ună profetismă originar,ă careă
contest ălegitimitateaăinstituţieiărabiniceăşiăaă„cultuluiămozaic‖.
A.L. Zissu, EreticulădeălaăMân stireaăNeamţu,ăBucureşti,ăEdituraăAdam,ă1931,ăp.ă91.

3
4
Vezi Jacob Katz, The Jewish National Movement, in H.H. Ben-Sasson & S.
Ettinger, Jewish Society through the Ages (Newă York,ă 1973)ă şiă Michaelă Lövy,ă
Rédemptionăetăutopia:ăLeăjudaïsmeălibertaireăenăEuropeăcentrală(Paris, 1988).
5
Noi..., Breviar iudaic, 1932, p.16.
Lucian Boz, „Deăvorb ăcuăd.ăA.L.ăZissu‖,ăRampa, 1.6. 1931.
6
7
Noi…,ăp.ă314.
8
Vezi Shmuel Almog, Zionism and History: The Rise of a New Jewish
Consciousness (New York, 1987), pp.58-59.
A.L.ăZissu:ăÎntreă„Erezie‖ăşi sionism mesianic 137
Dac ă ţinemă seamaă deă ideileă luiă Zissuă despreă naţionalismulă creator,ă careă
puneă înă valoareă tr s turileă etniceă şiă rolulă religieiă înă modelareaă uneiă naţiuni,ă
surprindă maiă puţină afinit ţileă evidenteă dintreă Zissuă şiă Naeă Ionescu.ă Într-o
polemic ă„cordial ‖ădinăanulă1933,ăNaeăîlănumeşteă„vechiulămeuăprietenăd.ăA.L.ă
Zissu,ă publicistă deă impresionanteă calit ţiă dialecticeă şiă lupt toră îndr zneţă ală
naţionalismuluiă evreiesc‖9.ă Aceast ă relaţieă ţineă pân ă laă cotituraă politic ă aă luiă
Nae Ionescu spre Garda de Fier,ă maiă precisă (şiă maiă semnificativ)ă pân ă laă
apariţiaă prefeţeiă saleă laă romanulă luiă Mihailă Sebastian,ă Deă dou ă miiă deă ani....
Readucereaă argumenteloră antisemiteă peă terenă teologică îlă determin ă peă Zissuă
s ăabordeze,ăpeăacelaşiăterenăteologic,ăcreştinăşiăiudaic,ărelaţiaădintreăceleădou ă
religii.ăDac ăr d cinaăantisemitismuluiăeădeănatur ăreligioas ă– nerecunoaşterea
deăc treăevreiăaăluiăIisusăcaăMesiaă– ,ăatunciăşiăsoluţia,ăsugereaz ăZissu,ătrebuieă
c utat ăpeăterenăreligios,ăprinăeliberareaăcreştinismuluiădeădependenţaăfaţ ădeă
iudaism.ă Zissu,ă ereticulă evreu,ă îndeamn ă şiă naţiunileă creştineă laă oă apostazieă
eliberatoare.ă Într-o carte de 400 de pagini, Logos, Israel, Biserica. Viciile
organiceă aleă Bisericiiă şiă crizaă omeniriiă creştine,ă Zissu s-a angajat, cu
competenţ , într-oă polemic ă teologic ,ă deă peă poziţiiă iudaice,ă cuă tezeleă anti-
iudaismului.ăStudiulăs u,ăap rutălaăBucureştiăînă1937,ăesteăevidentăunăr spunsă
laă argumenteleă teologiceă relansateă deă Naeă Ionescuă înă prefaţaă laă romanulă luiă
Sebastian.
Reluareaădeăc treă„evreofobiaăagresiv ‖ăaăacuzaţieiănerecunoaşteriiăluiăIisusă
caă Mesiaăşiăprinăasta,ă„ratareaăfatal ădeăc treăIsraelăaămomentuluiămesianic‖,ă
esteă pentruă Zissuă ună simptomă esenţială ală crizeiă şiă dezechilibruluiă lumiiă
contemporane.ăÎnăRomânia,ăcaăşiăînăGermania,ăUngariaăsauăPolonia,ăobserv ă
Zissu,ă„metafizicieniiăunuiăantisemitismădoctrinar ―ăapeleaz ,ăînăacelaşiătimp,ălaă
„unăşovinismănaţionalistăagresivăşiăpompierescădeăvulgar‖.ăZissuăareăevidentăînă
vedereăideologiaălegionar ,ănenumit ăîns .ă„Astfelă– scrie Zissu – în România,ă
evreofobiaă violent ,ă agresiv ă siă n p stuitoareă poart ă oă emblem ă «naţional-
creştin »ă şiă fiecareă acţiuneă aă ei,ă fieă eaă oricâtă deă necreştineasc ă sau
anticreştineasc ,ă eă încadrat ă şiă «sacrat »ă deă oficiiă divineă cuă preoţiă înă
od jdii...‖10
Întreagaă fastidioas ă disput ă dogmatic ă îşiă propuneă s ă demonstreze,ă peă
bazaă uneiă exegezeă bibliceă şiă aă texteloră deă dogmatic ă creştin ,ă netemeiniciaă
argumentelor anti-iudaice,ă v zuteă caă ună simptomă ală crizeiă creştinismului.ă
Creştinismulă fiindă „individualistă şiă universalist‖,ă Biserica,ă dac ă eă consecvent ă
spirituluiă creştin,ă nuă poateă fiă naţional ă şiă „cuă atâtă maiă puţină naţionalist ‖11.
Fiecareăneamătrebuie,ăsusţineă Zissu,ăajungândălaă concluziiăstupefiante,ăs ă seă
„elibereze‖ă deă creştinismă printr-oă „experienţ ă religioas ă nemijlocit ă pentruă
fiecareăneam‖,ăeliberându-seăastfelăşiădeăfrustrareaăuneiăcontinueădependenţeă
NaeăIonescu,ă„Înăjurulăcaracteruluiăapoliticăalăevreilor‖,ăCuvântul,ă3084,ă25ănoiembrie,ă
9
1933.
A.L. Zissu, Logos,ă Israel,ă Biserica:ă Viciileă organiceă aleă Bisericiiă şiă crizaă omeniriiă
10
creştine,ăBucureşti,ă1937,ăp.ă4.
11
Ibidem, p.384.
138 Leon Volovici
deă iudaism,ă generatoareă deă r bufniriă agresive.ă „Omenirea,ă emancipat ,ă

sc pat ădeăcreştinism,ănemaifiindăcuănimicădatoareăluiăIsrael,ăvaăputeaăiarăs -l
tratezeăf r necazăşiăharţag,ădeălaăegalălaăegal.‖
Zissuă respinge,ă îns ,ă dou ă încerc riă „totalitare‖ă contemporaneă deă
emancipareăaăconştiinţeiăreligioase:ăexperienţaăRusieiăsovietice,ăcareă„aăb gată
nuă numaiă f r ă plebiscit,ă dară prină mijloaceă deă teroareă s lbatice,ă omenirea din
vastulă eiă imperiuă înă c maşaă deă forţ ă aă comunismului,ă adic ă a altei religii
octroiate”12;ăaădouaătentativ ,ăceaănazist ,ăurm reşteăeliberareaă„deăjugulăunuiă
zeuăevreiesc,ădeăjugulăuneiăconcepţiiăaălumiiăevreieşti‖,ădarănuăpentruăaăeliberaă
„conştiinţaă religioas ‖ă aă germanilor,ă ciă dină „ur ă înverşunat ă şiă neţ rmurit ă
împotrivaă luiă Israel‖ă şiă pentruă aă crea,ă caă şiă înă Rusia,ă „statulă totalitar,ă statulă
idol‖13.
Dac ă toat ă aceast ă incursiuneă polemic ă înă disputaă dintreă creştinismă şiă
iudaism este mai mult o construcţieă intelectual ,ă bazat ă peă ideiă radicaleă şiă
utopice,ă nuă întruă totulă originale,ă remarcabil ă esteă respingereaă vehement ,ă înă
aniiă ‘30,ă înă aceeaşiă lucrare,ă aă soluţiiloră „totalitare―, cumă leă numeşteă Zissuă înă
1937,ădemonstrândădeăceăanti-creştinismulădeătipăsovietic,ăcaăşiăcelănazistăsuntă
soluţiiăaberante,ăf r ăşanseădeăreuşit .ă
Poetulă şiă filozofulă B.ă Fundoianuă (dup ă emigrareă înă Franţaă - Benjamin
Fondane),ăunădiscipolăşiăcolaboratorăapropiatăalăluiăZissu,ăaăîmp rt şitănuăpuţineă
ideiăaleăsaleăînăînţelegereaăiudaismuluiămodern.ăDevenităapoiălaăParisădiscipolă
ală filozofuluiă rusă Levă Şestov,ă Fondaneă aă fostă preocupată s ă g seasc ă oă
apropiereă şiă oă continuitateă întreă gândireaă mesianic ă sionist ă a celuiă dintâiă şiă
gândireaă religioas ă aă luiă Şestov,ă aflat,ă dup ă expresiaă luiă Fondane,ă àă laă
rechercheăduăJudaïsmeă perdue.ăÎnă1937,ădup ă lecturaăc rţiiăluiăZissu,ăLogos,
Israel, Biserica, Fondaneă îiă expuneă luiă Şestovă ideileă fundamentaleă aleă c rţii,ă
sperândăs -iătrezeasc ăinteresul.14
Ironiaăistorieiăaăf cutăcaăultimeleămeditaţiiăaleăluiăZissu,ămereuăradicale,ăs ăleă
reg simăînădosareleăSecurit ţii,ăînădeclaraţiileăscriseăînăînchisoareăînăaniiă‗5015,
condamnat,ăcaămulţiăalţii,ăpentruăactivitateăsionist ,ădarăîmp rţindăcelulaăcuănuă
puţiniăpoliticieniăşiăintelectualiăromâniăcuăcare,ăînăaniiă‗20ăşiă‗30,ăaădezb tutăideiă
şiăideologii.
12
Ibidem, pp.386-7.
13
Ibidem, p.389.
Benjamin Fondane, RencontresăavecăLéonăChestov, Paris, 1982, p. 136.
14
M. Pelin, ed., Sioniştiăsubăanchet :ăA.L.ăȘissu,ăBucureşti,ă1993.ă

15
PRESAă CULTURAL ă EVREIASC ă DINă ROMÂNIAă ÎNă TIMPULă
HOLOCAUSTULUI: CAZUL REVISTEI ADAM
CAMELIAăCR CIUN
Traiectoria revistei Adam de-aă lungulă unuiă deceniuă şiă maiă bineă deă
apariţieă (1929-1940),ă înă mareă parteă reprezentativ ă pentruă destinulă preseiă
culturaleă evreieştiă deă limb ă român ,ă poateă fiă rezumat ă evocândă dou ă
momenteăimportanteădinăexistenţaăsa.ăÎnănoiembrieă1936,ăcreatorulărevistei,
jurnalistulă I.ă Ludoă declaraă cuă mândrieă deă fondatoră cuă ocaziaă retrageriiă dină
activitateaă redacţional ă deă laă Adam c ă revistaă s-aă formată caă oă „tribun ă
independent ă deă discuţieă viguroas ,ă liber ,ă aă tuturoră fenomeneloră sociale,ă
culturaleă şiă moraleă careă seă zbată laă intersecţiaă leg turiloră dintreă evreiă şiă
populaţiaădominant ăaăţ rii,ăprecumăşiăoăpunteădeăleg tur ăşiădeăfuziuneăcuă
totă ceeaă ceă reprezint ă creaţiuneă şiă spiritualitateă evreiasc ‖1. Doar trei ani
maiă târziu,ă înă prim varaă luiă 1939,ă unulă dintreă colaboratoriiă constanţiă aiă
revistei Adam,ăS.ăGregore,ăscriaăcuăocaziaăîmpliniriiăaăzeceăaniădeăapariţieăaă
publicaţieiă c „rostulă scriitoruluiă evreu,ă înă conjuncturaă deă ast zi,ă şiă
importanţaăpeăcareăoărevist ădeăcalitateaăAdam-uluiăoăpoateăaveaăşiătrebuieă
s ă oă aib ―ă esteă s ă fieă „ultimaă tranşeeă aă spiritualit ţiiă evreieşti,ă laă noi―2,
considerândăc ă„toţiă scriitoriiă evreiă trebuieăs ăfac ăzidă înăjurulă luiă Adam.ă Şiă
nuănumaiăscriitorii,ădarăşiătoţiăprieteniiăposibilit ţiiădeământuireăprinăcuvântulă
scris,ăs ăseăuneasc ăpentruăaăsusţineăaceast ărevist .ă[...] Oăeclips ăcâtădeă
sporadic ă aă revisteiă Adam trebuieă considerat ă caă întunecareaă pentruă totă
atâtaăvremeăaăsufletelorănoastre―3.
Înă perioadaă careă aă urmată primuluiă r zboiă mondială şiă Emancip rii,ă
discursulăculturalăşiăjurnalisticăaădemonstratăoăevident ămişcareădeădefinireă
şiă afirmareă aă identit ţiiă evreo-române.ă Publicaţiiă precumă Spicul, Adam,
Punteaădeăfildeşăsau Lumea evree,ăprecumăşiăliteraturaăunorăscriitoriăcaăUryă
Benador,ăI.ă Peltză sauă IonăC lugaruă contribuieălaămanifestarea, exprimarea
şiăintegrareaăidentit ţiiăevreieştiăînăculturaăromân .ăImagineaărevisteiă Adam
caă „tribun ―ă reflect ă tocmaiă aceast ă mişcareă deă afirmareă şiă definireă
identitar ă înă sensulă uneiă expansiuni,ă înfloririă şiă comunic riă directeă cuă ună
grup social larg, antrenândănuădoarăpubliculăevreiescădeălimb ăromân ,ădară
şiă societateaă român ă înă general. Contextulă politică profundă radicalizată şiă
introducereaă legislaţieiă antievreieştiă determin ă curândă schimbareaă roluluiă
revistei Adam,ăaşaăcumăjurnalistulămaiăsusăcitatăobserva,ăîntr-oă„tranşee―ădeă
I.ă Ludo,ă „Însemn ri.ă Deă ceă n-auă evreiiă talent―ă înă Adam, anul VIII, No. 90, 15
1
noiembrie 1936.
S. Gregore, „S rb torireaă revisteiă Adam. Fragmente dintr-ună discursă nerostit‖ă înă
2
Adam, an IX, no. 135/136, 15 martie - 1 aprilie 1939, p. 16.

3
Idem, p. 17.
140 CameliaăCr ciun
rezistenţ ă spiritual ă şiă supravieţuireă cultural ă şiă identitar .ă Constrânsă deă

noul context, Adam îşiăstrângeăenergiileăînăjurulăacesteiănoiăfuncţiiăpeăcareăoă
preia,ă dină p cateă pentruă scurt ă vreme,ă pân ă laă încetareaă apariţieiă sale înă
România.ă Definireaă simbolic ă aă roluluiă peă careă revistaă îlă areă înă ochiiă
propriilorăjurnalişti,ăconştienţiădeărolulădiscursuluiălorăşiădeăcontextulăpoliticăşiă
socială înă careă seă g sesc,ă esteă simptomatic ă şiă astfelă parcurgeă oă tranziţieă
întreă „tribun ―ă şiă „tranşee―ă înă maiă puţină deă treiă ani,ă timpă înă careă societateaă
româneasc ăîşiăaccentueaz ăradicalizarea.
Articolulădeăfaţ ăurm reşteăs ăanalizezeămodulăînăcareăaceast ăevident ă
misiuneă simbolic ă deă „tranşeeă spiritual ― seă reflect ă înă paginileă publicaţieiă
între 1938,ă momentulă deă începută ală persecuţiiloră antievreieştiă oficialeă şiă
sistematiceă şiă 1940,ă anulă înă careă Adam îşiă înceteaz ă apariţia.ă Studiulă seă
concentreaz ă asupraă discursuluiă oficială ală revisteiă înă contextulă politică şiă
culturală existentă şiă asupraă reflect riiă acestuiaă laă nivelulă conţinutului,ă
structurii,ă colaboratorilor,ă tematiciiă şiă relaţiiloră cuă alteă publicaţiiă aleă vremii.ă
Implicit,ă analizaă publicaţieiă înă perioadaă 1938-1940ă urm reşteă indirectă şiă
raportareaă laă imagineaă revisteiă caă „tribun ― înă perioadaă anterioar ,ă
determinat ădeăunăclimatăpoliticăşiăsocialădiferit.
Prezentareaăpublica iei.
Revista Adam aă ap rută laă Bucureştiă întreă maiă 1929ă şiă aprilieă 1940ă caă
publicaţieă bilunar ă şiă apoiă lunar .ă Fondat ă deă I.ă Ludo,ă revistaă vaăfiă ulterioră
condus ă deă Idovă Cohn şi,ă înă celeă dină urm ,ă deă Mironă Grindea,ă careă vaă
deveni director-proprietarăşiăcareăoăvaătransplantaăînăexilulăs uăbritanicăîntr-o
variant ăenglez ădestinat ăliteraturiiăuniversaleăcontemporane.ăDeşiărevistaă
nuă aă anunţată deă laă începută ună program,ă peă parcursă îşiă construieşteă oă
agend ăcultural ăevident ădeăpublicaţieăaăintelectualit ţiiăevreieştiădeălimb ă
român :ă „vremă s ă facemă dină Adam oă demonstraţieă pură cultural ,ă culturală
evreiasc ,ăfireşte...ăNeăstr duimăs ăgrup mălaărevist ătotăceăesteăevreiescăînă
publicisticaă deă laă noi,ă totă ceă esteă elementă culturală printreă evreiă şiă totă ceă
poateă fiă contribuţieă str in ă deă seam ă laă întreprindereaă noastr .ă Adam nu
esteăşiănuăvaăfiăsalaăTomis,ăniciăsalaăDacia,ăciăoătribun ăcultural ―4.
Cu toate acestea, de-aălungulădeceniuluiăs uădeăapariţie,ărevistaăAdam a
reuşităs ăaduneăprintreăcolaboratoriiăs iănuădoarăintelectualiăşiăartiştiăevreiădeă
talent,ădarăşiăscriitoriăşiăjurnaliştiăneevrei.ăArticoleleăluiăTudorăArghezi,ăPaulă
Zarifopol, Gala Galaction, N. D. Cocea sau Eugen Lovinescu construiesc o
punteă cultural ă întreă intelectualitateaă evreiasc ă şiă ceaă româneasc ă într-un
proiectă careă pareă s ă continueă ideeaă revisteiă Spicul,ă spreă exemplu,ă şiă s ă
includ ărevistaăAdam într-un circuit larg al ideilorăşiădezbaterilorăintelectualeă
aleăvremii.ăNuăexistauărestricţiiădeăorientareăpolitic ăînăprivinţaăscriitorilorăşiă
intelectualiloră evreiă careă colaborauă laă revist ;ă aiciă voră publicaă atâtă
intelectualiă sioniştiă caă A.L.ă Zissuă şiă Isacă Ludo,ă câtă şiă scriitoriă promovândă
„Însemn ri‖ăînăAdam, an I, no 8-9, 1 octombrie 1929, p. 31.

4
Presaăcultural ăevreiasc ădinăRomâniaăînătimpulăHolocaustului:ăCazulărevisteiăAdam 141
integrareaăcultural ăînăspaţiulăromânescăprecumăMihailăSebastianăsauăFelixă
Aderca. Deoarece talentul a fost singurul criteriu, printre marile nume
promovate constant s-auă aflată Uryă Benador,ă Isacă Peltz,ă Ionă C lugaru,ă M.ă
Blecher, Brunea-Fox,ă I.ă Bruc r, Eugen Relgis, Camil Baltazar, Ilarie
VoroncaăsauăEmilăDorian.ăNiciăscriitoriiătineriădeălimb ăidişănuăauăfostăuitaţi,ă
al turiădeăconsacraţiiăIacobăGroperăşiăIacobăSternberg.
DeşiărevistaăAdam s-aădefinitădeălaăînceputăînătermeniăexclusivăculturaliăşiă
apolitici,ă talentulă publicistică şiă angajamentulă politică ală luiă I.ă Ludoă şi-au pus
amprentaă asupraă tonuluiă revistei.ă Polemiciă deschiseă cuă publicaţiiă şiă
intelectuali de dreapta precum Nae Ionescu sau A.C. Cuza, articole despre
antisemitismăşiădespreăsituaţiaăcomunit ţiiăevreieştiădinăRomâniaăauăap rută
frecventă înă paginileă revisteiă subă semn turaă luiă Ludo.ă Intelectuală sionistă şiă
redactoră ală unoră publicaţiiă sionisteă precumă Ştiriă dină lumeaă evreiasc sau
Mântuirea,ă Ludoă aă integrată şiă înă revistaă Adam opţiunileă saleă politiceă şiă aă
construită ună discursă publicistică deă atitudineă politic ă evident .ă Profilulă
legendarăalăluiăI.ăLudo,ăcreatorăalărevisteiăşiăalăformatuluiăpeăcareăaceastaăîlă
vaăp straăpân ălaăsfârşit,ăprecumăşiădirectorăalăpublicaţieiăînăperioadaăeiădeă
maxim ă glorieă şiă recunoaştereă public ,ă vaă fiă omagiată înă modă repetată de-a
lungulăexistenţeiăpublicaţiei,ăchiarăşiădup ăceăacestaăvaăp r siădinăpunctădeă
vedereăfinanciar,ămanagerialăşiăscriitoricescărevista.
Anii 1938-1940.
Ultimiiă aniă deă apariţieă aiă revisteiă suntă marcaţiă peă deă oă parteă deă mariă
dificult ţiăfinanciare,ăiarăpeădeăalt ăparteădeăsituaţiaăpolitic ădinăceăînăceămaiă
radicalizat ,ă deă constrângerileă impuseă deă legislaţiaă antievreiasc ă şiă deă
îngr direaă libert ţiiă deă exprimare.ă Deseori,ă noteă aleă redacţieiă solicitândă
cititorilorăs ăseăabonezeăsauăs ădonezeăfonduriăpentruăcontinuareaăapariţieiă
revisteiă potă fiă identificateă înă paginileă acesteia.ă Îndemnuriă precumă „Achitaţi-
v abonamentul la Adam.ă Altfel,ă revistaă nuă poateă tr i―ă sauă „Achitaţi-v ă
abonamentul la Adam.ă Esteă singurulă mijlocă deă aă asiguraă apariţiaă maiă
departeă aă revistei―ă semnaleaz ă oă situaţieă critic ă şiă permanent .ă Câtevaă
scurteă articoleă aleă redacţieiă „Cineă aă salvată Adam-ul?‖5 sauă „Apelă dină
agonie‖6 explic ă practică felulă înă careă sc dereaă num ruluiă deă abonaţiă
primejduieşteănum rădeănum răapariţiaărevistei.ăSpreădeosebireădeăperioadaă
deă glorieă aăpublicaţieiă dinăvremeaăredacţieiă luiă I.ăLudo,ă num rândă7000ă deă
abonaţi,ă înă 1939ă revistaă seă afl ă într-ună momentă deă cump n ă datorat
„vitregieiă vremuriloră şiă pauperiz riiă intelectualilor―,ă conformă declaraţiiloră
redactoriloră laăaniversareaă celoră zeceă aniă deă apariţieă şiă num r ă doară 3000ă
deăabonaţi.ăStareaădeăprovizoratăfinanciarăşiănesiguranţaăviitoruluiăpublicaţieiă
esteă confirmat ă şiă de num rulă redusă deă pagini,ă deă formatulă înă numereă
M.ă Grindea,ă „Cineă aă salvată Adam-ul?‖ă înă Adam, anul XI, no. 127-128 (16-17),
5
15 octombrie - 1 noiembrie 1938.

„Apelă dină agonie‖ă înă Adam, anul XI, no. 125-126 (14-15), 15 septembrie –
6
1 octombrie 1938.
multipleăşiădeălipsaădeăregularitateăcuăcareăapare.ăDup ăplecareaăluiăI.ăLudoă
înă1936,ăredactoriiăIdovăCohnăşiăMironăGrindeaă(pentruăcaăînăfinalăs ăr mân ă
doară Grindeaă înă poziţiaă deă redactor,ă ulterioră directoră şiă administrator),ă facă
eforturiă supraomeneştiă s ă asigureă continuitateaă revistei.ă Astfel,ă Adam-ul
„impetuosă şiă sarcastică deă peă vremeaă luiă Ludo―ă supravieţuieşteă laă limit ă înă
„Adam-ulădeăazi,ămuşchetarăpeăfrontulăabsolutăalăspirituluiăşiăidealului‖,ăcumă
îlăpercepăcolaboratoriiăînă1939.ă
Spreă deosebireă deă perioadaă deă începută aă revisteiă cândă colabor rileă cuă
scriitoriă neevreiă constituiauă oă parteă important ă dină agendaă cultural ă aă
publicaţiei,ădup ă1938ăacesteaădevinădoarăexcepţii.ăGalaăGalactionăpublic ă
ocazională articoleă prilejuiteă deă comemorareaă luiă Barbuă Nemţeanu,ă unulă
dedicatămemorieiăluiăHerzlăşiăunăaltulăamintiriiăluiăSteuerman-Rodion. Un alt
scriitoră publicată înă aceast ă perioad ă esteă Demosteneă Boteză cuă ocaziaă
num ruluiă comemorativă dedicată aceluiaşiă Steuerman-Rodion.ă Înă schimb,ă oă
serieă deă colaboratoriă dină str in tate,ă cunoscuteă numeă aleă preseiă şiă culturiiă
evreieşti,ă apară înăpaginileărevisteiă precumăWilliamă Zuckerman,ă LeoăKoenigă
şiă Josephă Leftwichă (Londra),ă Isaacă Horowitză (SUA)ă sauă Menahemă Şafrană
(Basel).
Definit ă dină primeleă numereă caă oă publicaţieă cultural-literar ,ă Adam
prefer ăs ărefuzeăoriceăimplicareăpolitic ăînainte,ădarămaiăalesădup ă1938.ăÎnă
plus,ă dină motiveă evidente,ă articoleleă careă discutauă situaţiaă comunit ţiiă
evreieştiă înă actualitateaă social ă şiă politic ă scadă caă tonă şiă num r.ă Datorit ă
persecuţiilorărasialeăşiărestricţiilorăimpuseădeălegislaţiaăantievreiasc ,ădarăşiă
datorit ă plec riiă luiă I.ă Ludo,ă jurnalistulă deă critic ă politic ă şiă social ă prină
excelenţ ,ă reacţiileă directeă aleă revisteiă suntă limitateă laă câtevaă articoleă careă
evit ăoriceătonăpolemicăşiăprefer ăs ăanalizezeădoarăsituaţiaăinternaţional ăşiă
perspectiveleă deă emigrare.ă Înă principiu,ă poziţiaă asumat ă aăredacţieiă înă faţaă
ostilit ţiloră politice,ă culturaleă şiă socialeă esteă supravieţuireaă caă form ă de
rezistenţ ,ă afirmândă c ă „singuraă noastr ă replic ,ă ceaă maiă logic ă şiă maiă
eficaceă esteă s ă ap rem‖7. Astfel, din punct de vedere al analizei politice,
articoleleăocazionaleădedicateăsubiectuluiăseăconcentreaz ăasupraăstatutuluiă
evreiloră dină Româniaă dină perspectiv ă juridic ,ă analizândă ilegalitateaă noiloră
m suriălegislative,ădarăcontinu ăşiăseriaăarticolelorădedicateăsituaţieiăevreimiiă
mondialeă şiă alternativeloră precumă emigrarea.ă Actualitateaă politic ă
internaţional ă esteă dezb tut ă înă paginileă revisteiă cuă referireă special ă laă
regimurileăradicaleădinăoccidentă şiă laăpersecuţiileăantievreieşti,ă laăfascismulă
britanică şiă laă celă italian,ă laă dezbaterileă privindă creareaă unuiă stată evreu,ă laă
poziţiaăautorit ţilorăbritaniceăînăprivinţaăPalestinei,ălaăopţiunileădeăemigrare,ă
problema antisemitismului8, criza Anschluss-uluiă şiă aă comunit ţiiă evreieştiă
Adam, anul XI, no. 133-134 (2-3), 1 februarie – 1 martie 1939.

7
Charlesă Bougle,ă„Antisemitismulăşiăbazeleă luiăştiinţifice―ăînă Adam, anul XI, no. 132

8
(1), 1 ianuarie 1939.

din Austria9.ă Statutulă şiă persecuţiileă laă careă suntă supuşiă evreiiă români,ă înă
specială problemaă revizuiriiă cet ţeniei,ă planurileă deă emigrareă şiă
antisemitismulă înă Româniaă sunt,ă deă asemenea, discutate. De analiza
politic ăseăocup ă înăaceştiă aniă înăspecială L.ă B.ăWechsler10 şiă S.ăGregore11,
darăşiăredactoriiăMironăGrindea12 şiăIdovăCohn13 prinăintermediulăreacţiilorăînă
numeleărevistei.ăArticoleleăluiăLasc răŞaraga14 asupra problemei comunit ţiiă
evreieştiă caă minoritateă naţional ,ă aleă luiă St.ă Antimă despreă revizuireaă
cet ţeniei15 şiăaleăluiăS.ăSanin16 asupra perspectivelor de emigrare introduc
realitateaă politic ă acut ă înă paginileă revisteiă literare.ă Sarcinaă deă a-iă ţineă peă
cititori la curent cu evenimenteleă dină viaţaă comunit ţiloră dină Europaă şiă
Stateleă Unite,ă dară şiă dină Palestinaă seă continu ă înă rubriciă permanenteă deă
revist ă aă presei,ă nout ţiă publicistice,ă recenziiă deă carteă evreiasc ă deă
literatur ă sauă ştiinţ .ă Dină aceast ă scurt ă trecereă înă revist ă a problematicii
politiceă abordateă înă paginileă revistei,ă devineă evidentă c ă aceastaă esteă
prezent ăînăAdam înăaniiă1938-1940 ca un subiect acut pentru comunitatea
evreiasc ăceănuăpoateăfiăignoratăniciăm carădeăoăpublicaţieăaproapeăexclusivă
cultural .ăTotuşi,ănum rulăarticolelor,ăpoziţiaăacestoraăînăpaginileărevisteiăşiă
tonulă dezbateriiă reflect ă constrângerileă politiceă careă limitauă libertateaă deă
expresie.ăFidel ăprogramuluiăiniţial,ărevistaăprefer ăs ăsupravieţuiasc ăîntr-o
perioad ădeămariăpersecuţiiăprinărezistenţ ăcultural .
Astfel,ă tematică vorbind,ă publicaţiaă îşiă consolideaz ă titulaturaă deă „revist ă
deăcultur ăşiădocumentareăiudaic ‖.ăExist ăoădirecţieăclar ădeăconsolidareăaă
LudovicăBato,ă„Evreiiăînăviaţaăcultural ăaăAustriei―ăînă Adam, anul X, no. 119-120, 1

9
aprilie 1938.
L.ăB.ăWechsler,ă„PalestinaăşiănouaăordineădeălucruriăînăMediterana―ăînăAdam, anul
10
XI, no. 137-138 (6-7), 15 aprilie – 1ămaiă1939;ă„PoateăfiăAngliaăaltfelădecâtăflegmatic ?―ă

înăAdam, anul XI, no. 127-128 (16-17), 15 octombrie - 1ănoiembrieă1938;ă„Deăceăuit ă
Anglia―ăînăAdam, anul XI, no. 130-131 (19-20), 1-15 decembrie 1938; L.B. Wechsler,
„Nuăsuntemăintruşi.ă M rturiiă înă luminaă hrisoavelorăşiă statisticilor―ă înă Adam, anul X, no.
112-113, 1 ianuarie 1938; L.B.ăWechslerăînă„Glosseăpeătema...ăcopiteiăm garuluiăevreu―ă
înăAdam, anul XI, no. 135-136 (4-5), 15 martie – 1 aprilie 1939.
S.ăGregore,ă„Însemn riăpeămargineaăproblemeiăevreieşti―ăînăAdam, anul XI, no. 132
11
(1),ă1ăianuarieă1939;ă„«Justificarea»ăşiăurm rileăneorasismuluiăitalian―ăînăAdam, anul XI,

no. 125-126 (14-15), 15 septembrie – 1ăoctombrieă1938;ă„Situaţiaăcomercianţilorăevreiă
din Austria dupa Anschluss―ăînăAdam, anul X, no. 121-122, 15 aprilie - 1 mai 1938.
MironăGrindea,ă„Spreăoănou ăDiaspor ―ăînăAdam, anul XI, no. 130-131 (19-20), 1-
12
15 decembrie 1938;ă „Adev rată s-aă atinsă limita?―ă înă Adam, anul XI, no. 129 (18),
15 noiembrie 1938.
Idovă Cohn,ă „...şiă revizuireaă conştiinţelor―ă înă Adam, anul X, no. 116, 15 februarie
13
1938.
Lascară Şaraga,ă „Evreiiă dină Româniaă constituieă oă minoritateă naţional ―ă înă Adam,
14
anul XI, no. 130-131 (19-20), 1-15 decembrie 1938.

St.ăAntim,ă„Revizuireaăîncet ţenirilor―ăînăAdam, anul X, no. 115, 1 februarie 1938.
15
S.ăSanin,ă„Sugestiiădeăbejenie―ăînăAdam,ăanulăX,ăno.ă115,ă1ăfebruarieă1938ăşiă„Insulaă
16
Cipru - AădouaăPalestin ?―ăînăAdam, anul X, no. 116, 15 februarie 1938.

patrimoniuluiăcultural,ăprecumăşiăaăistoriografieiăevreilorădinăRomâniaăşiădină
diaspor ă înă generală prină cultivare,ă p strareă şiă rememorare.ă Numeroaseă
articoleă şiă numereă omagialeă dedicateă mariloră personalit ţiă aleă comunit ţiiă
evreieştiădinăRomâniaăşiă dinăstr in tateă apară peăparcursulă celoră doiă aniă deă
apariţie.ă Astfelă esteă omagiată legendarulă publicist Moses Schwarzfeld,
scriitorul H. St. Streitman17 şiă filosofulă I.ă Bruc r18. Martin Buber19 şiă Henriă
Bergson20 sunt,ă deă asemenea,ă s rb toriţiă prină seriiă deă articoleă dedicateă
activit ţiiă loră cuă ocaziaă anivers rilor.ă Comemor rileă unoră personalit ţiă
importanteă precumă dramaturgulă şiă poetulă Ronettiă Roman21, scriitorul
M. Blecher22,ă poeţiiă Barbuă Nemţeanu23 şiă Steuerman-Rodion24, folcloristul
Moses Gaster25,ă precumă şiă clasiciiă scriitoriă Şalomă Alechem26 sau
I.L. Peretz27 suntă deă asemeneaă marcateă şiă devină subiectulă unor numere
omagiale.ă Medalioaneă meniteă s ă prezinteă profilulă şiă activitateaă unoră
intelectualiă şiă artiştiă precumă Sigmundă Freud,ă Felixă Adler,ă Theodoră Herzl,ă
Georges Bizet, Else Lasker-Schuller, Camille Pisarro au un rol evident
educativă şiă deă informare.ă Înă plus, fragmente reprezentative din operele
acestoraă suntă republicateă şiă reevaluateă critic,ă readucândă contribuţiaă loră înă
atenţiaăpubliculuiădinăRomânia.
Exist ,ă deă asemenea,ă interesulă stimul riiă şiă dezvolt riiă culturiiă şiă
istoriografieiă evreieştiă înă spaţiulă românesc.ă Continu ă seriaă articoleloră
privitoareă laă istoriaă comunit ţiiă evreieştiă dină Româniaă cuă studiiă dedicateă
începuturilorăpreseiăevreieştiădeălimb ăromân ăsauăreferitoareălaăcontribuţiaă
evreilorălaăeconomiaăşiădezvoltareaăţ rii.ăSeăpublic ăintensăproz ,ăpoezieăşiă
teatru,ă reproduceriă şiă ilustraţiiă originale,ă dară şiă articoleă despreă muzicieniă şiă
artiştiăevreiădinăRomânia.ăChiarădac ,ăpentruămemoriaăcultural ,ămulţiădintreă
scriitoriiăpublicaţiăsuntăast ziăuitaţiăsauăerauălaăacelămomentătinereăvociăcareă
nu au izbutităs ăseăimpun ,ărevistaăAdam aăreuşităs ăîiăstrâng ălaolalt ăşiăs ă
conturezeă ună programă definită ală uneiă literaturiă evreieştiă deă limb ă român ă
plineă deă potenţial.ă Poeţiă precumă Virgiliuă Monda,ă Eugenă Relgis,ă Enrică
Furtun ,ă Ionă Pribeagu,ă Al.ă Dominic,ă Al.ă Robot, A. Axelrad, Liviu Deleanu,
F.ă Aderca,ă Barbuă L z reanu,ă Saşaă Pan ,ă prozeă scriseă deă Emilă Dorian,ă
Brunea Fox, B. Iosif, I. Ludo, S. Braunstein, Ury Benador, L.B. Wechsler,
17
Adam, anul X, no.112-113,ă1ăiannuarieă1938ăşiăanulăXII,ăno.ă151-152 (2-3), martie-
aprilie 1940.
18
Adam, anul X, no. 119-120, 1 aprilie 1938.
19
Adam, anul X, no. 117-118, 1-15 matie 1938.
20
Ibid.
21
Adam, anul X, no. 114, 15 ianuarie 1938.
22
Adam, anul X, no. 123-124 (12-13), iunie-iulie-august 1938.
Adam, anul XI, no. 139-140 (8-9), 15 mai – 1 iunie 1939.
23
Adam, anul XI, no. 125-126 (14-15), 15 septembrie – 1 octombrie 1938.

24
Adam, anul XI, no. 133-134 (2-3), 1 februarie – 1 martie 1939.

25
26
Ibid.
Adam, anul XI, no. 141-142 (10-11), 15 iunie – 1 iulie 1939.
27
A.L.ă Zissu,ă S.ă P storescu,ă Marcelă Marcus,ă Samsonă Laz ră auă îmbog ţită înă
ultimii doiă aniă deă apariţieă revistaă Adam.ă Deşiă conceput ă iniţială caă oă
publicaţieă aă scriitoriloră evreiă deă limb ă român ,ă leg turaă natural ă cuă spaţiulă
literaturiiăidişănuăputeaăfiăignorat ăşiăastfelătransliter riăşiătraduceriădinăidişăînă
român ădinăoperaăunorăautoriăconsacraţiăprecumăIţicăManger,ăIacobăGroper,ă
ŞalomăAlechemăsauăBerlăŞnablăcontureaz ăprofilulăuneiăpublicaţiiăinteresateă
deă culturaă evreiasc ă înă sensă larg.ă Ună locă deosebită îlă ocup ă presaă şiă
literaturaă idişă dină România,ă dară şiă dină Poloniaă sauă SUA,ă prezentat ă şiă
recenzat ăînămodăspecial,ăcaăşiăc rţileăşiăpresaăintelectualilorăevreiădeălimb ă
român .ă Interesant ă esteă şiă prezenţaă unoră traduceriă dină scriitoriă româniă înă
idişăînăpaginileărevistei,ăastfelăoăpovesteăaăluiăIonăCreang ,ădarăşiăoăpovestireă
a lui Delavranceaă ajungă s ă fieă pentruă primaă dat ă traduseă prină intermediulă
revistei.ă Avândă înă vedereă aceast ă dubl ă circulaţieă aă valoriloră culturale,ă
devineă evidentă c ă revistaă Adam seă plaseaz ă laă confluenţaă cultural ă
româno-evreiasc ă şiă încearc ă s ă funcţionezeă şiă acum,ă înă perioadaă
radicaliz riiăpolitice,ăcaăoăpunteădeăcomunicareăîntreăceleădou ăculturi.
Înă penultimulă num ră ală revisteiă dină ianuarieă 1940,ă directorulă Mironă
Grindea, aflată dejaă înă exilă laă Londraă dină toamnaă anuluiă anterior,ă faceă ună
bilanţăalăcelorăunsprezeceăaniăîncheiaţiădeăapariţieăşiăalăceloră150ădeănumereă
„într-oă perioad ă neînchipuită deă greaă pentruă publicaţiileă evreieşti―.ă Mironă
Grindeaă îşiă afirm ă dină nouă credinţaă înă „misiuneaă revisteiă înă viaţaă cultural ă
evreo-român ―,ădeclar ăc ăsinguraărevanş ăfaţ ădeăatacuriăşiăpersecuţiiăesteă
apariţiaărevisteiăşiăîşiăexprim ăsperanţaăc ă„dac ăîmprejur rileănuăvorăajungeă
maiă aprigiă decâtă auă fostă pân ă acum,ă editareaă Adam-ului va redeveni...
aproapeă regulat ―.ă Dină p cate,ă revistaă îşiă vaă încheiaă definitivă carieraă înă
limbaăromân ăodat ăcuăapariţiaănum ruluiăurm tor.ăConsiderat ăcaăfiindă„ună
materialăeclecticădeăgândireăşiăsensibilitateăevreiasc ă[...]ăsupusăîntotdeaunaă
uneiă condiţiiă comune:ă esenţaă iudaic ,ă str in ă deă oriceă deviaţieă politic ―28,
revista Adam aăsupravieţuităprobabilătocmaiăprinăacestărefugiuăînămemorieăşiă
cultur ,ă p strândă laă minimumă expresiaă uneiă frustr riă politiceă şiă socialeă
îndrept ţite.
Concluzii
Prină conţinutulă publicaţiei care este evident determinat de noul context
politică şiă social,ă revistaă Adam esteă obligat ăs ă îşiă redefineasc ă agendaă saă
iniţial ăceăurm reaăconsolidareaăculturiiăevreieştiădeălimb ăromân ăşiărelaţiileă
cuă spaţiulă românescă şiă îşiă asum ,ă dup ă 1938,ă oă evident ă misiuneă deă
rezistenţ ă spiritual .ă Aceast ă form ă deă rezistenţ ă spiritual areă înă vedereă
p strareaă memorieiă culturale,ă dezvoltareaă creaţieiă contemporaneă şiă
supravieţuireaă identitar ă şiă spiritual ă într-ună contextă generală careă forţeaz ă
tranziţiaărapid ădeălaă„tribun ‖ălaă„tranşee‖.ăÎnăfinalulăanalizei,ăimportanţaăpeă
care revista Adam a avut-oăînăperioadaăînceputuluiălegislaţieiăantievreieştiăşiă
M.ăGrindea,ă„Calendar‖ăînăAdam, anul XII, no. 150 (1), 1 ianuarie 1940.

28
aă persecuţiiloră rasialeă poateă fiă celă maiă bineă sintetizat ă prină opiniileă aă doiă
dintreă ceiă maiă importanţiă intelectualiă evreiă deă limb ă român ,ă deă altfelă
colaboratoriă aiă publicaţiei.ă Înă 1939,ă Emilă Doriană percepeă funcţională revistaă
caă fiindă „oă tribun ă literar ă şiă social ă evreiasc ă [...],ă oă instituţieă primordial ă
pentruămenţinereaăuneiădemnit ţiăînătoateăîmprejur rile,ăazi poate mai mult
decâtă alt dat ―29,ă iară Isacă Peltză oă consider ă înă termeniă şiă maiă gravi,ă
anticipândă vremuriă dramatice,ă caă fiindă „singuraă torţ ă aprins ă înă noapteaă
publicisticiiăperiodiceăevreeştiădinăRomânia―30.
BIBLIOGRAFIE
Antim,ă Şt.ă „Revizuireaă încet ţenirilor―ă înă Adam, anul X, no. 115, 1
februarie 1938.
Bato,ă Ludovică „Evreiiă înă viaţaă cultural ăaăAustriei―ă înă Adam, anul X, no.
119-120, 1 aprilie 1938.
Bougle,ă Charlesă „Antisemitismulă şiă bazeleă luiă ştiinţifice―ă înă Adam, anul
XI, no. 132 (1), 1 ianuarie 1939.
Cohn,ă Idov,ă „...şiă revizuireaă conştiinţelor―ă înă Adam, anul X, no. 116, 15
februarie 1938.
Dorian,ăEmil,ă„Ceăvaătrebuiăs ăfieăanulăală11-lea―ă înăAdam, anul XI, no.
132 (1), 1 ianuarie 1939.
Gregore,ăS.ă„Situaţiaăcomercianţilorăevrei din Austria dupa Anschluss―ăînă
Adam, anul X, no. 121-122, 15 aprilie - 1ă maiă 1938;ă „«Justificarea»ă şiă
urm rileă neorasismuluiă italian―ă înă Adam, anul XI, no. 125-126 (14-15), 15
septembrie – 1ă octombrieă 1938;ă „Însemn riă peă margineaă problemeiă
evreieşti― înă Adam,ă anulă XI,ă no.ă 132ă (1),ă 1ă ianuarieă 1939;ă „S rb torireaă
revistei Adam. Fragmente dintr-ună discursă nerostit‖ă înă Adam, an IX, no.
135/136, 15 martie - 1 aprilie 1939, p. 16.
Grindea,ăMironă„CineăaăsalvatăAdam-ul?‖ăînăAdam, anul XI, no. 127-128
(16-17), 15 octombrie - 1ănoiembrieă1938;ă„Spreăoănou ăDiaspor ―ăînăAdam,
anul XI, no. 130-131 (19-20), 1-15ă decembrieă 1938;ă „Adev rată s-a atins
limita?―ă înă Adam,ă anulă XI,ă no.ă 129ă (18),ă 15ă noiembrieă 1938;ă „Calendar‖ă înă
Adam, anul XII, no. 150 (1), 1 ianuarie 1940.
Ludo,ăI.ă„Însemn ri.ăDeăceăn-auăevreiiătalent―ăînăAdam, anul VIII, No. 90,
15 noiembrie 1936.
Peltz,ăI.ă„SinguraăTorţ ―ăînăAdam, anul XI, no. 132 (1), 1 ianuarie 1939.
Sanin,ă S.ă „Sugestiiă deă bejenie―ă înă Adam, anul X, no. 115, 1 februarie
1938ăşiă„InsulaăCipruă- AădouaăPalestin ?―ă
Emilă Dorian,ă „Ceă vaă trebuiă s ă fieă anulă ală 11-lea―ă înă Adam, anul XI, no. 132 (1),
29
1 ianuarie 1939.
I.ăPeltz,ă„SinguraăTorţ ―ăînăAdam, anul XI, no. 132 (1), 1 ianuarie 1939.
30
Şaraga,ăLasc r,ă„EvreiiădinăRomâniaăconstituieăoăminoritateănaţional ―ăînă

Adam, anul XI, no. 130-131 (19-20), 1-15 decembrie 1938.
Wechsler,ă L.B.,ă „Nuă suntemă intruşi.ă M rturiiă înă luminaă hrisoaveloră şiă
statisticilor―ăînăAdam, anul X, no. 112-113, 1 ianuarie 1938; „PoateăfiăAngliaă
altfelă decâtă flegmatic ?―ă înă Adam, anul XI, no. 127-128 (16-17), 15
octombrie - 1ă noiembrieă 1938;ă „Deă ceă uit ă Anglia―ă înă Adam, anul XI, no.
130-131 (19-20), 1-15ă decembrieă 1938;ă „Glosseă peă tema...ă copiteiă
m garuluiăevreu―ăînăAdam, anul XI, no. 135-136 (4-5), 15 martie – 1 aprilie
1939;ă„PalestinaăşiănouaăordineădeălucruriăînăMediterana―ăînăAdam, anul XI,
no. 137-138 (6-7), 15 aprilie – 1 mai 1939.
EŞECULă ROMÂNIZ RIIă ECONOMIEIă IAŞIULUIă ÎNă PERIOADAă
POGROMULUI: 1941–1944
ŞTEFAN IONESCU
Introducere
Înă acestă studiuă voiă investigaă modulă înă careă supravieţuitoriiă evreiă aiă
pogromuluiă dină Iaşiă auă reacţionată laă procesulă deă românizareă promovată deă
regimulă Ionă Antonescuă ceă vizaă excludereaă loră dină economiaă şiă societateaă
româneasc .ăDeăasemenea,ăvoiăexaminaăşiăreacţiileăetnicilorăromâniăfaţ ădeă
implementareaă politiciiă deă românizareă aă comerţuluiă şiă industrieiă evreieşti.ă
Unaă dintreă celeă maiă utileă modalit ţiă deă analiz ă aă politiciiă deă excludereă aă
evreilorădinăviaţaăeconomic ăaăRomânieiăînătimpulăregimuluiăAntonescuăşiăaă
graduluiă s uă deă reuşit ă esteă investigareaă documenteloră (şiă perspectivelor)ă
principaliloră participanţiă laă românizare:ă birocraţiiă ceă supervizauă domeniulă
economic,ă întreprinz toriiă şiă angajaţiiă evrei,ă precumă şiă beneficiariiă
româniz rii.ă Prină urmare,ă acestă studiuă seă întemeiaz ă peă surseleă oficialeă
produseă deă birocraţiaă economic ă central ă şiă local ă - Ministerul Economiei
Naţionaleă[deăaiciăînainteăMEN],ăCameraădeăComerţăşiăIndustrieăIaşiă[deăaiciă
înainteă CCII]ă şiăInspectoratulă Regională ală Munciiă şiă Asigur riloră Socialeădină
Iaşiă[deăaiciăînainteăIGMAS]ă– şiăpeădocumenteleăpersonaleăaleălocalniciloră
evreiă şiă creştini,ă implicaţiă directă sauă indirectă înă românizareaă economieiă
ieşene1.
În ansamblu,ăprocesulădeăromânizareăaăvieţiiăeconomiceădinăIaşulăaniloră
1940,ăprinănaţionalizareaăpropriet ţilorăşiălocurilorădeămunc ăevreieştiăaăfostă
ună eşecă parţial,ă datorată uneiă multitudiniă deă cauzeă obiective,ă precumă lipsaă
capitaluluiăautohtonăşiăaăspecialiştilorăetniciăromâniăcareăs -iăînlocuiasc ăpeă
evrei,ă ambiguitateaă şiă instabilitateaă legislativ ,ă nevoiaă deă stabilitateă
economic ăodat ăcuăintrareaăRomânieiăînăr zboiăşiămobilizareaăînăarmat ăaă
etniciloră români.ă Anumiţiăfactoriă subiectivi,ă precumă l comia şiă oportunismulă
multoră etniciă româniă şiă strategiileă deă supravieţuireă utilizateă deă evreiă auă
contribuitălaăr spândireaă„sabotajului‖ăromâniz riiăpeăoăscar foarteălarg .ă
Surseleăoficialeăfolositeăînăacestăstudiuăsuntăurm toarele:ărapoarte,ămemoriiăşiăalteă
1
tipuriă deă corespondenţ ă întreă autorit ţileă economiceă ieşeneă şiă celeă deă laă centru.ă
Documenteleă personaleă utilizateă aiciă suntă reprezentateă deă petiţiileă şiă scrierileă
autobiograficeă aleă locuitoriloră evreiă şiă creştiniă aiă Iaşiului.ă Aă seă vedea,ă Adriană Cernea,
PogromulădeălaăIaşi:ădepoziţieădeămartor,ăBucureşti,ăHasefer,ă2002;ăLillyăMarcou,ăSub
StalinăşiăDej:ămemoriileăunuiăomădeăstânga, Bucureşti,ăAntet,ă1998;ăS.C.ăCristian,ăPatru
aniă deă urgie:ă noteleă unuiă evreuă dină România,ă Bucureşti,ă Timpul,ă 1945;ă Josefă
Finkelstein, Iaşii mei, Bucureşti,ă Institutulă Naţională pentruă Studiereaă Holocaustuluiă dină
Româniaă – Elie Wiesel, www.inshr-ew.ro (consultat la data de 5 martie 2011);
Gheorghe Zane, Memorii: 1939-1974, Bucureşti,ăEdituraăExpert,ă2000.
Eşeculăromâniz riiăeconomieiăIaşiuluiăînăperioadaăpogromului:ă1941–1944 149
Înă primaă parteă aă acestuiă studiuă voiă discutaă cadrulă generală ală politiciiă deă
românizareă înă contextulă regimuluiă Antonescu,ă apoiă voiă continuaă cuă
examinareaă greut ţiloră întâmpinateă deă autorit ţileă localeă înă timpulă
româniz riiă vieţiiă economice,ă reliefândă diversitateaă şiă ambiguitateaă
atitudiniloră evreiloră şiă creştiniloră ieşeni,ă exemplificateă deă fenomenul
sabotajuluiăceăaăcontribuitălaăeşeculăparţialăalăromâniz rii.
Românizareaăeconomiei:ăcadrulăgeneral
Înătimpulăceluiăde-alădoileaăr zboiămondial,ăprocesulădeăromânizareăaăfostă
unul dintre principalele proiecte ale regimului Antonescu (1940-1944).
Prezentândă caracteristicileă uneiă politiciă deă inginerieă social ă motivat ă
ideologic prin doctrina etno-naţionalismului,ă românizareaă economieiă
urm reaă creareaă uneiă societ ţiă „ideale‖ă şiă înă specială aă uneiă burgheziiă
naţionaleăproductiveăşiăeficiente.ăPentruărealizareaăacestorăplanuri,ăarhitecţiiă
româniz riiăauăpusălaăcaleăexcludereaă„str inilor‖ă– cet ţeniăstr ini,ăminorit ţi
etniceă şiă înă specială evreiă - dină sferaă economic ă prină naţionalizareaă
propriet ţiloră şiă aă locuriloră deă munc ă şiă prină „restabilirea‖ă controlului
româniloră etniciă asupraă acestoră bunuriă şiă locuriă deă munc .ă Deşiă auă maiă
existată uneleă iniţiativeă guvernamentaleă înă sensulă româniz riiă economieiă
anteriorăaniloră1940,ăromânizareaăaădevenităună proiectămajorăalăguverneloră
RomânieiăsubăregimulăAntonescu2.
Dină punctă deă vedereă politică şiă ală modalit ţiloră deă realizare,ă procesulă deă
românizareă aă fostă implementată înă dou ă mariă etape.ă Primaă etap ă aă
româniz riiă (ceă s-aă derulată înă principală întreă septembrieă 1940ă şiă ianuarieă
2
Pentru o imagine de ansamblu a regimului Antonescu, inclusiv a politicii de
românizare,ă aă seă vedeaă deă exempluă Jeană Ancel,ă Contribuţiiă laă Istoriaă Romaniei.ă
Problemaă Evreiasc ,ă 1933-19ŐŐ,ă Bucureşti,ă Hasefer,ă 2001-2003; Jean Ancel, The
Economic Destruction of Romanian Jewry, Jerusalem, The International Institute for
Holocaustă Research,ă Yadă Vashem,ă 2007;ă Viorelă Achimă şiă Constantin Iordachi (eds.),
RomâniaăşiăTransnistria:ăProblemaăHolocaustului.ăPerspectiveăIstoriceăşiăComparative,ă
Bucureşti,ăCurteaăVeche,ă2004;ăLyaăBenjamină(ed.), EvreiiădinăRomâniaăîntreăaniiă19Ő0-
19ŐŐ,ă vol.ă I,ă Legislaţiaă antievreiasc ,ă Bucureşti,ă Hasefer,ă 1993; Randolph Braham
(ed.), The Tragedy of Romanian Jewry, New York, The Rosenthal Institute/CUNY,
1994; Dennis Deletant, Hitler's Forgotten Ally: Ion Antonescu and his Regime,
Romania, 1940-1944, London, Palgrave Macmillan, 2006;ăTuviaăFriling,ăRaduăIoanidăşiă
Mihail E. Ionescu (eds.), Raport Final,ă Iaşi,ă Comisiaă Internaţional ă pentruă Studiereaă
Holocaustuluiă înă România,ă Polirom, 2005; Radu Ioanid, The Holocaust in Romania:
The Destruction of Jews and Gypsies under Antonescu Regime 1940-1944, Chicago,
Ivan R. Dee, 2000; Ionescu, Mihail and Liviu Rotman (eds.), Holocaust in Romania:
History and Contemporary Significance, TelăAviv,ăBucureşti,ăGorenăGoldsteinăCenter,ă
Institute for Political Studies of Defense and Military History, 2003.
150 ŞtefanăIonescu
1941,ădeşiăînceput ăînăaugustă1940,ăînătimpul Regelui Carol al II-lea) a fost

caracterizat ă deă excludereaă evreiloră dină funcţiileă publice,ă deă confiscareaă
propriet ţiloră rurale,ă deă numireaă comisariloră deă românizareă pentruă
supraveghereaăanumitorăîntreprinderi,ăşiădeăjefuireaăevreilorăprinăameninţ riă
şiăviolenţ .ăÎnăperioadaăStatuluiăNaţionalăLegionar,ăcândăputereaăpolitic ăeraă
împ rţit ă întreă generalulă Antonescuă şiă Gardaă deă Fier,ă mulţiă legionariă auă
jucată ună rolă importantă înă românizareaă legal ă şiă maiă alesă ilegal ă aă
propriet ţiloră şiă locuriloră deă munc ă evreieşti.ă Implicareaă legionariloră înă
jafurileăşiăviolenţeleăcontraăevreilorăşiăaăaltorăgrupuriădeă„adversariăideologici‖ă
aiă Legiuniiă aă condusă laă tensiuniă şiă înă celeă dină urm ă laă ună conflictă deschisă
întreă ceiă doiă parteneriă deă guvernare.ă De asemenea,ă atâtă Antonescuă câtă şiă
legionariiă doreauă acaparareaă înă întregimeă aă puteriiă politice.ă Înă timpulă
perioadeiădeăguvernareăînăcomun,ămembriiăpartidelorăpoliticeătradiţionaleăcâtă
şiăoăparteăimportant ăaăbirocraţieiăromâneştiăs-auăplânsăîncontinuuăîmpotrivaă
abuzurilor, anarhieiă şiă dezorganiz riiă ceă caracterizauă procesulă deă
românizareăşiăcareăameninţauăstabilitateaăeconomic ăaăstatului.
Dup ă înfrângereaă rebeliuniiă legionareă - ianuarie 1941 - deă c treă
generalul Antonescu sprijinită deă armat ,ă majoritateaă legionariloră auă fostă
excluşiă dină poziţiileă cheieă aleă româniz rii.ă Înă ciudaă unuiă regresă aparentă
determinată deă conflictulă dintreă Antonescuă şiă legionariă – cumă ară fiă m surileă
deădesfiinţareăaăcomisarilorădeăromânizareăşiădeărestituireăaăunorăproprietaţiă
însuşiteă prină violenţ ă - procesulă deă românizareă aă continuat.ă Autorit ţileă
româneănuăauăabandonatăpoliticaădeăexcludereăaăevreilorăşiăaăaltoră„str ini‖ă
dină economiaă naţional ,ă dară auă subliniată importanţaă uneiă româniz riă
înf ptuiteă înă modă legală şiă ordonat.ă Principiileă deă baz ă auă r mas aceleaşi:ă
naţionalizareaă propriet ţiloră aparţinândă evreiloră şiă altoră minoritari,ă
concediereaăevreilorăşiăînlocuireaălorăcuăetniciăromâni.ăPeălâng ăsubliniereaă
respect riiă legalit ţiiă şiă ordinii,ă aă dou ă etap ă aă româniz riiă aă fostă
caracterizat ă înăspecială deăconfiscareaăpropriet ţilorăevreieştiăurbaneăşiă deă
excludereaăevreilorădinăîntreprinderileăprivateă(legiferat ăînănoiembrieă1940,ă
darăimplementat ămaiăalesădină1941).ăExpropriateădeăc treăstat,ămulteădintreă
acesteă propriet ţiă urbaneă auă fostă distribuiteă – închiriateă pentruă începută
(scopulă finală fiindă distribuireaă subă form ă deă proprietate)ă – etniciloră româniă
„merituoşi‖:ă funcţionariă aiă statului,ă veteraniă şiă v duveă deă r zboi,ă refugiaţi,ă
ofiţeri,ă şiă întreprinz toriă economici.ă Prină concediereaă evreiloră dină firmele
privateăşiăangajareaăînăloculălorăaăetnicilorăromâniăseăurm reaăcreareaăuneiă
claseă deă specialiştiă industrialiă şiă comercialiă careă s ă înt reasc ă potenţialulă
productivă şiă deă munc ă ală naţiunii.ă Deşiă termenulă limit ă pentruă înlocuireaă
angajaţiloră evreiă cuă etniciă româniă fuseseă stabilită prină Decretul-lege pentru
românizareaă personaluluiă dină întreprinderiă (publicată înă MOă nr.ă 270ă dină 16ă
noiembrieă1940)ăpentruădataădeă31ădecembrieă1941,ăanumiteăexcepţiiăerauă
totuşiă permise.ă Astfel,ă directoriiă companiiloră privateă puteauă menţineă înă
serviciuăangajaţiiăevreiăconsideraţiăindispensabiliăpentruăbunaăfuncţionareăaă
întreprinderii,ădac ăerauădublaţiăcuăetniciăromâniăpeăcareătrebuiauăs -iăinveţeă
secreteleă meserieiă respective.ă Locurileă deă munc ă vacanteă createă prină

concedierea angajaţiloră evreiă urmauă s ă fieă ocupateă deă etniciă români,ă înă
specialărefugiaţi,ăveteraniăşiăfuncţionariăşomeri.ă
Peră ansamblu,ă românizareaă economieiă aă fostă afectat ă deă numeroşi
factoriă obiectiviă şiă subiectivi.ă Factoriiă obiectiviă seă potă grupaă înă dou ă mariă
categorii: interni-structuraliă şiă internaţionali.ă Problemeleă interne-structurale
includeauă lipsaă deă capitală autohtonă şiă deă etniciă româniă calificaţiă careă s ă
preiaă rolulă minoritarilor,ă şiă înă specială ală evreilor,ă înă economiaă naţional ,ă
ambiguitateaă şiă instabilitateaă legislativ .ă Implementareaă româniz riiă aă fostă
seriosăafectat ăşiădeăintrareaăRomânieiăînăr zboiulăcontraăUniuniiăSovieticeă
(şiă ulterioră împotrivaă altoră state)ă – faptă ceă aă modificată percepţiaă oficialiloră
româniă asupraă procesuluiă deă excludereă aă evreiloră şiă aă anumitoră str iniă dină
economiaă ţ rii.ă Regimulă Antonescuă aveaă nevoieă deă oă economieă stabil ă şiă
eficient ,ă mobilizat ă înă totalitateă pentruă efortulă deă r zboiă şiă deă aceeaă
stabilitateaă economic ă aă avută prioritateă înă raportă cuă oă românizareă radical ă
care ar fiă destabilizată producţiaă şiă ară fiă produsă nemulţumiriă sociale.ă Deă
asemeneaă intrareaă Românieiă înă r zboiă aă dusă şiă laă mobilizareaă înă cadrulă
armateiă aă unuiă mareă num ră deă etniciă româniă careă lucrauă înă industrieă şiă
comerţ,ă lipsindă astfelă românizareaă deă cadreleă necesareă pentruă înlocuireaă
evreilor.ă Factoriiă internaţionaliă careă auă afectată procesulă deă românizareă aă
economieiăseărefereauălaăinteresulăregimuluiăAntonescuădeăaămenţineărelaţiiă
relativă amicaleă sauă aă evitaă escaladareaă spreă oă ruptur ă total ă cuă diverşiă
vecini, aliaţi,ă inamici,ă sauă ţ riă neutre.ă Apartenenţaă laă Axaă Roma-Berlin-
Tokyoă aă avută ună rolă importantă înă limitareaă temporar ă aă scopuriloră
româniz riiăfaţ ădeăanumiteăcategoriiădeă„str ini‖.ăStructuraăcapitaluluiăumană
ală economieiă româneştiă aă f cută caă evreiiă români,ă maiă alesă specialiştiiă
industrialiă şiă comerciali,ă s ă fieă aproapeă singuriiă experţiă disponibiliă peă plană
local,ăînăafar ădeăceiăgermani,ăaăc rorăp trundereăînăeconomiaăromâneasc ă
înă timpulă r zboiuluiă – inevitabil ă într-oă anumit ă m sur ă datorit ă colabor rii
politiceăşiămilitareăcuăGermaniaănazist ă– eraăprivit ăcuăsuspiciuneădeăeliteleă
politiceăromâneşti,ăinclusivădeăIonăAntonescu.ă
Printreă factoriiă subiectiviă careă auă încetinită românizareaă s-auă num rată
l comiaă şiă oportunismulă multoră neevreiă – atâtă birocraţiă câtă şiă oameniă
obişnuiţiă- careănuăauăezitatăs ăîncalceălegislaţiaăromâniz riiăpentruăaăobţineă
ună profită câtă maiă mare,ă precumă şiă rezistenţaă şiă strategiileă deă supravieţuireă
ale evreilor - desemnateădeăobiceiăprinătermenulăoficialădeă„sabotaj‖.ă
Pentru evrei, înc lcareaă reguliloră româniz rii,ă deşiă riscant ,ă reprezentaă
uneori singura modalitate de a-şiăp straăcasa,ăatelierul,ămagazinul,ăsalariul,ă
peă scurt,ă sursaă deă venită f r ă deă careă şanseleă supravieţuiriiă fiziceă înă
vremurileădeăpersecuţieăsistematic ăs-ar fi diminuat considerabil. Pentru un
evreuă tr indă înă timpulă dictaturiiă antisemiteă aă regimuluiă Antonescuă înă careă
corupţiaă aveaă oă amploareă deosebit 3 (înă ciudaă retoriciiă legalisteă aă şefuluiă

statului),ăaăaveaăunăvenităstabil,ăprecumăcelăprodusădeăpropriaăîntreprindere
sauă dină salariu,ă f ceaă posibil ă supravieţuirea.ă Prestareaă uneiă munciă
indispensabile,ă caă specialistă sauă întreprinz tor,ă permiteaă evitareaă
batalioanelorădeămunc ăforţat ,ădeport riiăînăTransnistriaăşiădegrad riiăfiziceă
şiă psihice.ă Deă aceea,ă mulţiă evreiă vedeauă înă sabotareaă româniz riiă oă
strategieă deă supravieţuire,ă oă form ă deă rezistenţ ă - înă sensulă largă ală
conceptului,ă exemplificată ast ziă prină termenulă ebraică amidah4 - faţ ă deă
persecuţiileăantisemite.ăPentruămulţiăneevreiăobişnuiţi,ăsabotareaăromâniz riiă
ofereaăposibilit ţiăconsiderabileădeăaăprofita,ăuneoriămultămaiămultădecâtăarăfiă
prilejuităoăparticipareălegal ălaăpoliticaădeăromânizare.ăConceptulădeăsabotajă
cuprindeaădiferiteăactivit ţiădeăcolaborareăîntreăcreştiniiăşiăevreii locali pentru
stopareaă sauă evitareaă româniz riiă bunuriloră şiă aă locuriloră deă munc .ă
Desigur,ă nuă toţiă ceiă careă i-auă ajutată peă evreiă s ă eviteă consecinţeleă
româniz riiă auă acţionată dină considerenteă materiale,ă ciă şiă datorit ă prietenieiă
sau altruismului.
Românizareaă nuă aă constituită niciodat ă oă politic ă clar ă şiă coerent ,ă fiindă
caracterizat ă deă contradicţii,ă problemeă economice,ă tensiuniă politice,ă şiă
amân riă oportuniste.ă M surileă deă românizareă au fost diferite înă funcţieă deă
criterii geografico-politice:ă urmândăpoliticaăgeneral ăaăregimuluiă Antonescuă
careăaăfostămultămaiădur ăcuăevreiiădinăBasarabia,ăBucovinaăşiăTransnistriaă
decâtăcuăceiădinăVechiulăRegat,ăromânizareaăeconomieiăaăfostămaiăradical ă
înă provinciileă sus-menţionateă decâtă înă Vechiulă Regat.ă Astfel,ă înă Vechiul
Regat,ă incluzândă şiă Iaşiul,ă nuă toateă întreprinderileă evreieştiă auă fostă
Pentruă maiă multeă detaliiă privindă corupţiaă deă amploareă dină timpulă regimuluiă
3
Antonescu, a se vedea de exemplu S.C. Cristian, Patru ani de urgie, pp. 60-62.
Înătimpulăr zboiuluiăşiăînăprimeleădeceniiăpostbeliceărezistenţaăarmat ă„eroic ‖ăaăfostă
4
celebrat ăînăistoriografiaăşiădiscursulăpublicăisraelianădespreăShoah.ăAcest ătendinţ ăseă

schimb ă treptată odat ă cuă dezvoltareaă unoră perspectiveă maiă nuanţateă asupraă
dificult ţiloră şiă dilemeloră moraleă cuă careă seă confruntaser ă evreiiă ceă încercauă s ă
supravieţuiasc ăsubăregimulănazist.ăÎnăIsrael,ăîncepândădeălaăsfârşitulăaniloră1960,ăşiămaiă
alesăînăaniiă1970,ătotămaiămulteăformeădeărezistenţ ăauăfostăacceptateăşiăpopularizate.
Sferaă conceptuluiă deă rezistenţ ă faţ ă deă Holocaustă s-aă l rgită considerabilă pentruă aă
cuprinde, sub termenul ebraic amidah, o varietate de atitudini nemilitare, dar la fel de
legitime,ă precumă întrajutorareaă comunitar ,ă salvareaă celoră înă pericolă deă moarte,ă
contrabanda cu alimente, promovarea coeziunii comunitare, etc. A se vedea Isaiah
Trunk, Judenrat, NewăYork,ă1972,ăandăAharonăWeiss,ă―JewishăLeadershipăînăOccupiedă
Poland: Postures and Attitudes”, Yad Vashem Studies, no. 12, 1977, pp. 335-366;
Raphael Vago, ―TheăConceptăofăResistanceăandăHeroismăinăIsraeliăHistoriographyăandă
Publică Opinion‖,ă Studia Iudaica, vol. X, 2001, pp. 146-170;ă Robertă Rozett,ă ―Jewishă
Resistance‖ă înă Dană Stoneă (ed.),ă The Historiography of the Holocaust, Houndmills,
Basingstoke, Palgrave Macmillan, 2004, pp. 341-363; Yehuda Bauer, Rethinking the
Holocaust, New Haven, Yale University Press, 2000, pp. 119-166; Michael Marrus,
Holocaustă înă History, Hanover and London, University of New England Press, 1987,
pp. 112-116, 133-155.
expropriateă datorit ă unoră considerenteă economice,ă tehnice,ă juridiceă şiă

pragmatice5.ăC ăanumiteăfirmeăevreieştiăauăfostăocoliteădeăromânizareăşiăc ă
uniiă angajaţiă etniciă româniă auă r masă loialiă patroniloră evreiă înă ciudaă
interdicţiiloră oficialeă esteă atestată şiă deă uneleă m rturiiă aleă supravieţuitoriloră
ieşeni6.
Problemele româniz riiăeconomieiăieşene
Perioadaă guvern riiă legionareă aă adusă oă serieă întreag ă deă persecuţiiă

împotrivaă evreiloră ieşeniă careă s-auă v zută terorizaţi,ă ameninţaţiă şiă jefuiţiă deă
autorit ţileă legionare,ă dup ă cumă consemneaz ă martoriiă epocii7. Marea
tragedieă careă aă lovită Iaşiulă aă fostă îns ă pogromulă dină zileleă deă 28-30 iunie
1941, considerat drept primul episod al Holocaustuluiă dină România,ă ună
asasinată înă mas ă urmată deă deport riă (în trenurileă morţii) ce au produs un
num ră foarteă mareă deă victimeă printreă locuitoriiă evreiă aiă oraşului.ă Conformă
ultimeloră studii,ă laă pogromulă declanşată imediată dup ă intrareaă Românieiă înă
r zboiul anti-sovietică auă participată soldaţi,ă jandarmi,ă poliţiştiă români,ă şiă oă
parteă aă populaţieiă creştineă locale,ă împreun ă cuă militariă germaniă aflaţiă înă
oraş8.ă Pretextulă pogromuluiă deă laă Iaşiă aă fostă pretinsaă tr dareă deă ţar ă aă
evreiloră ieşeniă – prină acţiuniă deă gueril ă urban ă - înă favoareaă Uniuniiă
Sovietice,ă ipotez ă neconfirmat ă deă anchetaă f cut ă înă zileleă imediată
urm toareăpogromului.ăMotivulă„evreilorăcareăauătrasăînăarmat ‖ăaăr masăînă
mentalulăcolectivăromânescăşiăînăperioadaădeădup ăpogrom,ăcaăoăjustificareă
a masacrului9.
Dup ăstopareaăuciderilorăşiăaădeport rilor,ăaăcontinuatăs ăpersisteăoăstareă
deă incertitudineă privindă soartaă celoră disp ruţiă înă timpulă pogromuluiă despreă
careă nuă seă maiă ştiaă nimic.ă Mult ă vremeă familiileă evreieştiă auă sperată c ă
rudeleă loră disp ruteăseă voră întoarceă într-oă bun ă zi.ă Înă toamnaă luiă 1941ă areă
locă oă oarecareă revenireă laă normalitateă odat ă cuă întoarcereaă
supravieţuitoriloră deport riloră dină varaă aceluiaşiă an10.ă Chiară şiă dup ă
întoarcereaă celoră deportaţiă şiă reluareaă activit ţiloră cotidiene,ă normalizarea
5
Tuvia Friling,ăRaduăIoanidăşiăMihailăE.ăIonescuă(eds.),ăRaport Final, p. 184.
Lily Marcou, SubăStalinăşiăDej, p. 25.
6
7
Gheorghe Zane, Memorii, pp. 54 - 56;
Auă existată numeroaseă estim riă privindă num rulă victimeloră pogromuluiă deă laă Iaşi,ă
8
variindă întreă câtevaă miiă şiă 14.000ă deă morţi.ă Autorulă ultimuluiă studiuă majoră ală acestuiă
episodăalăHolocaustuluiădinăRomânia,ăistoriculăJeanăAncel,ăestimeaz ăc ăunănum rădeă
aproximativă 14.000ă deă evreiă auă murită înă urmaă pogromuluiă deă laă Iaşi.ă Jeană Ancel,ă
Preludiuă laă asasinat:ă Pogromulă deă laă Iaşi,ă 29ă iunieă 19Ő1,ă Iaşi,ă Polirom,ă 2005;ă Voicu,ă
George (ed.), Pogromulă deă laă Iaşi,ă 28-30 Iunie 1941, Prologul Holocaustului din
România,ă Iaşi, Polirom, 2006; Arian Cernea, Pogromul; Eugen Luca, Pogrom; Josef
Finkelstein, IaşiiăMei;GheorgheăZane, Memorii.
9
S.C. Cristian, Patru ani de urgie, pp. 64-65.
10
Adrian Cernea, Pogromul, pp. 68-72; 101; Eugen Luca, Pogrom, pp. 87-90.
vieţiiă evreiloră ieşeniă aă fostă doară aparent :ă martoriiă epociiă vorbescă despreă
greut ţileă vieţiiă deă ziă cuă ziă datorateă româniz rii,ă interdicţiiloră deă totă felul,ă
contribuţiilorăspeciale,ătrimiteriiălaămunc ăobligatorie,ăameninţ rilorădeport riiă
sau pericoluluiăucideriiădeăc treătrupeleăaflateăînăretragere11.
Politicaădeăromânizareăaăeconomieiăieşeneăs-aăconfruntat,ăînăgeneral,ăcuă
aceleaşiă problemeă careă auă afectată procesulă deă excludereă aă evreiloră dină
economiaăîntregiiăţ ri:ădificult ţiălegateădeămobilizareaăpeăfrontăaăcreştinilor,ă
lipsaă specialiştiloră etniciă româniă care s -iă poat ă înlocuiă peă angajaţiiă evrei,ă
sabotajul,ă etc.ă Greut ţileă întâmpinateă deă procesulă deă românizareă auă
provocată îngrijorareaă autorit ţiloră localeă implicateă înă coordonareaă activit ţii
economice – cumăarăfiăCCIIăşiăIGMASă- şiăaădusălaăelaborareaăaănumeroaseă
rapoarteă şiă memoriiă trimiseă laă Bucureştiă prină careă seă încercaă desluşireaă
cauzelorăacestuiăeşecăşiăg sireaăunorăsoluţiiăpentruăviitor12.
Imediată dup ă pogromă – descrisă înă adreseleă MENă dreptă „rebeliuneaă
provocat ă deă evrei‖ă sauă „evenimentele‖13 – CCIIă aă cerută instrucţiuniă deă laă
centruă despreă cumă s ă procedezeă înă cazulă firmeloră evreiloră careă fuseser ă
ucişiăsauădaţiădisp ruţiăînătimpulă„rebeliunii‖ădină28-29 iunie 1941. Conform
datelor colectateădeăCCII,ăînăIaşiăexistaăunănum rădeă163ăfirmeăevreieştiăaleă
c rorăproprietariăauăc zutăvictimeăpogromului14.ăÎngrijorareaăbirocraţilorăCCIIă
eraălegat ădeăfaptulăc ăacesteăfirmeăerauăconduseădeărudeleăfoştilorăpatroniă
şiăcaăurmareăaăsolicitatăs ăiăseăindiceăm surileăprinăcareănoiiăpatroniăurmauă
s ăfieăpuşiăînălegalitateăînăprivinţaărespect riiădecretelorăprivindăexercitareaă
profesiunii de comerciant. Deoarece,ă iniţial,ă „nuă seă precizaseă atitudineaă
guvernuluiă înă problemaă evreiasc ‖,ă MENă le-a recomandat autorit ţiloră
ieşeneă s ă nuă legalizezeă situaţiaă proprietariloră deă faptă evreiă (rudeleă
victimelor)ăşiăs ătolerezeăcontinuareaăactivit ţiiăfirmelorărespective.ăMENăseă
temeaă c ă oă atitudineă maiă radical ă faţ ă deă acesteă firmeă – „închidereaă
deodat ‖ă – ar fi afectat aprovizionareaă populaţieiă oraşului15.ă Legifer rileă
ulterioareă aleă regimuluiă Antonescuă nuă auă permisă reglementareaă situaţieiă
juridiceă aă soţiiloră şiă copiiloră celoră ucişiă sauă disp ruţiă înă timpulă pogromului,ă
MENăinterzicândăînămodăexplicităposibilitateaăc ăaceştiaăs ăobţin ăautorizaţiiă
pentruăexercitareaăcomerţuluiăpeănumeleălor.ăSituaţiaăacestorăsupravieţuitoriă
aiă pogromuluiă seă derulaă într-ună adev rată cercă vicios.ă Neputândă s ă intreă înă
Eugen Luca, Pogrom, pp. 93 - 104; Lily Marcou, SubăStalinăşiăDej, pp. 46, 49, 51;
11
Josef Finkelstein, Iaşiiămei, pp. 44-46; S.C. Cristian, Patru ani de urgie, p. 66; Adrian
Cernea, Pogromul, pp. 96-98; Jean Ancel, The Economic Destruction, pp. 317 - 324.
Arhiveleă Naţionaleă aleă României,ă fondă Ministerulă Economieiă Naţionaleă - Direcţiaă
12
OrganizaţiilorăProfesionaleă– Serviciul Firme, dosar nr. 1/1940, pp. 105, 154 - 156.
Acuzaţiaăeronat ăc ăevreiiăarăfiăfostălaăorigineaăevenimentelorătragiceădinăiunieă1941ă
13
persistaăşiădup ăpogrom,ădeşiăînăurmaăancheteiăoficialeănuăs-a descoperit nici un soldat

românăsauăgermanăcareăs ăfiăfostăr nităînăurmaăpresupuselorăatacuriădinăparteaăevreilor.ă
MEN-DOP-SF, 1/1940, pp. 288; S.C. Cristian, Patru ani de urgie, pp. 62, 64.
14
MEN - DOP - SF, 1/1940, pp. 291-297.
15
Ibid, p. 288.
legalitate,ă soţiileă şiă copiiă victimeloră nuă puteauă îns ă niciă s ă renunţeă înă modă
oficială laă firmeleă respective,ă MENă subliniindă c ă aceştiaă nuă puteauă opriă
activitateaăfirmelorăf r ăautorizaţiaăMENă – altfelăarăfiăînc lcată Decretul-lege
nră 282ă dină 1ă maiă 19Ő3ă pentruă activareaă producţiei,ă regimulă preţurilor,ă
suprimareaă concurenţeiă neloialeă şiă a sabotajului economic – îns ă niciă „nuă
aveauă calitateaă s ă fac ă asemeneaă cereri‖ă [pentruă aprobareaă încet riiă
activitaţiiă n.a.].ă Înă noiembrieă 1943,ă autorit ţileă centraleă înc ă încercauă s ă
l mureasc ăaceast ăproblem ăspinoas .
Înă 1942ă oficialit ţileă localeă erau totă maiă preocupateă deă persistenţaă
comerţuluiă clandestin,ă exercitată peă oă scar ă extins ,ă înă specială deă evrei,ă
care,ă seă pare,ă subminauă procesulă deă românizareă aă economieiă printr-o
concurenţ ă neloial ă ceă ameninţaă cuă falimentulă magazineleă şiă ateliereleă
creştinilor.ă Astfel,ă înă octombrieă 1942,ă CCIIă raportaă MENă amploareaă
comerţuluiă clandestină şiă dificultateaă deă aă g siă oă metodologieă adecvat ă
pentruă descoperireaă infractorilor,ă subliniindă nevoiaă deă criteriiă preciseă şiă
proceduriăeficienteăadaptateărealit ţiiădeăpeăteren.ăDoarăînăpuţineăcazuriăseă
reuşiseă prindereaă comercianţiloră infractori,ă succeseleă obţinuteă fiindă
insignifianteă înă raportă cuă fenomenulă clandestinismuluiă aflată înă creştere16.
CCIIă consideraă c ă mijloaceleă insuficienteă deă control,ă lipsaă specialiştiloră
etnici româniăşiălipsaăconştiinţeiănaţionaleăaăclienţilorăneevreiădeterminaser ă
succesulăsabotajuluiăromâniz rii17.
Deşiă raportulă c treă MENă pareă scrisă dintr-oă perspectiv ă naţionalist ă –
„punctulănostruădeăvedereăromânesc‖ă– şiăpledeaz ăpentruăm suriărepresiveă
contraă sabotoriloră româniz rii,ă autoriiă dovedescă realismă înă identificareaă
cauzelorăr spândiriiăclandestinismuluiăînărândulăevreilorăieşeni,ăprecumăşiăoă
anumit ă înţelegereă pentruă soartaă acestora.ă Birocraţiiă CCIIă îşi justificau
criticileălaăadresaăromâniz riiăinvocândăconsiderenteăumanitareăînăfavoareaă
evreiloră persecutaţi.ă Astfel,ă eiă atribuieă dezvoltareaă clandestinismuluiă
greşelilorăînăplanificareaăpoliticiiădeăromânizareăcareănuăaăluatăînăconsiderare
inevitabileleă consecinţeă socialeă produseă deă excludereaă evreilor din
economieăînă absenţaăoric roră alternativeădeă reconversieă profesional ăcareă
s ăleăpermit ăsupravieţuirea:ă
Exercitareaăcomerţuluiăclandestinădeăc treăevrei,ăînăactualeleăîmprejur ri,ă
esteă consecinţaă fatal ă aă legiloră şiă dispoziţiloră careă auă vizată scoaterea
acestoraă dină viaţaă comercial ,ă dară f r ă aă aveaă înă vedereă ceă voră faceă
aceştia,ăatunciăcândăvorăfiăscoşiădinăcomerţăşiădinăindustrie.ăNuăs-a întrebat
nimeniăcuăceăvorătr iătoţiăaceiăfoştiănegustori,ăcareăauăactivatăpoateăoăviaţ ăînă
acestădomeniuăşiănuăseăpotăapucaădeăaltceva,ăneavândăoăalt ămeserie?ăCuă
ce-şiă voră întreţineă familia?ă Deă undeă voră câştigaă baniiă deă careă voră aveaă
CCIIăapreciaăc ăfenomenulăclandestinismuluiăcomercialăeraă„aproapeăcuăneputinţ ă
16
deăaăfiăstârpit.‖ăIbid, p. 156.
17
Ibid, p. 156.
nevoieăpentruăpâineaădeătoateăzilele?....n-arăfiătrebuităs ăfieăasvârliţiăînăvoiaă
soartei (...)18.
Deşiă aparentă preocupaţiă deă soartaăvictimeloră româniz rii,ă lideriiă CCIIă nuă
auărenunţatălaăstereotipurileăantisemiteăşiăafirmauăc ăfoştiiăcomercianţiăevrei,ă
deşiă r maşiă f r ă mijloaceă legaleă deă existenţ ,ă continuauă s ă aib ă ună
standardă deă viaţ ă superioră majorit ţiiă comercianţiloră creştini,ă „uzândă deă
practicaă şiă spiritulă înn scută deă speculaţiune,ă maiă curândă decâtă deă
negustorie‖19. Stereotipurile pozitive despre evreul generic – inteligentă şiă
abil – erauă folositeă înă sensă negativă pentruă a-lă învinuiă deă problemeleă
economice existente. Conform autoriloră raportului,ă spiritulă înn scută deă
specul ăleăpermiteaăîntotdeaunaăevreilorăs ădomineăpiaţaăeconomic ăprintr-
oăperfect ăcunoaştereăaăsurselorădeăaprovizionareăşiăs ăacaperezeăclientelaă
local ,ă lovindă astfelă înă comercianţiiă etniciă români.ă Deoareceă tranzacţiileă
economice – chiară şiă celeă ilegaleă - presupună întotdeaunaă oă pluralitateă deă
parteneriă şiă interese,ă birocraţiiă CCIIă nu-iă învinov ţeau doar pe evrei pentru
sabotareaăromâniz riiăcomerţuluiăieşean,ăciăşiăpeăcomplicii lor,ăreprezentaţiă
deă clienţiiă etniciă români.ă Pentruă aă nuă r mâneă doară înă sferaă generaliz rii,ă
autoriiăraportuluiăauăilustrată„criminalitatea‖ăeconomic ăaăfoştilorăcomercianţiă
evrei printr-ună exempluă tipică („dină nenum rateă altele‖),ă şiă anumeă cazulă
croitoreselor evreice ce rezistau cu mare succesă româniz riiă domeniuluiă
confecţiilor.ăÎnăciudaăstereotipurilorăantisemiteăfolosite,ăraportulăCCIIăreflect ă
şiă oă doz ă mareă deă admiraţieă pentruă rezistenţaă şiă curajulă sabotoareloră
croitorese,ă precumă şiă blamulă morală pentruă complicitateaă clienţiloră neevreiă
careă nuă înţelegeauă spiritulă etno-naţionalistă ală epociiă şiă nuă achiesauă laă
programulă deă creareă aă uneiă burgheziiă etnică româneşti,ă preferândă s ă
economiseasc ăbaniăînădaunaăsprijiniriiăromâniz riiăcomerţuluiăşiăindustriei:ă
Cuă oă tenacitateă şiă oă putereă extraordinar ă deă p trundere,ă acesteă
croitoreseă seă introducă înă societateaă româneasc ă (careă leă primeşte)ă şiă
concureaz ăastfelăatâtăpeălucr toareleăşiăcroitoreseleăpatroaneăcreştine,ăcâtă
şiă magazineleă deă confecţii,ă careă pl tescă chirie,ă auă ateliereă cuă lucr toare,ă
ucenice, auă bugetă înc rcată şiă nenum rateă speze.ă Desigură c ă aceast ă
croitoreas ă vaă lucraă peă ună preţă mică oă confecţiuneă oarecareă (careă
confecţiuneăvaăfiăfatalămaiăscump ălaăoăîntreprindereăromâneasc ....caăatareă
vaă stabiliă ună preţă ală aceleiă confecţiuniă careă vaă fiă acceptată deă oriceă client ,ă
f cându-şiă drumă şiă obţinândă lucr riă dină ceă înă ceă maiă mari,ă înă diferiteă caseă
creştine.ăTreptatăşiăînămodăsistematic,ămagazineleădeăconfecţiuniăcreştineşti,ă
puţineăcâteăsunt,ăvorăfiăocoliteădeăclientelaăcâştigat ălaăînceputăşiăp strat ăcuă
atâtaă greutateă şiă nenum rateă concesii,ă careă deă acest ă dat ă vaă recurgeă laă
croitoreasaăevreic ,ăfiindc ăînainteădeăaăfiăevreic ,ăesteăcroitoreas ăşiăesteă
maiăieftin 20.
18
Ibid, p.156 f.
19
Ibid, p.156 v.
20
Ibid,, p.156 v.
Implicaţiileă cazuluiă descrisă deă birocraţiiă CCIIă sugereaz ă c ă excludereaă

evreilor din viaţaă economic ă f r ă oferireaă unoră alternativeă pentruă
supravieţuireă aă avută ună efectă contrară celuiă urm rită prină politicaă deă
românizare,ădeoareceăi-aăforţatăpeăevreiăs -şiăpracticeăfosteleăprofesiuniăînă
ilegalitate,ă f r ă aă pl tiă taxeă şiă impozite,ă şiă astfelă contribuind la ruinarea
puţinilorăîntreprinz toriăcreştiniăceăactivauăpeăpiaţaăIaşiului. Trebuie observat
c ă femeileă deă origineă mozaic ă auă avută ună rolă decisivă înă supravieţuireaă
comunit ţiiă evreieştiă înă perioadaă deă dup ă pogrom,ă cândă eleă auă r masă
deseori singurulăspijinăspiritualădarăşiămaterialăalăfamiliilorăîndoliate.ăNuădoară
croitoreseleăevreiceăauădatădovad ădeăoărezistenţ ădeosebit ăînăasigurareaă
uneiă existenţeă câtă deă câtă normaleă pentruă supravieţuitoriiă pogromului,ă ciă şiă
multeă alteă femeiă întreprinz toare careă auă reuşită s ă eviteă excludereaă
complet ăaăevreilorădinăviaţaăeconomic ăaăIaşiului21.
Peălâng ăbranşaăconfecţiilor,ăautorit ţileăeconomiceăieşeneăauăobservată
c ă practicileă clandestineă aleă evreiloră victimizaţiă deă politicaă deă românizareă
afectau mai toateăramurileăeconomice.ă Sabotareaăcuăsuccesă aăromâniz riiă
economieiă nuă eraă ună lucruă uşoră deă îndeplinită şiă necesitaă multă spirită deă
inţiativ ădinăparteaăfoştilorăcomercianţiăevrei:ăpotrivităinformaţiilorăCCII,ăeiăseă
prezentauă peă laă caseleă creştiniloră şiă leă ofereauă diferiteă produseă laă preţuriă
maiă miciă decâtă preţurileă pieţei.ă Oă alt ă cauz ă aă succesului sabot riiă
româniz riiă prină comerţulă clandestină oă reprezentaă prezenţaă înă Iaşiă aă unuiă
num ră mareă deă foştiă negustoriă evreiă evacuaţiă dină târgurileă şiă comuneleă
judeţului.ăAstfel,ăm suraăguvernuluiăAntonescuădeăconcentrareăaăevreilorăînă
oraşeleăreşedinţ ădeăjudeţăseădovedeaăcontraproductiv ăpentruăromânizare:ă
totă maiă mulţiă evreiă excluşiă dină viaţaă economic ă seă aflauă disponibiliă şiă
disperaţiă înă Iaşi,ă nevoiţiă s ă g seasc ă oă strategie – deseoriă comerţulă
clandestin – deăsupravieţuireăpentruăa-şiăcâştigaăexistenţa22.
Înă anulă 1944ă eşeculă româniz riiă economieiă localeă eraă limpedeă pentruă
toat ă lumea.ă Datorit ă apropieriiă frontuluiă deă zonaă Moldovei,ă totă maiă mulţiă
locuitoriăcreştiniăaiăIaşiuluiăseărefugiaser ăînăspecialăînăsateleăşiămicileăoraşeă
deăprovincieădinăMuntenia,ăBanatăşiăsudulăTransilvaniei.ăNuădoarăparticulariiă
ciă şiă instituţiileă statuluiă auă fostă evacuateă deă teamaă Armateiă Roşii23.ă Înă
general,ă evreiiă nuă auă putută p r siă Iaşiul,ă deoarece aveau nevoie de
autorizaţiiăspecialeăpentruăaăputeaăc l toriăînăafaraăoraşuluiădeăreşedinţ ăşiă
seă puteauă refugiaă doară înă oraşeleă undeă puteauă locuiă laă rude24.ă Datorit ă
evacu riiăînăregiunileămaiăsigureădinăinteriorulăţ riiăşiăaămobliz riiăînăarmat ăaă
multoră etniciă româniă şiă pentruă c ă eraă totuşiă nevoieă deă personală pentruă
menţinereaă funcţiiloră vitaleă aleă urbeiă ieşene,ă excludereaă evreiloră dină
S.C. Cristian, Patru ani de urgie, p. 66; Finkelstein, Iaşiiămei, pp. 43-44.
21
22
MEN-DOP-SF 1/1940, p.156 v.
Pentruămaiămulteădetaliiăprivindăevacuareaăpopulaţieiăcivileăşiăaăinstituţiilorăstatuluiă
23
dină Iaşiulă ameninţată deă înaintareaă Armateiă Roşii,ă descriseă deă ună martoră ocular, a se
vedea Gheorghe Zane, Memorii, pp. 87-94.
TuviaăFriling,ăRaduăIoanidăşiăMihailăE.ăIonescuă(eds.),ăRaport Final, p. 220.
24
economiaăoraşuluiăaăfost,ădeăfacto,ăoprit .ăCinevaătrebuiaăs ălucrezeăpentruă

aprovizionareaă populaţieiă şiă aă militariloră dină zon ,ă iară evreiiă erauă aproapeă
singurulăgrupădisponibil.ăReliefândăblocajulăromâniz riiăeconomieiăieşene,ăînă
varaă luiă 1944ă IGMASă informaă Ministerulă Munciiă c ă ună num ră deă 1.700ă deă
evreiă„neevacuaţi‖ăactivauăînc ăînăindustriaăşiăcomerţulălocal,ăcaăpatroni sau
salariaţi,ăceiămaiămulţiăînădomeniulăcomercial25.
a Comerţ patroni 312

salariaţi 650
b Industrie patroni 45
salariaţi 255
c Meserii patroni 156
salariaţi 282
Fig.ă1:ăSituaţiaăevreilorăieşeniăcareălucrauăînăindustrie,ăcomerţăşiămeserii la data de 3 iulie
26
1944
Plângându-seădeălipsaăetnicilorăromâniădinălocalitate,ăIGMASărecunoşteaă
c ă prezenţaă celoră 1.700ă deă patroniă şiă salariaţiă evreiă eraă „determinant ‖ă
pentruă activitateaă economic ă aăIaşiului.ă Referitoră laă modalit ţileă practiceăşi
juridiceă folositeă deă evreiiă ieşeniă pentruă aă lucraă înă întreprinderileă locale,ă
aceştiaă activauă caă reprezentanţiă aiă patroniloră româniă evacuaţiă deă teamaă
r zboiuluiă sauă caă foştiă asociaţiă aiă acestora.ă Pentruă aă obţineă dateă câtă maiă
precise privind rolul evreilor înăviaţaăcomercial ăaăurbei,ăoficialiiăIGMASăauă
efectuată oă investigaţieă peă terenă înă ziuaă deă 3ă iulieă şiă auă constatat,ă
scandalizaţi,ăc ăpeă„oăsingur ăstrad ,ădintr-un total de 18 magazine, numai
dou ăsuntăconduseădeăpatroniiălorăromâni‖27.
Nuă doară birocraţiiă IGMASă eraă preocupaţiă deă lipsaă etniciloră româniă dină
economiaă Iaşiului,ă ciă şiă conducereaă altoră instituţiiă localeă precumă
Comandamentulă Militar,ă Prefecturaă deă Judeţ,ă Cameraă deă Comerţă şiă
Prim ria,ă careă şi-auă recunoscută eşeculă încerc riiă deă aă contribuiă laă
românizareaăvieţiiăeconomiceăaăoraşului:ă
(...) s-auă f cută încerc riă deă aă aduceă înă localitateă patroniiă şiă
specialiştiiăromâni,ăf r ărezultat,ăîntrucâtăfaptulăapropieriiădeăliniaă
frontuluiăşiăteamaăcontinu ădeăbombardamentănuăpoateăîncurajaă
oăinvestiţieădeăcapital28.
Confruntateă cuă lipsaă deă interesă aă etniciloră româniă deă aă activaă înă
economiaălocal ăînăultimeleăluniăaleăregimuluiăAntonescu,ăautorit ţileăieşeneă
auăajunsăs ăcontribuieăînămodădirectălaăregresulăromâniz rii.ăPreocupaţiădeă
MEN – DOP - SF, 1/1940, p. 316

25
26
Ibid, p. 316 f.
27
Ibid, p. 316 f.
28
Ibid, p. 316 v.
asigurareaă aprovizion riiă cuă alimenteă şiă produseă deă prim ă necesitateă aă
diferiteloră unitaţiă militareă şiă aă populaţieiă civileă dină oraş,ă Comandamentulă
Militar,ă Prim riaă şiă Prefecturaă deă Judeţă auă redeschisă uneleă ateliereă şiă
întreprinderiă „pentruă aă c roră funcţionareă suntă întrebuinţateă elementeă
evreieşti‖29.
Problemaăcomercianţilorăevreiăclandestiniănuăaăfostărezolvat ăniciăînăvaraă
luiă 1944.ă Înă afar ă deă ceiă 1.700ă deă evreiă indispensabiliă careă lucrauă înă modă
legalăpentruăcompaniileălocale,ăînăIaşiămaiăexistaăînc ăunănum rănecunoscută
deăevreiăceăactivauăilegalădreptăcomercianţiăambulanţiădeăfructeăşiălucruriădeă
ocazie. Aceştiăcomercianţiăclandestiniădovedeauăoăîndemânareăaparteăînăaă
reuşiă s ă supravieţuiasc ,ă înă ciudaă tuturoră restricţiiloră şiă investigaţiiloră
organelor de control locale, printr-oăbun ămobilitate:ă„îşiăschimb ădomiciliulă
deălaăziălaăzi‖30.
Nuă doară instituţiileă publiceă ieşeneă seă plângeauă laă Bucureştiă deă
problemeleă întâmpinateă înă românizareaă economieiă ciă şiă uniiă întreprinz toriă
creştini.ăDeăexemplu,ăGrigoreăFilip,ăunăcomerciantădeămanufactur ădinăIaşiăaă
adresată ună memoriuă B nciiă Naţionaleă aă Românieiă [deă aiciă înainteă BNR]ă –
unaă dintreă instituţiileă ceă susţineauă românizareaă economieiă prină intermediulă
Institutuluiă deă Credită Românescă careă acordaă împrumuturiă întreprinz toriloră
etniciă româniă ceă doreauă s ă cumpereă anumiteă firmeă evreieşti31 – înă careă
descrieă problemeleă întâmpinate,ă cereă pedepsireaă celoră vinovaţiă şiă
adoptareaă unoră m suriă deă eficientizareă aă procesuluiă deă românizare32. Una
dintreă principaleleă dificult ţiă invocateă deă petiţionarulă ieşeană eraă lipsaă deă
susţinereăaămicilorăcomercianţiăetnic-româniădeăc treăindustrie,ăşiăînăspecială
deă c treă industriileă românizate,ă careă înă locă s -iă ajuteă peă întreprinz toriiă
creştini,ăseăpareăc -iăsprijineauăpeăcomercianţiiăevrei:
(...)ă peă lâng ă periclitareaă comerţuluiă românesc,ă acesteă

industrii,ă cuă baniiă luaţiă deălaăBancaăNaţional ,ă sprijin ă comerţulă
evreiesc,ăfiindc ănoiiăcomercianţiăcreştini,ăafar ădeămiciăexcepţii,ă
nu au acces la fabrici33.
Înă ceă m sur ă acuzaţiileă comerciantuluiă ieşeană laă adresaă industrieiă erauă
întemeiateăsauănuăesteădificilădeăstabilitălaămomentulăactualăalăcercet rii,ămaiă
alesăînăcontextulănaturiiădificilădeăcuantificatăaăfaptelorădeăcorupţie.ăCertăesteă
29
Ibid, p. 316 f.
30
Ibid, p. 316.
PentruămaiămulteădetaliiăprivindărolulăInstitutuluiădeăCredităRomânesc,ăaăseăvedeaă
31
Ancel, The Economic Destruction, p. 147.

Peă bazaă plângeriloră primiteă deă laă comercianţiiă etniciă româniă BNRă aă redactată ună
32
memoriu propriu trimis Subsecretariatul de Stat al Româniz rii,ă Coloniz riiă şiă
Inventarului,ăînăcareăcriticaăprocesulădeăromânizareăşiăpropuneaăanumiteăremedii.ăMENă
– DOP - SF, nr. 1/1940, pp. 328-329.
33
Ibid, p. 330.
c ,ă scandalizată deă atitudineaă pro-evreiasc ă (real ă sauă imaginar )ă aă

industriaşiloră româniă careă seă pareă c ă profitauă deă sprijinulă acordată deă stată
celorăceăromânizauăindustriaăşi-iăsprijineauăpeăevrei,ăGrigoreăFilipăîiădeclar ă
peăaceştiaănedemniădeăapartenenţaălaăcomunitateaănaţional ăromâneasc :ă
„Atâtaă timpă câtă nuă voră înţelegeă operaă deă românizare,ă aceştiă fabricanţiă seă
excludădinăsânulănaţieiăşiănuămerit ăsprijinulăinstituţiilorănoastreănaţionale‖34.
Dintr-oăperspectiv ămaiălarg ,ăpetiţiaăluiăGrigoreăFilipăsugereaz ăc ăprocesulă
deă românizareă nuă seă bazaă doară peă iniţiativeleă centraleă aleă principaliloră
birocraţiă decidenţiă ciă şiă peă iniţiativeleă localeă aleă numeroşiloră agenţiă
economiciăcareădoreauăs ăprofiteădeăpeăurmaăromâniz riiăeconomiei.ă
Pentru a combate contextul economic favorabil evreilor, Grigore Filip
propuneaă caă industriileă produc toareă deă bunuriă deă consumă s ă fieă obligateă
s -iăaprovizionezeăcuăprioritateăpeăcomercianţiiădeăorigineăetnic ăromân ăşiă
„numaiădup ăîndestulareaăacestoraăs ăvând ăşiăcelorlalţiănegustori‖35. Ca un
cunosc toră ală realit ţiiă economiceă şiă ală sabot riiă legislaţieiă înă practicaă
comercial ăGrigoreăFilipăsolicitaăc ătoateăfabricileădinăţar ăs ăfieăsupuseăuneiă
proceduriă deă supraveghereă riguroaseă şiă transparenteă deă c treă BNR,ă
Inspectoratulă deă românizare,ă Sfatulă negustorescă şiă Camereleă deă Comerţă
locale.ăPentruăaăcreşteăeficienţaăromâniz riiăeconomiei,ăautorulăpropuneaăşiă
uneleăm suriărepresiveăîmpotrivaăcomplicilorăcomercianţilorăevrei:
Comercianţilorăromâniăcareăcamufleaz ăintereseăevreieştiăs ăliăseăapliceă
regimul evreilor. Fabricile care nu respect ă dispoziţiunileă Ministeruluiă
Economieiă Naţionaleă deă aă aprovizionaă maiă întâiă magazineleă româneşti,ă înă
viitorăs ănuămaiăprimeascaăcotaădeămateriiăprime,ăiarăceleăcareăauăcrediteădeă
românizareăs ăliăseătaieăacesteăcrediteăcareăauăunăscopănaţional36.
Identificareaă„tr d torilor‖ăcomunit ţiiănaţionaleăcareăcamuflauăintereseleă

economiceăevreieştiăeraăunăprocesădificilăceănecesitaăcontroaleăpermanente.ă
Dup ă câtevaă astfelă deă controale,ă realizateă înă colaborareaă cuă CCII,ă
inspectorulă M.ă deă laă Direcţiuneaă Inspectoratuluiă Comercială Iaşiă trimiteă
Subsecretariatuluiă deă Stată ală Industriei,ă Comerţuluiă şiă Mineloră ună raportă
însoţită deă proceseleă verbaleă deă constatareă aă unoră cazuriă deă întreprinz toriă
etniciăromâniăsuspectaţiădeăsabotareaăromâniz riiăprinăcamuflaj37. Verificândă
firmeleă românizateă dină Iaşi,ă comisiaă deă audiereă aă citată ună num ră deă 19ă
comercianţiăetnic-româniăaparţinândăfirmelorăromânizate.ăDintreăaceştia,ăs-a
constatată c ă 8ă lipseauă dină oraş.ă Ceilalţiă 11ă s-auă prezentată înă faţaă comisieiă
undeăauăfostă„verificaţi‖ăcuăîntreb riălegateădeăcunoştinţeleăprofesionaleădină
domeniulă comercial.ă Rezultatulă aă fostă c ă doară 7ă dintreă ceiă examinaţiă auă
dovedită „c ă exercit ă efectivă comerţulă şiă auă românizată reală întreprinderileă
evreieşti.‖ă Altoră 3ă comercianţiă careă „nuă auă putută dovediă prină r spunsurileă
34
Ibid.
35
Ibid.
36
Ibid, p. 330.
37
Ibid, pp. 331-333.
dateă c ă şi-auă însuşită cunoştinţeleă şiă nuă cunoscă mecanismeleă negoţuluiă peă
care-lăexercit ăînăasociaţieăcuăevrei‖ăliăs-aăacordatăoăperioad ădeătimpăpentruă
însuşireaă secreteloră profesionale,ă iară ultimaă persoan ă convocat ă careă
dorea,ăîntreătimp,ăs -şiăvând ăacţiunileănuăaămaiăfostăaudiat 38.
Concluzii
Problemeleădeăordinăpracticăaleăevreilorăieşeniănuăs-auăîncheiatăodat ăcuă
sfârşitulă pogromuluiă dină varaă anuluiă 1941.ă Înă aniiă urm tori,ă evreiiă auă
continuatăs ătr iasc ăsubăregimulădeădiscriminare legiferat ,ămunc ăforţat ,ă
abuzuriă şiă teamaă deă oă posibil ă deportare.ă Unaă dintreă problemeleă celeă maiă
serioaseă careă auă afectată viaţaă supravieţuitoriloră evreiă aă fostă românizareaă
economieiă locale.ă Politicaă deă românizareă aă fostă promovat ă deă regimulă
Antonescu ca un proces ideologicădeă„purificare‖ăaăeconomieiădeăstr ini,ăînă
specială deă evrei,ă şiă deă promovare aă uneiă „justiţiiă sociale‖ă înă scopulă
restructur riiă societ ţiiă româneştiă peă criteriiă etnice.ă Scopulă practică ală
româniz riiă eraă acelaă deă aă construiă oă burghezie etnică româneasc ,ă
puternic ăşiăproductiv ă- v zut ădreptămotorulădezvolt riiăunuiăstatănaţională
ideal – prină naţionalizareaă propriet ţiloră şiă locuriloră deă munc ă aparţinândă
minorit ţiloră naţionaleă (maiă alesă evreilor)ă şiă distribuireaă loră c treă etniciiă
româniămerituoşi.ăÎnăpractic ăîns ,ămulţiădintreăbeneficiariiăromâniz riiănuăauă
confirmată aştept rileă oficiale.ă Românizareaă întreprinderiloră comercialeă şiă
industriale s-aă confruntată cuă obstacoleă importanteă datorit ă unoră multitudiniă
de cauze, precum greutatea de aă g siă specialiştiă etniciă româniă careă s -i
înlocuiasc ă peă ceiă evrei,ă mobilizareaă peă frontă şiă evoluţiaă defavorabil ă aă
r zboiului.ăÎnă1944,ăeraăclarăc ăromânizareaăeconomieiăIaşiuluiăeşuase,ăcelă
puţină parţial,ă iară unaă dintreă celeă maiă importanteă cauzeă aleă acestuiă eşecă aă
fost,ă seă pare,ă sabotajulă româniz riiă deă c treă evreiiă şiă creştiniiă ieşeniă ceă
acţionauăcaăurmareăaăunorămotiveădiferite,ăcumăarăfiăl comia,ăoportunismulă
sauăstrategiileădeăsupravieţuire.ă
BIBLIOGRAFIE
Surse primare
Documente nepublicate
ArhiveleăNaţionaleăaleăRomânieiă(ANR),ăMinisterulăEconomieiăNaţionale-
Direcţiaă Organiz riiă Profesionaleă – Serviciul Firme (MEN – DOP - SF),
dosar nr. 1/1940.
Documente publicate:
Cernea, Adrian,ă Pogromulă deă laă Iaşi:ă depoziţieă deă martor,ă Bucureşti,ă
Hasefer, 2002.
38
Ibid, p. 332..
Cristian, S.C., Patruă aniă deă urgie:ă noteleă unuiă evreuă dină România,
Bucureşti,ăTimpul,ă1945.
Finkelstein, Josef, Iaşiiă Mei,ă Bucureşti,ă INSHR-EW, www.inshr-ew.ro
(consultat la data de 5 martie 2011).
Luca, Eugen, Pogrom,ăIaşi,ăduminic ,ă29ăiunieă19Ő1, Tel Aviv, 1989.
Lily, Marcou, SubăStalinăşiăDej:ămemoriileăunuiăomădeăstânga,ăBucureşti,ă
Antet, 1998.
Zane, Gheorghe, Memorii: 1939-1974,ăBucureşti,ăEdituraăExpert,ă2000.
Surse secundare:
Achim,ă Viorelă şiă Constantină Iordachiă (eds.),ă Româniaă şiă Transnistria:
Problemaă Holocaustului:ă Perspectiveă Istoriceă şiă Comparative,ă Bucureşti,ă
Curtea Veche, 2004.
Ancel, Jean, ContribuţiiălaăIstoriaăRomâniei:ăProblemaăEvreiasc :ă1933-
1944,ăBucureşti,ăHasefer,ă2001-2003.
Ancel, Jean, Preludiu la asasinat: Pogromul de la Iaşi,ă 29ă iunieă 19Ő1,
Iaşi,ăPolirom,ă2005.ă
Ancel, Jean, The Economic Destruction of Romanian Jewry, Jerusalem,
The International Institute for Holocaust Research, Yad Vashem, 2007.
Bauer Yehuda, Rethinking the Holocaust, New Haven, Yale University
Press, 2000.
Benjamin,ă Lyaă (ed.),ă Evreiiă dină România întreă aniiă 1940-1944, vol. I,
Legislaţiaăantievreiasc ,ăBucureşti,ăHasefer,ă1993.
Braham, Randolph, (ed.), The Tragedy of Romanian Jewry, New York,
The Rosenthal Institute/CUNY, 1994.
Friling, Tuvia, Radu Ioanid, Mihail Ionescu (eds.), Raport Final [Final
Raport].ă Iaşi,ă Comisiaă Internaţional ă pentruă Studiereaă Holocaustuluiă înă
România,ăPolirom,ă2005.ă
Deletant, Dennis, Hitler's Forgotten Ally: Ion Antonescu and his Regime,
Romania: 1940-1944, London, Palgrave Macmillan, 2006.
Ioanid, Radu, The Holocaust in Romania: The Destruction of Jews and
Gypsies under Antonescu Regime 1940-1944, Chicago, Ivan R. Dee, 2000.
Ionescu, Mihail and Liviu Rotman (eds.), Holocaust in Romania: History
and Contemporary Significance,ă Telă Aviv,ă Bucureşti,ă Gorenă Goldsteină
Center, Institute for Political Studies of Defense and Military History, 2003.
Marrus, Michael, Holocaust in History, Hanover and London, University
of New England Press, 1987.
Stone, Dan (ed.), The Historiography of the Holocaust, Houndmills,
Basingstoke, Palgrave Macmillan, 2004.
Vago,ă Raphael,ă ―Theă Conceptă ofă Resistanceă andă Heroismă înă Israeliă
HistoriographyăandăPublicăOpinion‖,ăStudiaăIudaica,ăvol.ăX,ă2001.
Voicu, George (ed.), Pogromul de laă Iaşi, 28-30 Iunie 1941, Prologul
HolocaustuluiădinăRomânia,ăIaşi,ăPolirom,ă2006.
AăEXISTATăHOLOCAUSTăÎNăROMÂNIA
ALEXANDRU FLORIAN
Înă urm ă cuă 10ă ani1,ă publicamă înă revistaă Observator cultural primul meu
articol dedicat Holocaustului. Tema mi-aă fostă „dictat ‖ă deă considerenteă
emoţionalăbiograficeăşiăprofundăprieteneşti faţ ădeăLyaăBenjaminăpeăcareăamă
cunoscut-oăînă1994.ăAtunciăaăfostăpentruămineăunaădintreăpuţineleăpersoane,ă
careă seă luptaăs ă impun ă înă culturaă societ ţiiă româneştiă ideeaă c ă evreiiă dină
Româniaă auă fostă masacraţiă deă Ionă Antonescuă şiă nuă deă Hitler.ă Faptulă c ă
dup ăaniădeăeforturiăpentruăaăaduceăpeăpiaţaăcunoaşteriiăistoriceădocumenteă
deă arhiv ăprivindă tragediaăevreiloră dinăaniiă ‘40,ă Lyaăaăpublicată oălucrareădeă
eseuriăpeăacestăsubiect,ăaăreprezentatăpentruămineăprilejulădeăaăoăelogiaăîntr-
oăimportant ărevist ăcareăşi-aăasumatămizaăcombateriiănegaţionismului.
Cuăuneleămodific ri,ăceleăscriseăatunciăsuntăşiăacumădeăactualitate.ăPeădeă
oă parte,ă Ionă Cojaă nuă conteneşteă s ă repeteă aceleaşiă formuleă incitatoriiă
antisemiteăşiănegaţioniste,ăiarăpeădeăalt ăparte,ămesajulătransmisăatunciădeă
LyaăBenjaminăr mâneăviuăpentruăc ăpubliculăromânescănuăesteăînc ădispusă
s accepteă c ă regimulă Antonescuă aă fostă criminal,ă antisemit,ă xenofobă şiă
profund nedemocrat.
Ună sondajă deă opinieă realizată deă c treă Institutulă „ElieăWiesel‖ă înă 2007ă şiă
reluatăînă2009ăşiă20102 ofer ăcâtevaăargumenteăsocio-statistice.ăÎnăceleăceă
urmeaz ă amă înă vedereă maiă alesă dateă dină 2007.ă Ceiă maiă mulţiă dintreă
respondenţiă auă declarată c ă auă auzită despreă Holocaustă (65ș),ă dară acestă
lucruăvariaz ăînăfuncţieădeănivelulădeăeducaţieăşiămediulădeărezidenţ ă(creşteă
oădat ăcuănivelulădeăeducaţie,ăiarăceaămaiăslab ăcunoaştereăseăînregistreaz ă
înă mediulă rural).ă R spunsurileă laă aceast ă întrebare,ă corelateă cuă celeă careă
solicit ă identificareaă conţinutuluiă acestuiă termen,ă relev ă c ă subiecţiiă auă
exprimată înă faptă recunoaştereaă unuiă cuvântă careă circul ă înă limbajulă public.ă
Cu alte cuvinte,ă 2/3ă dintreă ceiă intervievaţiă auă afirmată c ă auă auzită acestă
cuvântă îns ă conţinutulă leă esteă maiă multă sauă maiă puţină familiar.ă Ceiă careă
recunoscăHolocaustulăsuntădeăacordăc ăelăaăfostăînăGermaniaă(66șă- 2007,
73% - 2009),ă iară pentruă Româniaă procentulă este sensibil mai mic (28%-
2007, 32% - 2009).ă Dintreă aceştiaă dină urm ă numaiă pentruă oă mic ă parteă
tragediaăevreilorădinăRomâniaăesteăsinonim ăcuăcrimaăînămas ă(49șă- 2007,
45% - 2009).ă Majoritateaă opiniilor,ă înă procenteă deă pesteă 60ș, identific ă
Holocaustul cu deportareaă înă locuriă izolate,ă expropriereaă sauă arest riă înă
mas .ă Înă modă covârşitoră responsabilitateaă esteă practică aruncat ă asupraă
Alexandruă Florian,ă „Aă existată Holocaustă înă România‖,ă Observator cultural,

1
nr. 80/2001.
Veziălinkă„Sondaje‖ălaăwww.inshr-ew.ro.
2
164 Alexandru Florian
Germanieiă nazisteă (90șă dintreă ceiă careă afirm ă c ă înă Româniaă aă fostă
Holocaust,ă consider ă Germaniaă caă principală responsabil).ă Iară guvernul
Antonescu este indicat ca responsabil de 47% (2007) respectiv 51,8%
(2009)ă dintreă respondenţi,ă ceeaă ceă laă nivelulă populaţieiă investigateă
înseamn ă13șă(2007)ăşiă16șă(2009).ă
Oă serieă deă întreb riă s-a concentrat asupra imaginii lui Ion Antonescu.
Aproapeă jum tateă dină populaţiaă investigat ă nuă aă r spunsă intenţieiă deă aă
creionaă imagineaăfostuluiă conduc toră ală Românieiă dină perioadaă celuiă deă ală
DoileaăR zboiăMondial.ăLaăambeleăsondajeădintreăceiăcareăauăr spuns,ăîntreă
40-45ș,ă îlă consider ă peă Ionă Antonescuă „mareă patriot‖ă sauă „bună strategă
militar‖ă şiă doară ună segmentă redusă dintreă ceiă intervievaţiă şi-au exprimat
disponibilitateaă pentruă aă recunoaşteă responsabilitateaă luiă Ionă Antonescuă
pentruăcrimeăîmpotrivaăpopulaţieiăevreieştiă(esteăvorbaădespreă3șădinătotalulă
eşantionului).ă Opiniileă exprimateă demonstreaz ă c ă Antonescuă areă oă
imagineă controversat ,ă cuă oă tent ă maiă accentuat ă spreă aşaă numiteleă
caracteristiciă pozitive,ă întreţinute,ă deă altfel,ă deă oă întreag ă mitologieă
mediatic ădup ă1990.ă
Pagin ădeăistorieărecent ,ăsubiectul este departe de a fi epuizat. Astfel,
elă genereaz ă dialog,ă polemici,ă controverse,ă dispute,ă repliciă deă multeă oriă
dincolo de spiritul colocvial sau de urbanitate.
Spreăexemplu,ăfabulaţiileăplineădeăur ălaăcareăseăded ăIonăCojaădep şescă
oriceă limit ă când,ă înă 2001,ă aă încearcată s ă acreditezeă ideeaă c ă Georgeă
Alexianu,ăguvernatorulăTransnistrieiăînătimpulăluiăAntonescu,ăarăfiăfostăacuzată
şiăcondamnatălaămoarte,ănuăpentruăcrimeădeăr zboi,ăci,ăatenţie, pentru a nu
puteaăs ădepun ăm rturieădespreăinexistenţa Holocaustuluiăînăregiuneaăpeă
care a administrat-o.ă Oă asemeneaă m rturie,ă neă spuneă Coja,ă sfidândă oriceă
documentăşiărealitateăistoric :ă
eraăextremădeăpericuloas ădinăpunctădeăvedereăpenal,ăpentruă
aceiă evreiă lideriă aiă comunit ţiiă evreieştiă dină România,ă care
gestionaser ăbaniiăpeăcareăcomunitateaăinternaţional ăaăevreiloră
îiă trimiseseă laă Bucureşti,ă pentruă aă fiă cheltuiţiă înă folosulă evreiloră
deportaţiă înă Transnistria.ă Ceaă maiă mareă parteă aă acestoră sumeă
nuăaăapucatăs ătreac ăniciăPrutul,ăniciăNistrul,ăciăaăfostădeturnat ă
înă folosulă personală ală unoră evreiă careă s-auă pricepută s ăfac ă ună
gheşeftă frumosă deă peă urmaă suferinţeiă altoră evrei,ă lucruă cuă atâtă
maiăposibilăcuăcâtăînăTransnistriaăguvernat ădeăGeorgeăAlexianu,
guvernat ăaşadarădeăromâni,ăniciăsuferinţeleăevreilorănu au fost
atâtădeămariăca-năalteăp rţiăaleăEuropeiăocupateădeănazişti3.
Asemeneaăelucubraţiiănuăauăîncetatăniciădup ăceănegareaăHolocaustuluiă
înăpublicăaăfostăinterzis ăprinăOrdonanţaădeăurgenţ ă31/2002.ăÎnă2006ăCojaă
RomâniaăMare , 22 iulie 2001.

3
AăexistatăHolocaustăînăRomânia 165
aveaă s ă îndemneă laă acţiuniă agresiveă împotrivaă evreilor.ă Într-o scrisoare

deschis ,ăadresat ăPreşedinteluiăRomâniei,ătonulăseăradicalizeaz :
ÎnăRomânia,ăbucuraţi-v ădeăvesteaăcuăcareăvenim,ănuăaăfostă
niciunăHolocaust!ăNiciăm carăînăvizit !ăNiciătuăHolocaust,ăniciătuă
genocid, nici tu pogrom! NiciăpeăvremeaăluiăAntonescuăşiăniciăcuă
alt ă ocazie!ă Le-amă pierdută peă toate!ă Cineă ştie,ă poateă c ă alt ă
dat ăîlăvomăfaceăpeăHolocaust,ăşi-l vom face ca lumea, cu acte-n
regul !4.
Înăciudaăunorăasemeneaămanifest riăcare,ăiat ,ăauăajunsăs ăamalgamezeă

insulta cuă acuzeă graveă laă adresaă unoră lideriă aiă comunit ţiiă evreieşti,ă cuă
incitareălaăacţiuniăviolente,ămaiătoateămobilizateădeăunăantisemitismăviscerală
şiăunănaţionalismăperen,ăexist ăşiăcealalt ăfaţ ăaămedaliei.ăEdituraăHaseferă
public ădeăaniăbuniădocumenteăşiăm rturiiădinăepoc ,ăanalizeăsocio-istorice
sauălucr riădeăsintez ,ătoateăsupuseăaceluiaşiăimperativăcultural:ădescifrareaă
câtămaiămultorăaspecteăimportantedinăviaţaăcomunit ţiiăevreieştiăîntreă1940-
1944ăsauăaăevreuluiădinăRomânia5.
Oareă suntă preaă multeă c rţiă despreă aceast ă perioad ,ă despreă acestă
subiect,ăaşaăcumăseămaiăinsinueaz ?ăStatistic,ădup ănum rulădeăpublicaţii,ă
suntemăabiaălaăînceput.ăDup ăperspectiveleădeăcercetareăsauămetodologiileă
deă abordareă suntemă înă fazaă deă începută înă cunoaştereaă uneiă drameă
româneştiă multă preaă multă timpă nerecunoscut .ă Prevaleaz ă editareaă deă
documente,ă subiecteleă macroă înă daunaă celoră micro,ă iară m rturiileă
supravieţuitorilorăsuntăfirave.ă
Înă acestă context,ă parcursulă intelectuală ală Lyeiă Benjamină înă domeniulă
Holocaustuluiăesteăunulăalărigoriiăcercet riiăistorice.ăAăînceputăprinăaădefrişaă
arhiveă şiă aă editată documenteă relevante.ă Apoiă aă elaborată studiiă pentruă aă
argumentaăcâtevaădintreăparticularit ţileăgenociduluiăpopulaţieiăevreieştiădină
România.ă
Studiileă reuniteă deă Lyaă Benjamină înă Prigoan ă şiă rezistenţ ă înă istoriaă
evreilorădinăRomânia,ă19Ő0-19446auăspecificitateaădeăaăspuneăacelaşiălucruă
din mai multe perspective. Cu alte cuvinte, pentru cei careăvorăs ăafleăcumă
auă tr ită evreiiă dină Româniaă laă începutulă aniloră `40,ă autoareaă puneă laă
dispoziţie,ăîntr-oăsingur ăcarte,ăoădiversitateădeăinstrumenteăcognitive.ăCeleă
maiă elaborateăşiă careă reuşescă s ăconfereăoăimagineă deă ansamblu,ă înăcareă
drama individual ă esteă parteă aă uneiă tragediiă socialeă deă proporţii,ă suntă
propriileăstudii.ăIstoriculăprecaut,ăparc ăpentruăaăîncercaăs ăîn buşeădinăfaş ă
RomâniaăMare, nr. 855, 1 decembrie 2006.

4
Dup ă 2005,ă Institutulă Naţională pentruă Studiereaă Holocaustuluiă dină Româniaă „Elieă
5
Wiesel‖ă s-aă asociată aceluiaşiă obiectivă istoriografică şiă etic.ă Institutulă editeaz ă revistaă
Holocaust.ă Studiiă şiă cercet ri,ă public ă volumeă deă documenteă sauă m rturii,ă monografiiă
sau studii istoriografice.
6
Editura Hasefer, Bucureşti,ă2001.
atacurileănaţionaliştilorăşiăaleăantisemiţilor,ăneăpuneălaăîndemân ăşiălegislaţieă
antievreiasc ă dină epoc ,ă extraseă dină stenogrameă aleă şedinţeloră Consiliuluiă
deă miniştri,ă undeă s-auă hot râtă m suriă discriminatoriiă sauă represiveă faţ ă deă
evrei.ă Laă acesteaă seă adaug ă m rturii,ă precumă şiă reacţiiă individualeă
(întâmpin ri,ămemorii)ălaăcareăauărecursăevrei,ăpentruăaăîncercaăs ăfac ămai
suportabil ă oă viaţ ă aflat ă subă imperiulă arbitrariului,ă aă incertitudiniiă şiă nuă deă
puţineă oriă aă ameninţ riiă cuă moartea.ă Cititorulă parcurgeă astfelă ună labirintă ală
mentalit ţiloră şiă ală limbajelor.ă Deă laă discursulă istoricului,ă laă lumeaă arid ă aă
birocraţieiăoficiale,ăprinălimbajulărece,ăaparentăneutruăalălegilor,ădarăînc rcată
deă antiumanism,ă pentruă ca,ă înă celeă dină urm ,ă s ă neă familiariz mă cuă
relat rileă emoţionanteă aleă celoră careă auă supravieţuită lag reloră deă
concentrare din Transnistria. Tot acest arsenal istoric,ă arhivistică şiă
memorialistică areă menireaă deă aă demontaă prejudec ţiă despreă perioadaă
Antonescu,ă bineă fixateă înă mentalulă colectiv.ă Iat ă câtevaă dintreă clişeeleă
culturiiă publiceă peă careă aceast ă carteă leă demonteaz ă cuă argumenteă
conving toare.
Antonescu nu a fostă antisemită pentruă c ă poporulă română nuă esteă

antisemit.
Preocupat ă s ă disting ă începuturileă politiciiă deă stată antisemiteă înă
România,ă autoareaă observ ă c ă înc ă ultimulă guvernă democrat,ă Goga-Cuza
(27 decembrie 1937 – 10 februarie 1938), a legiferat o serie deă m suriă
discriminatoriiălaăadresaăevreilor.ăÎnăianuarieă1938ăfuseseăpromulgat ăLegea
revizuiriiă cet ţeniei,ă menit ă s ă verificeă şi,ă înă realitate,ă s ă retrag ă cet ţeniaă
unorăcategoriiădeăevrei,ăînăpofidaălegiiăcareăfuseseăadoptat ăînă1919.ăEfectulă
acestei legi:ă „laă 84șă dină populaţiaă evreiasc ă iă s-aă revizuită situaţiaă subă
raportulădobândiriiăcet ţenieiăromâne.ăDinăacestănum r,ălaă392174ăpersoaneă
(63,50șă dină totalulă celoră revizuiţi)ă liă s-aă confirmată dreptulă deă menţinereă aă
cet ţeniei,ă iară laă225222ă persoaneă(36,50%) li s-aărespinsăcet ţenia‖7. Aici
trebuieămenţionatăc ălegeaăaăfostăaplicat ăînătimpulăguvernuluiăceăl-aăavutăînă
frunteaă luiă peă patriarhulă Mironă Cristea.ă Ceaă maiă înalt ă faţ ă aă Bisericiiă
Ortodoxeă aă consimţită caă evreiiă s ă îţiă piard ă protecţiaă statului.ă Orice individ
privată deă cet ţenieă reprezint ă ună obiect,ă elă nuă maiă esteă subiectă sauă actoră
social.ă Iară evreiiă caă „obiecte‖ă s-auă aflată laă dispoziţiaă arbitrariuluiă politiciiă
rasiste criminale. Astfel s-aăf cutăprimulăpasăspreăexterminare.
Dup ă ceă treceă înă revist ă câtevaă fragmente,ă v dită antisemite,ă dină
expunereaă asupraă Programuluiă deă guvernare,ă f cut ă deă poetulă naţională
Octaviană Goga,ă ajunsă primă ministru,ă Lyaă Benjamină conchideă c ă
„antisemitismulă s-aă transformată înă politic ă deă stată oă dat ă cuă venireaă laă
putere a guvernului Goga-Cuza‖8.ăAntisemitismulăcaăpolitic ădeăstatăaveaăs ă
seă amplifice,ă înă timpulă dictaturiiă luiă Carolă ală II-lea,ă ală Statuluiă Naţională
7
Idem, p. 34.
8
Ibidem, p. 28.
Legionar (14 septembrie 1940 - 14ăfebruarieă1941)ăşiăalăregimuluiătotalitarăală

lui Ion Antonescu (23 ianuarie 1941 - 23ăaugustă1944).ăÎnăultimaăperioad ăaă
r zboiului,ă Holocaustulă aă ajunsă laă apogeuă prină politicaă crimeiă şiă aă
genociduluiăasupraăpopulaţieiăevreieşti9.
Subliniereaăfaptuluiăc ăînăaceast ăperioad ăstatulăs-aăîndreptatăîmpotrivaă
evreiloră esteă implicită şiă un r spunsă aceloraă careă neag ă antisemitismulă dină
Româniaă peă considerentulă c ă poporulă română esteă oă comunitateă tolerant ,ă
iubitoareă etc.ă Aă recunoaşteă antisemitismulă caă politic ă aă statului,ă nuă
presupuneăînăniciăunăchipăc ăaserţiuneaăesteăextensibil ăasupraăpopulaţiei,ă
aătuturorăoamenilor.ăDimpotriv .ă
Totăatâtădeăadev ratăesteăîns ăşiăfaptulăc ăantisemitismulăaăexistatăşiămaiă
exist ă caă mentalitate,ă caă modă deă comportareă ală unoră persoaneă sauă caă
ideologieăaăunoră grup riă sociale.ă Elă atingeăapogeulă înăpoliticaădeă stat.ă Aşaă
cumăprocedeaz ădeăaltfelăşiăautoareaăc rţii,ăîntotdeaunaăceiăcareăauăstudiată
cuă seriozitateă antisemitismulă auă fostă preocupaţiă s ă descrieă cuă acurateţeă
actorul,ăindividualizatăsauăcolectiv,ăinstituţionalizatăsauănu,ăprivatăsauăpublic,ă
al acestei mentalit ţiăceăseătransform ăînăatitudineăsocial .ă
Iat ă deă ce,ă aă nuă recunoaşteă rasismulă şiă antisemitismulă guverneloră
dictatorialeă aleă Românieiă dină perioadaă 1938ă - 1944ă peă considerentulă c ă
românii,ă caă entitate,ă nuă suntă antisemiţi,ă esteă expresiaă unuiă patriotism-
xenofobăaăexponenţilorănaţionalismuluiăradical.
Ion Antonescu ar fi fost geniulămilitar,ăpatriotulăînfl c rat,ăanticomunistăşiă

adeptăalăstatuluiăautoritar,ăsalvatorulăRomânieiădeălegionari, spirite agresive,
criminale,ăcareăauăîncurajatăinstabilitateaăpolitic ăşiăhaosulăeconomiei. Deşiă
auă existată controverseă şiă incompatibilit ţiă întreă legionariă şiă mareşal,ă eleă
ţineauămaiăalesădeăritmulăşiămodalit ţileădeărealizareăaleăunorădeciziiăpolitice.ă
Îndep rtareaă deă laă guvernareă aă luiă Horiaă Simaă nuă aă modificată cuă nimic
chestiuneaăpoliticiiădeăfondăaăstatuluiăromân.ăAşaăcumăarat ăLyaăBenjamin,ă
dină septembrieă 1940ă şiă pân ă laă 23ă augustă 1944,ă aă funcţionată „oă nou ă
instituţieă politic ,ă aceeaă deă conduc toră ală statuluiă român,ă investită cuă puteriă
discreţionare‖10 şiă careă aă fost deţinut ă numaiă deă Ionă Antonescu.ă Dară nuă
numaiă instituţională aă existată oă continuitateă politic ă înă Româniaă dup ă
rebeliuneaălegionar .ăÎnsuşiăAntonescuăaăavutăgrij ăs -şiăasigureăpartenerii,ă
interniăşiăexterni,ădeăfidelitateăfaţ ădeăprincipiileăpoliticeăaleăStatuluiănaţională-
creştinăenunţateăînăseptembrieă1940.ăÎnăşedinţaăConsiliuluiădeăCabinetădină7ă
februarieă 1941,ă mareşalulă aă fostă explicit:ă „Consiliulă deă Cabinetă esteă
adev ratulă Consiliuă deă Miniştriă careă duceă politicaă general ă aă statului.ă Înă
acest Consiliu deă Cabinetă seă stabilescă principiileă deă guvernareă înă liniileă
generale…ăÎnăceăpriveşteăliniileămariădeăguvernare,ăştiţiăfoarteăbineăc ăeleăauă
Ibidem.ăÎntreăpaginileă107-126ăg simăoăinteresant ăcronologieăaăprincipalelorălegiăşiă

9
deciziiăministerialeăantisemiteăpromulgateăîntreă1940-1944.
10
Ibidem, p. 50.
fostă trasateă înă acesteă cinciă luniă deă guvernare.ă Actualulă ministeră nuă esteă
decâtăoăcontinuareăa ministerului anterior‖11 (s.m.).
Aceiaşiă continuitateă aă avută grij ă mareşalulă s ă oă asigureă şiă înă problemaă
evreiasc .ă Legileă româniz rii,ă deă excludereă aă evreiloră dină societateă prină
interzicereaă dreptuluiă deă proprietate,ă deă aă îndepliniă serviciulă militară şiă deă aă
exercita o serieă întreag ă deă profesiuni,ă avândă caă efectă ghetoizareaă
populaţieiă evreieşti,ă auă fostă promulgateă şiă dup ă rebeliune.ă Românizarea
conceput ădeămareşal,ăînc ădinăseptembrieă1940,ăcaăoăreform ăsocial ădeă
anvergur ă(poateăc ătermenulăreform ănuăesteăcelămaiăfericităales,ăn.m.),ăîşiă
continu ă cursulă şiă dup ă înl turareaă legionariloră deă laă putere…ă dară într-un
ritmă şiă înă alteă condiţii…Înă acestă sens,ă esteă semnificativ ă şiă urm toareaă
declaraţieă aă conduc toruluiă statuluiă înă faţaă reprezentanţiloră presei,ă laă
sfârşitulălunii ianuarie 1941:
…acestă stată nouă vaă fiă ună stată întemeiată peă primatulă românescă înă
toateă domeniileă şiă seă vaă întemeiaă peă structuraă noastr ă agrar ă şiă
ţ r neasc .ă Naţionalulă şiă socialulă voră fiă pietreleă deă temelie.ă Toateă
reformeleă necesareă înl tur riiă vâsculuiă şiă influenţeloră str ineă pentruă
asigurareaădestinuluiănostruănaţionalăleăvoiăînf ptuiăf r ăşov ire.ăToat ă
luptaă şiă aşezareaă mariiă revoluţiiă naţional-socialisteă germaneă şiă
înf ptuirileăfascisteăneăvorăslujiăcaătemeiuriădeăexperienţ ăpentruăaăaltoiă
pe sufletulăşiănevoileăromâneşti,ărodulăacestorăorganiz riădeăpopoare,ă
temeiuriădeălumeănou 12.
Prină urmare,ă ceeaă ceă îlă deosebeşteă peă I.ă Antonescuă deă H.ă Simaă esteă
poateă faptulă c ă aă urm rită s ă deaă oă maiă mareă legalitate,ă coerenţ ă şiă
planificareădiscrimin riiăşiăelimin riiăfiziceăaăevreilor.ă
Dincoloădeăacesteătemeiuriănazisteăşiăfasciste,ăregimulăAntonescuăaădată
dovad ăşiădeăoriginalitate.ăEsteăvorbaădespreăoăoriginalitateănegativ ,ădup ă
cumădeăaltfelăşiăautoareaăsubliniaz . Înăproblemaăevreiasc ăexist ăcelăpuţină
dou ăpremiereăpetrecuteăpeăteritoriulăromânescăşiădinăiniţiativ ăromânesc .ă
Una dintre ele este semnul distinctiv.ă Chiară dac ă obligativitateaă deă aă
purtaă Steauaă luiă Davidă „pân ă laă urm ă nuă aă fostă generalizat ă pentruă toateă
zoneleă ţ rii,ă pentruă toateă profesiunileă şiă pentruă toat ă perioadaă r zboiului‖,ă
câtevaădateăprivindăsituaţiaădinăGermaniaănazist ăşiăRomâniaăantonescian ă
sunt deosebit de instructive.
Înă Germania,ă „primaă propunereă oficial ă înă leg tur ă cuă stigmatizareaă
evreiloră prină însemneă distinctiveă aă fost f cut ă deă Reinhardă Heydrich,ă înă
noiembrieă1938.ă Primeleă decreteăînăacestă sensă auăfostă dateădeă autorit ţileă
militareă germaneă deă ocupaţieă înă Polonia,ă înă septembrieă 1939.ă Treptată
m suraăaăfostăextins ăînătoateăţ rileăeuropeneăocupateădeătrupeleănaziste.ăÎnă
Veziă înă Alexandruă Florian,ă Româniaă şiă capcaneleă tranziţiei, Editura Diogene,
11
Bucureşti,ă1999,ăp.122.
Lya Benjamin, Prigoan ăşiărezistenţ ...,ăpp.57-58.
12
cel de al Treilea Reich decretul de instituire a semnului distinctiv a fost

promulgatălaăînceputulăluniiăseptembrieă19Ő1‖ă13.
Înă Româniaă „primeleă ordineă careă i-auă obligată peă evreiă s -şiă coaseă peă
hain ă semnulă distinctivă auă ap rută peă plană local.ă Astfel,ă laă 4ă iulie 1941, pe
zidurileă oraşuluiă Bac uă aă fostă afişată ună ordină ală şefuluiă poliţiei…ă Ordinulă aă
fostăextinsăşiăînăalteăoraşeăprecum:ăGalaţi,ăBotoşani,ăHuşi,ăF lticeni,ăIaşiăş.a.ă
Laă nivelă guvernamental,ă problemaă semnuluiă distinctivă aă fostă dezb tut ă înă
cadrulă şedinţeiă Consiliuluiă deă Miniştriă dină őă augustă 19Ő1.ă Referindu-se la
cerereaă unoră comandanţiă militari,ă Mihaiă Antonescu,ă vicepreşedinteleă
Consiliuluiă deă Miniştri,ă aă ordonată ministruluiă deă Interneă caă «acestă semnă
distinctivă s ă fieă purtat».ă Înă spiritulă respectiveiă dispoziţii,ă laă 7ă august,ă
Ministerul de Interne a transmis un ordin circular privind introducerea
pentru evreii dină«toat ăţaraăaăsemnuluiădistinctiv»‖14. Prin urmare, puterea
central ădinăRomâniaădispuneăpeă5ăaugustă1941ăcaăevreiiăs ăpoarteăSteauaă
lui David,ăiarăînăGermaniaăluiăHitlerăaceeaşiăchestiuneăesteădecretat ăabiaălaă
începutulă luiă septembrie,ă acelaşiă an.ă Oă singur ă lun ă deă zileă careă îlă
individualizeaz ăcumănuăseăpoateămaiăbineăpeăpoliticianulăIonăAntonescu.
Soluţiaăfinal ăînăRomâniaăaăavutăparticularit ţileăei.

Înă Europaă exterminareaă evreiloră începeă oă dat ă cuă declanşareaă
r zboiului.ăLyaăBenjaminăapreciaz ăc ă„laăfoarteăscurtătimpădup ăinvadareaă
Poloniei,ă aă intrată înă funcţiuneă primaă camer ă deă gazareă experimental ă laă
Branderburg, unde au fost exterminaţi,ă înă principal,ă alienaţiă mintal,ă dară şiă
evreiă epuizaţiă deă muncaă forţat ă sauă deă existenţaă precar ă dină lag releă deă
concentrare.ă Înă aniiă 1940-1941ă aă începută exterminareaă înă mas ă aă evreiloră
dină Polonia…ă experimentareaă primeiă camereă deă gazareă laă Auschwitză aă
începută înă septembrieă 1941;ă înă octombrie-noiembrie 1941 s-a pus la cale
primul masacru al evreiloră germaniă evacuaţiă laă Kovnoă şiă Riga…‖.ă Astfel,ă
conchideă autoarea,ă laă20ă ianuarieă1942,ă cândăs-aă întrunită Conferinţaă deă laă
Wannsee,ăcuăscopulădeăaădezbateăşiăcoordonaăaplicareaă„soluţieiăfinale‖,ăeaă
eraădeăacumăînăplin ădesf şurare‖15 .
ÎnăRomânia,ăoădat ăcuăintrareaăînăr zboiăal turiădeăGermania,ălaă22ăiunieă
1941, crimeleă înă mas ă împotrivaă evreiloră aveauă s ă explodezeă peă teritoriulă
ţ rii,ăcuăPogromulădeălaăIaşiădin 29 iunie-6 iulie 1941.ăDup ăintrareaătrupeloră
româneă înă Basarabiaă şiă Bucovinaă auă începută s ă aib ă locă masacreă locale.ă
Evreiiă auă fostă împuşcaţiăpeă str zi,ă înă caseleă lor,ă aruncaţiă înă şanţurileă deă laă
marginea satelor. A urmat deportarea evreilor din BasarabiaăşiăBucovinaăînă
Transnistria. Acolo ce-i drept nu s-a murit prin gazare, ci din cauza
condiţiilorădinălag releăorganizateădeăarmataăromân .ăDincoloădeăcifreăexist ă
oă certitudine,ă evreiiă auă fostă omorâţiă înă mas ă pentruă simpluă faptă c ă erauă
„str ini‖,ă„alogeni‖,ă„altfel‖.ă
13
Ibidem, p.159.
14
Ibidem, pp.160-161.
15
Ibidem, pp.166-167.
Laă sfârşitulă anuluiă 1942,ă dină considerenteă deă politic ă intern ă şiă
internaţional ,ă datorit ăsituaţieiă nefavorabileăaăarmateiă germaneăşiă româneă
peăfrontulădinăR s rit,ăAntonescuăaveaăs ăopreasc ăgenocidul.ăÎnăGermaniaă
şiă teritoriileă ocupate,ă Holocaustulă aveaă s ă continueă pân ă laă sfârşitulă
r zboiului.ăÎnăRomâniaădeport rileăseăr resc,ăevreiiădinăVechiulăRegatănuăauă
fostă deportaţiă laăBelzec.ă Dară ceiă aflaţiă dejaăînăTransnistriaăvoră r mâneămaiă
departe acolo. Legile antisemite nu au fost abrogate, evreiiăauăfostăp straţiă
caăposibil ămoned ădeăschimbăînăeventualeătratativeădeăpace.
Numaiă c ,ă dac ă naziştiiă auă începută masacrareaă evreiloră cuă ceiă dină
teritoriileăocupate,ăputereaăantonescian ăaăinversatăetapele.ăDeăasemenea,ă
aşaă cumă consemneaz ă documentele, comportamentul bestial al armatei
româneăcuăevreiiădinăBasarabiaăşiăBucovinaăaăreuşităs -iăimpresionezeăşiăpeă
germani.ă „Ună b rbată precumă Antonescuă procedeaz ă multă maiă radicală înă
problemaă evreiasc ,ă decâtă cumă auă procedată înşişiă nemţii‖ă consemna
Goebelsă înă jurnalulă s u,ă înă augustă 194116.ă Începută înă forţ ă şiă cuă resurseă
proprii,ă beneficiindă şiă deă colaborareaăgerman ,ăgenocidulă evreiloră deă c treă
regimulă Antonescuă aveaă s ă încetezeă bruscă laă fineleă luiă 1942.ă Aceast ă
traiectorieă probeaz ă libertateaă deă mişcareă aă mareşaluluiă înă soluţionareaă
problemeiăevreieşti.
Mitul Antonescu - salvatorulădeăevrei,ăomulăcuăatitudineămoderat ăfaţ ădeă

evrei, politicianul care a fost sub vremi.
Lya Benjamin opune tuturor acestor imagini-clişeuă propagandistic,ă
concepţiaă mareşaluluiă despreă evreiă şiă problemaă evreiasc ă înă România.ă
Dincoloă deă antisemitismulă visceral,ă adeziuneaă luiă laă concepţiaă cuzist ă
antisemit ă aă f cută caă acţiuneaă saă politic ă înă aceast ă chestiuneă s ă fieă unaă
elaborat .ă Chiară dac ă nuă aă apucată s ă transpun ă înă deciziiă sauă acţiuniă
politiceă ansamblulă concepţieiă saleă antisemite,ă datorată şiă cenzuriiă laă careă aă
fostăobligatădeăsinuozit ţiileăepocii,ăAntonescuănuăs-aăsfiit,ăînăniciăoăsituaţie,ă
s -şiă afirmeă uraă faţ ă deă evreiă şiă imperativulă deă aă sc paă ţaraă deă ei.ă Nuă deă
puţineă oriă aă insistată caă purificareaă etnic ă s ă aib ă ună caracteră planificat,ă
ordonată deă legiă sauă c ăromânizarea nuă poateăfiărealizat ă simultană înătoateă
compartimenteleă societ ţii,ă avândă înă vedereă şiă sl biciuneaă capitaluluiă
românescă sauă lipsaă specialiştiloră careă s -iă înlocuiasc ă peă evrei.ă Dară toateă
acesteăprecauţiiăp lescăînăfaţaăzecilorădeădecreteăprivitoareălaăromânizare, la
discriminareaă evreilor,ă laă transformareaă loră înă excluşiiă societ ţii.ă
Antisemitismulă luiă Antonescuă aă mersă pân ă laă cap t,ă elă evocândă nevoiaă
purific riiă etniceă aă societ ţiiă româneşti,ă caă premis ă aă regener riiă socialeă şiă
economice.ăPurificareaăetnic ăoăvedeaăînăstrâns ăleg tur ăcuăevoluţiileădină
Ibidem,ăp.ă128.ăAceeaşiăideeăoăreg simăînămulteădocumenteădinăarhiveleăarmateiă
16
germane.ă Veziă Ottmară Traşc ,ă Dennisă Deletant,ă Al III-leaă Reichă şiă Holocaustulă dină
Româniaă19Ő0-1944. Documente din arhivele germane,ăEdituraăInstitutulă„ElieăWiesel‖,ă
Bucureşti,ă2007
Germania,ă dar,ă înă acelaşiă timp,ă şi-aă manifestată şiă aptitudineaă deă aă acţionaă
pe cont propriu.
Înăşedinţaădeăguvernădină6ăoctombrieă1941,ăAntonescuădeclara:
Dac ă nuă profit mă deă situaţiaă careă seă prezint ă peă plană
internaţională şiă european,ă pentruă aă purificaă neamulă românesc,ă
sc p m ultima ocazie pe care istoria ne-oăpuneălaădispoziţie.ăŞiă
eu nu vreau s-oă scap,ă pentruă c ă dac ă aşă sc pa-oă desigură c ă
generaţiileăviitoareăm ăvorăblama.ăPotăaduceăşiăBasarabiaăînapoiă
şiă Transilvania,ă dac ă nuă purifică neamulă românescă n-amă f cută
nimic,ăc ciănuăfrontiereleăfacăt riaăunuiăneam,ăciăomogenitateaăşiă
puritateaălui.ăŞiăaceastaăurm rescăînăprimulărând17.
Înă lunaă februarieă aă aceluiaşiă ană seă preconizaă ghetoizareaă evreiloră dină
Moldova18 şiă Bucureşti,ă caă prim ă etap ă aă epur rii.ă Pentruă Bucureştiă eraă
vorba despreă ună cartieră pură evreiescă aleă «c ruiă axe»,ă cumă seă exprimaă el,ă
„erauă trasateă deă jidani,ă c ciă esteă axaă V c reştiă şiă axaă Dudeştiă şiă unde,ă înă
timpă deă doiă ani,ă totă ceă esteă evreuă înă Capital ă trebuieă s ă intreă înă aceast ă
cetateăjidoveasc ăşiătotăceăesteăromânăvaătrebuiăs ăias ‖ă
Faptulă c ă primulă omă politică ală ţ riiă utilizaă apelativulă ―jidan‖ă spuneă multă
maiămulteădespreăcrezulăs uăpoliticăşiădoctrinarădecâtăfaptulăc ănuăaăreuşită
s ăghetoizezeăcapitala.
Maiă afl mă deă laă autoareaă c rţiiă c ă înă 1941ă Antonescuă cereaă ca
„româniloră s ă liă seă inspireă «uraă împotrivaă duşmaniloră naţieiă aşaă cumă aă
crescutăelăcuăur ăîmpotrivaăturcilor,ăjidanilorăşiăungurilor»‖,ăiarăîntr-un interviu
acordată luiă Br tescu-Voineştiă înăanulă 1943,ă i-aănumită peă evreiă „«duşmanii»ă
pe care i-aă socotită «maiă v t m toriă decâtă ceiă externi,ă pentruă c ă deă laă
duşmaniiă dină afar ă neă poateă veniă ciuntireaă ţ rii,ă dară deă laă ceiă dină interioră
otr vireaăşiătic loşireaăneamuluiănostru»‖19.
Uneori comentariile sunt de prisos.
Peă bun ă dreptate,ă Lyaă Benjamin,ă înă finalulă unui capitol,ă apreciaz ă c ă
politicaă mareşaluluiă înă problemaă evreiasc ă este,ă astfel,ă paradigmatic ă
pentruăînţelegereaăformelorăparoxisticeăcareăleăpoateăîmbr caănaţionalismulă
înă anumiteă contexteă istoriceă favorabileă afirm riiă extremismeloră deă dreapta.ă
C ciădac ă«soluţiaăfinal »ăpreconizat ădeăhitlerismăeraăunăcataclism,ăatunciă
politicaă antonescian ă aă fostă produsulă evoluţieiă trenduluiă naţionalistă înă
direcţieăextremist ăşiăetnocentrist ‖20.
Lya Benjamin, Prigoan ăşiărezistenţ ...,ăp. 139

17
Cumă bineă seă ştie,ă planulă ghetoiz riiă aă fostă aplicat,ă înă principal,ă peă teritoriulă
18
BasarabieiăşiăBucovinei
Lya Benjamin, Prigoan ăşiărezistenţ ...,ă, pp. 142, 143.
19
20
Ibidem, p. 145.
ORGANIZA IILEăSIONISTEăDINăROMÂNIAăDUP ă23ăAUGUSTă19ŐŐ:
RECONSTRUC IEăŞIăDIZOLVARE
NATALIAăLAȘ R
Înă 1939ă existauă înă întreagaă lumeă 16.763.000ă deă evrei,ă dină careă
10.000.000ă (59,65ș)ă în Europa.ă Şaseă milioaneă dintreă ei,ă poateă chiară maiă
mult,ăauăpierit,ămajoritateaăînăcondiţiiăgroaznice,ăînălag releămorţii,ărezultatăală
uneiăpoliticiădeăexterminareăsistematic ăpl nuit ăşiăexecutat ădeăGermaniaă
hitlerist ă şiă deă colaboratoriiă regimuluiă nazist.ă Înă Europaă ocupat ,ă treiă evreiă
dinăpatruăauădisp rut1.
Unaă dintreă celeă maiă importanteă repercusiuniă aă fostă revigorareaă mişc riiă
sioniste,ăînăgeneralăşiăaăceleiădinăEuropaădeăest,ăînăspecial,ăacestăfenomenă
manifestându-se pregnantă şiă înă rândulă comunit ţiiă evreieştiă dină România.ă
Mişcareaă sionist ă s-aă afirmată caă unaă dintreă importanteleă susţin toareă aleă
nevoiloră şiă revendic riloră evreieştiă faţ ă deă autoritateaă deă Stat.ă Ceeaă ceă
deosebeaămilitantismulă mişc riiă sionisteădeă activitateaă celorlalteăorganizaţiiă
evreieştiă eraă faptulă c ă eaă dep şeaă limiteleă şiă cadreleă uneiă activit ţiă legale,ă
caă deă exemplu,ă organizareaă deă emigr riă ilegaleă (aliya bet).ă Caă şiă alteă
organizaţii,ămişcareaăsionist ăşi-aăasumatănumeroaseămisiuniăpeăliniaăajutor rii
şiă salv riiă celoră dină Transnistria,ă aă salv riiă evreiloră refugiaţiă dină Polonia,ă aă
coordon riiă emigr rilor.ă Manifest rileă mişc riiă sionisteă nuă s-au rezumat la
simpleăfenomeneădeă solidaritateă cuăren scutulă stată iudeu,ă ciă auă luatăformaă
unoră emigr riă masiveă (alia)ă c treă nouaă patrieă evreiasc , scută ală asigur riiă
existenţeiăpentruăsupravieţuitorii Shoah-uluiăşiăaăgeneraţiilorăcareăleăvorăurma.
Înă peisajulă politică şiă ideologică ală lumiiă evreieştiă dină Româniaă postbelic ,ă
mişcareaăsionist ăaăocupatăunărolăimportant.ăOrganizaţiileăsionisteăscoaseăîn
afaraă legiiă înă perioadaă guvern riiă luiă Antonescu,ă îşiă reiauă activitateaă legal ă
imediată dup ă 23ă augustă 1944,ă fiindă îng duit ă oă revigorareă şiă diversificareă
deosebit ă aă activit ţiiă sioniste2.ă Înă timpulă prigoanei,ă mişcareaă sionist ă
fuseseă totalmenteă în buşit ,ă arhiveleă distruseă şiă avereaă confiscat ;ă deă
aceea,ă dup ă eliberareă s-aă simţită nevoiaă adun riiă vechiloră cadreă şiă
înregiment riiă foştiloră şiă noiloră membri,ă atâtă deă c treă Organizaţiaă Sionist ,ă
câtăşiădeăc treăgrup rileăsioniste.ăDup ăreînfiinţareaăuneiăconduceri centrale
s-aă procedată laă reînfiinţareaă secţiuniloră sionisteă importanteă dină ţar ,ă
stabilindu-seănormeleăcomuneădeăfuncţionare3.
1
Josy Eisenberg, O istorie a evreilor,ăBucureşti,ăEdituraăHumanitas,ă1993,ăp.ă31.
Hary Kuller, Evreiiă înă Româniaă aniloră 19ŐŐ-1949. Evenimente, documente,
2
comentarii,ăBucureşti,ăEdituraăHasefer,ăBucureşti,ă2002,ăp.ă70.
3
United States Holocaust Memorial Museum (USHMM)/Romanian Information
Service - Bucharestă(SRI),ăRGă25.004M,ăReelă159.ăReferatăprivindărealiz rileămişc riiă
sionisteădup ădataădeă23ăaugustă1944.
Organizaţiileăsioniste dinăRomâniaădup ă23 August 1944: Reconstrucţieăşi dizolvare 173
Reorganizareaă structuriloră sionisteă aă fostă rapid ă şiă seă poateă vorbiă deă
reapariţiaătuturorăgrup rilorăcareăauăexistatăînăperioadaăinterbelic .ăÎnăacestă
context,ăOrganizaţiaăSionist ădinăBucureştiălansaăurm torulăapel:ă
Evrei!ă Organizaţiaă sionist ă dină Bucureştiă s-a reconstituit. Ea

îşiă impuneă continuareaă şiă coordonareaă emigr rii,ă g sireaă
posibilit ţiloră pentruă emigrareaă mariloră maseă şiă preg tireaă loră
pentruăoăviaţ ănou ăînăEretz-Israel.ăTotodat ăînţelegeăs ălupteăşiă
maiă departeă pentruă aă ţineă vieă f cliaă iudaismuluiă înă uliţaă
evreiasc ă şiă înă comunit ţileă noastre.ă […]ă Pentruă aceastaă seă
presupuneă oă preg tireă şiă oă organizareă temeinic ,ă laă aă c roră
înf ptuireăv ăchem m.
[…]ă Pentruă realizareaă celoră deă maiă sus,ă invit mă peă toţiă
sioniştii,ă indiferentă deă grup rileă dină careă facă parte,ă precumă şiă
întreagaăevreimeăcareăcredeăînărenaştereaănoastr ănaţional ăînă
ţar ăproprie,ăs ăseăstrâng ăînăjurulăorganizaţieiănoastre‖ 4.
Organizaţiaă Sionist ă dină Româniaă cuprindeaă evreiiă dină Vechiulă Regată

careăaderauălaămişcareaăsionist ,ăindiferentădeăsex,ăcareăîmpliniser ăvârstaă
deă 18ă ani,ă pl tindă oă contribuţieă pentruă fondurileă acesteia.ă Organizaţiaă
Sionist ăfuncţionaăcuăsecţiuniăînătoat ăţara;ăîntr-oălocalitateăexistaăoăsingur ă
secţiuneă sionist ,ă careă puteaă avea,ă îns ,ă subsecţiuni.ă Conducerea era
asigurat ă deă c treă Comitetulă Executivă şiă respectivă Comitetulă Central,ă
ambeleăcuăsediulăînăBucureşti.ăÎnăstatutulăOrganizaţieiăSionisteădinăRomâniaă
votată înăcadrulă conferinţeiă dină28ă aprilieă1946,ă laă articolulă 11ă seă consemnaă
c ăsecţiunileăcareănu-şiăvorăîndepliniăatribuţiunileămoraleăsauămateriale,ăcareă
seă voră abateă deă laă prescripţiunileă statutului,ă rezoluţiuniloră Conferinţeiă sauă
Congresului, acelea care-şiăvorăatribuiămisiuniăceănuăintr ăînăcadrulăactivit ţiiă
lor, vor putea fi dizolvate printr-un vot al Comitetului Central5.
Unaă dintreă caracteristicileă celeă maiă evidenteă aleă mişc riiă sioniste a fost
pluralismulă ideologică şiă organizatorică ceă aă determinată fragmentareaă într-un
num rămareădeăorganizaţii.ăDeosebirileădeăabordareăteoretic ăaăproblemeloră
evreieştiă întreă diverseleă tendinţeă sionisteă erauă foarteă mari.ă Cuă toateă
diferenţeleă ideologice,ă acesteă grup riă erauă legateă prină interesulă loră pentruă
realizareaăcâtămaiărapid ăaăstatuluiăevreiesc,ăaceastaălucruăfiindăpentruătoateă
organizaţiile,ăesenţialulăpreocup rilorăşiăacţiunilorălor:ă„avemăn dejdeaăc ăînă
curândă— graţieămarilorănoştriăaliaţiăcareăauărecunoscutăgreleleăjertfeăaduseă
de poporul nostru — niăseăvorădeschideălargăporţileăEretz-ului‖6. Acest lucru
aveaă s ă permit ă realizareaă şiă menţinereaă uneiă organizaţii-umbrel :ă
ExecutivaăSionist .ăAceast ăstructur ăeraăprezent ăînătoateăţ rileăcuădiverseă
4
Ibidem.ăChemareăaăOrganizaţieiăSionisteădinăBucureşti,ănedatat .
5
Ibidem. Proiectul de statut al OrganizaţieiăSionisteădinăRomâniaădină28ăaprilieă1946.
6
Ibidem.ăChemareăaăOrganizaţieiăSionisteădinăBucureşti,ănedatat .
174 NataliaăLaz r
organizaţiiăsionisteăşiăseăaflaăsubăîndrumareaăCongresuluiăMondialăSionistăşiă
aăorganuluiăexecutivăalăacestuia,ăAgenţiaăEvreiasc .
ExecutivaăSionist ădinăRomâniaăa avut trei birouri administrative:
a)ă emigrare,ă careăaveaă laărândulă s uă treiă secţii:ă tineret,ă emigrareă legal ă
(oficiulăpalestinian)ăşiăilegal ă(aliya bet);
b)ă biroulă financiară cuă dou ă secţiiă — Kerenă Kayemetă L’Israel, ce avea
scopulădeăaăstrângeăbaniăpentruăachiziţiiădeăp mântăînăEretz-IsraelăşiăKeren
Hayessod,ă cuă scopulă strângeriiă deă fonduriă pentruă achiziţionareaă deă
echipamentă agricolă (fondurileă erauă strânseă prină diverseă mijloace,ă precum:ă
cotizaţiileă membrilor,ă donaţii,ă testamente,ă chete,ă serate,ă expoziţii,ă
conferinţe,ăspectacole,ăloterii,ănunţi,ăserb ri,ăanivers ri,ăpublicaţiiăetc.);
c)ăbiroulădeăeducaţieăşiăpropagand ,ăcareăaveaăunăoficiuădeăinformaţiiăceă
editaă buletine,ă organizaţiaă Haşmoneea aă studenţiloră şiă ceaă deă educaţieă
religioas ăYavne7.
Executiva s-aăstr duităs ăîşiăp strezeăşiăchiarăs -şiăînt reasc ăraporturileă
cuă forurileă sionisteă superioare.ă Înă afar ă deă manifestaţiileă deă solidaritateă
ocazionate de evenimentele din Ishuv,ă Executivaă relataă înă modă ampluă
Organizaţieiă Mondialeă despreă toateă activit ţileă şiă problemeleă mişc riiă dină
ţar .ă Contactulă menţinută prină rapoarteă eraă amplificată deă participareaă
preşedinteluiă Executiveiă şiă aă altoră delegaţiă laă conferinţeă şiă congreseă
internaţionaleă sioniste.ă Astfel,ă cuă ocaziaă discuţiiloră avuteă cuă conduc torii
sioniştiă aflaţiă laă Baselă înă decembrieă 1946,ă s-a pus accent pe problemele
specialeăaleămişc riiăsionisteădinăţar ,ăst ruindu-seăasupraănecesit ţiiă―deăaă
seă asiguraă mişc riiă dină Româniaă oă just ă consideraţie,ă înă raportă cuă
importanţaăşiănum rulăprietenilorădinăţar ,ăatâtăînăforurileăadministrativeăaleă
OrganizaţieiăMondiale,ăcâtăşiăînăspecialăînărezolvareaăproblemelorădeăalia‖ 8.
Celeă maiă importanteă grup riă sionisteă ceă activauă înă Româniaă dup ă
c dereaăregimuluiăfascistăseăreg seauăînăurm toareleăblocuri:
a) Stângaăsionist ,ăceăcuprindeaăpartidulăIchud,ădeăorientareăsocialist ,ă
deă careă depindeauă oă serieă deă grup riă deă tineret,ă dintreă careă ceaă maiă
important ă şiă cuă oă anumit ă tradiţieă înă societateaă evreo-român ă eraă
Gordonia;
b) Partidulă „deă centru‖ă Hatzionim Clalim, care eraă alc tuită dină
formaţiuniăca:ăpartidulădeăcentruăRenaştereaă(Haşmoneea) — organizaţieăaă
studenţilorăsioniştiă—, Hanuar Hatzioni şiăDor Hadash (NouaăGeneraţie);
c) Blocul sionist religios, ce cuprindea partidul Mizrahi şiă Hapoel
Hamizrahi;
d) Dreaptaăsionist ă— revizioniştii.
Liviu Rotman, EvreiiădinăRomâniaăînăperioadaăcomunist :ă19ŐŐ-1965,ăIaşi,ăPolirom,ă

7
2004, p. 134.
USHMM/SRI, RG 25.004M, Reel 159. RaportăalăOrganizaţieiăSionisteădinăRomânia,ă
8
privindărelaţiileăcuăforurileăsuperioare,ănedatat.
Ună locă aparteă înă peisajulă sionistă îlă deţineaă Partidulă Evreiesc,ă careă prină
îns şiăexistenţaăsaăcaăpartidăpoliticăeraămaiăintegratăinfrastructurilorălocale9.
Dintreăacesteăorganizaţii,ăcelămaiămareăşiămaiăbineăstructuratăeraăpartidulă
Ichud, de orientare social-democrat ,ă dependentă deă Ichud Haolami, intim
asociatămişc riiămuncitoreştiădinăPalestina,ăceănum raă25.000ădeămembrii,ă
cuă organizaţiiă disciplinate.ă Oă alt ă form ă important ă deă activitateă erauă
centrele Ha’acsharaă (deă preg tireă profesional )ă ceă seă aflauă înă diverseă
localit ţiădinăRomânia10.
Organizaţiileă sionisteă şi-auă conturată deă laă bună începută programeă
cuprinzândăobiectiveăpropriiăprecumăpreg tireaătineretuluiăpentruăacshara şiă
aăcategoriilorăafectateădeăşomaj,ăpentruărestratificareăsauăpreg tireaăevreiloră
pentru o alia considerat ăsoluţiaămajor ălaăproblemaăevreiasc 11.
Înă afar ă deă grupurileă deă partideă şiă organizaţiiă prezentate,ă maiă suntă deă
menţionat:
1. Partidele noi ale sionismului general:
a) Partidul Sionist-Democratăap rutăînă1945,ădesprins din Renaşterea;
b) Haoved Hatzioni,ă ap rută înă 1946ă cuă prilejulă alegeriloră pentruă
Congresulă Sionistă şiă careă aă avută înă subordineă organizaţiile:ă Doră Hadaş,
Baaley Melacha, Hanoar Hatzioni;
c) Partidul Oved (Renaşterea),ă constiuită înă 1947,ă replic ă laă Haoved
Hatzioni.
2. Partide socialiste noi:
a) Mishmar;
b) B’neiăHaavoda,ădevenit ăapoiăMiflaga;
c) Ahdut Haavoda,ăconstituit ăînă1947ădeăc treăPoalei Sion Smol, grupul
deăbucovineniărefugiaţiăînăţar ,ăcareăînătrecutăaparţineauădeăHaoved.
3.ăReorganiz riăşiăregrup riăînăcadrulămişc rilorăreligioase:
a) Hapoel Hadati,ă aparţinândă deă N.O.S.ă (NouaăOrganizaţieă Sionist )ă —
tab raărevizionist .
4. Partidele apartenente de N.O.S.:
a) Hatzahar, partidul sionist recizionist, care cuprindea: Brit Haavdim
Yarden, cu membriăînăprincipalădinărândulărefugiaţilor;
b) Brit Yesorun,ăr spânditămaiăalesăînăTransilvania;
c) Hamenora,ă înă principală cuă membriă dină rândulă studenţiloră şiă
intelectualilor.
5.ăAlteăgrup riăcvasi-sioniste:
a) Religioase: Agudat Israel, Poalei Agudat Israel (muncitoresc), Teirei
Agudat Israel (tineret).ă Toateă trei,ă deşiă nedeclarată sioniste,ă încurajauă şiă
susţineauăemigrarea;
b)ă A.C.F.E.ă Asociaţiaă Femeiloră Evreice,ă nepolitic ,ă activaă înă cadrulă
OrganizaţieiăSionisteăMondiale.
9
Liviu Rotman, op.cit., p. 134.
10
Ibidem, p. 135.
11
Hary Kuller, op.cit., p. 78.
176 NataliaăLaz r
6.ăFormaţiiăpoliticeăunificate:
Brith Eretz Israel Haovedet,ă seă constituieă înă noiembrieă 1944.ă Aă fostă
creat ă peă bazaă uneiă platformeă politiceă comuneă înă ceeaă ceă priveaă
problemeleă sionisteă concreteă dină Româniaă postbelic ă şiă vaă reprezentaă
tab raăsocialist-sionist ădinăOrganizaţiaăSionist ăşiăchiar din C.D.E12.
Existau,ădeăasemenea,ădiverseăorganizaţiiăsionisteăsectorialeăpeădiverseă
profesiuni,ă deă femei,ă studenţi,ă elevi,ă sportivi,ă ceă aveauă ună rolă aparteă înă
r spândireaă propagandeiă sionisteă înă rândulă maseiă evreieştiă dină România.ă
Cele mai numeroase organizaţiiă sionisteă îns ,ă erauă deă adolescenţiă şiă
tineret, cuă ună anumeă gradă deă autonomieă faţ ă deă „seniori‖13. Difereau prin
doctrin ăşiăadresabilitate,ăîns ătoateăaveauăunăscopăcomunăşiăanume,ăluptaă
pentruă întemeiereaă statuluiă evreu.ă Organizaţiileă sionisteă deă tineretă
deveniser ăatâtădeănumeroase,ăîncâtăs-au produs la un moment dat forme
deă unificareă temporar ă sauă deă durat .ă Oă astfelă deă organizaţieă deă tineretă
unificatoare, a fost Hehalutz-ul14.ăCoordonareaăacestoraăseăf ceaăprintr-un
organism propriu, Histadrut Hehalutz,ă corespunz toareă Executiveiă înă
organizaţiileădeătineret.
Într-unăbuletinădeăinformaţiiăînaintat PreşedinteluiăConsiliuluiădeăMiniştriălaă
5ă octombrieă 1944ă eraă consemnat ă oă vieă activitateă înă rândurileă tineretuluiă
sionist,ă iară înă şedinţaă dină 29ă septembrieă seă hot râseă caă „haluţimii s ă
prestezeăoămunc ăpreg titoare,ă înainteă deă aăfiă trimişiă înă Palestina‖. Pentru
acest deziderat s-aădecisăs ăfieăarendat ăoăferm ălâng ăBucureştiăînăscopuriă
agricole,ă negociându-seă şiă cuă fabriciă deă ţes turi,ă metalurgice,ă deă
înc lţ minte,ăcaăs ăprimeasc ătineretulăsionistăpentruăaăînv ţaămeşteşuguri.ă
Înăobiectivămaiăerauăelectrotehnica,ăradioulăşiătâmpl ria15.ăDeăasemenea,ăînă
vedereaă uneiă câtă maiă buneă organiz riă erauă luateă m suriă şiă dină punctă deă
vedere medical. Astfel, printr-oă circular ă dină 22ă iunieă 1948,ă Serviciulă
Medical al Hehalutz-ului,ă deă comună acordă cuă conducereaă mişc rii,
transmiteaăurm toareleădispoziţii:
1. Niciun haver* [prieten,ă tovar ş]ă nuă vaă plecaă la moshav** [comunitate
cooperatist ă agricol ă deă tipă individual] înainteă deă aă faceă oă radioscopieă
pulmonar ă înă localitateaă înă careă seă g seşte.ă Ceiă g siţiă bolnaviă voră fiă
semnalaţiă deă urgenţ ă Serviciuluiă Medicală ală Hehalutz-ului. Examenele
radioscopice se vor face la spitalele de stat, Centrele Ligii contra
tuberculozei,ăaleăAsigur rilorăSocialeăsauălaăspitaleleăevreieşti.
2.ă Înainteă deă plecareătoţiă haverimii voră fiă consultaţiă de un medic. Nu se
admite plecarea la moshav a haverimilor bolnaviă deă T.B.C.,ă râie,ă
12
Ibidem, p. 80.
13
Liviu Rotman, op. cit., p. 134.
14
Hary Kuller, op. cit., p. 81.
Gheorgheă Onişoru,ă Evreiiă şiă problemeleă Românieiă „democrată populare”.ă
15
1944-1948, Studia et Acta Historiae Iudeorum Romaniae, III/1998, p. 298.

furunculoz ,ăaăcelorăcareăurineaz ănoapteaăînăpat,ăconvalescenţilorădeăfebr ă

tifoid ăsauădizenterie,ăprecumăşiăaăcelorăsuspecţiădeăboliăcontagioase.
3.ăToţiăhaverimii care auăfostăvaccinaţiăcontraăfebreiătifoideăvorăaduceăcuă
eiădovadaădeăvaccinare.ăCeiăceănuăvorăaveaăacesteădoveziăvorăfiăvaccinaţiălaă
moshav.
4.ăCeiăg siţiăcuăparaziţiă(p duchiăşiălindini)ăvorăfiăînăprealabilădeparazitaţi,ă
iară dac ă refuz ă deparazitareaă nuă voră fiă admişiă s ă pleceă laă moshav‖.ă
Circularaă maiă atr geaă atenţiaă c ă f r ă îndeplinireaă directiveloră sus-
menţionateăniciunăhaver nu va fi primit deăc treăconducereaămoshav-ului16.
Specializareaătineriloră sioniştiă înămunciă productiveă constituiaăoăprioritateă
înăcadrulăpreg tirilorăpentruăemigrare. Într-unăreferatăalăDirecţiuniiăPoliţieiădeă
Siguranţ ădină20ăiunieă1947ăaparămaiămulteănoteăinformativeăcu privire la o
serieă deă cazuriă despreă diverseă acţiuniă aleă organizaţiiloră sionisteă deă tineretă
dinădiferiteălocalit ţi.ăÎnăoraşulăBac uăerauăsesizateăurm toarele:ă„grupuriădeă
tineri,ă membriiă aiă organizaţiiloră sionisteă locale,ă mergă peă str ziă înă formaţiiă
militare,ă cântândă cânteceă patrioticeă evreieşti,ă peă parcursulă deă laă c mină laă
fermaă dină comunaă Gher eşti,ă undeă facă practic ă agricol ,ă înă vedereaă
emigr riiăînăPalestina‖17.
ÎnăoraşeleăBotoşaniăşiăDorohoi,ăcuăocaziaăzileiădeă23ăaugustă1946ăşiălaă23ă
aprilie 1947, cândă s-a comemorat moartea lui Dov Gruner18 au fost
semnalateă cazuriăcândă„parteădinămembriiă organizaţieiă sionisteărevizionisteă
Bethar,ăauămanifestatăpeăstrad ăîmbr caţiăînăuniformeăcompuseădinăbluzeăşiă
bonete,ăexecutândămarşuriăcomandateăînălimbaăebraic ‖.ăSe consemna, de
asemenea,ă faptulă c ă laă Br ila,ă tineriiă dină organizaţiaă Bethar „facă exerciţiiă
imaginareă deă trageriă laă ţint ă cuă armeă şiă grenadeă improvizate,ă precumă şiă
exerciţiiădeăeducaţieăfizic ,ăstilămilitarăînăcurteaăsediuluiădinăstr.ăSf.ăPetru,ănr.ă
33, participândăînămodăobişnuităunănum rădeă25ătineriăşiătinere‖19.
Înă acelaşiă raport,ă caă urmareă aă celoră relatate,ă seă tr geaă concluziaă c ă
„activitateaă organizaţiiloră sionisteă revizionisteă areă înă generală ună caracteră
d un toră siguranţeiă Statului,ă deoareceă prină portulă uniformeloră şiă diferiteloră
manifest riă cuă caracteră paramilitar,ă contribuieă laă creştereaă curentuluiă
antisemit,ăpopulaţiaăromâneasc ăprivindăcuăindignareăacesteăacţiuniăpeăcareă
leă comenteaz ă caă fiindă nişteă libert ţiă rezervateă deă actualulă regimă doară
evreilor‖.ă Dreptă m sur ă laă acesteă acţiuniă seă propunea:ă caă prină
InspectorateleăRegionaleădeăPoliţieăs ăseăintervin ăenergicăpentruăcurmareaă
acestoră st riă deă fapt,ă punându-seă înă vedereă preşedinţiloră deă organizaţiiă
sionisteăc ădac ănuăvorădispuneăcaăimediatăs ăîncetezeăoriceămanifest riăcuă
caracteră paramilitară careă indigneaz ă populaţia,ă seă vaă treceă laă m suriă
USHMM/SRI,ăRGă25.004M,ăReelă159.ăCircular ăaăServiciuluiăMedicalăalăHehalutz-
16
ului din 22 iunie 1948, c tre kenimii tuturorămişc rilorădinăţar .

Ibidem.ăRaportăalăDirecţieiăPoliţieiădeăSiguranţ ădină20ăiunieă1947.
17
Executatădeăc treăautorit ţileăbritaniceămandatareăînăPalestina.

18
19
Ibidem.
178 NataliaăLaz r
represive,ăprinăaceiaăc ăorganizaţiileăvorăfiădesfiinţate,ăiarăfaţ ădeămembriiăînă

culp ăseăvaăprocedaăconformălegii20.
Înă paralel,ă aă existată oă intens ă activitateă cultural .ă Ridicareaă niveluluiă
culturală aă membriloră Organizaţieiă Sionisteă aă constituită înă permanenţ ă
preocupareaă tuturoră conduceriloră mişc riiă sioniste:ă „Ne-amă str duită s ă
realiz mă aceast ă preocupareă sprijinindă înfiinţareaă edituriiă Bicurim şiă
difuzarea opereloră acesteiă edituri.ă Amă înfiinţată biblioteciă înă toateă secţiunileă
sionisteăşiăamăpusălaăîndemânaăsecţiunilorăşiămembrilorăOrganizaţieiănoastreă
publicaţiiădeăordinăcultural‖21.ăOămareăparteădinătemeleătratateăînăconferinţeă
sauă şedinţeă culturaleă erauă închinateă comemor riloră gânditoriloră mişc riiă
sionisteă şiă creatoriloră culturiiă evreieştiă înă ebraic ă şiă idiş.ă Seă organizauă
dezbateriă aleă problemeloră fundamentaleă aleă mişc riiă sioniste,ă seă citeaă
literatur ă sionist ăşiă seă înv ţaă înă limbaă ebraic .ă Seă organizauă s ptamânal,ă
vineriă sear 22,ă cercuriă culturaleă ebraice.ă Rolulă primordială ală activit ţiiă
culturaleăsionisteăeraăgrijaăpentruăr spândireaăprincipiilorăteoreticeădeăbaz ă
aleă mişc rii,ă aă cunoştinţeloră elementareă deă istoriaă sionismuluiă şiă aă
informaţiilorăcuăprivireăla Eretz Israel.ăVorăfiăfolositeăînăacestăscop,ăpeălâng ă
metodeleăsistematiceădeăinstruireă(cursuri,ăşcoliădeăcadreăetc.)ăşiămomenteleă
ocazionaleă(s rb toriăevreieşti,ăcomemor ri,ăanivers riăetc.)23
Informareaăopinieiăpubliceăasupraăobiectivelorămişc riiăsionisteăseăf cea,ă
deăregul ,ăprinăintermediulăziarelorăevreieşti:ă
Ne-amă str duită s ă inform mă opiniaă public ă asupraă

obiectiveloră progresisteăaleă mişc riiă noastre,ă asupraă realiz riloră
constructive dină Palestinaă şiă înă specială asupraă lupteiă deă
eliberareă dus ă deă poporulă evreuă dină Palestinaă contraă puteriiă
mandatare.[…]ăAmăreuşităastfelăs ăcre măunăfavorabilăcurentădeă
opinieă public ă prină articoleleă noastreă şiă prină alteă publicaţiuniă înă
favoarea acestei lupteă juste,ă luptaă general ă aă popoareloră
oprimateăpentruăeliberareănaţional ăşiăindependenţ 24.
Paralelă cuă activitateaă organizatoric ,ă mişcareaă sionist ă şi-a concentrat

activitateaă spreă aă sprijiniă efectivă mişcareaă deă eliberareă naţional ă şiă luptaă
pentruă independenţ ă aă evreiloră dină Palestina:ă „Înă acestă scop,ă prină
organizareaă deă mariă demonstraţiuni,ă prină pres ,ă prină publicaţiuni,ă
conducereaă sionist ă aă utilizată toateă mijloaceleă deă aă demascaă politicaă
20
Ibidem.
Ibidem.ă Referată privindă realiz rileă mişc riiă sioniste dup ă 23ă augustă 1944.ă
21
Informarea opiniei publice.

22
Erev shabat.
Arhivaă Consiliuluiă Naţională pentruă Studiereaă Arhiveloră Securit ţiiă (A.C.N.S.A.S.),ă
23
FondădocumentarăD.ă153,ăf.ă14.ăCircular ăprivindăprincipiileăactivit ţiiăculturaleăsioniste.

USHMM/SRI, RGă 25.004M,ă Reelă 159.ă Referată privindă realiz rileă mişc riiă sionisteă
24
dup ă23ăaugustă1944.ăInformareaăopinieiăpublice.
împilatoareăaăMariiăBritaniiăşiătoateăcazurileădeăagresiuneăfaţ ădeăpopulaţiaă
evreiasc ă dină Palestina‖25.ă Aceast ă acţiuneă nuă s-aă m rginită numaiă laă
hotareleă ţ rii,ă ciă conducereaă mişc riiă aă condamnată cuă ocaziaă oric reiă
împrejur riă deă ordină internaţională politicaă dus ă deă Mareaă Britanieă înă
Palestina.
Nuăaătrecutăoăperioad ăîndelungat ăpân ăs ăseăiveasc ăst riăconflictualeă
întreădiverseleăgrup riăsionisteăşiăPartidul Comunistăaflatăînăascensiune.ăCuă
fiecareă ziă careă trecea,ă conflicteleă dintreă aceştiaă şiă maseleă evreieştiă seă
adânceau.ă Cuă atâtă maiă multă dup ă 6ă martieă 1945,ă cândă practică comuniştiiă
controlauă guvernulă Grozaă subă egidaă organizaţieiă Frontuluiă Naţională
Democrat. Anulă1946ăvaăduceălaăconsolidareaăputeriiăcomunisteăînăRomâniaă
prin simulacrul de alegeri din 19 noiembrie 1946.
Întreă celeă dou ă mişc riă s-aă dezvoltată ună sistemă deă relaţiiă contradictorii.ă
Comuniştiiăerauăincomodaţiădeătipulădeădiscursăsionistăcare,ăcaăorice mesaj
ală uneiă mişc riă deă eliberareă naţional ,ă puneaă problematicaă lupteiă deă clas ă
— noţiuneăsfânt ăpentruăcomuniştiă— peăplanăsecundar,ădândăoăimportanţ ă
deosebit ă problemeloră evreieşti.ă Deă asemenea,ă caracterulă „universal‖ă ală
mişc riiă sionisteă trezeaă suspiciuniă regimuluiă totalitarist,ă veşnică dispusă laă
izolare.
Auă existată îns ă şiă obiectiveă comuneă întreă celeă dou ă mişc ri,ă precumă
schimbareaă structuriiă socioprofesionaleă aă populaţieiă evreieşti,ă cunoscut ă
maiă alesă subă denumireaă deă „restratificare‖,ă ceă aă reprezentată ună câmpă deă
colaborareă întreă comuniştiă şiă sionişti.ă Restratificareaă eraă unaă dintreă
preocup rileă principaleă aleă foruriloră deă conducereă dină diverseă organismeă
evreieşti:ă „Haverimii careă mâineă poimâineă voră luaă apoiă drumulă Eretz-ului
trebuieăs ăînţeleag ăc şiăacoloăeănevoieădeăoameniăcareăs ăpoat ăfaceăfaţ ă
cerinţeloră noiă careă seăpunăvieţiiă dină Eretz‖.ă Astfel,ă membriiă aiă unoră secţiuniă
dină diferiteă localit ţiă luauă parteă laă cursurileă deă restratificareă împreun ă cuă
C.D.E.-ul local26.
Deă asemenea,ă auă existată şiă suprapuneriă deă limbajă politic,ă cuă şabloaneă
comune,ăcaădeăexempluă„luptaăîmpotrivaăimperialismului‖,ăînăspecialăalăceluiă
britanic,ă iară înă 1948,ă atâtă unii,ă câtă şiă ceilalţi,ă vorbescă deă „binef c toareaă
Uniuneă Sovietic ‖,ă dup ă ceă aceastaă recunoscuseă statulă Israel ca stat
suveran.ăEvoluţiaărelaţiilorădintreăcomuniştiăşiăsioniştiănuăesteăliniar .ăExist ă
oăadversitateăpermanent ,ădarăşiăetapeădeăapropiere.ăTotuşi,ădominant ăeraă
lipsaădeăsimpatieăreciproc ăşiăoăpronunţat ăneîncredereăşiăteam 27.
Trebuieămenţionatăc ăîn perioada 1944-1948, Partidul Social-Democrat a
fostăsinguraăforţ ăpolitic ădinăRomâniaăceăaădovedităoăsensibilitateăconstant ă
laăproblematicaăevreiasc .ăLaăConferinţaăsaădinăiulieă1946,ăP.S.D.ăaăadoptată
Ibidem.ăReferatăprivindărealiz rileămişc riiăsionisteădup ă23ăaugustă1944.ăSprijinireaă

25
lupteiădeăeliberareănaţional ăşiăindependenţ ăaăpoporului evreu din Palestina.

26
27
A.C.N.S.A.S., Fond documentar D. 153, f. 103. Buletin informativ din 17 martie
1948ăaăorganizaţieiăHaoved Hazioni privind restratificarea.
180 NataliaăLaz r
oărezoluţieăintitulat ă„P.S.D.ăşiăproblemaăevreiasc ‖,ăînăcareăseărecunoşteaă

c ă„exist ăoăproblem ăevreiasc ‖ăşiăseăpropuneauăcaăsoluţii:ă„Libertateaădeă
exprimareă şiă contopireă cuă poporulă română sauă emigrareaă c treă ună stată
naţionalăevreiesc‖28.
Tendinţaă deă emigrareă înă Palestinaă continuaă într-ună ritmă alertă în urma
acţiuniiă desf şurateă deă c treă organizaţiileă sionisteă înă aceast ă privinţ .ă
Conformă unuiă raportă ală Inspectoratuluiă Regională deă Poliţieă Ploieştiă dină 24ă
noiembrieă 1947,ă organizaţiaă sionist ă dină localitateă începuseă s ă fac ă
recens mântulă muncitoriloră evrei cu scopul de a-iă preg tiă pentruă emigrareă
înă Palestina.ă Aceast ă emigrareă urmaă s ă aib ă locă subă oriceă form ,ă fieă prină
plec riă individuale,ă fieă prină coloniiă deă munc ă sauă clandestin.ă Evreiiă seă
înscriauăînănum rămare,ăchiarăşiădintreăaceiaăcareănuăf ceauăparteădin clasa
muncitoare29.ă Înă ziuaă deă 22ă decembrieă 1947,ă s-aă îmbarcată cuă destinaţiaă
Palestina,ăunănum rădeă76ăevrei,ădinăoraşulăRâmnicu-S rat.ăS-aăstabilităc ă
ceiă plecaţiă aparţineauă organizaţiiloră sionisteă Bethar, Hashomer Hatzair,
Renaşterea şiăPoalei Zion30.
Laă 11ă martieă 1948,ă Executivaă Sionist ă cereaă tuturoră organizaţiiloră
sionisteă dină Româniaă s ă sprijineă înă alegerileă parlamentareă Frontulă
Democraţieiă Populare,ă organismă controlată înă întregimeă deă comunişti.ă
Cunoscută maiă alesă prină iniţialeleă F.D.P.,ă acestă organism era una dintre
creaţiileădeătipăfrontistăaleăPartiduluiăComunist,ăpentruăaăestompaăimagineaă
lipseiăpluralismuluiăpoliticăînăRomânia.ăActivitateaăsaăeraălegat ăexclusivădeă
momenteleă electorale.ă Evreiiă erauă îndemnaţiă s ă participeă efectivă laă
campania electoral ăşiăs ăsusţin ăpeăreprezentanţiiăF.D.P.:ă
„Prezentaţi-v ăcuătoţiiălaăalegerileădină28ămartieă1948ăşiădaţiăvotulăvostruă
listeiă Frontuluiă Democraţieiă Populareă cuă semnulă SOARELE,ă pentruă
consolidareaă R.P.R.ă şiă pentruă bineleă tuturoră fiiloră ţ rii‖.ă Deciziaă era
comunicat ă deăc treăpreşedinteleăExecutivei,ă MişuăBenvenisti,ă înăsperanţaă
c ălideriiăcomuniştiănuăseăvorăopuneăemigr ri31.
Încadrareaă Organizaţieiă Sionisteă înă noulă regimă socială şiă deă democraţieă
popular ăsauăparticipareaăsaălaăacţiunileăiniţiateădeă„forţeleăprogresiste‖ădină
ţar ,ă constituiauă laăaceaă vremeă preocup riă aleămişc riiă sioniste,ă careăaveaă
dreptă scopă obţinereaă asentimentuluiă comuniştiloră înă privinţaă emigr riiă
evreiloră înă Israel.ă Totă înă acestă context,ă dup ă 6ă martieă 1945,ă preşedinteleă
Organizaţiei SionisteădinăRomânia,ăav.ăB.ăRorlich,ăs-aăprezentatăînăaudienţ ă
laăpreşedinteleăConsiliuluiădeăMiniştri,ădr.ăPetruăGroza,ăînăvedereaăinform riiă
saleă asupraă obiectiveloră mişc rii,ă iară înă iulieă 1945,ă Rorlichă aă depusă ună
memoriuălaăMinisterulădeăInterneăc ruia Teohari Georgescu — ministru de
28
29
Ibidem.
30
A.C.N.S.A.S., Fond documentar D. 170, f. 28. Raport al Inspectoratului Regional
deăSiguranţ ăPloieştiădină24ănoiembrieă1947.
Ibidem,ăD.ă153,ăf.ă133.ăScrisoareăaăExecutiveiăSionisteăc treăorganizaţiileăsionisteă
31
din 11 martie 1948.

Interne —, i-aăr spunsăcuărezoluţiuneaăc ă„Organizaţiaă Sionist ăseăbucur ă

deă aceleaşiă drepturiă caă şiă toateă celelalteă organizaţiuniă constituiteă legală şiă
recunoscuteăcaăatare,ăaceastaăînăconformitateăcuăadresaănr.ă11081ădină 13
iulieă1945ăaăMinisteruluiăAfacerilorăInterne‖ 32.
Comuniştiiă auă fostă conştienţiă înă permanenţ ă c ă sioniştiiă constituieă ună
pericolădelocăneglijabilăînăluptaăpentruăcucerireaămaseiăevreieşti,ăc ăaceştiaă
erauăpurt toriiăunuiămesajăceăcorespundeaădorinţelorăacesteiămase.ăSperiaţiă
deăfaptulăc ăsioniştiiăauăacaparatătotămaiămultăterenăînăcâştigareaămaselorăşiă
învinov ţindu-se de combaterea sionismului care nu a fost destul de
eficient ,ămembriiăComitetuluiăDemocraticăEvreiescă— secţiaăpentruăafaceriă
evreieştiăaăPartidului Comunist — c utauănoiăsoluţii.ăEiăconsiderauăaceastaă
oăsarcin ăpermanent ăpeăcareăniciodat ănuătrebuiauăs ăoăscapeădinăvedere.ă
Astfel,ăîntr-unăraportădinămaiă1949,ăg simăurm torulăplanădeăacţiuneăpentruă
combaterea sionismului: organizarea de echipe de agitatori, organizarea de
întruniriă publice,ă campaniaă deă pres .ă Înă ceeaă ceă priveşteă echipeleă deă
agitatori, C.D.E.-ulă instruiaă laă aceaă dat ă oameniă careă urmauă s ă vizitezeă şiă
s ă l mureasc ă populaţiaă evreiasc ă dină cartiereleă s race33.ă Auă fostă ţinuteă
întruniriăînătoat ăţaraăpentruădenunţareaă„naţionalismuluiăevreiesc‖.
C.D.E.-ulă seă simţeaă frustrată şiă dină altă punctă deă vedere:ă ―Sioniştiiă prină
propagandaă loră demagogic ,ă fluturândă ideeaă unit ţiiă f r ă conţinut,ă
încercândăs ădezorientezeăcaăs ămanevrezeăcuămaiămult ăuşurinţ ămaseleă
nevoiaşeă evreieştiă greuă încercate,ă tindă astfelă s -iă izolezeă şiă s -iă rup ă deă
posibilit ţileă oferiteă deă R.P.R.ă pentruă încadrareaă într-oă munc ă productiv ,ă
îns n toşindăastfelăbazaăeconomic ăaăpopulaţieiăevreieşti,ăcareăocupaăpân ă
acum, din cauza regimurilor burghezo-moşiereşti,ăpoziţiiăperiferice‖34.
Comitetulă Democratică Evreiescă şiă comuniştiiă urm reauă înl turareaă
mişc riiăsionisteădină„uliţaăevreiasc ‖,ăîncercândăs ădovedeasc ăevreilorăc ă
eă posibil ă emigrareaă înă Israelă şiă f r ă sionism.ă Ca urmareă aă rezoluţieiă
Birouluiă Politică ală C.C.ă ală P.M.R.ă înă chestiuneaă naţional ,ă eraă necesar ă
―eliminareaănaţionaliştilor-sionişti,ăcareăsabotauăactivitateaăC.D.E.-ului‖35.
Înă şedinţaă dină 10ă februarieă 1948,ă înă urmaă uneiă analizeă aă situaţieiă
generale externe şiă interne,ă prezidiulă C.C.ă ală C.D.E.ă constataă c ă ―înă
rândurileăpopulaţieiăevreieştiăexist ăgrupareaăsioniştilorărevizionişti,ăgrupareă
fascist ă şiă reacţionar ,ă aă c reiă activitateă esteă profundă d un toareă
intereselorăpopulaţieiăevreieşti‖.ăPrezidiulăaăhot râtăs ăîntreprind ăoăacţiuneă
USHMM/SRI, RG 25.004M, Reel 159.ă Raportă ală Organizaţieiă Sionisteă dină

32
România,ănedatat.
Arhiveleă Naţionaleă aleă României (A.N.), Comitetul Central al P.C.R., Comitetul
33
Democratic Evreiesc (Fond C.C. al P.C.R., C.D.E.), R. 1371/1949, cadrul 654. Plan de
acţiuneăprivindăcombatereaăsionismului.
Ibidem,ă R.ă 1372/1949,ă cadrulă 502.ă Raportă privindă rezolvareaă aşa-zisei probleme
34
evreieşti.
35
Ibidem, R. 1371/1949, cadrul 832.
182 NataliaăLaz r
deă l murireă aă populaţieiă evreieştiă asupraă caracteruluiă şiă activit ţiiă acesteiă
grup riăreacţionare36.
Într-ună buletină informativă ală Comitetuluiă Democratică Evreiesc,ă definiţiaă
marxist ăaăsionismuluiăsunaăastfel:ă
Înăistoriaăpoporuluiăevreu,ăsionismulăaăacţionatăşiăvaăcontinuaăşiădeăacumă
încoloăcaăoăideologieăreacţionar ăcareăcaut ăprinălozinciănaţionalist-şovinisteă
s ă scoat ă muncitorimeaă evreiasc ă şiă maseleă populareă dină luptaă deă clas ,ă
împiedicând-oă s ă rezolveă problemaă naţional ă prin lupta pentru socialism.
Deciă sionismulă esteă produsulă spirituală ală burghezieiă evreieştiă c ciă îiă
corespundeă intereseloră saleă deă clas .ă Înă schimb,ă pentruă muncitorimeaă
evreiasc ă acceptareaă sionismuluiă înseamn ă oă capitulareă înă faţaă proprieiă
burghezii, care esteă unit ă cuă reacţiuneaă mondial ,ă înă tendinţeleă eiă deă aă
închideă drumulă spreă independenţaă naţional ă aă popoareloră şiă spreă
socialism37.
Activitateaă sionist ă nuă vaă maiă fiă multă timpă acceptat .ă Ună semnă ală
m suriloră careă aveauă s ă vin ă esteă cerereaă dină iulieă 1948ă aă C.D.E.-ului,
adresat ăMinisteruluiădeăInterne,ăpentruăînchidereaătaberelorădeăHa’acshara
(şcoliă deă preg tireă înă agricultur ă aă tineriloră evrei).ă Rezoluţiaă ministerial ă
decidea:ă―NuăseăvaădaăvoieălaăalteătabereădecâtăceleăaleăC.D.E.‖38
Înă şedinţaă dină 15ă noiembrieă 1948ă aă Secretariatuluiă C.C.ă ală P.M.R.,ă seă
puneă înă discuţieă desfiinţareaă instituţiiloră sioniste,ă odat ă cuă scoatereaă înă
afara legiiă aă partideloră liberală şiă social-democrată şiă aă reprim riiă prelaţiloră
romano-catolici.ăMembriiăBirouluiăPoliticănuăerauăhot râ iădac ărezoluţiaădeă
desfiinţareă s ă fieă sauă nuă publicat .ă S-auă exprimată peă rândă Iosifă
Chişinevschi,ă careă propuneaăcaărezoluţiaă dup ă ceăvaăfiă aprobat ă s ănuă seă
publice,ă motivulă esenţială fiindă existenţaă statuluiă Israel:ă „rezoluţiaă esteă ună
atacăpublică împotrivaăsionismuluiăşiădeşiănoiănuăconfund măstatulăIsraelăcuă
sionismul,ă sioniştiiă îlă confund ‖.ă Vasileă Lucaă îiă împ rt şeşteă opinia,ă
considerândă caă înainteă deă publicareaă rezoluţieiă s ă seă publiceă oă serieă deă
articole serioase, care din punct de vedere propagandistic vor fi mai
conving toareă decâtă rezoluţia:ă „Rezoluţiaă esteă preaă uscat ă şiă ară puteaă daă
locălaăinterpret ri,ăvineăcaăoăbomb ăpentruăc ănoiănuăamăatacatăniciodat ăşiă
nuăamădemascatăînăpublicăsionismul‖.ăÎnăunanimitate,ăSecretariatulăaădecisă
nepublicareaărezoluţiei39.
Laă începutulă luniiă decembrieă auă locă ocup riă înă forţ ă aleă filialeloră
organizaţiilorăsioniste.ăUnăraportăsemnalaăînănoaptea de 2 decembrie 1948
ocupareaă unoră sediiă dină Bucureştiă aleă organizaţieiă sionisteă deă stânga,ă
Hashomer Hatzair.ă Totă înă decursulă aceloră zileă auă fostă efectuateă atacuriă
36
Ibidem, R. 1371/1949, cadrul 871.
37
Ibidem, R. 1372/1949, cadrul 491. Buletin informativ din 15 ianuarie 1949.
38
39
A.N., Fond C.C. al P.C.R., Cancelarie (Canc.), d. 56/1948. Proces-verbal din
şedinţaăB.P.ăalăC.C.ăalăP.M.R.ădină15ănoiembrieă1948. Proiectădeărezoluţieăînăproblemaă
evreiasc .
organizateădeăc treămembriiăC.D.E.ăasupraăsediilorăsioniste40.ăDeşiăsioniştiiă
au solicitat ajutorulăpoliţiei,ăaceastaăaărefuzatăs ăintervin .ăÎnăceleădinăurm ,ă
atacurileă auă fostă opriteă neoficială deă c treă autorit ţileă guvernamentale.ă
Acesteăincidenteăvorăfiăurmateădeăoăviolent ăcampanieăantisionist ,ăputernică
susţinut ă şiă stimulat ă deă c treă oficiosul Comitetului Democratic Evreiesc,
Unirea41.
Încetareaă activit ţiiă organizaţiiloră sionisteă urmaă s ă seă fac ă prină
autodizolvareaă acestora.ă Înă acestă scop,ă conduc toriiă organizaţiiloră sionisteă
suntă convocaţiă laă sediulă Ministeruluiă Afaceriloră Interne,ă undeă ministrul
Teohariă Georgescuă şiă adjunctulă acestuia,ă Marină Jianu,ă le-a comunicat
verbală hot râreaă deă interzicereă aă activit ţiloră sionisteă înă Româniaă prină
autodizolvareaă organizaţiiloră sioniste.ă Prină notaă verbal ă transmis ă
fruntaşilorăsionişti,ăTeohariăGeorgescuăşiăMarinăJianuăcereauăşiăinterzicereaă
fondurilor Kerenă Kayemetă L’Israelă şiă Keren Hayessod:ă „Sumele realizate
pân ă înă prezent,ă ridicându-se la cifre imense, constituie un serios pericol
pentruă economiaă naţional ,ă deoareceă destinaţiaă acestoră fonduriă este înă
afar ă deăgraniţeleăşiă intereseleăţ riiă româneşti.ă Libertateaă larg ă deă careă seă
bucur ăOrganizaţiaăSionist ăînăRomâniaădeămulteăoriăs-aădovedităaăfiăpus ă
contraăintereselorăsuperioareăaleăsiguranţeiăStatului‖42.
La 12 martie 1949, Secretariatul considera autodizolvareaăorganizaţiiloră
sionisteă caă ună faptă şiă îns rcinaă Ministerulă deă Interneă s ă interzic ă oriceă
activitateă aă acestoră organizaţii,ă considerându-le ca fiind ilegale. Teohari
Georgescuă ar taă c ă peă bazaă hot râriiă Birouluiă Politic,ă comisiuneaă
îns rcinat ăcuăaceast ăchestiuneătrecuseălaădesfiinţareaălor;ăr m seseăîns ă
oăproblem ăşiăanumeă„dac ăaceast ădesfiinţareăs ăseăfac ăprintr-un decret
careăs ănuăseăpubliceăsauăs ăseăpubliceădecretul,ăar tândăc ăesteăvorbaădeă
organizaţiuniăfasciste‖43.
A fost momentulă cândă Partidulă şi-aă ar tată înă modă tranşantă împotrivirea,ă
trecândă laă presiuniă directe,ă inclusivă ameninţ ri.ă Presaă sionist ă aă fostă
interzis .ăCentralaăOrganizaţieiăSionisteăşiăpartideleăsionisteăauăfostănevoiteă
s ăseăautodizolve.ăÎnăschimb,ăorganizaţiileăsionisteădeătineret,ăcareăaveauăînă
grij ă comuneă deă preg tireă (Ha’achşara),ă nuă erauă dispuseă s ă renunţeă laă
existenţ .ă Pentruă aă înghiţiiă acesteă organizaţiiă deă tineretă s-au dus tratative
întreă T.D.E.ă (Tineretulă Democratică Evreiesc)ă şiă Centralaă Hehalutz care
num raă zeciă deă miiă deă membrii.ă Scopulă urm rită deă comuniştiă eraă creareaă
40
Joint Distribution Committee (JDC) - New York Archives, Collection 1945-1954, file
no.ă827.ăJewsăinăPeople‘săDemocracies,ăDecemberă25,ă1948ă(B.I.R.E.,ăno.ă29).
41
Ibidem. Organ of Jewish Democratic Committee Spurs Violent Anti-Zionist
Campaign in Romania, December 12, 1948 (J.T.A. News).
USHMM/SRI,ăRGă25.004M,ăReelă159.ăNot ăprivindălegalitateaăacţiuniiădeăcolectareă
42
aăfondurilor,ănedatat .
A.N., Fond C.C. al P.C.R., Canc., d. 22/1949. Proces-verbală ală şedinţeiă
43
Secretariatului C.C.al P.M.R. din 12 martie 1949.

184 NataliaăLaz r
unuiă Frontă ală Tineretuluiă Democrată Evreiesc,ă adic ă oă mişcareă deă tineretă
unitar 44.
Înc ă deă laă începutulă anuluiă 1948,ă P.M.R.ă încercaă intimidareaă mişc riiă
sionisteă dină România,ă implicând-oă într-ună procesă deă spionajă înă favoareaă
„imperialismuluiă anglo- american‖.ă Înă aprilieă 1948,ă Tribunalulă Militară
Bucureştiăjudecaăprocesulăunuiălotădeăintelectualiăromâni,ăînăspecialăziarişti,ă
înă careă erauă implicaţiă şiă treiă evrei.ă Ziarulă Unirea publica un articol intitulat
„josniciiă spioniă dină rândurileă burghezieiă cosmopoliteă şi-auă primită r splata‖.ă
Dară acestaă nuă aă fostă singurulă articol;ă asemeneaă titluriă ap reauă foarteă
frecventă înăoficiosulă C.D.E.-ului. Ziarul Unirea seăaflaăînăfrunteaă campanieiă
împotrivaăstatuluiăIsraelăşiăaăevreilorăcareărefuzauătutelaăcomunist ăîmpotrivaă
sionismului.ă Înă num rulă dină 8ă decembrieă 1948ă g simă titlul:ă „Comb tândă
naţionalismulă sionist,ă înt rimă prieteniaă întreă oameniiă munciiă deă toateă
naţionalit ţile‖.ă
Înă acelaşiă num ră apareă şiă articolulă „Cumă auă sabotată sioniştiiă muncaă
brig ziloră deă reconstrucţie‖,ă iară laă 10ă decembrie,ă peă primaă pagin ă aă
editorialuluiă eraă denunţată sionismulă caă „naţionalismă burghez,ă careă
redirecţioneaz ă muncitoriiă evreiă deă laă luptaă împotrivaă exploatatoriloră [...]ă
Oriceă persoan ă cinstit ă ară trebuiă s ă lupteă împotrivaă sionismului,ă careă esteă
armaă imperialismului‖. Câtevaă zileă maiă târziu,ă peă 11ă decembrieă 1948,ă
acelaşiă oficiosă scria:ă „Oameniiă munciiă evrei,ă particip ă cuă avântă laă acţiuneaă
de demascare a pericolului naţionalismuluiă sionist‖45.ă Amă dată doară câtevaă
exempleă dină articoleleă împotrivaă sionismului,ă publicateă înă Unirea înă aceaă
perioad .ăAcesteăatacuriăîmpotrivaăorganizaţiilorăsionisteăvorăcontinuaăde-a
lungulăuneiăperioadeădeăcâţivaăani,ătimpăînăcareăseăvorădesf şuraăancheteleă
şiăproceseleăsioniştilor.
Unirea nuă eraă singurulă ziară careă seă implicaă înă campaniaă antisionist .ă
Propagandaăoficial ăantisionist ,ădeclanşat ălaăsfârşitulăanuluiă1948,ăodat ă
cuăapariţiaărezoluţieiăBirouluiăPoliticăalăC.C.ăalăP.C.R.ăînăproblemaănaţional ,ă
seă vaă dezl nţuiă laă începutulă anuluiă 1949.ă Presaă controlat ă deă comuniştiă
începeă s ă ataceă mişcareaă sionist ă şiă ideologiaă sa.ă Titlurileă dină presaă deă
partid, respectiv Scânteia,ă urmeaz ă oă adev rat ă scar ă aă acuzaţiilor:ă
―Combatereaă naţionalismului sionist — sarcinaă principal ă aă populaţieiă
muncitoareăevreieşti‖,ă―Sionismulă— armaăotravit ăaăimperialismului‖46.
La 12 decembrie 1948, ziarul ScânteiaăpublicaărezoluţiaăBirouluiăPoliticăală
C.C.ăalăP.M.R.,ăînăchestiuneaănaţional :ă
Vladimiră Tism neanuă (editor),ă Dorină Dobrincu,ă Cristiană Vasileă (coeditori),ă Raport
44
Finală ală Comisieiă Prezidenţialeă deă Analiz ă aă Dictaturiiă Comunisteă dină România,
Bucureşti,ăHumanitas,ă2007,ăp.ă557.
45
JDC - New York Archives, Collection 1945-1954, file no. 827. Organ of Jewish
Democratic Committee Spurs Violent Anti-Zionist Campaign in Romania, December
12, 1948 (J.T.A. News).
46
Clasele exploatatoare dină ţaraă noastr ă auă folosită totdeaunaă ―problemaă

evreiasc ‖ăcaăoădiversiuneăcriminal ăpentruăa-şiămenţineăşiăînt riăpoziţiileăloră
dominante,ă pentruă aă exploataă poporulă muncitor.ă […]ă Sionismulă deă toateă
nuanţeleăesteăunăcurentăpoliticănaţionalist,ăreacţionarăal burghezieiăevreieşti,ă
careă caut ă s ă izolezeă populaţiaă evreiasc ă muncitoareă deă popoareleă înă
mijloculă c roraă tr ieşte,ă s-oă împiediceă s ă lupteă înă rândurileă forţeloră
progresisteă înă contraă capitalismuluiă şiă proprieiă saleă burghezii.ă Înă cadrulă
Comitetului Democratică Evreiesc,ă sioniştiiă auă dusă permanentă oă acţiuneă deă
sabotareă aă înt ririiă C.D.E.-ului,ă auă împiedicată încadrareaă înă muncaă
productiv ă aă populaţieiă muncitoareă evreieşti,ă auă dusă permanentă oă agitaţieă
naţionalist ădeăizolareăînăsânulăacesteiăpopulaţii,ăpunându-seăastfelăînăafaraă
C.D.E.-ului47.
Acuzaţiădeătr dareăşiăspionajădeăc treăPartidulăComunistăRomân,ăsioniştiiă
auăr spunsăînădou ăfeluriălaăaceast ăform ădeăpersecuţieăşiăanume,ăauăcerută
accelerareaăemigr riiăînăIsraelăşiăauăl udatăU.R.S.S.ăpentruăajutorulăacordat
form riiă statuluiă Israel.ă Tensiunileă auă explodată înă februarieă 1949,ă dup ă oă
s pt mân ă deă protesteă sionisteă laă adresaă politiciiă româneştiă deă emigrare.ă
Autorit ţileăromâneăauăr spunsărapidăşiăbrutal48.
Înă şedinţaă Secretariatuluiă C.C.ă ală P.M.R.ă dină 18ă martie 1949 se decide
―desfiinţareaă organizaţiiloră sioniste‖,ă ceă voră fiă declarateă ―organizaţiiă
fasciste‖49.ă Totă deă atunci,ă sionismulă devineă înă culturaă politic ă aă Românieiă
comunisteă unulă dintreă polurileă negative,ă al turiă deă ―imperialism‖,ă ―fascism‖,ă
―titoism‖,ăobiective permanente ale atacurilor propagandei de Partid50. Nici
şef-rabinulă cultuluiă mozaic,ă dr.ă Mosesă Rosen,ă nuă scap ă deă acuzaţiaă deă
sionist,ăadus ădeăc treăC.D.E.,ăînăurmaărefuzuluiărepetatădeăaăatacaăaceast ă
ideologie,ăprecumăşiărefuzuluiăacestuiaădeăa îndemnaăevreiiăs ănuăpleceăînă
Israel51.
Dup ădesfiinţareaăorganizaţiilorăsioniste,ăvaăîncepeăurm rireaăactiviştiloră
sionişti,ăarestareaălorăşiăînscenareaădeăprocese.ăTrebuieăsubliniatăc ădeciziaă
arest riiăsioniştilorăseăiaăsimultanăcuăceaădeăaăseăaprobaăemigrarea.ăLuândă
înă discuţieă înă şedinţaă dină 12ă maiă 1950ă problemaă emigr riloră înă Israel,ă
Secretariatulă C.C.ă ală P.M.R.ă hot r şteă intensificareaă deă demascareă şiă
combatereăaăsionismului,ă „aăconţinutuluiă s uă reacţionar,ă contrarevoluţionară
etc.‖ă Seă vaă trataă problemaă sionismului,ă „aă bundismului,ă aă Congresuluiă
Mondială Evreiesc,ă organizaţieă careă reprezint ă intereseleă mariiă burgheziiă
Theodor Wexler, Mihaela Popov (editori), Ancheteă şiă proceseă uitate.ă 19Őő-1960.
47
Documente,ă2ăvol.,ăBucureşti,ăFundaţiaădr.ăW.ăFilderman,ăp.ă55.
Radu Ioanid, R scump rareaăevreilor:ăistoriaăacordurilorăsecreteădintreăRomâniaăşiă
48
Israel,ăIaşi,ăPolirom,ă2005,ăp.ă74.
49
A.N., Fond C.C. al P.C.R., Canc., d. 116/1949, f. 3-4.ăRezoluţiaăSecretariatuluiăC.C.ă
al P.M.R. din 18 februarie 1949.
50
Moses Rosen, Primejdii,ăîncerc ri,ămiracole.ăPovesteaăvieţiiăşef-rabinului Dr.Moses
51
Rosen,ăBucureşti,,ăHasefer,ă1991,ăp.ă94.
186 NataliaăLaz r
evreieştiăinternaţionale‖.ăSeăvaăar taăc ăproblemaăevreiasc ăexist ănumaiăînă

ţ rileă capitaliste,ă „fiindă legat ă deă exploatareaă capitalist şiă asuprireaă
naţional ,ărezolvareaăeiă acoloăundeăproletariatulăaăr sturnatăburgheziaăşiă aă
luatăînămâinileăsaleăputereaăpolitic ‖.ăDeăasemenea,ăseăvaăar taărezolvareaă
problemeiăevreieştiăînăU.R.S.S.ăşiăînăţ rileădeădemocraţieăpopular ,ă„undeăs-
aădesfiinţat exploatareaăomuluiădeăc treăomăşiăasuprireaănaţional ‖52.
Cortinaă c zuseă pesteă activitateaă sionist ă dină România,ă îngropând-o
definitiv;ă ună regimă înă careă încapeă ună singură factoră organizat,ă nuă concepeă
existenţaă altoră organizaţii.ă Laă 20ă iunieă 1950,ă vaă începe arestareaă şiă
anchetareaă unuiă num ră foarteă mareă deă lideriă şiă activiştiă sionişti.ă Printreă eiă
aveaăs ăseăafleăşiăA.L.ăZissu,ăimportantăliderăalămişc riiăsioniste.
Arestaţiiă şiă condamnaţiiă auă fostă acuzaţiă deă implicareă înă activitateaă
sionist ,ă c ă auă încurajată şiă ajutată emigrareaă evreiloră dină România,ă c ă auă
stabilită şiă menţinută leg turiă cuă Legaţiaă israelian ă şiă cuă Congresulă Mondială
Evreiesc,ă distribuindă fonduriă deă întrajutorareă primiteă deă laă evreiiă dină
str in tate.ă Înă acestă context,ă C.M.E.ă aă replicat:ă ―laă aceaă dat ,ă mişcareaă
sionist ă înă careă erauă implicaţiă acuzaţii,ă eraă f r ă echivocă legal ă şiă eraă
aprobat ăexpresăsauătacitădeăc treăguvernulăromân.ă[…]ăTrebuieădoarăs ăneă
reamintimă c ă laă sfârşitulă anuluiă 1945,ă Ministerulă Română deă Interneă aă
reafirmat legalitatea sionismuluiăînăRomânia,ămişcareaăsionist ăbucurându-
seă deă aceleaşiă drepturiă caă oricareă alt ă organizaţie‖.ă Înă acelaşiă raportă ală
Congresuluiă Mondială Evreiescă esteă reamintit ă conferinţaă dină varaă anuluiă
1948ă ţinut ă deă acestaă laă Montreaux,ă Elveţia,ă laă careă auă participat 11
delegaţiă reprezentanţiă aiă evreimiiă dină România,ă printreă careă şef-rabinul
MosesăRosenăşiăpentruăcareăautorit ţileăromâneăşi-auădatăacordul‖53.
Laă propunereaă Agenţieiă Evreieşti,ă oă delegaţieă aă organizaţiiloră evreieştiă
americaneăaătrimisăoăpetiţieăambasadeiăromâneădinăWashington,ăcerându-i
eliberareaăceloră200ălideriăsionişti54.ăTotăînăaceeaşiăperioad ,ăStateleăUniteăaă
trimisă guvernuluiă română ună dosară cuă 89ă documente,ă dovedindă astfelă c ă
acestaă violeaz ă drepturileă umaneă garantateă prină tratatulă deă pace55. De
asemenea, subsecretarul de Stat al Statelor Unite, Robert Murphy declara:
„eforturileă Românieiă deă aă intimidaă oă populaţieă deă 250.000ă evreiă încalc ă
tratatul de pace al celui de-ală doileaă r zboiă mondial,ă cuăsateliţiiă sovieticiă şiă
ignor ădictateleădeădreptăşiăumanitate‖56.ăŞiăposturileădeăradioăEuropaăLiber ă
şiă VoceaăAmericiiă auă protestată contraăcondamn rilorăfruntaşiloră sionişti.ăLaă
Newă York,ă Congresulă evreiloră americaniă aă desemnată oă delegaţieă careă s-a
prezentată laă Casaă Alb ,ă undeă aă depusă ună memoriuă prină careă seă cereaă
52
A.N.,ăFondăC.C.ăalăP.C.R.,ăCanc.,ăd.ă91/1950,ăf.ă2.ăŞedinţaăSecretariatuluiăC.C.ăală
P.M.R.ădină12ămaiă1950ăprivindăproblemaăemigr rilorăînăIsrael.
53
Archives of the YIVO Institute, RG 347.7.1, Foreign Affairs Department (FAD)1,
Box 94. The general outlook of the arrests and trails in Communist Romania.
54
New York Times, August 14, 1952, at YIVO, RG 347.7.1, FAD1, Box 94.
55
Ibidem, March 19, 1952.
56
Ibidem, June 4, 1954.
intervenţiaă preşedinteluiă Stateloră Unite,ă Dwightă D.ă Eisenhower,ă laă O.N.U,.ă

pentruă eliberareaă sioniştiloră arestaţiă înă R.P.R.ă Federaţiaă Societ ţiloră
EvreieştiădinăFranţaăaătrimis,ădeăasemenea,ăziarelorăunăcomunicatăcareăsunaă
astfel: „Federaţiaă protesteaz ă contraă condamn riloră conduc toriloră evreiloră
dinăRomâniaăşiăcereăguvernuluiăR.P.R.ăpunereaăînălibertateăaăacestora‖57.
Congresulă Mondială Evreiescă şi-aă exprimată înă nenum rateă rânduriă
îngrijorareaă faţ ă deă situaţiaă dină România.ă Într-un raport din iunie 1954, dr.
Nahumă Goldman,ă preşedinteleă C.M.E.,ă declara:ă „nuă exist ă niciună felă deă
dovad ,ă cumă c ă vreunaă dintreă acesteă victimeă ară fiă comisă vreună actă ostilă
împotrivaă Românieiă sauă ară fiă înc lcată legile.ă Esteă evidentă c ă proceseleă
lideriloră sioniştiă suntă pl nuiteă deă c treă guvernulă român,ă cuă intenţiaă deă aă
ştergeă şiă ultimeleă vestigiiă deă autonomieă spiritual ă aă comunit ţiiă evreieştiă şiă
deăaăt iaătoateăcontacteleăîntreăevreiiădinăRomâniaăşiăceiădinăafar ă[…]ădac ă
persoanele condamnate sunt vinovate de crime, atunci orice evreu din
Româniaă careă aă avută laă ună momentă dată contactă cuă mişcareaă sionist ,ă cuă
C.M.E.ăsauăcuăoricareăalt ăorganizaţieăevreiasc ădeăpesteăhotare,ătrebuieăs ă
tr iasc ăzilnicăcuăspaimaăc ăvaăîmp rţiăaceeaşiăsoart ăcuălideriiălor‖58.
Sioniştiiăauămilitatădintotdeaunaăpentruăîntemeiereaăunuiăstatăevreiescăînă
Palestinaă şiă auă avută mereuă înă primă plană g sireaă posibilit ţiloră pentruă
emigrareaăînămas ăaăevreilorăşiăpreg tireaălorăpentruăoăviaţ ănou ăînăEretz-
Israel. Luptândă pentruă îndep rtareaă administraţieiă britaniceă deă peă acest
teritoriu,ă mişcareaă sionist ă cap t ă caracteră anticolonialist,ă astfelă încâtă
formareaă statuluiă Israelă aă beneficiată şiă deă sprijinulă diplomatică ală Uniuniiă
Sovietice.ă Ulterior,ă stalinismulă aă transformată termenulă „sionism‖ă înă
calificativul uneia dintre cele maiă mariă crimeă antisocialiste.ă Într-oă nou ă
accepţiune,ă sionismulă deveneaă oăuneltireăevreiasc ăinternaţional ,ă ală c reiă
agentă eraă statulă Israel,ă patronat ădeă S.U.A.ă şiă îndreptat ăîmpotrivaăUniuniiă
Sovieticeăşiăaăsateliţilorăei59.
În buşireaă violent ă aă mişc riiă sionisteă reprezint ă unulă dintreă aspecteleă
perioadeiădeăapogeuăaăteroriiăînăRomâniaăcomunist .ăÎnăacelaşiăintervalădeă
timpăauăavutălocăprocesulăgrupuluiăP tr şcanu,ăcâtăşiăalteăînscen riăjudiciareă
împotrivaă unoră personalit ţiă româneşti.ă Deşiă Stalină moare la data de 5
martieă 1953,ă perioadaă deă „îngheţ‖ă maximă vaă duraă pân ă înă 1955,ă cândă voră
ap reaă primeleă semneă deă destindere,ă inclusivă înă lumeaă evreiasc ,ă
destindereărelativ ăşiătemporar ăşiăpeăacelaşiăfundalătotalitarist.ă
57
B.I.R.E.ă(BulletinăD‘InformationăpourălesăRoumainsăenăExil),ă15ăJuină1954,ăatăYIVO,ă
RG 347.7.1, FAD1, Box 94.
58
YIVO, RG 347.7.1, FAD1, Box 94. Report of the World Jewish Congress regardind
The Persecution of Jews in Romania, June, 1954.
Pavelă Câmpeanu, Ceauşescu,ă aniiă num r toriiă inverse,ă Iaşiă ,ă Polirom,ă 2002,ă
59
p. 187.
188 NataliaăLaz r
BIBLIOGRAFIE
Arhive:
Arhivele NaţionaleăaleăRomânieiă(A.N.):ăfondăC.C.ăalăP.C.R.ă(Cancelarieă;ă
Comitetul Democratic Evreiesc (C.D.E.)
Arhivaă Consiliuluiă Naţională pentruă Studiereaă Arhiveloră Securit ţiiă
(A.C.N.S.A.S.)
Center for Jewish History (CJH), New York
Institute for Jewish Research (YIVO), New York
American Jewish Joint Distribution Committee - New York Archives
(JDC)
United States Holocaust Memorial Museum Archives (USHMM),
Washington
Lucr riăşiăstudiiădeăspecialitate:
Câmpeanu,ă Pavel,ă Ceauşescu,ă aniiă num r toriiă inverse,ă Iaşi,ă Edituraă

Polirom, 2002.
Eisenberg, Josy, O istorie a evreilor,ă Bucureşti,ă Edituraă Humanitas,ă
1993.
Ioanid, Radu, R scump rareaă evreilor:ă istoriaă acorduriloră secreteădintreă
RomâniaăşiăIsrael,ăIaşi,ăEdituraăPoliromă,ă2005.
Kuller, Hary, Evreiiă înă Româniaă aniloră 19ŐŐ-1949. Evenimente,
documente, comentarii,ăBucureşti,ăEdituraăHasefer,ă2002.
Onişoru,ă Gheorghe,ă ―Evreiiă şiă problemeleă Românieiă Ţdemocrată
populare>. 1944-1948‖,ă înă Studia et acta historiae Iudeorum Romaniae,
III/1998, pp. 295-313.
Rosen, Moses, Primejdii,ă încerc ri,ă miracole.ă Povesteaă vieţiiă şef-
rabinului Dr.Moses Rosen,ăBucureşti,ăEdituraăHasefer,ă1991.
Rotman, Liviu, Evreiiă dină Româniaă înă perioadaă comunist :ă 19ŐŐ-1965,
Iaşi,ăEdituraăPolirom,ă2004.
Tism neanu,ă Vladimiră (editor),ă Dobrincu,ă Dorină şiă Vasile,ă Cristiană
(coeditori), Raportă Finală ală Comisieiă Prezidenţialeă deă Analiz ă aă Dictaturiiă
ComunisteădinăRomânia,ăEdituraăHumanitas,ăBucureşti,ă2007.
Wexler, Theodor; Popov, Mihaela (editori), Ancheteă şiă proceseă uitate.ă
1945-1960. Documente,ăBucureşti,ăFundaţiaădr.ăW.ăFilderman.
ÎNCEPUTURILEă (SCRIERILE LUI BER BOROCHOV, CEA DE-A DOUA
ALIA ŞI KVU A)
ADINAăBABEŞ 1
Lucrareaădeăfaţ ăareăcaăsubiectăSionismul2 înăscrierileăluiăBerăBorochov.

Înă primeleă paginiă facă oă analiz ă aă abord riiă acestuiaă înă dou ă dintreă scrieri,ă
axându-m ăpeăaspecteleăcareăîlăparticularizeaz ăşiătotodat ăîlădiferenţieaz ă
deăMarxismăcumăarăfiăideeaăteritoriuluiăşiăaărelaţieiăacestuia cu proletariatul.
Urm toareleă paginiă suntă dedicateă analiz riiă influenţeiă peă careă aceast ă
ideologie a avut-oă asupraă tineriloră careă auă emigrată înă Israelă laă începutulă
secolului trecut, care au format cea de-aă douaă aliaă şiă careă auă pusă bazeleă
primei formeădeăorganizareăcooperatist ,ăkvuţa.
Chiară dac ă istoriaă oficial ă aă Sionismuluiă aă începută odat ă cuă publicareaă
lucr riiă luiă Theodoră Herzlă Judenstaat,ă elă aă avută precursoriă înă Germaniaă şiă
Rusiaă care,ă prină iniţiatiativeleă lor,ă auă încercată g sireaă uneiă soluţii la
problemaăevreiasc .ă
Interesant ă esteă îns ă evoluţiaă Sionismuluiă înainteă şiă dup ă Declaraţiaă
Balfour.ă Dac ă laă începută Sionismulă eraă povesteaă unoră întâlniriă excentriceă
aleă unoră tineriă idealiştiă careă seă ‗vedeau‘ă dină cândă înă cândă cuă ocaziaă unoră
congrese pentru a-şiăfaceăcunoscuteăşiă pentruă a-şiă împ rt şiă ideileăpoliticeă
şiă culturale3,ă dup ă Declaraţiaă Balfoură mişcareaă sionist ă devineă multă maiă
activ ,ă înă paralelă cuă dezvoltareaă comunit ţiloră evreieştiă dină Palestinaă careă
Beneficiar al proiectuluiă „Burseă doctoraleă pentruă dezvoltareaă societ ţiiă bazateă peă
1
cunoaştere”,ă proiectă cofinanţată deă Uniuneaă European ă prină Fondulă Socială European,ă
ProgramulăOperaţionalăSectorialăDezvoltareaăResurselorăUmaneă2007-2013.
Termenul Sionism a fost folosit publică pentruă primaă dat ă deă Nathană Birnbaumă cuă
2
ocaziaă uneiă întâlniriă careă aă avută locă laă începutulă anuluiă 1882.ă Sionismulă reprezint ă
variantaăideologic ăaădorinţeiăevreilorădină galut (exil)ădeăîntoarcereălaăSion.ăOădat ăcuă
apariţiaănaţionalismelorăsecoluluiăal XIX-leaăşiăideaăîntoarceriiălaăSionăaăsuferitămodific riă
cuprinzândă sensuriă religioase,ă politice,ă culturale,ă sociale,ă etc.ă Abordareaă înă termeniă
raţionaliăşiărealiştiăaăideiăîntoarceriiălaăSionădeăc treăIudaăAlkalaiăşiăZviăHirshăKalisherăauă
pus bazele Sionismului religios. Pentru Ahad ha-Amăunăteritoriuănaţionalăevreiescăeraă
soluţiaă pentruă p strareaă limbii,ă literaturiiă şiă culturiiă evreieştiă şiă modalitateaă deă
supravieţuireăînăfaţaăasimil rii.ăPentruăTheodorăHerzlăşiăLeoăPinskeră―StatulăEvreu‖ăeraă
singura soluţieă pentruă rezolvareaă ―problemeiă evreieşti‖ă înă ţ rileă cuprinseă deă
antisemitism.ă Mosesă Hessă consideraă c ă spiritulă naţională evreiescă puteaă contribuiă laă
revoluţiaă social ă peă plană mondial,ă dară şiă laă construireaă proprieiă loră ţ ri.ă (Coordonatoră
Geoffrey Wigoder, Enciclopedia Iudaismului,ă traducereă deă Raduă Lupană şiă Georgeă
WeinerăpentruăedituraăHasefer,ăBucureşti,ă2006,ăpp.ă622-624).
3
Laqueur, Walter, A History of Zionism, Holt, Rinehart and Wiston, New York, 1972,
p. XIV.
190 AdinaăBabeş
creşteauă înă num ră şiă putere.4 Aşaă cumă Laqueură precizeaz ,ă înă parteaă
introductiv ă aă lucr riiă sale,ă Sionismulă s-a dezvoltat, dintr-o idee a
congreselorăşiădiscuţiilor,ăîntr-oăexistenţ ăaăcomunit ţilorăînăPalestina.
Scopulă lucr riiă deă faţ ă esteă deă aă oferiă perspectivaă unuiă ―instantaneu‖ă
teoretic al Sionismuluiă şiă anumeă celă dină scrierileă luiă Beră Borochovă şiă
impactul acestuia asupra celei de-a doua alia,ă manifestată şiă prină apariţiaă
primeiăformeădeăorganizareăcooperatist ăşiăanumeăkvuţa.
SionismulăînăscrierileăluiăBerăBorochov
Atunciă cândă primulă congres sionistă aă avută loc,ă laă Basel,ă înă 1897,ă
Socialismulă nuă aă fostă adusă înă discuţieă şiă maiă mult,ă persoaneleă careă auă
participată laă acestă congresă erauă împotrivaă amestec riiă ideiloră sionisteă cuă
celeă socialiste.ă Îns ,ă dup ă numaiă câţivaă ani,ă partideleă socialist-sioniste au
devenită oă parteă integrant ă aă mişc rii.ă Socialiştiiă evreiă auă moştenită deă laă
mentoriiălorăruşiălungileăşiănesfârşiteleădiscuţii,ăprecumăşiăcredinţaăc ăeraăoă
porunc ă pentruă fiecareă socialistă s ă structurezeă şiă s -şiă contruiasc ă viaţaă
funcţieădeăcredinţa lui proprie.
PunctulădeăstartăalăSionismuluiăsocialistăaăfostăreprezentatădeăscrierileăşiă
ideile lui Nahum Syrkin5.Înăopiniaălui,ăexistenţaăunuiăstatăautonomăevreiescă
eraă ună pasă istorică necesară peă drumulă soluţion riiă problemeiă evreieşti,ă dară
acest stat nuă puteaă prindeă viaţ ă doară prină donaţiileă evreiloră bogaţi.6 La
începută auă fostă foarteă puţiniă ceiă careă îiă apreciauă ideile,ă maiă alesă într-o
perioad ăînăcareăBund-ul,ăpartidulăproletariatuluiăevreiesc,ăaveaăfoarteămulţiă
adepţi.ă Bund-ulă eraă ceaă maiă dezvoltat ă organizaţieă socialist ă aă Imperiuluiă
aristă ală aceleiă perioadeă deă începută deă secolă XX.ă Înă opiniaă teoreticieniloră
Bund-ului,ă viitorulă eraă reprezentată deă integrareaă muncitorimiiă evreieştiă înă
rândulă celeiă internaţionaleă şiă bineînţelesă înă rândurileă revoluţieiă
proletariatului,ă considerândă c ămoştenireaă cultural ă şiă lingvistic ă aă evreiloră
vaă fiă p strat ă laă felă cumă rusa,ă poloneza,ă ucraineanaă voră r mâneă punctulă
centrală ală identit ţiiă muncitorimiiă ne-evreieştiă înă structuraă general ă aă
revoluţieiăuniversale.7
Astfel, pentruă Bund,ă sionismulă p reaă oă utopieă iară socialismulă sionistă
reprezentaămaiămultădecâtăatât.ăFiecareătab r ăseăacuzaăreciprocănuănumaiă
deălipsaăunuiărealismăpoliticădarămaiămultădeălaşitate.ăÎnătimpăceăBund-ul era
acuzat de lipsa unei analize serioase cu privireălaăsituaţiaăevreilor,ăsocialiştiă
sioniştiă erauă acuzaţiă c ă încearc ă s ă seă îndep rtezeă deă scopulă celă maiă
4
Idem.
NahumăSyrkin,ăunăabsolventăalăUniversit ţiiădinăBelinăaăfostăprimulăcareăaăspusăc ă
5
doarăoămişcareădeămas ăvaădeterminaăapariţiaăunuiăstatăevreiesc.
6
Laqueur, Walter, op.cit., p. 272.
7
Avineri, Shlomo, The Making of Modern Zionism: the Intellectual Origins of the
Jewish State, Basic Books, New York, 1981, p 140.
Începuturileă(Scrierile lui Ber Borochov, Cea De-A Doua Alia şiăKvuţa) 191
important al luptei politice prin invocarea unei idei nebuloase dar realizabile
doarăîntr-oăţar ăşiăzon ăatâtădeăîndep rtate.8
ÎnătimpăceăBund-ul aăpropusăoăînţelegereăspiritual ăşiăcultural ăaăacestoră
probleme, Ber Borochov9 iniţiatorulăPoaleăZionăaăfostăprimulăcareăaăpropusă
alteăideiăînăacestăsens,ăideiiăinspirateădeăMarxism:ăclasaădeămijlocăevreiasc ă
s ă fieă susţinut ă deă forţeă spontaneă spreă Palestinaă unde,ă înă timp,ă s ă
construiasc ăformeădeăproducţie;ăindustriaăşiămijloceleădeăproducţieăcareăseă
vorădezvoltaăacoloăurmândăs ăatrag ăproletariatulăevreuăînăPalestina.10
Aceste idei au format sionismul marxist sau marxismul sionist, cel care
va deveni fundaţiaăideologic ăaăPoaleăZion,ăfondatăînăRusia,ăPoloniaăşiămaiă
târziuă înă Palestina,ă şiă considerată ceaă maiă puternic ă şiă influent ă mişcareă
muncitoreasc ăsionist .11
IdeileăluiăBorochovăveneauăpeăfundalulăelementuluiădeăbaz ăalăproblemeiă
evreieşti,ă v zută dintr-oă perspectiv ă socialist ,ă şiă anumeă c ă evreiiă nuă auă oă
mas ă proletar ă sauă agricol ă semnificativ ă careă ară fiă avută celă maiă multă deă
beneficiat,ă acestă lucruă determinându-iă peă socialiştiiă europeniă s ă ignoreă
situaţiaă evreiloră şiă s ă admit ă faptulă c ă rezolvareaă problemeiă evreieştiă vaă fiă
doară ună rezultată adiacentă ală lupteloră deă clas .12 Deă faptă inexistenţaă uneiă
claseămuncitoreştiăşiăţ r neştiăeraăprincipalulăaspectăalăproblemeiăevreieşti.ă
Explicaţiaăpentruăinexistenţaăuneiăastfelădeăclaseăeraădat ădeălungaăistorieăaă
expulz riiăevreilorădinăşiăaădificult ţilorăînăaăseăaşezaăpeăunăteritoriu.13
Aceast ă explicaţieă l-aă determinată peă Borochovă s ă dezvolteă nuă numaiă oă
teorieă înă acestă sensă legat ă deă istoriaă evreilor,ă ciă ună nouă principiuă inspirată
fiindă deă marxism.ă Deă faptă Borochovă aă încercată maiă multă deă atât,ă elă aă
încercată s ă arateă c ă sionismulă şiă marxismulă nuă numaiă c ă nuă erauă
incompatibile,ă ciă maiă multă oă sintez ă întreă celeă dou ă eraă perfectă logic .ă
Perspectivaă luiă Borochovă asupraă sionismuluiă eraă unaă foarteă idealist ,ă dină
punctă deă vedereă teoretică comport ă diferenţeă fa ă deă marxism, cum ar fi
ideea teritoriuluiă şiă aă relaţieiă acestuiaă cuă proletariatul,ă îns ă reuşitaă luiă înă aă
8
Laqueur, Walter, op.cit., p. 274.
Ber Borochov s-aăn scutăînăRusiaăînăanulă1881.ăÎnc ădeăpeăb ncileăşcoliiăaăîncepută
9
s ăseăarateăinteresatăşiăs ăstudiezeălucr rileăluiăMarx,ăactivândăchiarăcaăsocial-democrat

înă fabricaă deă laă Ecaterinoslavă înă careă lucra.ă Ulterioră seă al tur ă mişc riiă sionisteă
neg sindăînăSocialismăoăsoluţieălaăproblemaăevreiasc ,ăîns ăinfluenţatăşiădeăpogromulă
deălaăChişin u.ăPrimaăsaălucrareăvaăap reaăînădecembrieă1905,ăînăEwreiskaiaăJizniăşiăvaă
fiă intitulat ă ―Intereseleă deă clas ă şiă problemaă naţional ‖.ă Aă devenită conduc torulă şiă
teoreticianulă mişc riiă Poale-Zionă iară lucr rileă Comisieiă deă Constituireă aă acestuiă partidă
muncitorescăvorădeveniăbazaăuneiăalteăimportanteălucr riăaăluiăBerăBorochovă―Platformaă
noastr ‖.ă(Borochow, Ber, Interese de clasa si problema nationala, Biblioteca Hehalut,
Bucuresti, 1944, pp. 5-8).
10
Laqueur Walter, op. cit.
11
Avineri, Shlomo, op.cit., p. 141.
12
Halpern, Ben, The Idea of the Jewish State, Harvard University Press, 1976,
pp 89-90.
13
Idem, p. 90.
192 AdinaăBabeş
combinaă ideileă aă dou ă importanteă mişc riă aleă aceleiă perioadeă sionismulă şiă
marxismulăaăatrasăfoarteămulţiătineri.ă
ÎnălucrareaăsaăThe National Question and the Class Struggle (Interesele
deă clas ă şiă problemaă naţional - 1905)ă Borochovă încearc ă s ă sugerezeă
faptulăc ăscrierileăluiăMarxăsuntămultămaiănuanţateădecâtăparălaăprimaăvedereă
şiăc ăoădiviziuneăvertical ăpeăclaseăaălumii,ăesteăacompaniat ădeăoădiviziuneă
orizontal ă iară acestă lucruă poateă fiă reg sită atunciă cândă ună grupă etnică esteă
subordonat unui alt grup etnic.14 Deăfaptăelăîncearc ăs ăexpliceăc ăînătimpăceă
lupteleă dintreă claseă suntă determinateă deă relaţiileă deă producţie,ă lupteleă
interetnice din interiorul unei clase sunt date de competiţiaă pentruă
„condiţiunileă deă producţieă naturaleă siă istorice‖15 p mânt,ă resurse,ă accesă laă
mijloaceleădeădistribuţieăşiăbineînţelesăcontrolulăstatalăalăacestorăbunuri.16
Şiăcondiţiunileădeăproducţieăsuntăfeluriteăînăgradulăcelămaiă înalt.ăÎnă
primulă rândă suntă cele fizico-climaterice, geografice, apoi cele
antropologice,ă aleă rasei;ă înă ală treileaă rândă celeă istorice,ă l untriceă –
adic ăceleăcareăseăf urescăchiarăînăinteriorulăgrupeiăomeneştiădate,ăşiă
exterioare – adic ăceleăcareăseăexprim ăînărelaţiileăsocialeăaleăgrup riiă
cuă veciniiă s iă […]ă Dină toateă acesteă condiţiuniă deă producţieă – la
începuturileă istorieiă omeneştiă influenţeaz ă maiă multă decâtă orice,ă celeă
naturale,ăceleănesociale;ădarăodat ăcuădesf şurareaătotămaiădeparteăaă
istorieiă (paă m sur ă ceă omulă cap t ă înă genereă supremaţiaă asupraă
naturii)ă condiţiunileă socialeă şiă istoriceă cap t ă totă maiă mult ă influen ,ă
totămaiămult ăînrâurire,ădecâtăceleănesociale,ăceleănaturale.17
Condiţiileă deă producţieă şiă accesulă diferiteloră naţiuni/societ ţiă laă eleă auă
determinată stareaă loră careă poateă fiă liber ă sauă supus .ă Ideeaă central ă aă
istorieiăevreilorăaăfostăoăconstant ăexcludereăaătuturorăclaselorăevreieştiădină
toate formele de conducere a condiţiiloră deă producţie.ă Înă opiniaă luiă
Borochov, antisemitismul s-aă dezvoltată înă relaţiileă dintreă clasaă deă mijlocă
evreiasc ă şiă clasaă deă mijlocă ne-evreiasc ă şiă înă relaţiileă dintreă proletariatulă
evreiescăşiăproletariatulăne-evreiesc.
Astfel, el propune ca teritoriulă s ă fieă oă soluţieă pentruă acesteă diferenţe,ă
soluţie careă vaă ajutaă proletariatulă evreiescă s ă seă emancipeze.ă Deă
asemeneaă aceast ă soluţieă consider ă elă vaă ajutaă caă prină integrareaă înă
societateaăevreiasc ădinăPalestina,ăluptaădeăclas ăevreiasc ăs ăfieăintegrat ă
şiăs ăfac ăparteădinăluptaădeăclas ăuniversal ă„autonomiaăteritorial ăpolitic ă
14
Avineri, Shlomo, op.cit., p 142.
Borochow, Ber, Intereseă deă clasaă şiă problemaă naţional ,ă Bucureşti,ă Bibliotecaă
15
Hehaluţ,ă1944,ăpp.ă26-27.
16
Halpern, Ben, op.cit., p. 90.
Borochow, Ber, Interese de clasa şiă problemaă naţional ,ă Bucureşti,ă Bibliotecaă
17
Hehaluţ,ă1944,ăpp.ă28-29.
înă Palestinaă esteă scopulă finală ală proletariatuluiă sionist,ă aceastaă fiindă şiă ună
pasăînainteăspreăsocialism‖.18
Teritoriul este unul din elementele centrale ale teoriei19 lui Borochov el
considerândăc ăreprezint ăbazaăşiărezervorulăcondiţiilorădeăproducţieăpentruă
toateă clasele:ă pentruă proprietariiă deă p mântă esteă valorosă pentruă resurseă şiă
caă baz ă pentruă putereaă politic ,ă pentruă burghezieă esteă valorosă pentruă c ă
reprezint ă loculă peă careă piaţaă economic ă îşiă desf şoar ă existenţa,ă pentruă
clasaădeămijlocăesteăimportantădinăaceeaşiăperspectiv ăaăpieţeiăeconomice,ă
înă timpă ceă pentruă proletariată sauă clasaă muncitoareă reprezint ă loculă înă careă
îşiădesf şoar ăactivitatea.ă
Dar teritoriul esteă importantă pentruă toateă claseleă şiă dină perspectiv ă
cultural ,ă nuă numaiă economic .ă Aspecteleă culturaleă avuteă înă vedereă suntă
limba,ă educaţia,ă literaturaă toateă acesteaă îns ă nuă numaiă jucândă ună rolă
importantă înă dezvoltareaă uneiă conştiinţeă deă clas .ă Aşaă cumă Borochov
conclude20,ăcelămaiăimportantăaspectăalărelaţiilorădintreăclaseăesteădeterminată
deă bazaă material ă aă acestora,ă înă acestă cază teritoriulă jucândă celă maiă
important aspect.
ÎnălucrareaăOurăPlatform/Platformaănoastr (1906)ăelăîncearc ăs ăexpliceă
prin principiileă generaleă aleă Marxismuluiă referitoareă laă clas ,ă problemaă
evreiasc .ă Astfel,ă elă distingeă înă ceeaă ce-iă priveşteă peă evreiă treiă grupuriă
sociale:ă clasaă superioar ,ă clasaă deă mijlocă (incluzândă şiă intelighenţia)ă şiă
proletariatul.ăÎnătimpăceăclasaăsuperioar ăareătendinţaădeăasimilareăşiăpoateă
fiă caracterizat ă prină succesă economică şiă integrareaă într-o societate
capitalist ,21 clasaădeămijlocă(burgheziaă iăintelighenţia)ăşiăclasaămuncitoareă
(proletariatul)ă cunoscă pericolulă antisemitismuluiă iară caă soluţieă pentru
supravieţuire,ă migrareaă spreă noiă ţ riă pentruă aă g siă ună teritoriuă sigură dină
punctădeăvedereăeconomic,ăpentruăaăseădezvoltaăşiăaăprindeăr d cini,ăesteă
ceaămaiăîntâlnit .ă
Darăniciăunăteritoriuănuăesteăsigurăiarăacesteăsoluţiiăsuntănumaiătemporare,ă
pentru c ă maiă devremeă sauă maiă târziuă voră fiă nevoiţiă s ă pleceă dină nou.ă Nuă
numaiăc ănuăvorăputeaăs -şiădezvolteămijloaceleădeăproducţie,ădarăînămareaă
majoritate a cazurilor nici la cele deja existente nu pot avea acces, fiind
limitaţiădoarălaăpracticareaămuncilorătradiţionale.22
Astfel,ă consider ă Borochov,ă singuraă soluţieă atâtă pentruă rezolvareaă
problemeiă evreieştiă şiă dezvoltareaă economic ă esteă reprezentat ă deă ună
18
Avineri, Shlomo, op.cit., p 150.
Interesantă esteă c ă dac ă teritoriulă reprezint ă ună elementă centrală înă scrierileă luiă
19
Borochov,ămarxiştiiăconsiderauăc ăproletariatulănuăareăpatrie.ă
20
Cohen, Mitchell, (ed), Class struggle and the Jewish nation: selected esays in
Marxism Zionism / Ber Borochov, New Brunswick, N.J., Transaction Books, 1984, pp.
357-358 / Borochow, Ber,ăIntereseădeăclas ă iăproblemaănațional ,ăBibliotecaăHehaluţ,ă
Bucureşti, 1944, pp. 5-8.
21
Avineri, Shlomo, op.cit., pp. 145-6.
22
Cohen, Mitchell, (ed), op.cit., p.361-64.
194 AdinaăBabeş
teritoriu,ă oă ţar ă nuă foarteă industrializat ,ă niciă predominată agricol ,ă ciă

semiagricol ,ăoăţar ăcareăs ăpermit ădezvoltareaăunorămijloaceădeăproducţieă
şiă aăclaseloră sociale.ă PentruăBorochovă ceaă maiăbun ă soluţieă înăacestă sensă
eraăreprezentat ădeăPalestina,ăunăteritoriuăcareăvaăpermiteăoădezvoltateăatâtă
dinăpunctădeăvedereăeconomicăcâtăşiădinăpunctădeăvedereăculturalăşiăsocial.ă
ÎnăciudaăanumitorăinconsistenţeăînăceeaăceăpriveşteăBorochovism-ulăşiăaă
unoră diferenţeă întreă planulă teoretică şiă celă practic,ă înţelegereaă saă asupraă
evenimentuluiă aă fostă maiă degrab ă unaă sociologic ă şiă nicidecumă unaă pură
economic .ăÎnăopiniaăsa,ăInchiziţiaăşiăexpulz rileăînămas ănuămaiăaveauăs ă
seă repete,ă pentruă c ă exist ă ună progres,ă iară înă ceeaă ceă priveşteă istoria,ă
pogromurile,ă uraă şiă dispreţulă celorlalţiă eraă cevaă inevitabil.ă Esenţaă doctrineiă
saleăeraăceeaădeăaăconstruiăa;ez riăşiăcomunit ţiăînăPalestina23, dar tocmai
acestăaspectăeraăpunctulăslabăalăideilorăluiăşiăprinăfaptulăc ăf r ăentuziasmulă
şiă devoţiuneaăplin ă deă abnegaţieăaămiiă deă idealiştiă acestă lucruănuă arăfiăfostă
posibil.
Teoriaă luiă Beră Borochovă aă fostă oă încercareă reuşit ă înă combinareaă şiă
coordonareaă aă dou ă ideologiiă aleă momentului,ă careă auă atrasă maiă multă sauă
maiă puţinăintelighenţiaăevreiasc ă dinăaceaăperioad .ă Interpretândă ideologiaă
marxist ă dină perspectivaă ideologieiă sioniste,ă elă încearc ă s ă identificeă oă
soluţie,ă laă începută teoretic ă dară care,ă aşaă cumă voiă ar taă înă paginileă
urm toare,ă vaă aveaă implicaţiiă practice,ă laă problemaă evreiasc ă înă spaţiulă
european.ă Aceast ă soluţieă înă opiniaă luiă esteă teritoriul,ă v zută caă spaţiuă
importantă pentruă toateă claseleă socialeă evreieşti,ă atâtă dină punctă deă vedere
economic,ăcâtăşiăcultural.ă
Ceeaăceăm ăintereseaz ăs ăar tăînăurm toareleăpaginiăesteărolulăefectivă
jucatădeăteritoriuăînăconstruireaăelementelorăeconomiceăşiăculturale.ă
Elementeleă peă careă leă voiă aduceă înă discuţieă suntă ceaă de-a doua alia şiă
kvuţaă caă prim ă form ă deă organizareă cooperatist ,ă precumă şiă primeleă
organizaţii.ă Mai bine spus sunt interesat ă înă aă vedeaă primeleă aspecteă aleă
acesteiă relaţiiă dintreă teritoriu,ă v zută caă oă soluţieă laă problemaă evreiasc ă
european ,ăşiădezvoltareaăcondiţiilorăeconomice.
Cea de-a doua alia

B rbaţiiăşiăfemeileăcareăauăvenităînăPalestinaădinăRusiaăîntreă1904ăşiă1906ă
şiă careă formeaz ă ceaă de-aă dou ă alia nuă potă fiă numiţiă proletari24 ci mai
degrab ăidealişti,ăfiiiăşiăfiiceleăfamiliilorăclaseiădeămijlocădinăPoloniaăşiăRusia,ă
mulţiădintreăeiăadolescenţi,ăpliniădeăentuziasmăînăaăconstruiăoănou ăsocietate,ă
socialist .25 Formauăunăgrupăomogen,ănuănumaiăînăceeaăceăpriveşteăviseleă
şiă aspiraţiileă loră câtă maiă alesă înă ceeaă ceă priveşteă trecutulă lor:ă erauă tineri,ă
nec s toriţi,ăceiămaiămulţiăveneauădinăRusia.ă
23
Laqueur, Walter, op.cit., p. 276
24
Idem., p. 277
25
Ibidem
Aceştiătineriă auă devenită sioniştiă caărezultată ală pogromuriloră careă auă avută
locăînăRusia26,ădarăşiăalărevoluţieiă(1905-1908). Pogromurile27 anului 1881 i-
auădeterminatăpeăfoarteămulţiădintreăintelectualiiăevreiiăs ăseăal tureăcauzeiă
naţionale a evreilor. Anii care au urmat sunt martorii unei apropieri evidente
aădinăceăînăceămaiămultorăevrei,ănuănumaiăintelectualiădarămaiăalesătineri,ădeă
ideileă socialiste.ă Astfelă c ă înă curândă mişcareă socialist ă evreiasc ă vaă
cuprinde tineri muncitori, organizaţiăînăasociaţii.28
Diferenţaă întreă ceeaă ceă aceştiă tineriă sosiţiă înă Palestinaă seă aşteptauă s ă
gǎseasc ăşiăceeaăceăauăg sităaăfostăuriaş .ăNuănumaiăproblemeleăspecificeă
oric reiă emigr riă le-auă îngreunată existenţaăciămaiă alesăcondiţiileădeă viaţ ă şiă
trai.ă Noiiă veniţiă tr iauă înă bar ciă sauă corturi.ă Lipsaă deă munc ă eraă iar şiă ună
obstacolă şiă poateă celă maiă important.ă Ceiă maiă mulţiă dintreă ţ raniiă evreiiă
preferauă muncitoriă arabiă multă maiă ieftiniă şiă experimentaţi.ă Noiloră veniţiă liă seă
recomandaă s ă seă întoarc ă înă ţ rileă lor.29 Cea mai mare parte a lor, 80 %
dintreă ceiă veniţiă întreă 1904ă şiă 1906ă s-auă întorsă acas ă sauă auă plecată înă
America,ăchiarădinăprimeleăluniăaleăsosirii,ăîns ăceiăcareăauăr masăauădevenită
nucleulăsionismuluiămuncitoresc,ăeiăfiindăceiăcareămaiătârziuăvorădeveniăşefiiă
partideloră socialiste,ă mişc riiă sionisteă şiă aă statuluiă Israel.ă Muncaă pentruă eiă
eraăunicaăsoluţieădeăsupravieţuire,ăeraăună―r uănecesar‖,ăeraăsinguraăsoluţieă
pentruăproblemaăevreiasc .ă
Muncitoriiă erauăgrupaţiăînă „partide‖ă rivale:ă PoaleăZionă şiă Hapoelă Hatzair.ă
Laăînceput,ăprimulăaveaăşaseămembrii,ăcel laltănou ,ădarăînănumaiăcinciăaniă
auăajunsălaăaproapeă500ădeămembri.ăDac ăceeaăceăi-auăadusăpeăemigranţiiă
anilor 1904-06ăînăPalestinaăauăfostăideileăsocialisteăşiăinterpretareaăpeăcareă
Borochov a dat-oă lor,ă schimb rileă pe care Poale Zion, de exemplu, le-a
f cut,ă auă fostă determinateă totă deă ideileă socialisteă sauă maiă bineă spusă deă
aplicareaălorăînăspaţiulăpeăcareăeiădoreauăs -lăconstruiasc .ă
Astfel,ă conceptulă deă lupt ă deă clas ă înc ă maiă f ceaă parteă dină scrierileă
socialiste dup ă careă seă ghidau,ă îns ă ceeaă ceă aă începută s ă diferenţiezeă
PoaleăZionăînăPalestinaădeăPoaleăZionăînăRusiaăaăfostătocmaiăimposibilitateaă
puneriiăacestorăideiăînăpractic ăînăPalestina.ăAstfelăc ,ăînăcurând,ăPoaleăZionă
s-aăseparatăîntreăceiăcareămaiăurmauăideileăPoaleăZionădinăRusiaăşiăceiăcareă
auă considerată construireaă unuiă Poaleă Zionă înă Palestinaă careă s ă serveasc ă
26
Ibidem , p. 279
Trebuieămenţionatăc ăpogromurileăaniloră1881ăşiă1882ăauăreprezentatăunămomentă
27
importantăînăistoriaămodern ăevreiasc .ăDeclanşateădeăacuzaţiileăaduseăevreilorăpentruă

asasinareaă aruluiă Alexandruă al-II-lea,ă evenimenteleă cuprinseă întreă aniiă 1881-1883ă şiă
1884 auăinclusăcelebreleălegiăadoptateăînălunaămaiăaăanuluiă1882ă(cunoscuteăşiăcaăMayă
Laws)ă dară şiă pogromulă dină Kievă dină aprilieă 1881.ă Acesteă evenimenteă auă determinată
c utareaăşiăg sireaăuneiăsoluţiiăpentruăemancipareaăşiăintegrareaăsocial ăaăevreilorăşiăauă
inspirată noiă formeă deă organizareă civic ă şiă politic ,ă cumă ară fiă organizaţiileă Sionisteă sauă
partidele socialiste.
28
Ben, op.cit., p. 92
29
Laqueur, Walter, op.cit., pp. 280-1
196 AdinaăBabeş
nevoiloră prezente.ă Variantaă Poaleă Zionă înă Palestinaă s-a organizat ca un

partid,ă avândă şiă ună programă politic,ă careă poateă fiă considerată aproapeă oă
replic ă laă programulă politică ală Poaleă Zionă dină Rusia,ă programă politică careă
cuprindeaăşiătezaăluiăBorochovăprivindăposibilitateaăinvestiţiilorăînăPalestina 30
cuă scopulă dezvolt riiă uneiă claseă muncitoareă evreieşti,ă pentruă c ă doară
investirea capitalului nu este suficient .31
LaăînceputăezitândădarămaiăapoiăpliniădeăîncredereăBenăZvi,ăBenăGurionăşiă
IsraelăShochatăauăadus,ăaşăputeaăspuneăoăperspectiv ăpersonal ăideologieiă
dup ăcareăseăghidau,ăperspectiv ăcareăi-aăîndep rtatăşiămaiămultădeăPoaleă
ZionăînăRusia.ăEiăauăajunsălaăconcluziaăc ăconstrucţiaăPalestineiănuătrebuieă
l sat ălaălatitudineaăistorieiăşiăaăevoluţieiăei,ăciăistoriaătrebuieăforţat ăînăacestă
caz.ă Eiă auă considerată c ă trebuieă s ă seă distanţezeă deă ideologiaă Poaleă Zionă
din Rusia, ideologie care nu avea aplicabilitateăînăPalestina.32
Dară înă timpă ceă Poaleă Zionă încercaă s -şiă rezolveă problemeleă ideologice,ă
ceiăcareăauăînţelesămultămaiădevremeădrumulăcareătrebuieăstr b tutăauăfostă
Hapoelă Hatzair.ă Eiă auă înţelesă c ă evreiiă înă Israelă seă confrunt ă cuă oă situaţieă
diferit totalădeăoriceăalt ămişcareămuncitoreasc .ăPentruăeiăSocialismulăeraă
parteă integrant ă aă mişc riiă naţionaleă evreieşti.ă Pentruă eiă sloganulă eraă
«victorieă prină munc »ă iară politicaă Hapoelă eraă creştereaă num ruluiă
muncitoriloră evreiă înă Palestinaă câtă maiă multă şiă câtă maiă repedeă şi,ă deă
asemenea,ă îmbun t ţireaă condiţiiloră deă viaţ ă şiă deă trai,ă împreun ă cuă
creştereaăinvestiţiilor.ăFilosofiaăluiăA.D.ăGordonăsurprindeăcelămaiăbineăacestă
aspectăşiăaăavutăoăinfluenţ ăconsiderabil ăasupraăfemeilorăşiăb rbaţilorăcareă
au format ceea de-a doua alia.ă Om,ă Natur ,ă Munc ă erauă concepteleă deă
baz ăaleăgândiriiăluiăGordon.ă33
Curândă diferenţeleă dintreă celeă dou ă partideă Poaleă Zionă înă Palestinaă şiă
HapoelăHatzairănuăauămaiăp rutăatâtădeămari.ăMaiămultăaşăputeaăspuneăc ă
realitatea pe care Palestinaăoăprezentaăaădeterminatăoăapropiereăîntreăceleă
dou ăpartideăşiăaădeterminatăapariţiaăcooperativelorăagricole.ă
Aşă puteaă spune,ă caă oă prim ă concluzie,ă c ă influenţaă ideologieiă marxist-
sioniste asupra membrilor celei de-a doua alia a avut un rol foarte important
înă iniţiereaă procesuluiă deă emigrareă aă acestoriă tineriă înă Palestina,ă dară şiă înă
construireaăprimelorăelementeădeăexistenţ ăşiăaăprimelorăelementeădeătraiăşiă
deăviaţ .ă
Rolulă acestoră primeă existenţeă deă viaţ ă şiă elementeă deă traiă aă fostă unulă
foarte importantă înă aceast ă perioad ă deă început.ă Ună astfelă deă elementă deă
traiăşiăviaţ ăaăfostăkvuţa,ăprimaăform ădeăorganizareăcooperatist ăspecific .
30
Idem, p. 283
31
Avineri, Shlomo, op.cit., p 149
32
33
Idem., p. 285
Kvuţa
Acesteă sporadiceă şiă nesigureă începuturi,ă apariţiaă miciloră grupuriă
muncitoreştiă laă Sejera,ă Kineret,ă Deganiaă şiă Merhaviaă constituieă originileă
kvuţei34,ăoăform ăcaracteristic ăunic ăşiăoriginal ăaămişc riiămuncitoreştiădină
Palestina.
AşaăcumăIosefăBussel,ăunulădintreăîntemeitoriiăDeganieiăspunea:35
Kvuţa esteă creat ă dină necesitateaă vieţiiă şiă dac ă vreodat ă ar veni
ceasulăcaăeaăs ădispar ădinălume,ăverdictulănuăvaăfiădatăîntr-o adunare.
Înă oriceă cază amintireaă eiă vaă r mâneă caă amintireaă uneiă epociă
str lucitoareă dină istoriaă munciiă noastre.ă Venindă acumă 12ă sauă 15ă ani,ă
amă g sită înă coloniiă haluţimi entuziaşti.ă Dar cândă i-amă privit,ă peă eiă şiă
faptele lor, ne-amă gândită c ă numaiă muncaă nuă ajunge;ă cuprinsulă
haluţim seă cereă l rgit.ă V zândă c ă diverseleă coloniiă tr iescă dină
exploatarea muncitorilor, s-aă înt rită înă noiă dorinţaă deă aă creaă oă form ă
deăaşezareăcareăs ăneăobligeăs ,ălucr măpentruănoiăînşineăşiănuăprină
alţiiă şiă f r ă st pâniiă şiă supraveghetori.ă Amă venită înă Kinereth, am
investită acoloă sudoareă şiă sânge,ă şiă totuşiă nuă amă g sită drumul.ă Amă
creat Kvuţa,ă careă aă înglobată totă sufletulă şiă toat ă existenţaă noastr .ă
Kvuţa esteă destinat ă unoră ţinteă diverse:ă s ă eliberezeă p mântulă dină
mânaă proprietariloră şiă aă supraveghetorilor;ă s ă devin ă ună modelă deă
munc ăagricol ,ădeăcultur ămodern ;ăs ăcucereasc ăterenuriănoiăşiăs ă
deaăimigranţilorăposibilitateăs ăînveţeăşiăs ăseăobişnuiasc ăcuămunca.ă
Deasupra tuturor acestora, kvuţa aă fostă oă experienţ ă serioas ă deă aă
creaăoăviaţ ădeăegalitateăeconomic ăşiădeăegalitateădes vârştit ,ăîntreă
haverimi şiăhaveroth.
Aşaăcumăaceast ăm rturieăsurprinde,ăapariţiaăkvuţei este rezultatul unei

necesit ţi,ăiarădezvoltareaăeiăesteărezultatulămunciiăşiăaăexperienţei.ă
Dar kvuţa nuă aă ap rută numaiă caă rezultată ală uneiă necesit ţi,ă ciă şiă caă
rezultată ală învingeriiă unoră „prejudec ţi‖.ă Ideeaă unoră aşez riă comuneă aă fostă
prezent ă înă ideileă socialiştiloră dintotdeauna,ă dară ideeaă înfiinţ riiă unoră
aşez minteăconformămodeluluiă comunist,ă lipsiteădeă proprietateăprivat ,ă eraă
considerat ăaăfiăcevaăfantasticăiarăprimeleăaşez riăcolectiveăauăfostărezultatulă
unorăîncerc riăgreleăsauăaleăerorii.ă36
Nuă existauă fonduriă specialeă pentruă aă susţineă acesteă aşez riă comuneă şiă
niciă fermeă careă s ă susţin ă sauă s ă ajuteă dezvoltareaă agricol ă aă Palestinei,
aşaă c ă unicaă soluţieă aă fostă caă p mântulă achiziţionată prină Fondulă Naţională
Evreiesc (Keren Kayemeth)ă s ă fieă închiriat.ă Aceast ă ideeă aă venită deă
‗Kvuţa‘ăesteădenumireaăgeneric ăaăprimelorăformeădeăaşezareăcomunal ăînăIsrael.ă

34
Ulterior,ăacesteăformeădeăaşezareăcomunal ăauăprimitănumeleădeă‗kibuţ‘.ă
Benary, N. KibuţăşiăKvuţa,ăBucureşti,ăBibliotecaăHehaluţ,ă1945,ăpp.ă10-11
35
36
198 AdinaăBabeş
asemeneaă peă fundalulă dorinţeiă multoraă dintreă muncitoriiă evreiă dină fermeleă
dejaăexistenteăînăPetahăTiqvaăşiăRishon Lezion.
Astfelă primulă experimentă înăacestă sensă aă fostă înă 1905ă atunciă cândăcinciă
muncitori din Kineret au semnat un contract cu biroul palestinian din Iafa
pentruăaălucraăp mântulădinăUmăJuniăpeăcontăpropriu.ăÎnă1910,ă10ăb rbaţiăşiă
dou ă femeiă s-auă aşezată înă Deganiaă sauă aşaă cumă maiă poateă fiă numit ă
„p rinteleăkvuţa‖.37
Aceast ăaşezareădepindeaăînămareăparteădeăveniturileăpeăcareăurmauăs ă
leăaib ,ăiarăoăgreşeal ăînăacestăsensăarăfiăavutăconsecinţeăfatale.ăDou ăierniă
şiă dou ă veriă auă trecută şiă înă ciudaă climeiă excesivă deă dificileă şiă aă altoră
obstacole,ă noulă tipă deă aşez mântă seă anunţaă aăfiă ună succes.ă Înă ciudaă unoră
dificult ţiă inerenteă le-aşă numi,ă Deganiaă aă fostă ună succesă iară povesteaă s-a
r spîndită înă Palestinaă şiă înă rândulă membriloră mişc riloră muncitoreştiă
socialist-sionisteă deă afar ,ă ap rîndă bineînţelesă dorinţaă deă aă stabiliă alteă
comune.ă Laă începută aă fostă tendinţaă deă aă dezvoltaă modeleă deă aşez riă înă
acelaşiăspirităşiăformatăcuăcelăalăDeganiei,ăconsiderîndu-seăc ăacestătipăesteă
cel mai bun.
Cu timpul ideologia kvuţa s-aă r spândit,ă ceiă maiă mulţiă auă v zută acestă
proiectă caă ceaă maiă raţional ă şiă potrivit ă form ă deă trai,ă şiă careă poateă fiă
r spândit ălaăscar ălarg .ăŞiăceeaăceăesteăcelămaiăimportantăesteăfaptulăc ă
kvuţaăconstituiaănuănumaiăoărealitateărelevant ăînăPalestinaăciăconstituiaăşiăoă
contribuţieăevreiesc ăsocialist ăînădrumulăspreăoănou ăsocietate.
Peă lâng ă ideeaă kvuţaă şiă ceaă aă r spândiriiă acesteiă formeă deă existenţ ă
agricol ă ună altă elementă careă merit ă menţionată şiă adusă înă discuţieă esteă
activitatea colonizatoare sau mai bine spus „[…]ăpatosădeăaăcreaăpuncteănoiă
deă aşezare,ă deă aă desţeleniă p mânturiă pustii,ă deă aă lucraă p mânturi,ă
cuceritoareădeăpoziţiiănoiă[…]‖38
Rolulăcoloniz riiănuăeraănumaiăacelaădeăaă„cuceri‖ănoiăp mânturiăciăşiăunulă
deă aă r spândiă aceast ă nou ă form ă deă organizareă colectiv .ă Înă acestă sensă
trebuieă amintită Fondulă Naţională Evreiescă (Keren Kayemeth),ă organizaţieă
evreieasc ăînfiinţat ăînă1901,ăcuăocaziaăCongresuluiăZionistădeălaăBasel,ăcuă
scopulăachiziţion riiădeăp mântăînăPalestina.ă
Concluzii
Amă încercată înă paginileă acesteiă lucr riă s ă aducă înă discuţieă începuturileă
Sionismuluiăaşaăcumăpoateăfiăreg sităînăscrierileăluiăBerăBorochovădarăşiă înă
Palestina.ă Amă vrută s ă oferă imagineaă unuiă ‗instantaneu‘ă atâtă dină punctă deă
vedereăteoreticădarăşiădinăpunctădeăvedere practic.
Intenţiaă meaă aă fostă aceeaă deă aă ar tată influenţaă peă careă ideileă unuiă
teoretician al Sionismului respectiv Ber Borochov le-a avut asupra primelor
persoaneăcareăauăemigratăînăPalestina.ă
37
Idem., p. 290-291
38
Benary, N. op.cit., p.. 22
Teoriaă luiă Borochov,ă teorieă inspirat ă dină Marxism,ă suprinde un aspect

foarteăimportantăşiăanumeălupteleădinăinteriorulăunorăclase.ăAplicat ăsituaţieiă
populaţieiă evreieştiă aceast ă teorieă surprindeă lupteleă dintreă clasaă
muncitoreasc ă evreiasc ă şiă ne-evreaiasc ă pentruă ceeaă ceă Borochovă
numeşteăcondiţiiădeăproducţie.ă
Înă opiniaă saă celă maiă importantă elementă ală acestoră condiţiiă deă producţieă
esteăp mântulăsauămaiăbineăspusăteritoriul.ăDeăaceeaăelăpropuneăcaăsoluţieă
pentruă problemaă evreiasc ă ună p mântă propriuă peă careă s ă seă aşeze,ă
aceast ăsoluţieăfiindăPalestina.ă
Emigrarea celor care au format cea de-a doua alia precumă şiă primaă
form ă deă existenţ ă cooperatist ă potă fiă v zuteă dină perspectivaă acestoră ideiă
aleăluiăBorochov.ăOameniiăcareăauăalesăs -şiătr iasc ăviaţaăînăPalestina,ăauă
pusă bazeleă unoră primeă formeă deă existenţ ă economic ,ă formeă careă s-au
dezvoltat ulterior. EmigrareaălorăînăIsraelăaăfostăinfluenţat ăatâtădeăcontextulă
istoric,ăsocial,ădarăşiădeăcelăideologic.ă
IdeileăsocialisteăauăjucatăunărolăimportantălaăînceputulăsecoluluiăalăXX-lea
înă ceeaă ceă priveşteă Sionismul,ă iară impactulă peă careă eleă le-auă avută merit ă
studiate,ă cercetateă şiă analizateă atâtă dină punctă deă vedereă teoretică câtă maiă
alesădinăpunctulădeăvedereăalăimpactuluiăacestoraăînăplanăpractic.ă
BIBLIOGRAFIE
Avineri, Shlomo, The Making of Modern Zionism: the Intellectual Origins

of the Jewish State, New York, Basic Books, 1981
Benary, N., KibuţăşiăKvuţa,ăBucureşti,ăBibliotecaăHehaluţ,ă1945
Borochow, Ber, Intereseă deă clasaă şiă problemaă naţional , Biblioteca
Hehaluţ,ăBucureşti,ă1944
Cohen, Mitchell (ed), Class struggle and the Jewish nation: selected
esays in Marxism Zionism / Ber Borochov, New Brunswick, N.J.,
Transaction Books, 1984
Halpern, Ben , The Idea of the Jewish State, Harvard University Press,
1976
Laqueur, Walter, A History of Zionism, New York, Holt, Rinehart and
Wiston, 1972
Wigoder, Geoffrey, Enciclopedia Iudaismului, (traducere de Radu Lupan
şiăGeorgeăWeiner),ăBucureşti,ăEdituraăHasefer,ă2006.
RESTITUTION ISSUES IN POST-WAR ROMANIA1
HILDRUN GLASS
Abstract
In what follows I will treat the question of theft and restitution of cultural
assets in Romania from the perspective of theft and restitution of moveable
assets.
I can only treat the issue within this larger perspective because, up to
now, the question of stolen Jewish cultural assets in Romania as such has
hardly been addressed.
As for the theft of Jewish cultural assets during the years of the
Antonescu dictatorship, the current state of historical research provides us
with few concrete details.
Thus, for example, if one examines the report in 2004 of the
International Commission for the Study of the Romanian Holocaust, one will
search in vain for information on this topic.2 One will have the same
experience if one consults the works of the two pioneers of historical
studies on the persecution of the Jews in Romania, the late Jean Ancel and
Lya Benjamin.3
Indeed,ă asă recentlyă asă 2007ă Jeană Ancel’să work,ă The Economic
Destruction of Romanian Jewry, offered only sparse, anecdotal references
to the theft of Jewish cultural assets.4
As for the restitution of Jewish cultural assets in the afterwar period, the
situation is very much the same. Scholarly literature does not provide a
clue; a public discussion on the issue never took place.
Therefore, we will first have to ask: Why is this the case? Why do we
have such a dearth of information? Why, when the Holocaust in Romania is
1
This paper has originally been presented 2009 at a conference in Berlin ("Jewish
Cultural treasures in Europe after the Holocaust. Restitution and Relocation)
2
Raport final,ăIaşiă2005.ăTheăfullătextăofătheăreportă– both in Romanian and in English
– is to be found under http://www.inshr-ew.ro, also on the website of Yad Vashem and
the United States Holocaust Memorial Museum.
3
Jean Ancel, Transnistria, 1941–1942. The Romanian Mass Murder Campaigns, 3
vols.,ăTelăAvivă2003;ăidem,ăContribuţiiălaăistoriaăRomâniei.ăProblemaăevreiasc ă1933–
1944,ă vol.ă 1,ă Bucureştiă 2001;ă vol.ă 2,ă Bucureştiă 2003.ă Lyaă Benjamin,ă Legislaţiaă
antievreiasc ,ă Bucureştiă 1993;ă idem,ă Problemaă evreiasc ă înă stenogramele Consiliului
deă Miniştri,ă Bucureştiă 1996.ă Seeă also:ă Raduă Ioanid,ă The Holocaust in Romania. The
Destruction of Jews and Gypsies under the Antonescu-Regime 1940–1944, Chicago
2000.
4
Jean Ancel, The Economic Destruction of Romanian Jewry, Jerusalem 2007.
Restitution Issues in Post-War Romania 201
discussed, is the theft of Jewish cultural assets not a part of the

discussion?
As I cannot go into detail concerning the question of cultural assets, I will
explore the issues involving immovable and movable assets in general. The
principles and problems that emerge here are the basis for formulating the
questions concerning the restitution of cultural assets. In this regard it will
be useful to sum up some basic facts on two areas:
1. What restitution issues were raised by the Holocaust in the territories
controlled by the Antonescu regime?
2. How was the question of the restitution of movable assets treated in
the afterwar period in Romania?
On this basis I will try in my conclusion to formulate some hypotheses on
the reasons why, to this day, hardly anything specific can be said
concerning the issue of Jewish cultural assets in Romania.
1. What restitution issues were raised by the Holocaust in the territories
controlled by the Antonescu regime?5
The responsibility for the Holocaust on Romanian territory is born by the
dictatorship of Ion Antonescu that lasted from September 1940 to August
1944. There had been anti-Semitic laws before this regime, the equality of
the Jews had been undermined step by step. But Ion Antonescu moved
from discrimination to mass murder.
Antonescu‘săanti-Semitic policy was not applied to all Jews in the same
way. The differences in treatment were based on considerations of the
degree of assimilation, social class, the date that Romanian citizenship had
been acquired, and place of residence. It was primarily this last factor that
provedădecisiveăforătheăindividual‘săfate.
One must distinguish between three separate geographical areas:6
I. Bessarabia and Bucovina

During the interwar period these were Romanian provinces. 1940 the
Soviet Union occupied Bessarabia and northern Bucovina, only to be
reconquered by Romania in a joint military campaign with Nazi Germany in
the summer of 1941.
At that time northern Bucovina was reunited with southern Bucovina that
had remained Romanian territory. Subsequently the Dorohoi district that
had been removed from the Moldavian region, was added to these to form
theăprovinceăofăBucovina.ăBessarabia‘s borders remained unchanged. The
Romanian government viewed both Bucovina and Bessarabia as
Romanian territories. But they were administered by a special regime. In
5
This part is mainly based on ibidem.
6
I will leave out Northern Transilvania, because this province was Hungarian territory
from 1940 to 1944 and the Romanian government was not responsible for the theft of
Jewish property during this period – responsible were Germany and Hungary.
202 Hildrun Glass
these provinces Antonescu installed a governor who was directly

responsible to him and who was charged with carrying out fundamental
reformsăinăaccordanceăwithăAntonescu‘săconceptăofătheăstate.
II. Transnistria
A strip of land in the southern Ukraine – bordered in the West by the
Dnieper and in the east by the Bug - was overrun in the summer of 1941 by
German and Romanian troops.
In the treaty of Tighina on August 30, 1941 this region, called
Transnistria, was placed under Romanian administration, but the Germans
retained a few privileged rights. As early as August 19, 1941 Ion Antonescu
installed a Romanian civil administration in the areas east of the Dniester.
TheăfirstădecreeăofăTransnistria‘săRomanianăgovernor,ăGheorgheăAlexianu,ă
was issued on this day. In the beginning it appears that the Romanians
considered annexing the territory. But fundamentally the Romanian regime
looked upon Transnistria as a territory under temporary occupation.
III. “CentralăRomania”
I would like to introduce this term to designate the territory of the
Romanian state excluding Bessarabia, Bucovina, Transnistria,
The Commission for the Study of the Holocaust in Romania estimates
that between 280,000 and 380,000 Jews were killed in the areas ruled by
Romania. The border that meant the difference between life and death ran
betweenă ―Centrală Romania‖ă onă theă oneă side,ă andă Bessarabia, Bucovina,
and Transnistria on the other. Approximately 15,000 Jews were murdered
ină ―Centrală Romania‖;ă anotheră 45,000ă toă 60,000ă wereă murderedă ină theă
summer of 1941 during the first weeks of the reconquest of Bessarabia and
Bucovina; the survivors in both provinces were then deported to
Transnistria. There 300,000 to 400,000 Jews were either murdered or
suffered death from destitution, cold, hunger, and disease. This number
includes both Jews deported from Bessarabia and Bucovina and ghettoized
native Ukrainian Jews.7
Back to the issue of Jewish property, under the Antonescu regime Jews
ină―CentralăRomania‖ăwereădispossessedăofăallărealăestate.ăBusinessesăandă
firms were left in Jewish ownership, but they were required to accept an
external overseer who watched over the business and the reduction of
Jewish employees. Jews in this region were not dispossessed of their
movable assets, even if some objects of everyday use were confiscated at
different occasions: radios, bicycles, skies, etc. But art objects and cultural
assets as such were not the focus of any general or specific measures.
7
Raport final,ăIaşiă2005,ăp.ă176,ă178.
Also the structure of Jewish communites remained intact: 1042 buildings

owned by Jewish communities were expropriated, but synagogues and
cemeteries in use were exempt.8
Again, the Jews of Bessarabia, Bucovina and Transnistria fared much
worse. They lost everything they had, immovable as well as movable
assets. Private persons, organizations and communities were affected
alike.
With the reconquest of northern Bucovina and Bessarabia in the
summer of 1941 the Romanian legal system was reinstalled. In regard to
the treatment of Jewish property and assets several measures were
introducedă thată hadă beenă ină operationă ină ―Centrală Romania‖ă sinceă theă
autumn of 1940. As far as the movable assets of the Jewish populations of
Bessarabia and Bucovina are concerned, there were no public laws that
called for complete confiscation. However, from the very beginning of the
renewed Romanian rule, the confidential orders to military commanders
and local police forces stated the principle that henceforward all Jewish
property belonged to the Romanian state.
Complete dispossession came about, first through ghettoization, and
second through deportation to Transnistria.
Once the ghettoization had taken place (it was not always the case that
this took place first, many Jews were deported immediately), the Jews were
generally permitted to take some household goods and valuables with
them. However in the ghettos themselves they were then forced by the field
office of the Romanian National Bank to change monetary assets into
Reichskassenscheine or rubels at a ridiculous exchange rate and to sell
their gold and jewelry at a fraction of its value. Such was the practice in the
ghettos of Czernowitz, Kischinew and Odessa.
In the deportation process that followed all objects of value still in the
Jews‘ă possessionă wereă confiscated.ă Theă deporteesă wereă onlyă permittedă
some food, a bit of clothing, and a small amount of rubels or
Reichskassenscheine.
The apartments that the Jews had been forced to abandon were
inventoried and sealed. Valuables, jewelry, money, precious metals,
paintings, carpets, furs, table service, and porcelain, were seized by
representatives of the National Bank or the Ministry of Finance. Part of this
inventory was taken to collection points and from there passed on to state
authorities or was publicly auctioned.
This is what was supposed to happen according to the formal decrees.
In reality things were quite different. A competition arose between the
organized looting by state officials and the unorganized looting and
blackmail by neighbours, chance profiteers, civil servants, members of the
military, individual criminals, and marauding bands.
8
Ibidem, p. 190–191.
204 Hildrun Glass
In many places the houses that had been sealed were broken into and
plundered. The stolen goods collected in state depots were pilfered by
military and civilian employees. On their long and arduous marches the
deported were robbed not once but repeatedly. Everywhere theft,
corruption, and the black market increased dramatically.
Some remarks on Transnistria: Romanian laws were not valid in

Transnistria which was ruled by occupation law. The basis of the legal
statusăofătheăJewsăinăTransnistriaăwasăGheorgheăAlexianu‘sădecreeă23ăfromă
November 11, 1941. It did not permit the Jews to leave the camps and
ghettos to which they had been consigned. They were obliged to be
available for the forced labor that had been imposed upon them. The
decree did not even mention Jewish property. The Jews from Bessarabia
and Bucovina arrived with few belongings; the local Ukrainian Jews lost
their mobile property through ghettoization within Transnistria. (Immobile
property had long been taken by the Soviet state.)
It should also be mentioned that in Bessarabia, Bucovina, and
Transnistria the Germans participated in the actions against the Jews,
especially during the opening weeks of the war. But even later there were
islands of German sovereignty within Transnistria, primarily in the
―Volksdeutsche‖-settlements. Thus the German authorities also had ample
opportunity to enrich themselves.
How was the question of the restitution of moveable assets treated in the
years of the Communist seizure of power?9
When the regime of Ion Antonescu was overthrown August 23, 1944
Romania changed to the allied side. By that time around 285,000 Jews
livedă onă Romaniană territory:ă ―Centrală Romania‖ă andă southernă Bucovinaă –
northern Bucovina and Bessarabia and Transnistria were now again part of
the Soviet Union. The number of the Jewish population increased to
428,000 in 1948, due to the reintegration of northern Transylvania, the
return of survivors from various camps and the influx of refugees trying to
reach Palestine. Outside of the Soviet Union, this constituted the largest
Jewish minority in Europe.
The laws passed by the Romanian state to deal with restitution issues
wereă orientedă toă theă legală conditionsă ofă ―Centrală Romania‖ă underă theă
Antonescu regime. The particular situation and claims of the survivors in
Bessarabia and Bucovina were not really taken into account.
The armistice signed on September 13, 1944 in Moscow obliged
Romania to suspend all laws that discriminated against persons due to their
9
This part of the paper is mainly based on Hildrun Glass, Minderheit zwischen zwei
Diktaturen.ăȘurăGeschichteăderăJudenăinăRumänienă19ŐŐ–1949,ăMünchenă2002.
ethnic origin.10 In the autumn of 1944 the Romanian government began to

abolish the anti-Semitic legislation one law at a time. However this method
was complicated and not very satisfactory. On December 19, 1944 the
coalitionă governmentă underă Primeă Ministeră R descu,ă ină accordă withă aă
proposalăfromătheăCommunistăMinisterăofăJustice,ăP tr canu,ăpassedăaălawă
that abolished in one step all the legislation that had been promulgated
against the Jews – including all administrative measures and judicial
decisions based on such legislation.11
Among other things, the law provided that all goods that had been
confiscated by the state should be returned to their owners. Further the
state should make up for any loss of value and, on the other hand, should
the value has increased, the rightful owner should make up the difference.
This law also announced the intention to pass a specific law for
recompensation and restitution for the nationalization of assets and
property.12
However it is significant that such a law, specifying the administrative
procedures to be followed, was never passed, not even after the signing of
the Treaty of Peace February 10, 1947 which stipulated that Romania
would either return all the goods and property that had been taken from the
Jews, or that those who had suffered such losses should receive full
compensation.
Just how little the Romanian regime was inclined from the beginning to
honor such terms, is revealed in the way the Council of Ministers discussed
the topic at the time of the signing of the treaty. The foreign minister voiced
the opinion that Romania had already done everything necessary, the
Prime Minister said, he hoped the Romanian Jews would be wise enough
not to insist on the protection the peace treaty offered them.13
Still, with all this unwillingness and the very cumbersome procedure
required (one had to go to court in every single case), the Jews, who had
livedăină―CentralăRomania‖ăunderătheăAntonescuăregime,ăhadăatăleastăsomeă
of their former real estate restituted: e.g. houses and flats for personal use,
Stelian Neagoe (ed.), Istoriaăpolitic ăaăRomânieiă19ŐŐ–19Ő7.ăCrestomaţiaătranziţieiă

10
dintreădou ădictaturi,ăBucureştiă1996,ăp.ă54.
11
OSS, New Law abolishing anti-Jewish laws passed, 21.12.1944 (GR-92). National
Archives (College Park), RG 226, E 108, box 85.ăSavelăR dulescu,ăMemoriuăaspupraă
execut riiăConvenţieiădeăArmistiţiu,ă23.1.1945.ăIn:ăMarinăRaduăMocanuă(ed.),ăRomâniaă
şiăarmistițiulăcuăNaţiunileăUnite.ăDocumente,ăBucureştiă1995,ăp.ă180–181.
Situaţiaă legislaţieiă reparatorieă dup ă 23ă Augustă 1944ă laă dat ă deă 31.ă Decembrieă
12
1946, 9.1.1946. Yad Vashem, Filderman archives P/6–25.

Observaţiunileă Consiluliuluiă deă Miniştriă privitoareă laă projectulă Tratatulă deă pace.ă
13
1.2.1947. In: Ioan Scurtu (ed.), Viaţaăpolitic ăînădocumente.ă 19Ő7,ă Bucureştiă 1994,ă p.ă
60–75 (especially p. 62, 69, 73). See also Marin Radu Mocanu (ed.), Româniaă înă
anticamera de Pace de la Paris, Documente,ăBucureştiă1996,ăp.ă397–412.
206 Hildrun Glass
some of the buildings owned by Jewish communities. Their confiscated

mobile property was in most cases also returned to them.
Here again, the Jews who had survived in Bessarabia and Bucovina
were especially hard hit: They had lost everything, but nothing was
restituted, nor did they receive any compensation from the part of the
Romanian state.
Even when the surviving owners of state confiscated assets could be
clearly identified, for example by the receipts they held from the National
Bank, they were not recompensed. Not only were individuals denied the
return of their property, but also Jewish organizations as well, who tried to
get hold of some of the assets on behalf of the survivors.
The peace treaty of 1946 stipulated that heirless property should be
transferred to the Jewish communities. In June 1947, the General
Secretary of the Association of Jewish Communities (FUCE),ă Lasc ră
araga, drew a sobering balance. In answer to an inquiry the customs
office admitted that it had a great deal of objects of every kind that had
been taken from the Jews as they left Romanian territory during the
deportation to Transnistria. Nevertheless the government refused to turn
these assets over to the FUCE. This refusal was not made openly but with
dilatory excuses. In December 1946 the Minister of Finance (Alexandrini)
hadătoldătheăFederationă( araga and Filderman) that the legal prerequisites
for such a step did not exist. Following further inquiries on the part of the
FUCE the office of the Prime Minister had stated in February 1947 that a
law to this effect was being prepared. But, again, nothing came of it, such a
law was never promulgated.14
A further complication interfered with the process of the restitution of
Jewishăproperty.ăTheăSovietăUnion‘săclaimsătoăcompensationăandărestitutionă
took precedence before all others and the Soviet occupation authorities
collected everything that they took to be stolen Soviet property. As a matter
of fact, the Romanians in their retreat from Transnistria had not only
dismantled entire factories, but had also relocated all kinds of other goods:
from the street cars in Odessa, to the art treasures of its museums, to the
costume wardrobe of the opera.15
The Soviet Union implicitly laid claim to all property that had belonged to
the Jews in Bessarabia, Bucovina and Transnistria and which had been
takenătoă―CentralăRomania‖.ă(Althoughătheyăcouldănotăretrieveăităinăallăcasesă
– as we have seen from the story with the Jewish goods still kept by the
customs office).
L.ăSaraga,ăNotaăinformativ ,ă12.6.1947.ăCentrulădeăIstorieăaăEvreilorădinăRomânia,ă
14
Bucureşti,ăArhiva,ăfondăVII, dosar 149, p. 66.

15
During his trial in May 1946 Ion Antonescu said that this was done in order to save
the art treasures. ProcesulăMareşaluluiăAntonescu,ăBucureştiă1996,ăvol.ă1,ăp.ă209.
Jewish property that had fallen into German hands was also claimed by
the Soviet Union, independent of who the original owners were.16
Concluding remarks
Let me return to the question I raised at the beginning of my paper: Why,

to this day is the theft and the restitution of Jewish cultural goods not an
issue in Romania - neither in the scholarly world nor in public discourse?
In my view the following factors may help to explain this phenomenon:
1. The complete confiscation of Jewish movable assets took place
almost exclusively in the territories that Romania subsequently lost to the
Soviet Union.
It was in these same provinces that the overwhelming majority of Jews
was murdered or suffered death as a result of anti-Semitic measures.
After August 23, 1944 the Soviet Union demanded for itself the
restitution claims of the residents of the territories that had been under
Romanian rule. This left little room for Jewish claims.
2. The Antonescu regime had not set up organizations specializing in the
looting of art objects and cultural artifacts as such. These categories were
not present in the minds of the Romanian authorities under the Antonescu
regime.ăTheirăfocusăwasăonătheăbroaderăcategoryăofă―objectsăofăvalue‖.ăTheyă
were not intent on acquiring art objects or cultural assets: they looked for
any object that had exchange value.
3. The archives in Romania and Russia, which might provide information
concerning the confiscation of property, were closed until 1989. Their
opening up proved to be a difficult process. The results – even now – are
not entirely satisfactory.
Still closed are the relevant archives of the institutions that organized the
expropriation. Primarily it is the Romanian National Bank that must be
considered here, due to the central role it played in the confiscaton of
Jewish movable assets.
TheăfactăwasăestablishedăinăJeanăAncel‘săresearch.ăItăwasăprecisely this
archive that remained closed to him (and others) so that even today we do
not know what data may have survived.
16
See Wilhelm Filderman‘s complaint to the US representative in the Allied Control
Commission, 17.5.1946. National Archives (College Park), RG 319, entry 85, ID
285240.
EVREIIăÎNăISTORIOGRAFIAăROMÂN ăŞIăMAGHIAR
LADISLAU GYEMANT
Apariţiaăproblematiciiă evreieştiăînăistoriografiaăromân ăşiămaghiar ă esteă

strânsă legat ă deă afirmarea,ă laă sfârşitulă secoluluiă XVIIIă şiă primaă jum tateă aă
secoluluiăXIX,ăaătendinţelorădeăintegrareăaăcomunit ţiiăevreieştiăînăsocietateaă
european ă modern ă prină dobândireaă emancip riiă civile.ă Procesulă deă
formareăaăidentit ţiiănaţionaleăevreieştiădinăTransilvaniaăînăprimaăjum tateăaă
secoluluiăXIXăprezint ,ălaăoăanaliz ăcomparativ ăaăsurselorăaduseălaălumin ă
de cercetarea ultimelor decenii prin examinarea documentelor
programaticeă aleă mişc riloră deă emancipareă aleă vremii,ă ună sistemă
argumentativă izvorâtă dină filosofiaă Luminilor,ă cuă accentă peă drepturileă omuluiă
şiă toleranţ ,ă cerândă ună echilibruă întreă îndatoririleă şiă beneficiileă publice,ă
introducândă argumentulă pragmatică ală interesuluiă statuluiă şiă societ ţiiă înă
general de a-şiă integraă toţiă membriiă înă calitateă deă cet ţeniă utiliă şiă loiali,ă
conştienţiădeădrepturileăşiăîndatoririleălorădeopotriv .ăLiberalizareaăeconomieiă
prină înl turareaă celoră maiă anacroniceă piediciă medievaleă ale moderniz riiă
îndrumaăpoliticaăoficial ăînăacelaşiăsensăraţional.
Mentalitateaănobiliar ăprevalândăîns ăînăperioadaămenţionat ăînăvederileă
membriloră eliteiă politiceă aă vremii,ă dreptulă istorică reprezentaă înc ă ună
argumentă importantă înă luareaă deciziilor.ă Aceast ă stareă deă faptă determin ă
lideriiă deă opinieă aiă evreiloră dină Transilvaniaă s ă apelezeă laă argumentaţiaă
istoric ă aă prezenţeiă înă teritoriileă peă careă leă locuiescă înc ă dină vechime,ă
invocându-seă totodat ă statutulă multă maiă favorabilă deă careă s-auă bucurată înă
Evul Mediu, statut pierdut nu din vina lor, ci pe nedrept, ca urmare a
vicisitudinilorăvremurilorătrecute.ăEiăsolicit ădeciănuădrepturiăsauăprivilegiiănoi,ă
ciă reîntoarcereaă laă oă situaţieă peă careă auă avut-oă odinioar ă şiă aă c reiă
restaurare,ă înă conformitateă cuă dreptulă istoric,ă esteă oă îndatorireă moral ă aă
guvernanţilor.ă Înă timpă ceă reprezentanţiiă iluminismuluiă românesc,ă aiă Şcoliiă
Ardelene,ăurm rescărealizareaăacestuiăobiectivăprinăcreareaăuneiăistoriografiiă
naţionaleă careă s ă ofereă argumentaţiaă istoric ă aă programuluiă naţional de
emancipare,ă evreiiă dină Transilvania,ă laă rândulă lor,ă îşiă propună completareaă
arsenaluluiăargumentativăalăprogramuluiăformulatăprinăaducereaăînădiscuţieăaă
doveziloră istoriceă careă atest ă vechimeaă locuiriiă evreieştiă înă acestă spaţiu,ă
statutul mai favorabilădeţinutăînăEvulăMediu,ăpierdutăf r ăaăseăfiăf cutăvinovaţiă
deă vreună actă careă s ă justificeă ună atareă abuz,ă cuă concluziaă fireasc ă aă
îndrept ţiriiăuneiăreveniriălaădrepturileădeăcareăs-auăbucuratăodinioar .
Înă spiritulă acestoră aspiraţiiă şiă necesit ţiă esteă formulată şiă publicată într-un
organădeăpres ăbraşovean,ălaăînceputulăanuluiă1846,ătocmaiăînămomentulăînă
careăsperanţeleăîntr-oărezoluţieăfavorabil ăaănoiiădieteăseăînfiripauăînăopiniaă
Evreiiăînăistoriografiaăromân ăşiămaghiar 209
public ăevreiasc ,ăunămemoriuăadresatădeăfruntaşiiăevreiăcelebruluiăistoric al

vremii,ăconteleăIosifăKemény,ăpentruăaăcercetaăşiăscoateălaălumin ădovezileă
şiă m rturiileă d inuiriiă loră istoriceă înă principat.ă Eiă solicit ă aceasta,ă întrucâtă
evreii – ―celă maiă vechiă poporă dină istoriaă universal ‖ă – chiară dac ă nuă suntă
foarteă numeroşiă înă Transilvania,ă nuă potă lipsiă dină istoriaă acesteia,ă caă şiă dină
ceaă aă întregiiă Europe.ă Caă punctă deă plecareă seă invoc ă tradiţiaă legendar ă aă
chem riiă loră deă c treă Decebal,ă dup ă distrugereaă Templuluiă dină Ierusalim,ă
pentruă aă luptaă împreun ă împotrivaă romanilor,ă toponimeă caă Aiud,ă T lmaciuă
sau Beclean fiindu-leăatribuiteădreptădoveziăaleăuneiăatariăcoloniz riătimpurii.ă
Înă Evulă Mediu,ă eiă s-ar fi bucurat de un statut social favorabil sub regele
Andrei al II-lea,ă fiindă înc ă acceptateă c s toriileă mixteă înă Ungaria,ă iară înă
Transilvania,ă înainteă deă Reformaă religioas ,ă fiindă recunoscuteă dou ă religiiă
creştineă(ceaă catolic ăşiă ceaă ortodox ),ă precumă şiă religiaăiudaic .ă Ceeaăceă
dorescăacumăevreii,ăîntr-unămomentăînăcareă―toateănaţiunileăseăstr duiescăs ă
scoat ă laă lumin ă istoriaă loră pentruă aă trageă înv ţ minteă şiă aă seă consola,ă
pentru a se raporta la modele demne de urmat, pentru a-şiă f uriă ună viitoră
dină r m şiţeleă trecutului‖,ă esteă ―oă judecat ă nep rtinitoare‖,ă oă istorieă careă
―s -iă fereasc ă deă greşelileă înaintaşiloră şiă s ă ofereă oă direcţieă pentruă viitor‖,ă
astfelăîncâtă―s ăintreăcuăprudenţ ăşiăraţiuneăînărândulăpopoarelorăeuropene.
Înă condiţiileă înă careă problemaă emancip riiă seă impuneă totă maiă multă înă
atenţiaă opinieiă publiceă şiă aă vieţiiă politiceă dină Transilvania,ă oă importanţ ă
deosebit ă dobândeşteă atitudineaă şiă iniţiativaă celoră directă interesaţi,ă aă
comunit ţiloră evreieşti,ă înă vedereaă contur riiă unoră soluţiiă viabile.ă
Concomitentă cuă luptaă zilnic ă dus ă pentruă supravieţuireă laă nivelă local,ă
fruntaşiiăevreiăformuleaz ărevendic riădeăanvergur ămaiălarg ,ăreferitoareălaă
întregulă Principată şiă preg tescă oă acţiuneă petiţionar ă laă nivelă dietală înă
vedereaăpromov riiăcauzeiăemancip riiăcivile.ăEiăsolicit ăşiăobţinădinăarhiveleă
principatuluiă copiiă aleă documenteloră ceă atest ă drepturileă şiă privilegiileă
dobânditeă deă comunitateaă evreiasc ă dină parteaă principiloră Transilvanieiă înă
secolul al XVII-lea,ă careă potă constituiă precedenteă pentruă îmbun t ţirileă
solicitateă înă statutulă propriu.ă Peă bazaă acestoră premize,ă esteă înaintată dieteiă
de la Sibiu din 1837 – 1838 un memoriu înănumeleăcomunit ţiiăevreieştiădină
Albaă Iulia,ă singuraă legală recunoscut ă deă legileă principatului,ă înă careă seă
solicit ădreptădeălocuireăpretutindeniăînăţar ,ăpracticareaăliber ăaăagriculturii,ă
meşteşuguriloră şiă comerţului,ă trecereaă tuturoră evreiloră dină Alba Iulia sub
patronajul Episcopiei Romano-catolice,ăconformăprivilegiilorăpeăcareăleădeţină
dină vremurileă precedente.ă Deşiă nuă lipsescă înă actulă revendicativă înaintată
dieteiă referirileă deă ordină istoric,ă eleă privescă îns ă doară istoriaă general ă maiă
veche sau mai nou ăaăpoporuluiăevreuă(expulz rileămedievale,ăSanhedrinulă
dinăepocaănapoleonian ,ăprogreseleăemancip riiăînăEuropaăşiăAmerica),ăf r ă
aăabordaăîns ăistoriaăspecific ăaăcomunit ţiiăevreieştiătransilv nene.ăCumăînă
mentalitateaă nobiliar ă aă factoriloră deă decizie din forul legislativ al
principatului,ăc roraăliăseăadresauărevendic rileăformulate,ădreptuluiăistoricăîiă
reveneaă oă pondereă important ,ă fruntaşiiă evreiloră ardeleniă îşiă propună
210 Ladislau Gyemant
completarea arsenalului argumentativ al programului formulat prin

aducereaă în discuţieă aă doveziloră istoriceă careă atest ă vechimeaă locuiriiă
evreieştiăînăacestăspaţiu,ăstatutulămaiăfavorabilădeţinutăînăEvulăMediu,ăpierdută
f r ă aă seăfiă f cută vinovaţiă deă vreună actă careă s ă justificeă ună atareă abuz,ă cuă
concluziaă fireasc ă aă îndrept ţiriiă unei reveniri la drepturile de care s-au
bucurată odinioar .ă Acesteă elementeă îşiă g sescă loculă într-un nou memoriu,
înaintată înă 1851ă guvernuluiă deă laă Viena,ă caracterizată prină accentulă pusă peă
laturaă istoric ,ă argumentându-se,ă într-ună spirită ceă aminteşteă izbitor de alte
acteăprogramaticeăsimilareăaleămişc rilorănaţionaleărevendicativeădinăepoc ă
(deăpild ăSupplexul românescăşiămemoriileăcareăi-auăurmat),ăprinăreferinţeleă
laăvechimeaăevreilorăînăprincipatăşiădrepturileădeţinuteăanterior,ăpierduteăprină
vicisitudinileăvremurilor,ăf r ăaăseăfiăf cutăvinovaţiădeăfapteăcareăs ăjustificeăoă
atare degradare a statutului lor.
Dup ăacesteăantecedente,ăînăcareărolulăistorieiăseăinstrumentalizeaz ăînă
vedereaă dobândiriiă unoră obiectiveă social-politiceă deă vital ă însemn tate,ă
dup realizareaăînăpractic ăaăacestoraăprinăemancipareaăcivil ădobândit ădeă
evreiiă dină Ungariaă şiă Transilvaniaă înă 1867,ă cercetareaă istoric ă intr ă peă
f gaşulă unoră preocup riă ştiinţificeă meniteă aă reconstituiă evoluţiaă uneiă
convieţuiriă deă pesteă oă jum tateă deă mileniu, documentate prin surse de tot
maiămareăvarietateăşiăanvergur ,ăscoaseălaăiveal ădeădemersuriăinspirateădeă
pozitivismulă dominantă ală epocii.ă Înă acestă procesă deă considerabil ă l rgireă aă
bazeiădocumentareăprivindăistoriaăevreilorădinăTransilvania,ăînăprim-plan se
situeaz ăarhiveleăinstituţiiloră deă stat,ă centraleăşiă provinciale,ă careă conţinăună
mareă num ră deă documenteă privitoareă laă structuraă demografic ă şiă socio-
profesional ă aă societ ţiiă evreieşti,ă loculă evreiloră înă viaţaă economic ă şiă
social ,ă statutulă loră juridic,ă dezbaterileă dietaleă asupraă situaţieiă evreilor,ă
politicaăoficial ăînăraportăcuăei,ămemoriileăşiăpetiţiileăînaintateădeăcomunit ţileă
evreieştiă înă vedereaă îmbun t ţiriiă acesteiă situaţii,ă cuă obiectivulă strategică ală
dobândiriiă drepturiloră cet ţeneşti.ă Materialul documentar provenit din astfel
deă surseă oficialeă arunc ă luminiă şiă asupraă structuriloră interneă aleă societ ţiiă
evreieşti,ă înă condiţiileă înă careă oficialitateaă intervineă pentruă reglementareaă
unoră conflicteă sauă pentruă impulsionareaă tendinţeloră deă reform .ă Informaţiiă
multă maiă bogateă înă aceast ă ultim ă privinţ ă neă ofer ă arhiveleă comunit ţilor,ă
înă m suraă înă careă niă s-auă p strat,ă eleă avândă multă deă suferit,ă maiă alesă înă
nordulăTransilvaniei,ăcaăurmareăaăperioadeiăHolocaustului.ăEleăneădezv luieă
evoluţiaă organiz riiă comunitare,ă raporturileă întreă comunit ţiă şiă rabinat,ă
statuteleăşiă modulă deăfuncţionareăală instituţiiloră deăcultă şiă înv ţ mânt,ă caăşiă
tendinţeleădeăînnoireăaăacestorăstructuri,ăcuăinerenteleăconflicteăîntreăadepţiiă
tradiţieiă şiă inovaţiei.ă Croniciă aleă vieţiiă comunitareă coloreaz ă informaţiaă
arhivistic ăprinăpitoresculăam nuntuluiăsemnificativăşiănotaădeăsubiectivitateă
inerent ăabord riiămemorialistice.
Ceeaăceăaduceă îns ăcuădeosebireăepocaălaăcareăneăreferimădinăpunctulă
deăvedereăalăl rgiriiăsfereiădocument riiăesteăproliferareaăpreseiăperiodice,ăoă
surs ădeămareăimportanţ ăatâtăprinăinformaţiileăpeăcareăleăfurnizeaz ,ăcâtăşiă
prină atitudinileă şiă mentalit ţileă peă careă leă reflect ă într-ună modă maiă directă şiă
maiă liberă decâtă acteleă oficiale.ă Peă lâng ă multitudineaă ştiriloră şiă dateloră
privitoareălaăprezenţaăevreiasc ăînăcontextulăeconomic,ăsocial,ădemografic,ă
politic sau cultural pe plan local, provincial, al Imperiului Austriac, al
Europeiă sauă laă nivelă global,ă presaă ofer ă prilejulă unoră dezbateriă deă ideiă
privind prezentulă şiă viitorulă societ ţiiă evreieşti,ă înă careă reprezentanţiiă
diferitelorăorient riăauăposibilitateaădeăa-şiăexpuneăşiăconfruntaăpuncteleădeă
vedereă înă problemeă crucialeă caă emanciparea,ă asimilarea,ă naturalizarea,ă
reformaă cultuluiă şiă aă instituţiiloră comunitare,ă oă maiă bun ă cunoaştereă aă
puncteloră deă vedereă reciproceă permiţândă şiă breşeă semnificativeă înă zidulă
desp rţitorăalăprejudec ţilorăpersistente.
Avândă înă vedereă acesteă posibilit ţiă documentareă cuprinz toareă şiă
interesulă dină ceă înă ceă maiă marcată asupraă problematiciiă evreieşti,ă
preocup rileă istoriograficeă consacrateă vieţiiă evreiloră dină ariaă laă careă neă
referimăaparăşiăiauăamploareăînăjum tateaădeăveacăpremerg toareăprimuluiă
r zboiă mondial.ă Oă lucrareă deschiz toareă deă drumă aă luiă Leopoldă Lőwă dină
1874,ă careă puneă înă circulaţieă documentaţiaă esenţial ă privindă luptaă deă
emancipareă aă evreiloră dină Ungariaă şiă confrunt rileă dintreă tendinţeleă deă
reform ă intern ă şiă partizaniiă tradiţiei,ă esteă urmat ,ă pesteă cinciă ani,ă deă oă
prim ă încercareă deă sintez ă aă istorieiă evreiloră dină aceast ă parteă aă Europei,ă
datorat ă luiă Josefă Bergl,ă careă ofer ă ună bună punctă deă plecareă pentruă
preocup rileă monograficeă ulterioare,ă centrateă peă anumiteă zoneă sauă
problematici.ăAstfel,ăînăcadrulăampleiămişc riămonograficeădinăultimeleădou ă
decenii ale secolului XIXă şiă primiiă aniă aiă secoluluiă urm tor,ă lucr rileă
consacrate istoriei unor comitate (Arad, Bihor, Solnoc-D bâca,ă S laj)ă sauă
oraşeă(Arad,ăCluj,ăGherla)ăaducălaălumin ăinformaţiiărelevanteăşiăimportanteă
privindă viaţaă şiă statutulă comunit ţiloră evreieştiă dină zoneleă respectiveă înă
decursulăevoluţieiălorăînătimp.
Treptat,ă acestoră iniţiativeă dină mediulă neevreiescă liă seă asociaz ă tendinţaă
totă maiă marcat ă aă unoră istoriciă evreiă deă aă puneă înă valoareă tradiţiileă
comunit ţiiă proprii.ă Apară astfelă lucr rile,ă indispensabileă pân ă ast ziă pentruă
cercet tor,ă aleă luiă Mathiasă Eisleră privindă evreiiă dină Mareleă Principată ală
Transilvanieiă(cuădeosebit ăprivireăasupraăevoluţieiăistoriceăaăinstituţieiăŞef-
rabinatuluiă şiă organizareaă comunitar ă intern ,ă înă luminaă izvoruluiă deă
importanţ ă unic reprezentată deă pinkasulă comunit ţiiă dină Albaă Iulia),ă caă şiă
celeăaleăluiăIacobăSingerăşiăMauriţiuăLöwyăpentruăistoriaăevreilorădinăBanatăşiă
Timişoara.ăOălucrareăbineădocumentat ,ăutil ăpân ăast zi,ăconsacr ăînă1912ă
arhivarulă oraşuluiă Oradea,ă Ludovică Lakos, istoriei evreilor din acest centru
deă mareă tradiţieă pentruă viaţaă comunitar .ă Abordareaă unoră problematiciă
specificeă aduceă realiz riă relevanteă prină prelucrareaă monografic ă aă istorieiă
instituţiiloră deă înv ţ mântă evreieşti,ă caă şiă prină reconstituireaă aportului şiă
particip riiăevreilorălaăRevoluţiaădeălaă1848.
Peă bazaă materialuluiă acumulat,ă apară înă modă firescă aspiraţiileă spreă
sintez .ă Într-oă prim ă încercareă deă abordareă deă sineă st t toareă aă perioadeiă
careă neă intereseaz ă aici,ă Sigismundă Groszmannă aduceă înă 1916-1917 o

imagineă general ă aă istorieiă evreiloră dină Ungariaă şiă Transilvaniaă laă mijloculă
secoluluiăXIX,ăcuăaccentădeosebităpeăproblemaăemancip riiăşiăaăreformeloră
interne.ă Istoriaă evreiloră dină Ungariaă aă luiă Ludovică Venetianer,ă publicat ă înă
1922,ă r mâneă pân ă ast zi oă referinţ ă sigur ă atâtă dină punctă deă vedereă
documentar,ă câtă şiă prină interpret rileă sale.ă Lucrareaă enciclopedic ă aă luiă
Petruă Ujváriă dină 1929ă reprezint ă oă contribuţieă unic ă înă genulă ei,ă laă careă
cercetareaă recurgeă cuă folos.ă Concomitent,ă înă epocaă dintreă celeă dou ă
r zboaieămondialeăcontinu ădirecţiileădeăcercetareăconsacrateădinăperioadaă
anterioar ,ă cuăprelucr riămonograficeălocaleăsauăabordareaă unoră problemeă
caă emancipareaă sauă prezenţaă evreiasc ă înă evenimenteleă Revoluţieiă deă laă
1848.ăOăliteratur ăcuătent ăantisemit ăanalizeaz ămaterialulădocumentarăcuă
intenţionalitateaă totă maiă v dit ă aă justific riiă uneiă politiciă maligneă prină
instrumentalizarea istoriei.
Înă condiţiiă istoriceă asem n toareă debuteaz ă preocup rileă privindă istoriaă
evreiloră înă vecheaă Românieă (incluzândă Moldova,ă araă Româneasc ,ă
Dobrogea,ă Bucovina,ă Basarabia).ă Iluminismulă evreiesc,ă careă debuteaz ă laă
mijloculă secoluluiă XIXă cuă deosebireă prină activitateaă multilateral ă şiă
laborioas ăaăluiăIuliuăBarasch,ăsupranumităpeădreptăcuvântă„Mendelssohnăală
României‖,ăimpulsioneaz ăinteresulăpentruăistoriaăproprieămaiăcuăseam ăînă
condiţiileă înă careă problemaă emancip riiă cet ţeneştiă devineă preocupareaă
dominant ăaăsociet ţiiăevreieştiădinăaceast ăparteăaăEuropeiăînăjum tateaădeă
secolă premerg toareă primuluiă r zboiă mondial.ă Dup ă ceă speranţeleă puseăînă
rezolvareaă favorabil ă aă acesteiă aspiraţii,ă peă temeiulă particip riiă evreie tiă
entuziasteă şiă semnificativeă evreieştiă laă efortulă R zboiuluiă deă Independenţ ă
din 1877-1878ă şiă aă sprijinuluiă internaţională dină parteaă Mariloră Puteri,ă seă
dovedescă neîntemeiate,ă cercetareaă istoric ă şiă argumenteleă peă careă eaă leă
poateă oferiă dezbateriiă politiceă contribuieă laă apariţiaă şiă proliferareaă
preocup rilorădeăaceast ănatur .ăOăSocietateăistoric ăIuliuăBarasch,ăiniţiat ă
înă 1886ă deă Mosesă şiă Eliasă Schwarzfeld,ă lanseaz ă proiectulă ambiţiosă ală
public riiă unuiă corpusă deă izvoareă privindă istoriaă evreiloră dină România,ă careă
s ăsteaălaăbazaăuneiăseriiăcompleteădeădescrieriăaleăcomunit ţilorăexistenteă
dină toateă puncteleă deă vedere,ă dup ă ună plană unitar,ă rezultateleă urmând a fi
comunicateă opinieiă publiceă româneştiă şiă evreieştiă deopotriv ă prină publicaţiiă
periodice: Analeleă Societ ţiiă istoriceă Iuliuă Barasch,ă Anuarulă pentruă israeliţi,ă
Revistaă israelit .ă Oă ediţieă aă responseloră rabiniceă dină secoleleă XVIă - XVII
figura de asemenea printre proiectele formulate.
Rezultateleăconcrete,ăchiarădac ănuăauăreuşităs ămaterializezeăîntruătotulă
celeă proiectate,ă auă oferită totuşi,ă printr-oă serieă deă contribuţiiă deă valoareă
durabil ,ă atâtă documentar ă câtă şiă interpretativ ,ă privindă structurileă
economiceă şiă demograficeă aleă societ ţiiă evreieştiă dină spaţiulă românesc,ă
instituţiileă comunitareă reprezentativeă înă decursulă evoluţieiă loră istorice,ă
contribuţiaă evreiasc ă laădezvoltareaă cultural ă dină aceast ă parteă aă Europei,ă
unăimpulsăiniţialăfertilizantăşiăinspirator pentru conturarea unei astfel de linii

deăpreocupareăistoriografic .
Înă pofidaă atmosfereiă înc rcateă deă tensiunileă politiceă aleă vremiiă şiă aă
polemiciiă acuteă peă temaă emancip riiă cet ţeneşti,ă ecouriă semnificativeă seă
înregistreaz ă şiă înă istoriografiaă româneasc ă aă epocii,ă prină contribuţiaă
semnificativ ă aă unoră personalit ţiă deă prim-plan de talia lui Bogdan
Petriceicu - Haşdeu,ăautorăalăuneiăIstoriiăaătoleranţeiăreligioaseălaăromâni,ăşiă
maiăcuăseam ăaăluiăNicolaeăIorga,ăcareăelaboreaz ăprimaăsintez ădedicat ă
Istorieiăevreilorăînăţ rileănoastre,ăînăanulă1913.
Dup ăprimulăr zboiămondial,ăînănoileăcadreăpoliticeăaleăRomânieiăMariăşiă
înă condiţiileă emancip riiă civileă consfinţiteă pentruă evreiă deă Constituţiaă dină
1923,ăpreocup rileădeăistorieărevinăşiăaiciăînălimiteleăfireştiăaleăunorăcercet riă
ştiinţificeă maiă bineă delimitateă faţ ă deă obiectiveleă politiceă imediate.ă Oă
Societate de Studii iudaice,ă iniţiat ă deă M.ă A.ă Halevy,ă editeaz ă revistaă
„Sinai‖,ăcareădobândeşteăunărealăprestigiuăştiinţificăprinăcalitateaăpublicaţiiloră
peă careă leă g zduieşteă înă paginileă sale.ă Începeă oă munc ă deă construcţieă aă
temeliiloră documentareă aleă uneiă istoriiă aă evreiloră dină România,ă oă prim ă
colecţieă deă izvoareă privindă secoleleă XVIII-XIXă fiindă editat ă deă Scarlată
CallimachiăşiăS.ăCrisăCristian.ăDup ătragiceleăcezuriăprovocateădeăperioadaă
celui de-al doileaă r zboiă mondială şiă aă Holocaustului,ă aceast ă direcţieă esteă
continuat ă înă 1947ă deă oă colecţieă documentar ă publicat ă deă Laz ră
Rosenbaum privind perioada 1476-1750.
Instaurareaăregimuluiă comunistă(maiă cuăseam ăînăvariantaă saăstalinist )ă
puneă îns ă ună adev rat embargoă asupraă cercet riloră privindă istoriaă evreiloră
înă ambeleă istoriografiiă careă constituieă obiectulă prezenteiă noastreă analize.ă
Investigareaă istorieiă evreiloră dină spaţiulă acestaă seă transfer ă înă centreă
ştiinţificeă situateă înă afaraă lui,ă fieă c ă eă vorbaă deă universit ţiă dină Israel,ă dină
Stateleă Uniteă sauă dină Europaă occidental .ă Producţiaă acestoraă seă
concentreaz ăasupraăunorăaspecteădemografice,ăsociale,ădarămaiăcuăseam ă
asupraă comunit ţiloră gravă afectateă deă Holocaust,ă oă literatur ă aă c rţiloră
memoriale consacrateă acestora,ă inegal ă caă realizareă ştiinţific ă şiă acribie,ă
aducândătotuşiălaălumin ănumeroaseădate,ăfapte,ăm rturiiăutileăreconstituiriiă
istoriograficeă veridice.ă Toat ă aceast ă producţieă esteă repertorizat ă într-o
extremădeăutil ăbibliografieăprivindăistoriaăevreilorădinăRomânia,ăpublicat ăînă
1991 de Centrul Goren Goldstein de la Universitatea din Tel-Avivăşiăaăc reiă
continuareăesteăînăpreg tireălaăCentrulăCarmillyădinăCluj.
Dup ă 1990,ă înă noileă condiţiiă politiceă generateă deă pr buşireaă
comunismului,ăseăînregistreaz ăoăadev rat ărenaştereăaăcercet rilorăprivindă
istoriaă evreilor.ă Subiectulă devine,ă pentruă primaă oar ,ă parteă integrant ă aă
curriculei universitare, pentru a-şiă g siă apoiă loculă şiă înă programaă
înv ţ mântuluiăpreuniversitar,ămaiăcuăseam ăprinăpredareaăHolocaustuluiăşiă
aăînv ţ minteloră sale.ă Oă adev rat ăreţeaă deă instituţiiă specializateă laăClujăşiă
Bucureşti,ălaăIaşiăşiăCraiova,ălaăBudapesta,ăPécs,ăMiskolczăsauăDebreţin,ăseă
adaug ă celoră deă laă Universitateaă Ebraic ă dină Ierusalim,ă deă laă Diasporaă
Research Institute din Tel-Aviv, de la Oxford, New York, Berlin, Paris,

Montpellieră etc.ă Publicaţiiă deă specialitateă deă oă remarcabil ă continuitateă şiă
incontestabilănivelăştiinţifică(Studia Judaica deălaăCluj,ăcuă16ăvolumeăap ruteă
înă perioadaă 1990-2008, Studia Hebraica dină Bucureşti,ă Studia et Acta
Historiae Judaeorum Romaniae dină Iaşi,ă Multă ésă Jöv , Hungaria Judaica
din Budapesta, Uj Kelet dină Ierusalim)ă ofer ă posibilitateaă comunic riiă
rezultatelorăşiăconfrunt riiăcriticeădeăopinii.
Înă acestă contextă favorabil,ă muncaă de editareă aă izvoareloră înregistreaz ă
progreseă evidente.ă Colecţiaă Izvoareă şiă m rturiiă referitoareă laă evreiiă dină
România,ăiniţiat ădeăCentrulădeăistorieădeăpeălâng ăFederaţiaăComunit ţiloră
EvreieştiădinăRomânia,ă aă ajunsă înăceleăcinciă volumeăpublicateă pîn ă laă anul
1850.ă Alteă colecţiiă paraleleă aleă aceluiaşiă Centruă public ă volumeă deă
documenteă privindă evreiiă dină Româniaă laă sfârşitulă secoluluiă XIXă şiă primeleă
dou ădeceniiăaleăsecoluluiăXX,ăprecumăşiădinătragicaăşiădisputataăperioad ăaă
anilor 1940 - 1944, marcate de dictaturaă antonescian .ă Oă colecţieă deă
documenteă iniţiat ă laă Iaşiă editeaz ă materială documentară relevantă privindă
înregistr rileăstatisticeăprivitoareălaăprimaăjum tateăaăsecoluluiăalăXIX-leaăînă
Moldova.ăOăserieădeăpublicaţiiădeădocumenteăînăregesteăaăfostăinaugurat ălaă
Clujăcuădou ăvolumeăreferitoareălaăevreiiădinăcomitatulăSatuăMareăînăsecolulă
al XVIII-lea.
Ceaămaiăimportant ăcontribuţieădeăaceast ănatur ăînăcadrulăistoriografieiă
maghiareă esteă monumentalaă colecţieă Monumenta Hungariae Judaica
(Magyar - Șsidó Oklevéltár),ă ajuns ă laăvolumulă XVIII.ăInstrumenteă deă lucruă
deămareăutilitateăaărealizatăCentrulădeăcercetareăiudaistic ădeălaăBudapestaă
din cadrul Academiei Ungare, prin editarea repertoriului arhivistic privind
sursele istoriei evreilor din Ungaria, a repertoriuluiăpreseiăevreieştiădeălimb ă
maghiar ,ă aă tip rituriloră m runteă deă referinţ ă evreiasc ,ă aă registreloră deă
stareăcivil ărabinice.ăŞiăînăistoriografiaăungar ăaăultimelorădeceniiăreferinţeleă
laă perioadaă Holocaustuluiă auă dobândită oă poziţieă deă prim-plan, publicându-
se,ăpeălâng ănumeroaseăm rturiiădocumentareăşiădeăistorieăoral ăsauălocal ,ă
recens mântulă generală ală comunit ţiloră evreieştiă dină Ungariaă realizat ă înă
aprilieă1944,ăînăpreajmaădistrugeriiălorăprinăHolocaust.
Pornind de la acest temei documentar dină ceă înă ceă maiă largă şiă maiă
relevant,ă contribuţiileă monograficeă şiă cercet rileă consacrateă unoră domeniiă
tematiceă sauă ariiă teritorialeă circumscriseă preg tescă terenulă pentruă realiz riă
careă s ăvizezeăsintezaădorit ă aăistorieiă evreiloră dinăaceast ă parteădeă lume.
Preocup rileă st ruitoareă aleă profesoruluiă Carolă Iancuă dină Montpellieră auă
generat, timp de peste patru decenii, cuprinderea istoriei evreilor din
vecheaăRomânieăşiădinăRomâniaăMareăîntr-oăserieădeăsintezeăcareăofer ăoă
imagineă realizat ă peă bazeă metodologiceă bineă definiteă şiă respectateă aă
perioadeiă istoriceă cuprinseă întreă 1866ă - 1940.ă Perioadaă nefast ă aă
ascensiuniiă antisemitismuluiă şiă aă Holocaustuluiă înă Româniaă îşiă g seşteă oă
reflectareăprofund ăînăoperaăregretatuluiăistoricăJeanăAncel,ăîntemeiat ăpeăoă
documentareădeăoăcuprindere,ăprofunzimeăşiăacribieăgreuăegalabil .ăDeăună
interesă deosebită seă bucur ă înă ultimiiă aniă problematicaă evreiasc ă dină
perioadaă comunist ,ă atâtă prină publicaţiiă documentareă (caă deă pild ă ceaă
coordonat ădeăLucianăNastas ăsauăceaăeditat ădeăHaryăKuller),ăcâtăşiăprină
tentativeădeăsintez ăcaăceaădatorat ăluiăLiviuăRotman.
IstoriaăevreilorădinăTransilvaniaăaăbeneficiatădeămonografiaădeschiz toareă
deădrumăaăprofesoruluiăMosheăCarmilly,ăincluzândăperioadaă1623ă- 1944, pe
urmeleăc ruiaăcentrulădeălaăClujăcareăîiăpoart ănumeleăaăadâncităcercetareaă
înădomeniulăproblematiciiălupteiăpentruăemancipare,ăaăistorieiăînv ţ mîntului,ă
aă c rţii,ă aă tiparuluiă evreiescă dină Transilvania.ă Oă colecţieă aă responseloră
rabinice din Transilvania pentru perioada 1630 - 1944, realizat ă înă limbaă
ebraic ă laă Ierusalimă deă Yitczokă Yosefă Cohen,ă puneă laă dispoziţiaă
cercet torilorăoăsurs ăindispensabil ăreconstituiriiăveridiceăşiăînăprofunzimeăaă
contribuţieiă evreieştiă dină aceast ă parteă deă Europ ă laă tezaurulă iudaismuluiă
universal.
Totă în afaraăspaţiuluiă geografică laăcareăseărefer ă s-aărealizată şiă ceaă maiă
ambiţioas ă încercareă deă sintez ă privindă istoriaă evreiloră dină Ungaria.ă Esteă
vorba de lucrarea lui Raphael Patai, The Jews of Hungary: History, Culture,
Psychology,ă publicat ă laă Detroită înă 1996,ă cuă treiă s pt mâniă înainteă deă
decesulăautorului,ăcare,ăînătinereţe,ăaăsusţinutăprimaătez ădeădoctoratălaănou-
înfiinţataăUniversitateăEbraic ădinăIerusalim.ăAceast ătentativ ătemerar ădeă
cuprindereă aă optă secoleă deă istorieă evreiasc ă înă toat ă complexitatea ei,
meritorieăprinăanverguraăîntreprinderiiăşiăprinăpunctulădeăreferinţ ăpeăcareăîlă
ofer ăpreocup rilorădinădomeniu,ăaăsuscitatăîns ăînămodăfirescăampleădiscuţiiă
înă cercurileă deă specialitate,ă careă relev ă dificult ţileă metodologiceă şiă deă
interpretare pe careă leă implic ă oă sintez ă realizat ă laă nivelulă exigenţeloră
istoriografice ale vremurilor noastre.
Concluziaăcareăseăimpuneăînăurmaăacesteiăfoarteărapideătreceriăînărevist ă
aărezultateloră înregistrateă înădecursă deă circaăună secolă şiă jum tateădeă c treă
dou ă istoriografiiă cuă numeroaseă elementeă comune,ă dară şiă semnificativeă
diferenţeă specificeă înă domeniulă abord riiă istorieiă evreiloră dintr-ună spaţiuă
comună ceă aparţineă Europeiă centrală - r s ritene,ă esteă evidentulă progresă înă
privinţaă cre rii,ă l rgiriiă şiă aprofund riiă bazeiă documentare,ă înă creareaă unoră
structuriă instituţionaleă specializate,ă aă unoră publicaţiiă periodiceă ceă şi-au
câştigată recunoaştereă şiă prestigiu,ă caă şiă incontestabileleă realiz riă
monografice,ăparţiale,ăconsacrateăunorăsegmenteădeăistorieăbineădelimitateă
şiă elucidateă înă bun ă m sur .ă Acoloă undeă îns ă ambeleă istoriografiiă r mână
înc ădatoareăesteăviziuneaădeăsintez ăcareăs ăintegrezeăistoriaăevreilorădină
acestă spaţiuă înă istoriaă iudaismuluiă universală şiă înă istoriaă general ă aă
societ ţilorăînăcareănumeroaseăgeneraţiiăevreieştiăşi-auăadusăcontribuţiaălaăoă
evoluţieă generatoareă deopotriv ă deă progreseă incontestabile,ă deă valoareă
general-uman ,ă dară grevat ă şiă deă întunecateă momenteă deă crunt ă restrişteă
pentruă toţiă ceiă ceă auă tr ită înă acesteă locuri.ă Esteă oă datorieă peă careă oă nou ă
generaţieădeăistorici,ăcrescut ăşiăeducat ăînănoileăcadreăinstituţionaleăcreate,
are misiunea de onoare de a o împlini.
ANTISEMITISM,ăFILOSEMITISMăŞIăREAL-SEMITISM
HARY KULLER
Treiătermeniăpentruătreiăatitudiniăposibileăînăabordareaăaşa-zisei probleme
evreieşti:ă antisemit ,ă filosemit ă şiă realist ă – marcat ă de obiectivitatea
disciplinelor social-umaneă aflateă laă egal ă distanţ ă atâtă deă tendinţeleă
denigratoareă şiă instigatoareă laăadresaă evreiloră caă şiă deă aceleă encomiasticeă
la adresa poporului evreu.
Evreii,ăunăpoporăcaăoricareăaltul,ăcuăoădevenireămilenar ,ăaăcunoscut, ce-i
drept,ă oă istorieă marcat ădeă particularit ţiă pregnante,ă datorateă r spândiriiă şiă
convieţuiriiăînăaceleaşiăţ riăcuăalteăpopoare.ăEiăn-auăconstituit,ăîns ,ăînăsineă
şiăpentruăalţiiăoăproblem ,ăînăsensulădatădeăantisemitismăacestuiătermen.
Antisemitismul s-aădovedităaăfiăoădoctrin ăaăuriiăşiăoăpractic ăaăviolenţeiă–
transformareaă unoră resentimenteă înă acţiuniă deă grupă sauă individuale,ă
informaleăsauăorganizate,ăuneoriăpân ălaănivelulăstatuluiă– împotrivaăevreilor.
Cauzeleă acestuiă fenomenă socială difer ă în timpă deşiă potă fiă totodat ă
cumulative; efectele se dovedesc a fi negative nu numai pentru evrei (prin
marginaliz ri,ă ostraciz ri,ă prigoniriă ş.a.)ă ciă şiă pentruă ceiă careă accept ă
antisemitismulă caă peă oă soluţieă laă nedrept ţileă lumiiă deă ieriă sauă deă azi.ă
Europa este locul unde s-aă dezvoltat,ă înă vremuriă timpuriiă aleă ereiă creştine,ă
antisemitismulă religios,ă iară apoi,ă înă epocaă modern ă celelalteă formeă deă
antisemitism:ă economic,ă politic,ă rasială şiă chiară „ştiinţific”ă (pretins a se bizui
pe argumente istorico-antropologice, psihologico-caracterologiceă ş.a.ă
despreă singularitateaă şiă inferioritateaă „raseiă ebraice”; despre pretinsa ei
nocivitateă înă lumeaă neevreiasc ).ă Prină atariă „argumente”ă s-au legitimat
teoretică acţiunileă celeă maiă sângeroaseă împotrivaă evreilor,ă culminândă cu
Holocaustul.
Oăcuprindereăaăistorieiăantisemitismului,ădetaliat ăîntr-oăliteratur ăcuăsuteă
deătitluriăsitueaz ăpeăprimulălocămanifest rileădeăprigoan ăîmpotrivaăevreilor:ă
înă antichitateaă p gân ;ă înă cursulă primeloră secoleă creştine;ă înă eraă
cruciadelor,ă când înă întregă occidentulă medievală evreiiă erauă acuzaţiă deă
omorulă ritual,ă deă aducereaă ciumeiă negre,ă deă vr jitoriiă ş.a.ă Suntă apoiă deă
amintit:ăsituaţiaălimit ăaăevreilorăînămedievalitateaădinăFranţa,ăAngliaăşiăţ rileă
germanice; epoca ghetourilor – începândă cuă Italia;ă vremeaă Inchiziţiei;ă
izgonireaăevreilorădinăSpaniaăşiăPortugalia;ă„rezervaţiile”ăevreieştiădinăRusiaă
şi,ăînăfine,ăreacţiaăeuropean ălaăemancipareaăprodus ădeăepocaăluminiloră–
recteănotoriileămanifest riăantievreieştiăînăFranţaă şiăGermaniaăsfârşituluiă de
sec. XIX.
ÎnăsecolulăXXănuăs-aămaiăscursădecâtăoăjum tateădeăveacăpân ălaă„Soluţiaă
final ”,ă deă nimicireă aă evreimiiă europeneă pus ă laă caleă deă nazismulă germană
Antisemitism,ăfilosemitismăşiăreal-semitism 217
careăînc ădinăprim varaăluiă1933ăpromulgaălegiădeăexcludereăaăevreilorădină

funcţiiă publiceă iară în 1935ă lansaă faimoaseleă legiă deă laă Nürenberg.ă Laă
declanşareaăr zboiuluiăintenţiaăconduc torilorăceluiăde-al treilea Reich de a
faceă Germania,ă apoiă Europa,ă „Judenrein”ă (liber ,ă cur ţat ă deă evrei)ă nuă aă
mai constituit niciun secret. S-aă începută vân toareaă deă evrei,ă luândă
amploareă crescând ă înă Germaniaă şiă Polonia,ă înă Franţa,ă înă toateă ţ rileă
ocupateă şiă aliate.ă Fazeleă genociduluiă s-au succedat cu repeziciune:
expulz riă şiă deport riă dină Germania,ă Franţa,ă rileă deă jos,ă Belgia,ă Italia,ă
România,ă peninsulaă Balcanic ,ă Ungaria. Germania, Polonia, o parte a
U.R.S.S.ă ş.a.ă auă fostă împânziteă cuă lag reă aleă morţii,ă crematoriiă şiă uriaşeă
gropiăcomuneăînăcareăşi-auăg sităgroazniculăsfârşităcircaă6ămilioaneădeăevrei,ă
emblematică devenindă pentruă întregă universulă concentraţionară lag rul
Auschwitz II - Birkenau.
Aşadar,ă aspecteleă antisemitismuluiă suntă deosebită deă grave,ă
cutremur toare,ăiară„Soluţiaăfinal ”, exterminarea, atinge paroxismul.
Dar, tocmai pornind de la asemenea ipostaze ale antisemitismului unii
seăpotăîntrebaădac ăsimplaăpropagareăaăideilorăşiăopiniilorăantisemiteătrebuieă
s ăfieăaduseălaănumitorăcomunăcuăasemeneaăfapte?ăNuăconstituie,ăoare,ăună
abuz?!
Înă fapt,ă tocmaiă Holocaustulă arat ă cumă auă putută relaţionaă ideileă
antisemitismuluiăcuăcrima!ăOr,ăasemeneaăideiănuămaiăcircul , tale-quale şiăînă
zileleă noastre.ă Realit ţileă contemporaneă suscit ă îns ă noiă mituriă careă
întregescă vecheaă - noua problem ă evreiasc .ă Dup ă cumă voiă ar ta,ă
sensibilitateaămeaălaăideiăr ut cioaseăfaţ ădeăevreiănuăesteăpeăm suraăceloră
careă leă eticheteaz ă înă bloc dreptă antisemite.ă Cuă toateă acestea,ă suntă şiă eleă
apteă s ă creezeă ună „fondă aperceptiv‖ă pentruă ideileă vizibilă veninoaseă şiă maiă
alesăpentruămiturileămoderneăşiă„globale‖ăasupraă„problemeiăevreieşti‖.
Peăpoziţii,ăoarecumăopuseăseăsitueaz ăîns ăideileă filosemiţilor careădeşiă
recunoscăşiăeiăexistenţaăuneiăproblemeăevreieştiăoăderiv ăîns ănuădină„viciile‖ă
acestuiă popor,ă ciă dină preaă înalteleă loră virtuţiă – p catulă loră fiindă astfelă
excepţionalitatea,ăsingur tateaăşiăcelelalteătr s turiădeăpoporăproblematic.
Înă celeă ce urmeaz ă voiă încercaă s ă sugereză oă dezbatereă posibil ă cuă
privireă laă ceiă treiă termeniă pomeniţiă – antisemitism,ă filosemitismă şiă
realsemitism – pornindă deă laă dou ă scrieriă distanţateă radicală înă timpă şiă înă
modul de abordare.
Înăprima,ăUmbertoăEco înăCimitirulădin Praga 1 întreprindeăunădemersădeă
demolareă aă antisemitismului,ă prină urm rireaă manifest riloră unuiă personaj-
cheie,ă animată deă oă ur ă neţ rmurit ă împotrivaă evreilor.ă Radiografiereaă
gânduriloră şiă fapteloră acestuiaă dezv luieă antiumanismulă s u,ă amoralitateaă
saă şiă oă viaţ ă tr it ă înă necunoaştereaă bineluiă şiă scufundat ă înă r u.ă Esteă ună
personajă paradigmatică pentruă oă „nou ă diviziuneă aă muncii‖,ă înl untrulă
antisemitismuluiă modern.ă Acestă personaj,ă specializată înă falsificareaă unoră
Milano, 2010 – traducereăînălimbaăromân ,ăEdituraăPolirom,ă2011

1
218 Hary Kuller
documente destinate a da credibilitate scenariiloră antisemiteă prefigureaz ă

tipulă tehnobirocratuluiă necesară înă realizareaă diversiunilor,ă atâtă într-o lume
pornit ă peă drumulă democraţiei,ă câtă şiă într-unaă autolegitimat ă peă temeiuriă
rasiale.
Aădouaăscriereăesteădatorat ăluiăEmilăCioran,ăcareăînă1945ăîşiăpublic ăală
s uă eseuă intitulată „Evreiiă – ună poporă deă singuratici‖,ă oă m rturieă filosemit ă
superb ,ăexprimat ăexaltat,ăvr jităşiăîntr-oăebrietateădeăsonorit ţiăfascinante.ă
Este poate una dintre scrierile filosemite cele mai concluzive cu privire la
modul de prezentareăencomiastic ăaăevreilor.
Dac ăînăromanulăluiăUmbertoăEco,ăpersonajulăimolatăînăcarteănuăocoleşteă
nicioăinvenţieămalefic ăpentruăa-iăprezentaăpeăevreiăcaăduşmaniăînvederaţiăaiă
restuluiă omenirii,ă peă careă tindă s ă oă conduc ă – fapt pentru care ei trebuie
urâţiă şiă exterminaţiă – înă eseulă luiă Ciorană evreiiă apară înzestraţiă cuă celeă maiă
minunateă daruriă omeneşti,ă care-iă predestineaz ă îns ă s ă accead ă totă la…ă
conducerea lumii.
Unăsimpluăcazădeă„coincidenţ ăaăopoziţiilor‖?!ăÎnăluminaărealsemitismuluiă
nici smolirea, nici edulcorarea profilului unui neam – înăacestăcazăevreiiă– nu
potă înt riă înfr ţireaă şiă bunaă convieţuireă peă acestă p mântă înă careă oameniiă
suntăoricumăsfâşiaţiădeăatâteaăcontradicţii,ădeăintereseăconcurente,ădeăorgoliiă
şiăobtuzit ţiăreciproce.
Nu voi faceătrimitereălaăanumiteăscrieriăaparţinândăorizontuluiărealsemitistă
deoareceăeleăseăcuprindăînăperimetrulătuturorălucr rilorăistorice,ăsociologiceă
şiă chiară literareăferiteă deă celeă dou ă extremeă pomeniteămaiă sus.ă Înă lucr rileă
consacrate analizei obiective, sine ira et studio, aă treceriiă şiă petreceriiă luiă
Israelă înălume,ă atitudineaărealsemitist ăevidenţiaz ădeopotriv ăurcuşurileăşiă
coborâşurile,ă persecuţiileă şiă asimil rile,ă identitateaă şiă pluri-identit ţile.ă
Amintesc,ă înă trecere,ă c ă termenulă deă „realsemitism‖ă aăfostă folosită oarecumă
înă premier ă deă acad.ă N.ă Cajal,ă fostă preşedinteă ală F.C.E.R.,ă cuă totulă
ocazională înăprefaţaălaălucrareaă ContribuţiaăevreilorădinăRomâniaălaăcultur ă
şiă civilizaţie2 (1996).ă Sensulă dată acestuiă termenă era,ă îns ,ă limitativ,ă
evidenţiindă doară sinonimiaă saă cuă conţinutulă acesteiă lucr ri.ă Înă fapt,ă uriaşaă
bibliografie a realsemitismului trimite la scrieri din toate domeniile social-
umanisticii,ă laă ştiinţaă despreă evreiă (judenwissenschaft)ă ş.a.,ă doară c ă toateă
f ceauăproz ărealsemitist ăf r ăs ăo ştie.
Umberto Eco: Cimitirul din Praga

Unăpersonaj,ătipicăînăformaădezumaniz riiăsaleăşiăpredestinat,ăprinăînsuşiă
numeleă s u,ă s ă sugerezeă antisemitismul.ă Personajulă purtândă numeleă deă
Simoneă Simoniniă (dup ă numeleă unuiă copil,ă chipurileă victim ă aă unuiă omoră
ritual)ăstr bateăîntreagaăcarteăaăautoruluiăitalianăUmbertoăEco,ăconferindu-i o
coerenţ ,ă altminteriă greuă deă surprins.ă Înă tabloulă caracterologică ală fauneiă
antisemite,ă eroulă nostruăseă implic ă înă totalitateaă evenimenteloră istoriceă aleă
Bucureşti,ă1996;ăediţiaăaădoua,ăBucureşti,ăEdituraăHasefer,ă2006
2
secolului al XIX-lea descriseădeăautor,ăintr ăînărelaţieăcuăzeciădeăpersonajeă

reale,ă ceeaă ceă produceă înă efectulă deă clar-obscură ală acesteiă compoziţiiă
romaneştiăoălimpezireăsurprinz toare.
Mizaăc rţiiăluiăEco,ăscriaărecentăunăavizatărecenzentă– referindu-se la cei
careă auă înţelesă greşită mesajulă eiă – este tocmai de a demonta, nu de a
promova,ămecanismeleădeăgenerareăşiădeăsupravieţuireătenaceăaăclişeelorăşiă
legendelor antisemite. Se exemplific ă prină trimitereaă laă felulă înă careă suntă
discutateă înă romană Afacereaă Dreyfusă şiă falseleă Protocoaleă aleă înţelepţiloră
Sionului.ă Opin mă îns ă c ă nuă înă demontareaă acestoră mecanismeă – posibil
deă reg sită într-oă bibliografieă cuă suteă deă titluriă şiă autoriă – rezid ă meritul lui
Eco.ă Originalitateaă c rţiiă saleă deriv ă dină confruntareaă cititoruluiă cuă ună
personajă f r ă viaţ ă interioar ,ă sauă ală c ruiă „interior‖ă esteă invadată doară deă
antisemitism.ă Personajulă Simonini,ă ală c ruiă jurnală intimă determin ă formaă şiă
fondulăc rţiiăluiăEco,ăîşiăpuneătotuşiăîntreb rileăinevitabileăîntr-un asemenea
demers.ă Elă seă întreab :ă Cineă suntă eu?Peă cineă iubesc?Peă cineă ur sc? La
ultimaăîntrebare,ăîşiăr spundeăhot rât:ă„…ăpeăevrei‖ădeşiărecunoaşteăsinceră
c ă despreă evreiă nuă cunoaşteă aproapeă nimic,ă afar de cele povestite de
buniculăs uăînăcopil rie,ăanumeăc ă„evreii,ăf pturiăhidoase,ăf ptuiescănumaiă
pentruădominareaătuturorăpopoarelor‖.ăApoi,ăaămaiăauzitădeălaăiezuiţiiăcare i-
auăfostădasc liăc ăevreiiăsuntăunăpoporădeicidăcareăurmeaz ăcuăobstinaţieăs ă
st pâneasc ă cerulă şiă p mântul.ă Ambeleă influenţeă s-au petrecut, deci, de
timpuriuă cândă minteaă îiă eraă crud ă înc ,ă iară subconştiinţaă şiă „inconştientulă
colectiv‖ă însetateă deă mituri.ă Laă asemeneaă înv ţ tur ă despreă evrei,ă
asemenea efect – oă ur ă instinctual ,ă demolatoare a unei eventuale
inocenţe,ă pentruă care,ă oricum,ă Simonini nuă pareă s ă fiă fostă preg tită niciă dină
punct de vedere ereditar.
Dou ă pulsiuniă fundamentaleă îşiă recunoaşteă :ă pl cereaă deă aă mâncaă şiă
pl cereaădeăa-iăurîăpeăevrei.ăLaăîntrebareaăPe cine iubesc? nu-iăvinăînăminteă
niciunăfelădeăpersoaneăîndr gite.ăÎnăschimb,ăJurnalul s uănareaz ăpeăzeciădeă
fileă dejunurile,ă prânzurileă şiă cineleă cuă careă şi-aă hr nită „sinele‖ă s u.ă Esteă
uimitoră câtă deămultă spaţiuă acord ă Ecoă înă carteaă saă descrieriiă cuă nesfârşiteă
am nunteăaălistelor de bucate pe care le consulta Simonini înainteădeăaăseă
îndestula.ă S.S.ă nuă mâncaă pentruă aă tr i,ă ciă tr iaă pentruă aă mânca. Dar, mai
tr iaăpentruăCeva,ă careă s -iă justificeăînăpropriiă s iă ochiă ună oareceă „l untru‖ă
(citeşteăsuflet, spirit ş.a.)ăpeăcareăl-ar avea. Este pomenita ur faţ ădeăevrei,ă
nes ţioas ăşiămanifestat ăoăîntreag ăviaţ .ăChiarălaăsfârşitulăJurnalului s u,ă
personajulănoteaz :ă„admiţândăc ăaşăaveaăunăl untru,ăseăspuneăc ăsufletulă
esteădoarăceeaăceăfacem,ăîns ădac ăur scăpeăcinevaăşiăîmiăcultiv ranchiuna,
astaăînseamn ăc ăunăl untru exist ,ăhot râtălucru.ăSau,ăcumăspuneăfilozoful,ă
Odi ergo sum.‖
Mesajulă c rţiiă luiă Ecoă îlă consider mă s ă rezideă înă evidenţiereaă s r cieiă
vieţiiă sufleteştiă aă personajuluiă s uă principal.ă Prină mijloaceleă tipologiz rii
literare,ăpersonajulădevineărelevant,ăpregnantăşiăconcluzivăpentruăoăîntreag ă
categorieă deă antisemiţiă aiă modernit ţii,ă marcaţiă deă oă ur ă visceral ă faţ ă deă
220 Hary Kuller
evrei,ă cuplat ă sauă justificatoareă pentruă asemeneaă intereseă meschine.ă Aă

exultaă înă faţaă uneiă „pl ceriă aă stomacului‖,ă subă deviza:ă „esteă maiă pl cută s ă
simţiă cumă gura-ţiă las ă ap ă decâtă cumă membrulă cuprinsă deă orgasmă s ă
juiseze‖ăd ăm suraăorizontuluiădeăviaţ ăalăunorăasemeneaăindivizi.ăMetaforaă
esteăexcelentăconstruit ădeăautorăpentruăaăsugeraăfilistinismulăacestei specii
umane.
Antisemitismulăluiă,ăînărelaţieăcuăatitudinileăsaleăxenofobe,ămisogine,ăanti-
plebee – cuăsauăf r ătrimitereălaăcrimeleăcomiseăcuăsângeăreceădeăSimoniniă
împotrivaăcelorădeăcareăseăfoloseaăînădubioaseleăsaleăîndeletniciriăşiăpeăcareă
apoiă îiă înl turaă pentruă aă ştergeă urmeleă – cuplateă cuă uraă saă faţ ă deă evrei,ă
ridic ă îns ă oă nedumerire:ă dac ă înă cazulă evreilor,ă opiniileă saleă izvorauă dină
ur ,ă înă cazulă unoră opiniiă defavorabileă unoră alteă popoareă oriă aă mobiluluiă
crimeloră f ptuite,ă uraă eraă aproapeă invizibil .ă Astfel,ă aprecierileă debitateă
despreă alteă popoareă nuă seă deosebeauă multă deă imagologiaă „popular ‖ă sauă
deă simpleă intuiţiiă aleă cunoaşteriiă comune,ă nesistematizate.ă Despreă nemţiă
Simoniniăîşiăd ăcuăp rereaăc ăîntrucâtăi-aăcunoscutăşiăaălucratăpentruăeiăşi a
v zutăc ăauăunănivelăsc zutădeăomenie,ătotuşiăl-aăfrapatădoarăc ă„unăneamţă
produceăînămedieădublulăfecalelorăunuiăfrancez‖.ăLaăfel,ă„eătipic ăpentruăună
neamţă bromhidroza,ă adic ă mirosulă dezgust toră ală sudorii‖.ă Totă elă remarc ă
c ă nemţiiă auă „gurileă plineă cu Geist ală lor,ă ceă vreaă s ă însemneă spirit,ă dară eă
spiritulă deă beric ,ă ce-iă prosteşteă înc ă deă tineri‖.ă Şi,ă maiă departe:ă „Seă
consider ă profunzi,ă pentruă c ă limbaă loră eă vag …ă şiă nuă spuneă niciodat ă
exactă ceă ară trebui,ă aşaă încâtă niciună neamţă nuă ştieă vreodat ă ceă vroiaă s ă
spun ă – şiă confund ă nesiguranţaă astaă cuă profunzimea‖.ă Câtă priveşteă
verbeleălor,ă„nuăstauăniciodat ăacoloăundeăarătrebuiăs ăfie‖3 .
Despreăfrancezi:ă„deăcândăamădevenităfranceză(cumăşiăeramăpeăjum tate,ă
dinspreă parteaă mamei)ă amă înţelesă câtă erauă noiiă meiă compatrioţiă deă leneşi,ă
deăescroci,ădeăranchiunoşi,ădeăgeloşi,ăorgolioşiădincoloădeăoriceălimit ,ăpân ă
într-acoloăîncâtăcredeauăc ăcineănu-iăfrancez,ăeăunăs lbatic.‖4 .
Câtădespreăitalieni,ăneamulăs u,ăscrie:ă„dac ăm-amăf cutăfrancez,ăesteăc ă
nu puteamăsuportaăs ăfiuăitalian.ăCaăpiemonteză(prinănaştere),ăsimţeamăc ă
suntă doară caricaturaă unuiă gal,ă dară cuă ideiă maiă limitate…ă italianulă eă
neîncrez tor,ămincinos,ălaş,ătr d tor…ănecuratăînătratative…‖5 ş.a.m.d.
Niciunaădinăasemeneaăcaracteriz riănuăsuntăîns ăf cuteăcuăr utateăşiăur .ă
Niciăchiarăatunciăcândărecunoaşteăc ăur şteăfemeile,ăcurvele,ărevoluţionariiă
şiă chiară peă iezuiţi,ă aceast ă ur ă nuă areă nimică dină profunzimeaă celeiă nutriteă
faţ ă deă evrei.ă Deă undeă şiă caracterulă veninosă ală imagologiei,ă fieă eaă şiă
ocazional ,ă necontaminat ă ideologică despreă acestă poporă evreuă „aflată laă
cârmaălumii‖.
Trebuieăs ărecunoscăc ăSimonini,ăînămaterieădeăimagologieăprivitoareălaă
popoareleăamintite,ăexceptândăevreii,ănuăpoateăfiăaliniatăniciăm carăînărândulă
3
Op. cit., pp. 12-14.
4
Idem, pp. 14-15.
5
Ibidem, pp. 16 -17.
xenofobilor. Voi face aiciă oă scurt ă parantez ă referitoareă laă oă colecţie,ă

intitulat ă„Ghidulăxenofobilor‖ăşiăap rut ălaăedituraăNemiraăînăcâtevaăzeciădeă
broşuriă avândă autoriă diferiţiă şiă privindă p rerileă unoră popoareă despreă altele,ă
respectivă opiniiă deă autoă şiă hetero-percepţie.ă Cele inserateă înă respectiveleă
broşuriănuăpotăfiăluateădreptăxenofobieădecâtăcuăunăgranno salis, aprecierea
fiindă iălaăadresaăluiăSimoniniăaleăc ruiăp reriăînă materieănuăseădep rteaz ă
preaă multă deă acestea.ă Înă bro urileă respectiveă g simă p reriă despreă
na ionalitateă iă identitate,ă despreă opiniileă reciproceă aleă unoraă despreă al ii,ă
despreă caracterulă esen ială înă fiecareă popor,ă atitudiniă iă valori,ă
comportament,ă maniere,ă felulă deă aă seă destindeă iă distra,ă umorulă asociată
autoă iă hetero-percep ieiă iă chiară culturaă prejudec ilor.ă Suntă scoaseă înă
relief:ă opiniiă despreă obiceiurileă propriiă iă aleă altora,ă despreă gastronomieă iă
s n tate,ă sistemeă deă guvernareă iă administra ie,ă legiă iă pedepse,ă limb ă iă
ideiă etc.ă etc.ă Desigur,ă în irareaă acesteiă tematiciă relev ă ambiguitateaă unoră
abord riă etnologice,ă sociologice,ă folcloristiceă – într-oă mixtur ă imagologic ă
dependent ă deă toate,ă dară lipsit ă deă adâncimeaă investigaţiiloră serioase.ă
Bariereleăsuntă terse,ăiarăunăamalgamădeăopiniiăasupraătuturorădomeniilorădeă
via ăsocial ăesteăoferitădrept cunoa tereăavizat .
Dară înă timpă ceă pentruă ună asemeneaă demersă deă cunoaştereă „comun ‖,ă
marcată deă frivolitateă şiă impresionismă jurnalistică – inclusivă înă broşuraă
referitoare la israelieni – înăcazulăluiăSimonini,ăcumăar tam,ăoriceăreferireălaă
evreiă (iară ast zi toţiă urmaşiiă s i,ă înă referirileă f cuteă laă israelieni)ă adopt ă înă
caracteriz riăoămorg ădeăseriozitateăşiălugubru.ăDac ăînăGhidul xenofobului
(broşuraădespreăisraelieni)ăunăAvivăBenăZeevăvaăar taăcumăisraelieniiăînşişiă
vorăglumiăspunândăc ăde-a lungul secolelorăeiăauăînv ţatăs ăimprovizezeăînă
oriceăsituaţieăşiăs ăiaătotăceăpotăatunciăcândăleăesteăoferit6 , la un Simonini o
atareă apreciereă ară justificaă peă deplină vederileă saleă antisemite.ă Dac ă înă
aceeaşiă broşur ,ă autorulă includeă laă rubricaă „Cumă credă israelieniiă c ă suntă
v zuţiă deă alţii‖ă urm toareaă remarc ,ă f cut ă maiă multă înă glum :ă „Lumeaă
întreag ă esteă împotrivaă noastr ‖,ă recunoscându-seă totuşiă c ă eiă v dă lumeaă
caăfiindăîmp rţit ăînătreiăgrupuri:ăcelăcare-i place pe evrei, grupul care este
vehementă împotrivaă loră şiă grupulă careă esteă completă indiferentă faţ ă deă
existenţaălor‖7 ,ă ună Simoniniă ară concludeăc ă „ultimulă sufer ăînămodă evidentă
deălipsaăinformaţiilorăşiătrebuieăeducatăpentruăaăseăintegraăînăprimul.
Revenindă laă tipulă deă antisemită Simonini,ă reamintescă c ă magistrala
activit ţiiă saleă împotrivaă evreiloră aă constată dină furnizareaă deă documenteă
false,ă dină careă s ă poat ă fiă extraseă celeă maiă diferiteă acuzeă împotrivaă lor:ă
începândăprinăcolportareaăşiă„documentarea‖ăunorătradiţionaleăstereotipuriăşiă
sloganuriăpân ă laă – şiăcuăprec dereă – miturile fundamentale moderne prin
careă evreulă ară deveniă deosebită deă periculosă înă societateaă hipercivilizat .ă
Activitateaăluiăatingeăoăculmeăînăartefactulădenumită Protocoaleleăînţelepţiloră
6
Ibidem, p. 22.
7
Ibidem, p. 15.
222 Hary Kuller
Sionului şiă înă careă accentulă cadeă – la cererea comanditariloră interesaţiă deă
acest nou fals – peă urm toarele:ă raporturileă dintreă Allianceă Israèliteă şiă
masonerie;ă felulă înă careă evreiiă conducă dină umbr ă economiile,ă armata,ă
influenţeaz ă bisericaă şiă guvernele;ă felulă înă careă evreiiă cuă finanţeleă loră îiă
susţină peă comercianţiiă deă arme.ă Simoniniă eraă convinsă c ă numaiă peă bazaă
unoră documenteăirefutabileă înăacestă sens,ă masaăcet ţeniloră poateăfiăf cut ă
s -iăurasc ăpeăevrei,ăşiăastfel,ă„într-oăbun ăziăs ăpoat ăfiăîncercat ăoăsoluţieă
cu cap – soluţiaăfinal ‖,ăexterminareaătuturorăevreilor.ăAşadar,ăîndeletnicireaă
luiăeraănuădoară„documentarea‖ăstereotipuriăr suflateădespreănasulăcoroiatăală
evreiloră(alsacieniiăîlăauăşiămaiăcoroiat),ădespreăfoetor judaicus (germanii put
şiămaiăr u),ădespreăl comiaăşiăzgârceniaăiudaic ă(seăştieăîns ăc ăAvarul este
oăconstrucţieăfranţuzeasc )ăşiiăniciădespreădemonismulăiudaică(mariiăvr jitoriă
seăaflauăînăEgiptulăantic).ăIarătoateăpopoareleăîşiăauăShylock-ii lor. Dar, avizi
s ă conduc ă lumeaă doară spreă bineleă loră – a evreilor – şiă r ulă altoraă – a
tuturor – esteă oă ideeă „modern ‖,ă posibilă deă racordată laă ideeaă biblic ă deă
„poporă ales‖,ă mobilizatoareă aă conştiinţeloră pentruă marşulă triumfală deă dup ă
aplicareaăsoluţieiăfinale.ăDeşiăideeaărespectiv ănu-iăaparţineaăluiăSimonini ,
eaă eraă schiţat ă într-o scrisoare a buniculuiă s uă c treă abateleă Barruelă
(documentădeăfamilie,ăesenţialăpentruăorientareaăvieţiiăprotagonistului)ăşiăseă
bazaă peă oă pretins ă m rturieă aă unuiă evreuă convertită referitoareă laă secreteleă
domin riiă lumiiă deă c treă evrei.ă Simonini noteaz ă c ă oportunitatea de a
valorifica Protocoalele izvorâteă dină acestă documentă i-aă umplută „sufletulă laă
gândulăparticip riiăoricâtădeămodesteălaăeliminareaădinăcaleaăcreştin t ţii‖ă(ă
seăconsideraăună„bunăcreştin‖)ăaăunuiăîntregăpopor.ăBuniculă– scrie el – „ăm ă
predestinaseăs -iărealizezăvisul‖8.
Dac ă subă raportulă caracteruluiă nuă aveaă niciă ună scrupulă (pân ă laă
omucidere de tip lafkadian – înă sensulă erouluiă luiă Gide)ă prină profesiune,ă
Simonini nuă eraă specializată decâtă înă falsificareaă deă documente,ă deprins ă
înc ă dintr-un birou notarial unde contra cost furniza orice tip de act
contraf cută careă iă seă comandaă (acteă deă vânzare-cump rare,ă testamente,ă
poliţeă etc.).ă Cuă timpul,ă faimaă saă deă plastografă îiă creşteă iară clienţiiă s iă auă
devenit,ărândăpeărând,ăserviciileăsecreteăaleăunorăstateăinteresateăînăscenariiă
politiceăcareăs ăpresupun ăoădocumentareăcorespunz toare,ăperemptorieăînă
privinţaăvinovaţilorăevreiăimplicaţiăînătoateămârş viileăguvern rilor,ăinclusivăînă
diversiunileă operateă deă acestea.ă Oă viaţ ă întreag ă Simoniniă aă trudită laă
fabricarea de documente – scrisori,ă memorii,ă m rturii,ă acteă – culminate cu
cele destinate Operei sale Magna – ProtocoaleleăînţelepţilorăSionului.
Laă acestă artefact,ă aă lucrată cuă atâtaă perseverenţ ă şiă abnegaţieă încâtă aă
cedată pân ă şiă laă ambiţiaă auctoriatului,ă r spunzând insistenţeloră
comanditarilorăs i,ădeăast ădat ăserviciileăsecreteăaleăRusieiăţariste.ăCarteaă
aăap rutăsubăsemn turaăunuiăoarecareăSergheiăNilusăînă1925,ăpurtândătitlulă
VelikoeăV’Malom („GrandiosulăînăInfim‖).ăDifuzat ălaăscaraăcontinentuluiăşiăînă
8
Ibidem, p. 432.
tiraje uriaşe,ă lucrareaă aă fostă demascat ă înă maiă multeă rânduriă pentruă falsulă
tuturor documentelor cuprinse. Protocoalele vorăfiătotuşiăfolositeănestingherită
caăizvorădocumentarădeăbaz ăşiăînăscrierileăantisemiţilorădinăprimaăjum tateă
aăsecoluluiăXX,ăînăfrunteăcuăc peteniileănazisteăşiăemuliiălorădinăţ rileăsatelite.
DeşiăSimonini este un produs al celei de-aădouaăjum t ţiăaăsecoluluiăXIXă
– cândă antisemitismulă seă consideraă aă fiă intrată înă fazaă saă „ideologico-
ştiinţific ‖ă – prină contribuţiileă unoră Gobineau,ă Drumont,ă Chamberlaină ş.a.,ă
creaţiaă saă capital ă (Protocoalele)ă prezentat ă înă carteaă luiă Ecoă dină
retrospectivaă Holocaustului,ă într-oă hermeneutic ă a rebours, îndrept ţeşteă
desemnareaă acestuiă tipă deă antisemită caă ună premerg toră şiă prototipă ală
urmaşilorăs iădinăeraătehnologic ,ăcareăaăasigurată„documentarea‖ănecesar ă
preg tiriiăsoluţieiăfinale laăscar ăcontinental .
Sociologulă poloneză Sigmundă Bauman,ă stabilită înă Anglia,ă aă evidenţiată
pertinentărelaţiaădintreăHolocaustăşiătipulădeăsocietateăautoritar ăorganizat ă
dup ă principiileă diviziuniiă muncii,ă pân ă şiă înă industriaă morţii.ă Simonini a
prefiguratătocmaiătipulăunuiăatareătehnobirocratăalăcrimei,ăcareăf r ăs ăfiăucisă
personală m cară ună singură evreuă (crimeleă saleă i-au vizat pe cei care-i
stinghereauă înă modă nemijlocită cariera)ă aă netezită formularisticaă birocratic ă
necesar ăucideriiălorăînămas .ăTrebuieăs ărecunoaştemăc ăProtocoalele, ca
mega-structur ă aă minciuniiă documentate,ă auă comportată oă inginerieă peă
m sur ,ăoătehnologieădeămontareăaăfalsurilorălaăloculăşiăînăstructuraăpotrivit .ă
Oră Simonini,ă prină specializareaă saă îndelungat ,ă eraă tocmaiă tehnicianul
necesar.ă Nuă aveaă pretenţiiă deă ideolog.ă Dovad ă stauă varianteleă ideaticeă laă
careă ader ă pentruă aă construiă Protocoalele înă formaă exigenţeloră
comanditarilorăs i.ăAceştiaăauăimpusădreptătemeăprincipale:ăpericolulăiudeo-
masonică înă plană financiară şiă industrial,ă influenţaă crescând ă aă potentaţiloră
evreiă asupraă guverneloră şiă înc ă vreoă câtevaă deă aceeaşiă importanţ .ă Înă
activit ţileă saleă anterioareă privindă documenteleă furnizateă esteă poateă deă
amintită aiciă c ă eleă seă axauă peă evenimenteă contemporaneă lui,ă respectiv
mijloculă şiă sfârşitulă secoluluiă XIX.ă Deă ast ă dat ă privireaă îiă eraă aţintit ă spreă
viitorulăeuropeanăşiătrecereaălaărealizareaăsoluţieiăfinale.
Ecoărealizeaz ăacestăturădeăforţ ăimaginândăcarieraăluiăSimonini,ăsauăcelă
puţină prefigurând-o,ă înă relaţieă cuă evenimenteleă uneiă Europeă nazisteă şiă
antidemocratice,ă dară tehnobirocraticeă înă substanţaă ei.ă Laă vremeaă lui,ă
Simonini s-aăimpusăprinăimplicareaăsaăînăevenimenteăistoriceăimportanteădină
epoc ,ă protagonistulă fiindă prezent,ă subă raportă documentar,ă laă evenimenteă
cum au fost Comuna din Paris, regimul lui Napoleon al III-lea,ă expediţiileă
militareă aleă luiă Garibaldi,ă organizareaă francmasonerieiă moderne,ă r zboiulă
franco-prusacă şiă multeă alteleă careă auă suscitată şiă eleă diverseă diversiuniă şiă
scenarii pentru care protagonistul se dovedea specializat.
Înăsfârşităm ăvoiăreferiălaăunăultimăaspectăaăvieţiiăşiăactivit ţiiălui.
Dup ă apariţiaă Protocoalelor, ună Simoniniă îmb trânit,ă relativă epuizată şiă
oarecumă expirată pareă aă seă mulţumiă cuă avereaă adunat ă şiă destinat ă s -i
asigureăprânzuriăşi cineăcopioaseăînărestauranteleădeăluxăaleăParisului.ăDar,ă
224 Hary Kuller
cumă aminteam,ă înă eroulă c rţiiă maiă mocneaă pasiuneaă sauă patimaă uriiă
împotrivaă evreilor.ă S-aă dovedită deosebită deă sensibil,ă dup ă zeceă aniă deă
inactivitate,ă laă oă nou ă solicitareă aă arteiă saleă deă construire a scenariilor.
Veneaă dină parteaă „serviciilor‖ă careă nuă dormă niciodat .ă Iă seă propuneaă s ă
imaginezeă şiă s ă realizezeă oă ultim ă infamieă împotrivaă evreilor.ă Eraă tocmaiă
spreăceăaspiraăsufletulăs uăînveninat.
„Eă ciudată – noteaz ă elă înă Jurnal – dară parc ă mi-ar fi doră deă evrei.ă Îmiă
lipsesc.ăDinătinereţeăamăconstruit,ăaşăvreaăs ăspun,ăpiatr ăcuăpiatr ,ăCimitirulă
meuă dină Praga,ă iară acumă ruşiiă miă l-auă furat.ă Cineă ştieă ceă voră faceă dină el…ă
Sau,ăpoateătocmaiăastfelăideileărabinilorămeiă(erauătotuşiărabiniiă mei) se vor
r spândiăînălumeăşiăvorăînsoţiăsoluţiaăfinal .‖ă9
Fragmentulă citat,ă aparentă minor,ă miă seă pareă str b tută deă oă semnificaţieă
insolit .ă Referinţaă laă „rabiniiă mei‖ă (ceiă 12ă rabini,ă reprezentândă 12ă seminţiiă
iudaice,ă adunaţiăperiodic,ă înăsecret,ă laăvechiulă cimitiră evreiesc din Praga la
mormântulă mareluiă rabină cabalistă Iehudaă Loëw,ă creatorulă Golemuluiă laă
sfârşitulăsec.ăXVI)ăaveaăoătrimitereăevident ălaăimportanţaăcabalismuluiăşiăaă
Golemuluiăînăcivilizaţiaă iudaic .ăSugestiaăluiăSimoniniăeraăca,ăînăreplic ,ăs ă
fieă pl nuit un Golem colectiv – trupulă antropoidă ală antisemiţiloră lipsiţiă deă
suflet,ădeăoriceăscrupulă„l untric‖,ădarăap r toriăaiăne-evreilorăameninţaţiădeă
comploturileă uneiă evreimiă moderneă şiă emancipate,ă dezinhibat ă deă fricaă eiă
legendar .ă Cuă ună asemeneaă Golemă aă imaginat Simonini realizarea unui
ultim complot antievreiesc: minarea metrourilor europene cu scopul de a da
vinaăpeăevreiăşiăastfel,ăaăseăputeaădeclanşaăreacţiaăpopular ădeănimicireăaă
întregiiăevreimi.
Deşiă laămomentulă respectivă niciă nuă existauă metrouriă înă marileăoraşeăaleă
lumii – sau tocmai de aceea – impactulă diversiuniiă puteaă acţionaă caă ună
tsunami – ultimulăvalăînghiţindăm carăoăparteădinăevreimeaăeuropean .
Nuăputemăspuneăînăleg tur ăcuăantisemitulăf uritădeămareleăsemioticiană
italianăUmbertoăEcoăînărecenta sa lucrare Cimitirul din Praga decât…ăEcce
Homo!
IdeiăfilosemiteăînăscriereaăluiăEmilăCiorană
Emilă Ciorană înă eseulă s uă Evreii, un popor de singuratici propune o
viziuneărelativăinedit ădeăesenţ ăfilosemit .ăS -lăcoment m,ădeci!ăOpiniileăluiă
Cioran despreăiudaism,ăevreiăşiăevreitateă– cele mai multe paradoxale – au
stârnităînătimpăreacţiiăcontradictorii.ăUniiăv dăînăacestăeseuăexpresiaăsimulat ă
a urii antisemite, reprimate cuă vremea,ă alţii,ă v dă oă m rturieă filosemit .ă
Frumuseţeaătextuluiăteăfaceăîntr-adev răs ăuiţiăconţinutulăcuvintelor!ăPentruă
analiştiiă preocupaţi,ă înă general,ă deă atitudineaă luiă Ciorană înă problemaă
evreiasc ă (abordat ă deă elă înă dou ă dină scrierileă saleă deă mareă impact –
Schimbareaălaăfaţ ,ădină1936ăşiăUn popor de singurateci, din 1956 – avem
deă aă faceă înă ambeleă cazuriă cuă „oă singur ă opinie,ă ambivalent ,ă înă care,ă înă
9
Ibidem, p. 436.
1936ă predomin ă respingereaă iudait ţii,ă iară înă 1956...ă admiraţiaă şiă
compasiunea‖10 . Altfel spus: filosemitism matur – post Holocaust – versus
antisemitismă juvenil.ă Oricum,ă opiniileă luiă Ciorană despreă evreiă şiă iudaismă
merit ăunăcomentariuăînăstudiulănostruăalăc ruiăgenericăesteătocmaiăcentrată
peă„dimensiunileătragice‖ăaleădestinuluiăiudaic.ăDatăfiindăc ăînsuşiăCioranăşi-a
renegat ideile (antisemite) din Schimbareaă laă faţ ,ă nuă vomă aveaă aiciă înă
vedereădecâtăultimulăs uăeseuăînăcareăadmiraţiaăşiăcompasiuneaăf r ălimit ă
faţ ădeăpoporulăevreuăîlădetermin ăs ăscrie,ăaşadar,ăînăCaietele sale11 ...ă„jeă
suis metaphisiquementă juif‖.ă Ună îndemn,ă socotim,ă caă s ă nuă maiă amintimă
despreă primaă saă lucrareă înă problemaă evreiasc ,ă înă care,ă dup ă cumă singură
recunoaşte,ă susţinerileă saleă suntă caduce:ă autoapreciere,ă cuă careă suntem,ă
desigur,ă întrutotulă deă acordă şiă mulţumiţiă deă faptulă c ă putem focusa
consideraţiileăceăurmeaz ădoarăpeăaădouaăscriereăamintit ,ăcareăîns ăşiăeaă
seădovedeşteădescump nitoare.ăTitlulăei,ăpusălaăindicativă– Evreii, un popor
de singuratici – frizeaz ăoăjudecat ădeăexistenţ ăîntrutotulădiscutabil ,ăc ciă
Cioran, unul dintreămariiăscepticiăaiăsecoluluiătrecut,ăînăacestăcazăspecială– al
relev riiăesenţeiăpoporuluiăevreuăşiăiudaismuluiă– nuăareădubiiăpentruăcareăs ă
fiăpusăm carăenunţulădinătitluălaăinterogativ.ăUniiăarăputeaăconsideraăoăatareă
situaţieă dreptă ună elogiuă superlativă adusă evreilor.ă Seă ştie,ă îns ,ă c ă doară
popoareleăcuăoămentalitateăegolatr ,ăoriăsuficientădeăînapoiateăpentruăaărâvniă
s ăfieăscoaseăînăvedet ,ăcaă„exemplari‖,ă„unici‖,ă„deănecomparat‖,ă„aleşi‖ă(nuă
înă sensă biblic),ă „cuă ună destină solitar‖ă etc.ă s-ar puteaă l saă flatateă deă ună
asemeneaă elogiuă care,ă înă fond,ă nuă evidenţiaz ă decâtă str in tateaă şiă
stranietateaă lor,ă înă lume.ă Deci,ă chiară dac ,ă înă cazulă evreilor,ă asemeneaă
„flaterii‖ăarăizvorîădinăfilosemitismulă„ambivalent‖ăcioranianăşiăînc ănuăarăaveaă
o justificare!ăCuăatâtămaiămultăcuăcâtăînăconsideraţiileănoastreănuăproblemaă
filosemitismuluiă s uă declarată înă acestă eseuă neă intereseaz ă aiciă – şiă niciă
antisemitismul din Schimbareaălaăfaţ ă– ciădoară(ne)adev rulăenunţurilorădină
ultimul.ă Supuseă fiindă confrunt riiă cuă realitatea.ă S ă urm rimă deciă
„caracteristicile‖ăatribuiteădeăCioranăpoporuluiăevreuăşiăs ăleăconfrunt măcuă
evoluţiaă deă 4000ă deă aniă aă acestuiă popor.ă Primeă generalit ţiă formulateă deă
Cioran:
„Excesivă înă toate,ă emancipată deă tiraniaă peisajului,ă deă neroziileă
înr d cin rii,ă f r ă leg turi,ă acosmic,ă elă (evreul)ă esteă omulă ceă nuă vaă fiă
niciodat ă deă aici,ă omulă venită deă aiurea,ă str inulă înă sineă şiă careă nuă poateă
vorbiăf r ăechivocăînănumeleăindigenilor,ăalătuturor‖.ă
Totă atâteaă generaliz riă peremptorii,ă deciă nesupuse...ă „testuluiă deă
falsificabilitate‖ă careă ară evidenţiaă câteă argumenteă istoriceă ară puteaă fiă
invocateăpentruăinfirmareaălor.ăDarăs -lăurm rimămaiădeparte:ă
Vezi: M. Petreu, Un trecut deocheat sau „Schimbareaă laă faţ ă aă României”,ă

10
Apostrof, 1999, Cluj, p. 242.

Paris,ă1997,ăl.ăFrancez .
11
226 Hary Kuller
„Lipsiţiădeămorminteăpeăcareăs ăleăarate,ăs ăleăexploateze,ăf r ăputinţaădeă

aăfiăpurt torulădeăcuvântăalăvreunuiăcimitir,ăelănuăreprezint ăpeănimeniădecâtă
peăsineăînsuşi...‖.ă
Enunţulăesteădezminţitădeăceleămaiăevidenteărealit ţiădinăceleă136ădeăţ riă

înăcareăseăafl ăevreiăînămorminteăşiăînăviaţ .ăDeparteăde gândulăluiăCioran,ă
europeanul,ă deă aă priviă îns ă caă negativitateă celeă deă maiă sus.ă Dimpotriv .ă
Anunţ ă profetică popoareleă înr d cinateă c ă înă curândă „voră p şiă peă urmeleă
evreilor;ă c ciă acestaă esteă viitorulă înă lume‖.ă Evreilor,ă Ciorană leă atribuieă deciă
cele amintiteă maiă susă caă meriteă peă careă şiă alţiiă auă aă leă imita.ă Dină punctulă
nostruădeăvedere,ăelogiileăşiăsuperlativeleăfolositeădeăCioranăînăevidenţiereaă
„desf şur riiă evreieşti‖ă nuă potă fi,ă aşadară taxateă înă vreună felă caă anti- sau
filosemitism, ci doar pentru inconsisteţaă loră caă realit ţiăevidente.ă Deăn-ar fi
s ă amintimă fieă şiă numaiă existenţaă deă secoleă aă evreiloră peă meleaguriă
româneşti.ă Sau,ă integrareaă evreo-românimiiă înă toateă domeniileă societ ţiiă
locale — economie,ăviaţ ăsocial ,ăcultur ,ăspiritualitate.ăDarăluiăCioran nu-i
plac istoria, cercetarea social-empiric ăcareăi-arădezminţiăafirmaţiile:ăprefer ă
zoneleă „aeriene‖ă aleă uneiă istoriosofii,ă maiă puţină sistematic ă şiă îng duitoareă
faţ ă deă paradoxuri,ă caă deă pild ă celeă laă careă neă vomă referiă înă continuare.ă
Obsesiaă singur t ţiiă şiă singularit ţiiă evreieştiă maiă puţină deă susţinută înă
planurileă existenţeiă istoriceă îşiă g seşteă oă aren ă larg ă deă desf şurareă laă
Ciorană atunciă cândă abordeaz ă chestiuneaă mozaismului.ă Reducândă abuzivă
teologiaă iudaic ă iniţial ă doară laă ipostazaă eiă yehovist ă cuă ună Dumnezeuă
„cert reţ,ă grosolan,ă lunatic,ă vorb reţ,ă aptă s ă corespund ă celă multă
necesit ţilorăunuiătrib‖,ăCioranăexalt ,ăîns ,ăpeădat ăcapacitateaăevreilorădeăaă
seă „deschide‖ă faţ ă deă oriceă alteă experienţeă religioaseă monoteiste.ă Esteă
vorbaădeăpresupoziţiaăsaăc ăevreiiăarăfiăcapabiliăs ăpreiaăpân ăşiăcreştinismulă
deă îndat ă ceă „bisericileă voră fiă pentruă totdeaunaă goale‖.ă Dară pân ă atunci,ă
credeăCioran,ăoricâtădeăgraveăauăfostăconsecinţeleărespingeriiăcreştinismuluiă
„r mâneă ceaă maiă deă seam ă şiă frumoas ă fapt ă a evreilor, un nu careă îiă
onoreaz ‖.ă Pentruă care,ă creştiniiă deşiă ofensaţiă istoriceşteă şiă teologiceşte,ă
firescă „ară fiă trebuită deă mult ă vremeă s ă uiteă şiă s ă nu-iă persecute‖.ă Dară n-au
uitată pân ă înă zileleă noastre!ă Remarc ă pertinent ă dac ă ţinemă seam ă c ă
evreii, înă lungaă loră diaspor ,ă auă avută deă înfruntată nuă doară antisemitismulă
religiosă ci,ă cumă arat ă Cioran,ă „cvasitotalitateaă omenirii‖.ă C ciă
„antisemitismulă nuă reprezint ă ună fenomenă deă epoc ,ă ciă oă constant ,ă iară
torţionariiălorădeăieriăfolosescăaziăaceeaşiăretoric ăcaăşiăTacit...‖.ăObservaţiaă
judicioas ăaăluiă Cioranăcuăprivireălaăariaăfenomenuluiă antisemită nu-lăfereşteă
îns ă niciă deă dataă astaă deă exagerareaă şiă extrapolareaă „universuluiă deă
singularitateă iudaic ‖.ă Locuitoriiă deă peă globă seă împartă înă dou ă categorii:ă
evreiă şiă neevrei.ă Evreiiă suntă îndemnaţiă deă Ciorană „s ă accepteă aceast ă
evidenţ ‖ă şiă oă dat ă cuă ea...ă permanenţaă antisemitismuluiă – dreptă condiţieă
sine qua non pentruă identitateaă şiă singularitateaă lor.ă Laă oă confruntareă cuă
istoriaăşiădateleăeiăobiective,ăniciădeclinulăcreştinismuluiă(r spândităaziăpeă1/5ă
deăpeăglob),ăniciăunicitateaăevreilor,ăîntrev zuteădeăCioran,ănuăsuntădecât,ăînă
celămaiăbunăcaz,ăpl smuirileăimaginaţieiăunuiăpoetăpreaăobositădeărealit ţileă
vieţii.ăC ciătotăelăobserv ă„înc p ţânareaămozaic ăaăevreilorăşiăsuferinţaăpeă
care a atras-oădarăşiăethosulăgeneralăpeăcareăl-aăcondiţionat.‖ă„Niciunăpoporă
nuăaăpl tităatâtădeăscumpăunăgestănes buit,ădarăexplicabilăşiălaăurmaăurmeiă
firesc‖.ă Esteă vorbaă deă crucificareaă luiă Iisus.ă Creştinismulă contraveneaă uneiă
profundeă credinţeă mozaiceă înă Dumnezeulă Unic.ă Rug ciunileă evreuluiă
înt reauă laă fiecareă s rb toareă crezulă c ă „Ş’maă israelă Adonaiă Eloheinu,ă
Adonai ehad‖ă(Ascult ăisrael,ăDumnezeulănostruăesteăUniculăşiăUnul).
Prin ce caracterictici se deosebesc evreii de alte popoare?
Revenindă laă „m rcile‖ă psiho-caracteriale depistate de Cioran la poporul
evreuăşiăînăiudaism,ăamintimăîntr-oăenumerareăsuccint :
1)ă Febrilitateaă evreiasc ă „careă teă puneă înă mişcare,ă teă biciuieşte,ă îţiă fur ă
odihna‖ă - ceeaă ceă produceă înă jură „animozitatea pe care o simte probabil
f inaă împotrivaă drojdieiă deă bere‖.ă Deă undeă şiă permanenţaă antisemitismuluiă
socialăşiăspiritual.
2)ă „Neurasteniaă evreiasc ‖ă produc toareă deă iritareă înă mediulă
înconjur tor.
3)ă„Abstractismulăiudeu‖,ăcaăpariuăîmpotrivaăuneiăsuculenţe vegetale sau
organice pe care evreul nu o are – din oroare pentru descompunere.
Tr s turaă contravineă profundă – aşaă seă vede,ă spiritualit ţiiă popoareloră
înr d cinateăcu...ăseve.
4)ă „Vioiciuneaă deă minteă careă d ă biceă st riloră peă loc‖ă – alt motiv de
contrapunere la psihologia popoarelor statice.
5)ă Evreii,ă stimulaţiă deă patimaă mişc riiă şiă aă ubicuit ţii,ă într-o vreme a
statornicieiă seă contrapună popoareloră prină revoluţionarismulă lor.ă Eiă suntă
„proscrişiă careă potă scoateă noiă puteriă dină condiţiaă loră vitreg ‖ă – „lacomi şiă
generoşi,ăinsinuanţiăînătoateăramurileăcivilizaţieiăşiăculturii,ăfervenţiăaiărisculuiă
pentruă aă câştiga‖ă – totă atâteaă tr s turiă careă forţeaz ă modernitateaă prină
avangardism.
Înăfilozofie,ăcredeăCioran,ă „geniulă iudaică seăacomodeaz ăcuăoriceă form ă
de teorie‖,ă oriceă curentă deă ideiă – de la pozitivism la misticism – fiind
prototipal,ăamăzice,ăînăacestăsensăşiăpentruă„eonul‖ăpost-modernist (printr-o
îmbinare,ăsui generis, doar a particularului lor cu universalul tuturor). La fel
şiă pluri-identismulă loră atâtă deă asezonată globalismuluiă actuală şiă viitor:ă „ună
evreuă n scută rus,ă devineă german,ă apoiă francez,ă apoiă americană sauă oriceă
altceva‖ă– vorbindătoateăacesteălimbiăşiăjuisând deăvalorileăculturilorădinăţ rileă
respective.ăÎntr-unăcuvântă– şiăpentruăaăconchideăasupraăelogiuluiăneţ rmurită
adusăevreuluiăşiăidentit ţiiăsaleăpluraleă– amintimăc ăCioranănuăpoateăvedeaă
lumeaă decâtă ierarhizat ă înă evreiă şi...ă neevrei.ă „Înă istoriaă contemporan ,ă deă
neconcepută f r ă ei,ă auă introdusă oă cadenţ ă accelerat ,ă ună gâfâită deă bun ă
calitate,ă ună sufluă superbă dară şiă oă otrav ă profetic ă aă c reiă virulenţ ...ă
descump neşte‖.ă
228 Hary Kuller
Şirulămarker-ilor psiho-caracterologiciăseălungeşteăcontinuuăprintr-un apel

la noi termeniă incendiariă pentruă aă sugeraă elanuriă barbareă şiă extazieriă
uluitoare:ătotulărostităîntr-o stare de cutremur. Cioran nu poate vorbi despre
evreiă decâtă caădespreă nişteăsinguratici,ă uniciă peăp mânt.ă Doară evreulă ratată
seam n ăcuăceilalţiăoameniăcareănuăpotăaspiraădecâtălaăcondiţiaăde...ă„evreiă
nedes vârşiţi‖.ă Pentruă c ă „evreiiă exultaţiă înă faţaă vieţiiă elimin ă moarteaă prină
preocup rileă lor.ă Pentruă eiă progresulă esteă oă fug ă calculat ‖,ă „mitologiaă loră
voit ăpentruăcombatereaăefectelorădizolvanteăaleălucidit ţii şiărealit ţii‖.ăPreaă
pasionaţiă pentruă aă fiă epicurieni,ă eiă „seă dovedescă aă fiă nişteă agitaţiă înă toateă
sensurileăcuvântului‖.ă Excepţionali,ă prină destinăsuntă „damnaţiă peă vecieălaă oă
stareă deă desţ rare‖,ă însuşiă Israelulă dovedindu-seă „oă patrieă provizorie‖.ă
Destin excelentă„s-arăputeaădeduceădinăceleădeămaiăsus‖ăpentruănoulă„ev‖ăală
globaliz rii.ă Ajunşiă aiciă cuă cit rile,ă poateă preaă numeroaseă (dară necesare,ă
pentru a ilustra obsesia autorului de a configura caracterul solitar al
poporuluiă evreu),ă revenimă laă întrebarea privindă adev rulă conţinută înă
enunţurileăprinăcareăesteăfundamentat ătezaăsingularit ţiiăşiăsingur t ţiiăunuiă
poporă careă fractureaz ă omenireaă în...ă „evreiă şiă neevrei‖.ă Tezaă cioranian ă
contravine,ăprinăunilateralitateaăei,ăîntregiiădeveniriăşiăistoriiăuniversaleăcaăşiă
istoriilorălocale,ăunitareăşiăparalele,ăaleăevreilorădinădiferiteleăcolţuriăaleălumiiă
caă şiă dină statulă loră antică sauă actual,ă ref cut,ă Ereţă Israel. Periodizarea
principaleloră secvenţe,ă acţiuni,ă actanţiă şiă interacţiuniă cuă „rezultantele‖ă
istorice careă şi-auă pusă pecetea,ă înădinamicaălor,ă peă identitateaă iudaic ă en-
marche,ă contravineă acesteiă specioaseă interacţiuniă cuă „exteriorul‖ă lumiiă
schiţateă deă Cioran.ă Reamintimă doară câtevaă rezultanteă aleă acestoră
interacţiuniă înă şiă cuă lumeaă înconjur toare,ă dară nuă înainteă s ă neă punemă
întrebarea:ăqui prodest oăasemeneaăînl nţuireădeăelogiiăexagerateălaăadresaă
evreilor,ă aă uneiă asemeneaă separ riă aă evreiloră deă restulă popoarelor?!ă Înă
Caietele sale,ă Ciorană remarc :ă „Evreiiă deă pretutindeniă suntă fiinţeă atâtă deă
suscceptibile c ă ţi-ară trebuiă geniulă diplomatică ală unuiă Talleyrandă caă s ă ştiiă
cumă s -iă abordeziă f r ă s -iă r neşti‖.ă Oareă eseulă laă careă ne-am referit s-a
p trunsădeăoăasemeneaădiplomaţie?!
ÎnghesuindăînăpatulăluiăProcustăoădevenireăatâtădeăpletoric ,ăesenţializândă
abuzivă tr s turiă etniceă rezultateă dintr-oă complex ă dialectic ă aă existenţeiă şiă
conştiinţeiă evreieşti,ă demersulă cioraniană dreseaz ă ună nomenclatoră deă
atributeă abstracteă aleă uneiă spiritualit ţiă colectiveă completă desprinseă deă
genezaălorăreal ăşiăprofundădistorsionateăînăfenomenologiaălorăconcret .ăŞi,ă
deă aceea,ă indiceleă loră deă adecvareă laă realit ţiă esteă aproapeă nul.ă Tezaă
formulat ă a priori c ă evreiiă suntă ună poporă deă singuraticiă nuă puteaă conduceă
decâtălaăenunţuriănefundamentateăloviteădeăperemptorism.ăEseulăluiăCioran
nuă seă dovedeşteă astfelă niciă antisemită niciă filosemit,ă ciă pură şiă simpluă ună
m nunchiăsclipitorădeăenunţuriănevalidateăşiănevalabileăempiric.ăAsemeneaă
enunţuri,ăprinăformaăşiăconţinutănuăpotăfiăsupuseătestuluiădeă„falsificabilitate‖ă
cerut de epistemologia contemporan ă dreptă condiţieă sine qua non pentru
validareaă lor.ă Deă aceea,ă oricâtă deă uluită aiă fiă deă originalitateaă stiluluiă şiă deă
frumuseţeaăscrierii,ăeseulăcioraniană Evreii - un popor de singuratici este la

felădeăinadecvatărealit ţilor,ăcaăşiămaiăvecheaăsaăscriere Schimbareaălaăfaţ ă
aă României.ă Celeă dou ă scrieriă înă „problemaă evreiasc ‖ă seă aseam n ă nuă
doară prină „ambivalenţa‖ă loră ciă şiă prină neadev rulă rostită caă generalizareă
excesiv ădespreăevreiăşiăiudaitate;ăcaămetafizic ,ăsubstitutiv ăaăuneiărealit ţiă
pletoriceăşiăînăpermanent ădevenireăsubăacţiuneaăunorăfactoriă„intrinseci‖ăşiă
„extrinseci‖.ă
Cum de s-auă men inută evreii,ă caă popor,ă atâteaă miiă deă ani?!ă Pentruă
c ăeraăunăpoporăîntreăpopoareăşiănuăoăsimpl ă...popula ie!ă
La conturarea profilului spiritual al poporuluiă evreuă auă contribuită atâţiaă
„factori‖,ă sincroniciă şiă diacronici,ă încâtă aă daă sentinţeă arbitrareă despreă oă
tr s tur ă sauă alta,ă considerat ă aă fiă r masă imuabil ă sauă definitorieă r stimpă
deămilenii,ăconstituieăunăpurăexerciţiuăliterarăcareăs-ar dovedi frumos de n-ar
fiăperniciosăatunciăcândăconţinutulăs uăesteăluatălaăpropriuădeăc treăceiăcareă
înătrecutăoriăaziăfacădinăasemeneaă„constat ri‖ăoăpolitic ăantievreiasc ;ămaiă
alesăprinăidiosincraziaăceăstârneşteăideeaădeă„poporăales‖ăetc.ăetc.ăCeeaăceă
nuă înseamn ă c ă despreă evrei,ă despreă psihologia,ă religiaă şiă culturaă loră prină
care s-auă menţinută milenii,ă nuă s-ară puteaă vorbiă şiă laă modulă general.ă Cuă oă
condiţieăîns :ăînăsubsidiarulăcelorăafirmateăs ătranspar ăoăvast ăcunoaştereă
aăîmprejur rilorăoglinditeăînămanifest rileăculteăşiăpopulareădinădiverseăetapeă
aleădeveniriiămilenareăaăpoporuluiăevreu.ăC ciăidentitateaăevreuluiăconcretăşiă
substanţaă iudaismuluiă s uă seă cuvină raportateă laă nenum raţiă factori.ă Oă
meditaţieă asupraă tr s turiloră celeă maiă generaleă aleă fiinţeiă istoriceă şi
spirituale a poporului evreu - pentruăaănuăplutiăînăabstracţiuniă„invalidabile‖ă–
s-ară cuveniă s ă seă dovedeasc ă relevant ,ă pregnant ,ă concluziv ă şiă chiară
decisiv ă pentruă fiecareă dină acesteă tr s turiă înă parteă şiă toateă laolalt ,ă
relaţionateă cuă secvenţeleă majoreă aleă uneiă deveniriă deă câtevaă milenii.ă
începândăcuăloculădeăobârşieăalăpoporuluiăevreuă- şiăorizontulăs uăhamitic ori
midbaric – care i-auăimprimatăprimeleăviziuni,ăpreluateăapoiădeăstr moşiiăs iă
şiăoglinditeăînăcredinţeăşiăobiceiuriăfruste.ăApoi,ădândădovadaădeănoiătr s turiă
deăcaracter,ăadânciteăprinăîncerc rileădeăaăp trundeăînăCanaanăşiăaşezareaă
loră prim ă înă aceast ă ţar .ă Fugaă loră înă Egiptă şiă aşezareaă aiciă pentruă maiă
multeăveacuriăaăl satăgraveăsecheleăaleăsclaviei;ăaătrebuităoăîntreag ăepoc ă
pentru a seădebarasaădeăele.ă Aă urmată operaăluiă Moise;ă încheiereaăalianţeiă
cuă Iahve,ă celeă 10ă Porunci,ă Tabernacolul,ă meditaţiaă dină pustiu,ă nouaă lupt ă
pentruă recucerireaă Canaanului.ă Cucerireaă Canaanului:ă aşezareaă loră înă
aceast ă ţar ă dară şiă influenţeleă canaaniteă asupraă noiloră veniţiă nuă auă r masă
f r ăreflexeăînăconştiinţaăcelorădeveniţiăînăpustiuămozaic-moisidici.
Mentalitateaălorăaăfostăapoiăprofundăînrâurit ădeăepocaăJudec torilor,ădeă
organizareaă politic ă şiă social ,ă deă imperativeleă unirii.ă Primejdiileă dină afar ă
dezvolt ă conştiinţaă necesit ţiiă instituiriiă regalit ţii.ă Ună ţ rană dină tribulă
Beniaminăesteăproclamatărege.ăDomniaăluiăSaulăesteănecruţ toareăînăprimaă
saăfaz .ăAtitudineaăesteăamendat ,ăprinăapariţiaăprofeţilor.ăDomniaăluiăDavidă
şiă unireaă principateloră Iudeeaă şiă Israelă prefigureaz ă oă conştiinţ ă naţional .ă
230 Hary Kuller
Ierusalimulă devineă capitalaă nouluiă regată şiă reşedinţaă luiă lahve.ă Davidă
dezvolt ă îns ă gustulă luxului.ă Spreă sfârşitulă domnieiă linişteaă ţ riiă esteă
tulburat ădeărebeliuniăşiădrame.ăSeădezvolt ăsimţulădiplomaticăsub impactul
acţiuniloră personalit ţiloră şiă aă deveniriiă vieţiiă statale.ă Solomonă celă înţeleptă
ridic ăştachetaăpân ălaăpunctulăeiămaxim.ăUnămodelădeămonarhăoriental,ădară
luminat,ăîmp r ţiaăseădestram ădup ămoarteaăluiăSolomon,ădarăIerusalimulă
persist ăprinăpalateăşiătempulăs u.ăAparătulbur rileăl untrice,ădezmembrareaă
regatului,ă dou ă veacuriă deă vrajb ,ă deă lupte,ă iară prină trezireaă colosuluiă
asirian,ă Israelulă esteă cucerită şiă 10ă dină celeă 12ă triburiă dispar-conturândă înă
timp,ă înă diasporaă lor,ă totă atâteaă ramuriă aleă iudait ţii.ă Şiă regatulă Iudeuă intr ă
subăst pânireaăAsiriei,ăceeaăceănu-lăîmpiedic ăpeăregeleăIosiaăs ăintroduc ă
reformeăchiară şiă atunciă cândătreceăsubăjugulă egipteanăpentruăaă c deaă apoiă
subă celă babilonian.ă Oă aventur ă istoric ă şiă spiritual ă careă seă încheieă cuă
asediulă Ierusalimului,ă distrugereaă templului,ă sfârşitulă regatuluiă iudeuă (586ă
î.e.n.).ă Oă apariţieă singular ă şiă r sun toareă înă istoriaă civilizaţieiă iudaice,ă cuă
impactăasupraăconştiinţeloră(deălaăomulădeărândăpân ălaărege)ăl-a constituit
profetismul. Activitateaă prooroculuiă Ilieă (Eliahu)ă esteă inauguratoare.ă Îns şiă
ideeaă deă Dumnezeuă şiă moral ă seă adânceşteă subă influenţaă acestoră ciudaţiă
revoluţionari.ăUltimulăprofetăalăregatuluiăisraelit,ăHoşea,ălanseaz ăideeaăunuiă
Dumnezeuăalădragosteiăşiăalăîndur rii.ăPrimulăprofet al regatului iudeu, Isaia,
scap ă ţaraă deă pierire.ă Contemporanulă s u,ă Micheia,ă provoac ă oă mareă
reform ă religioas .ă Subă domniaă p gân ă aă luiă Manase,ă profeţiiă lucreaz ă înă
ascunsă şiă f urescă legileă viitorului.ă Ceă înrâurireă aă avută înă epoc ă asupraă
conştiinţelorăşiăspirituluiăiudeuăreformaădinătimpulăregeluiăIosiaăşiăapoiăreacţiaă
profetului Ieremia - faceă parteă dină eternulă subînţeles.ă Asist mă laă sfârşitulă
statuluiă iudeu,ă laă exilulă babilonian:ă poporulă iudeuă esteă dezr d cinată şiă
împr ştiată dară seă menţineă caă naţie spreă deosebireă deă poporulă geam nă
israelit,ăcareăaproapeăc ăpieriseălaăpuţin ăvremeădup ădistrugereaăregatuluiă
deănord.ăMisterulăacesteiăsupravieţuiriărezid ăînărenaştereaăiahvismuluiăsubă
formaă iudaismului:ă oă eroic ă minoritateă f ureşteă oă nou ă istorieă şiă deschide
majorit ţiiă perspectiveleă unuiă nouă destin.ă Atunciă seă pună bazeleă speranţeiă
evreieştiă - speranţaă într-oă apropiat ă restaurareă aă statuluiă iudeuă determin ă
peă fruntaşiiă loră s ă preg teasc ă înc ă dină Babilonă bazeleă deă organizareă
viitoareăaăobşteiăevreieşti.ăEzechiel este campionul noii religii, a iudaismului.
Unănouăprofetăprevesteşteăiminentaăîmplinireăaădrept ţiiădivine.ăSeăîntoarceă
înăIudeeaăunămicăgrupădeăexilaţi,ăînăfrunteăcuădoiăprofeţi:ăAgheuăşiăZaharia.ă
Subăimpulsulălorăseăpurcedeălaărecl direaătemplului.ăDup ăcinciăaniătemplulă
eă gata,ă dară „eraă mesianic ‖,ă ceă trebuiaă s ă urmezeă nuă vineă şiă înă loculă eiă
începeă oă perioad ă deă mareă deprimareă şiă desfrâu.ă Evreiiă suntă aduşiă înă
situaţiaă deă a-şiă dezv luiă şiă acestă aspectă ală „caracteruluiă lor‖.ă Ună paharnică
iudeu al mareluiăregeăArtarxerxesăIădevineăcârmuitorulăIudeii.ăSeăîmplineşteă
reformaă luiă Nehemiaă şiă aă scribuluiă Ezra.ă Religiaă iudeiloră eă îngr dit ă deă
pravileă rigide,ă dup ă careă profeţiiă dispar.ă Urmaşiiă loră protesteaz ă timidă prină
miciăpoemeăscriseăcuătâlcăîmpotrivaănoilorătendinţeă– poemulăRutăşiăCarteaă
luiă Ionaă suntă simptomatice.ă Seă încheieă eraă Neviimiloră (profeţilor)ă şiă începeă
epocaă deă dominaţieă aă preoţilor:ă înrâurireaă loră asupraă poporuluiă evreuă şiă
Iudeeaădevenit ărepublic ăteocratic ,ăînăfrunteăcuăMareleăpreotămatriţeaz ăoă
nou ăpsihologieăînăanaleleăiudaismului.ă„Noduri‖ăaleădeveniriiăiudaismuluiăşiă
mentalit ţiiăiudaiceă– pân ălaăapariţiaăereiăcreştineă– mai pot fi considerate:
Macabeiiă şiă recrudescenţaă mozaismuluiă frust;ă vrajbaă dintreă Saduceiă şiă
Farisei care atrage intervenţiaălegiunilorăromaneăşiăaducereaălaăcârmaăţ riiăaă
Idumeilor.ăLaăînceputulăereiăcreştineăIudeeaănuămaiăeădecâtăunăcrâmpeiădeă
provincieă roman .ă Cucerireaă roman ă aprindeă îns ă înă sufletulă iudeuă
n dejdeaăînăvenireaăunuiăMesia.ăPeăacestăfondăapareăşiăIisus de care evreii
înăcvasimajoritateaălorăseăvorădelimitaădeoareceăeraăgreuădeăconceputăunăfiuă
alăDumnezeuluiălorăatâtădeăabstractăşiălipsitădeăcorporalitate.ăMesiaăaşteptată
deă evreiă d ă conţinută unuiă iudaismă eschatologic,ă sui-generis, care va
îmbr caădiferite forme de-aălungulăistorieiădiasporei.ăOămic ăparteăaăevreilor,ă
iudeiiă dină Galilea,ă legaţiă deă amintireaă peă careă le-oă l saseă Ioşuaă
Nazariteanul,ă înt rescă sectaă nazariteniloră careă propov duiescă apoiă prină
apostolulăPavelănouaăreligieăaăcreştinismului.ăDin momentul acestei fracturi
religoaseă întreă evreiă şiă creştiniă seă adânceşteă aceaă neînţelegereă istoric ă aă
comandamentuluiăconvieţuiriiăînăcondiţiileăunorăcredinţeădiverse.ăEvreiiăsuntă
împr ştiaţiăpeătotăcuprinsulăîmp r ţieiăromane,ăîncepeăpentruăeiălungulădrum
ală diasporeiă europene.ă Existenţaă loră caă neamă esteă totuşiă salvat ă prină
acţiuneaă renovatoareă aă rabiniloră careă întreă timpă luaser ă loculă preoţilor.ă
Epocaărabinic ,ănouaăaristocraţieăaăerudiţieiăesteăprefigurat ădeăŞcoalaădeă
IaăYavneăcareăinaugureaz ăoăer ănou ăînăistoriaăiudaismului,ăfixândătradiţiaă
oral ,ă într-oă lucrareă monumental :ă Mişna.ă Momentulă istorică înă careă apareă
Mişna îiă sileşteă peă evreiă s ă încerceă s ă fac ă dină legeaă loră ună digă careă s -i
opreasc ă deă aă seă contopiă înă lumeaă p gân ă sauă creştin .ă Dină pricina
persecuţiiloră laă careă erauă supuşi,ă evreiiă seă refugiaz ă înă Babilon,ă undeă seă
aflauă mulţiă coreligionariă de-aiă loră şiă realizeaz ă Talmudul.ă Acestaă salveaz ă
existenţaă poporuluiă evreu,ă caă iudaism,ă dară vaă puneă înă primejdieă viaţaă
evreiloră caă indiviziă confruntaţiă cuă creştinismulă înă ascensiuneă (dup ă 313).ă
Politicaăfaţ ădeăeiăaăprimilorăîmp raţiăcreştiniăadânceşteădiaspora.ăEvreiiăseă
refugiaz ăînăArabia,ăpropag ăacoloăideeaăDumnezeuluiăunic.ăÎnăjurulăacesteiă
idei,ă Mohamedăcreaz ăoănou ă religie:ă islamismul.ă Adepţiiă s iă pornescă îns ă
şiă eiă laă începută ună r zboiă sfânt,ă îiă extermin ă peă evreiă şiă întreprind,ă dină
secolul al VIII-lea,ă cucerireaă lumiiă deă atunci.ă Nuă dup ă mult ă vremeă îns ă
evreiiă prosper ă înă lumeaă arab .ă Seă deschideă epocaă gaonilor.ă Revoltaă
împotrivaă ap s riiă moraleă exercitat ă deă Talmudă produceă ună curentă deă
revenireă laă spiritulă clasică ală Bibliei.ă Aiciă seă înscrieă mişcareaă reformatoareă
carait ,ă voită renovatoare,ă dară anchilozat ă înă precepteă extra-intelectuale,
dovedindu-seăunătradiţionalismăimobil.ăCentrulăspiritualăevreiescăseăstr mut ă
dină Babilonă înă Spaniaă arab .ă începeă „eraă deă aur‖ă aă ştiinţeiă şiă literaturiiă
ebraice:ă Iehudaă Halevy,ă Gabirol,ă Maimonideă etc,ă etc.ă Înă paralel,ă viaţaă
evreiloră dină timpulă cruciadelor,ă amurgulă libert ţiiă loră înă ţ riă caă Germania,ă
232 Hary Kuller
FranţaăşiăSpaniaăconstituieăunăprimumămovensăpentruăiniţiatoriiăCabaleiăşiăaă
totăceăpoateăfiăt lm cităînăramaăuneiădevoţiuniăextraraţionale.ăÎnăSpaniaămulţiă
evreiăsuntăsiliţiăs ătreac ălaăcreştinismădarăeiăîşiăvorămaiăamintiădeăevreitateaă
lorăchiarăşiădup ămulteăgeneraţii.ăConştiinţaăevreilorăeuropeni,ăpl m dit ăînă
zoneă atâtă deă diferiteă aleă lumiiă medievaleă şiă suportândă atâteaă influenţeă înă
mişcareaăloră spaţial ăşiă social ădinăestă înă vestă şiă dinănouădină vestă spreă ună
est-european,ă prină aşezareaă aşkenazimiloră înă Poloniaă Iagelonilor, iar a
sefarziloră înă imperiulă otomană vaă produceă oă diferenţiereă sensibil .ă Înă vestulă
Europeiă apară ghetourile,ă înă constituireaă c roraă creştinismulă şi-a avut rolul
s u.ăŞiătotuşi,ăviaţaăevreilorăînătimpulăReformeiă(începândăcuăMartinăLutheră
şiă pân ă înă sec.ă XIX)ă exercitaă deschideriă iudaiceă deă factur ă „protestant ‖ă
contribuindă laă apariţiaă Iluminismuluiă înă lumeaă evreiasc .ă Viaţaă cultural ă aă
evreiloră înă timpulă Renaşteriiă devineă totă maiă perceptibil .ă Contribuţiaă loră laă
progresulăştiinţelorăşiămentalit ţilorădevineăvizibil ăînăparalelăcuăbaricadareaă
înăTalmudăşiăCabala.ăPeălinieătradiţional ,ăunărabinădinăsec.ăalăXVI-lea, Iosef
Caro,ă puneă laă îndemân ă ună codă deă legiă rigideă (Şulhană Aruh) care se va
dovediă utilă tendinţeloră conservatoareă şiă ortodoxeă - temperatoare ale unor
lunec riă preaă iluministe.ă Migraţiaă evreiloră peă noulă continentă dup ă
descoperireaă Americiiă deschideă oă linieă „original ‖ă înă dinamicaă poporuluiă
evreu,ădestulădeăalert ăşiăpeăcelelateăcontinente.ăPân ălaăfineleăsec.ăalăXlX-
lea, pe acest nou continentă iudaismulă vaă înregistraă aproapeă oă duzin ă deă
curente.ă Înă pandant,ă viaţaă evreiloră galiţieniă vaă oscilaă întreă noulă hasidism,ă
iniţiată deă Baală ŞemăTovă şiă raţionalismulă talmudică ală unuiă EliaădinăVilna.ă Iară
ca intermezzo,ă tristaă experienţ ă mesianic ă cuă Iacobă Frankă şiă vindecareaă
evreiloră deă acestă tipă deă iluzionism.ă Nuă voiă maiă z boviă asupraă impactuluiă
Revoluţieiă Francezeă sauă acţiuneaă unoră gânditoriă caă Spinozaă şiă
Mendelssohn asupra mentalului iudaic deoarece, mai apropiate fiind de
zilele noastre, sunt mai bine cunoscute.ăPr buşireaăimperiuluiănapoleoniană
dezl nţuieă ună puternică vală deă reacţiuneă înă toat ă Europa,ă aleă c ruiă victimeă
suntă înă primulă rândă evreiiă care,ă spreă aă nuă seă maiă întoarceă înă ghetou,ă seă
convertescăînănum rămareălaăcreştinism.ăAcelaşiărefluxăîiăvaăîmpingeăînăsec.ă
XXăpeăuniiăevreiăasimiliştiăînămişc rileărevoluţionare.ă
Despreă principaleleă curenteă evreieştiă dină contemporaneitateă suntă deă
amintit:ăsionismul,ăsocialismul,ăconservatorismulăşiătoateăcelelalte.ăFiecareăaă
dobândităunăconţinutăconcretăînăfuncţieădeăexperienţaăamerican ,ăsovietic ,ă
vestăşiăest-european ăşi,ădeăceănu,ăînăultimaăvreme,ăisraelian ,ămagrebian ,ă
etc.ă Aă vorbiă despreă identitateaă iudaic ă şiă iudaismulă lumiiă evreieştiă actualeă
înseamn ăaăfaceăoăretrospectiv ăşiăoăprospectiv ăînătoateăacesteăprivinţe.ă
Oareăfascinanteleădarăatâtădeădesc rnateleătr s turiăaleăfiinţeiăistoriceăşiă
spiritualeă schiţateă deă Emilă Ciorană înă eseulă deă careă ne-amă ocupată r spundă
unoră atariă exigenţeă epistemologiceă fireşti?ă L s mă cititorulă s ă r spund ă
singură dup ă ceă v ă fiă dep şită încântareaă produs ă deă armonioasaămuzic ă aă
cuvintelor,ă noţiuniloră şiă concepteloră folositeă deă acestă vr jitoră ală expresiei.ă
Dină p cate,ă îns ,ă înf ţişareaă evreiloră dreptă „ună poporă deă singuratici‖ă d ă
suficient ă„ap ăvie‖ălaămoaraăcelorăcareămacin ăneîntreruptăideeaăantisemit ă

c ă datorit ă unicit ţiiă sale,ă evreulă esteă damnată laă suferinţ ă etern :ă „Iudaă vaă
agonizaă pân ă laă sfârşitulă veacurilor‖.ă [N.ă Ionescu]ă expresieă prină careă
antisemiţiiăjustific ăpân ăşiăHolocaustul!
P.S.: Urmărind îndeaproape, pe parcursul unor decenii,

frământarea Lyei Benjamin în jurul problematicii antisemitismului şi
nega ionismului, felul în care şi-a transformat perseveren a în
pasiune, am sim it ca un îndemn la reciprocitate ca în volumul dedicat
aniversării zilei ei de naştere să adaug, cel pu in prin materialul de
fa ă, câteva gânduri întăritoare pentru pozi iile luate în atâtea lucrări
prin care s-a străduit să demonteze mecanismele de generare şi
supravie uire tenace, dar şi de inven ie mereu înnoită a atâtor acuze
întotdeauna nefondate la adresa evreilor.
Amă concepută articolulă deă faţ ,ă menită aă fiă inclusă înă volumulă omagială
prilejuitădeăaniversareaăaă80ădeăaniădeăviaţ ăaăLyeiăBenjamin,ăcaăunăsemnă
modestădeăapreciereăaătematiciiăc reiaăceaăs rb torit ăs-a consacrat.
Cu oă voinţ ă şiă d ruireă duseă şiă eleă laă limit ,ă cuă oă îndârjireă cimentat ă deă
rigoareaă ştiinţific ,ă fapteleă eiă – scrieriă despreă istoriaă evreiloră dină Româniaă
axateă peă oă secvenţ ă temporal ăînă careă antisemitismulă dictaă (f r de)legea,ă
iară evreiiă erauă c lcaţiă înă picioare – au impus-oă nuă doară caă cercet toareă
onest ,ă dedicat ,ă competent ,ă iubitoareă deă adev ră dară şiă caă lupt toareă
dreapt ăînăfaţaănedrept ţilorăcomiseădeăceiăcare-i huleau pe evrei – şiăastaă
nu de ieri, ci printre primii din Europa.
Lya Benjamin s-a dovedităconving toareăprinădecisivitateaădocumentuluiă
şiă raţionalitateaă argumentului.ă Antisemitismul,ă negaţionismul,ă xenofobia,ă
falsurileă istoriceă înă privinţaă Holocaustuluiă dină Româniaă sauă referitoareă laă
negativitateaă populaţieiă evreieştiă localeă socotă s ă fiă ieşită sl biteă dină
confrunt rileă cuă scrierileă eiă – sinteze, monografii, culegeri de documente
ş.a.ă– prinăcareăimposturaădeăoriceăfel,ăînămaterie,ăeraăredus ălaănulitate.
Cum,ă „riposta”ăcelorăcareăproducămaculatur ălocal ăantievreiasc ănuăseă
jeneaz ăînăfaţaăfaptelorădovedite,ăcontinuareaăunorăstudiiătemeiniceădeăfelulă
celoră rezultateă dină str daniileă deă pesteă ună sfertă deă veac,ă depuseă deă Lyaă
BenjaminăînăcadrulăC.S.I.E.R.ăşiăînc ăpeăatâtăînăalteăinstituţiiăsociale, este de
dorit.
Lista contributorilor:
Babeş,ă Adina.ă Doctorand,ăŞcoalaă Naţional ă deăStudiiăPoliticeă şiă

Administrative; cercet toră Institutulă Naţională pentruă Studiereaă
HolocaustuluiădinăRomâniaă- ElieăWiesel,ăBucureşti.
B rbulescu,ă Ana-Maria. Doctor; asistent universitar,
Universitateaă Bucureşti;ă cercet toră Institutulă Naţională pentruă
StudiereaăHolocaustuluiădinăRomâniaă- ElieăWiesel,ăBucureşti.
Ciuciu, Anca. Doctor;ă cercet tor,ă Centrul pentru Studiul Istoriei
Evreiloră dină România, Bucureşti; coordonator programe
educaționaleă Centropaă – Româniaă (Centrală Europeă Centeră foră
Research and Documentation – Viena).
Cr ciun,ă Camelia. Doctor;ă cercet tor,ă Centrul pentru Studiul
Istorieiă Evreiloră dină România,ă Bucureşti;ă lectoră asociat,ă Centrulă de
StudiiăEbraiceăGoldsteinăGoren,ăUniversitateaăBucureşti.
Florian, Alexandru. Doctor;ă conferențiar,ă Universitateaă Creştin ă
Dimitrieă Cantemir;ă directoră generală Institutulă Naţională pentruă
StudiereaăHolocaustuluiădinăRomâniaă- ElieăWiesel,ăBucureşti.
Gido, Attila, Doctor;ă cercet toră Institutulă pentruă Studiereaă
ProblemelorăMinorit țilorăNaționale,ăCluj.
Glass, Hildrun. Doctor;ă cercet tor,ă Universitateaă Ludwig-
Maxilimilan,ăMünchen.
Gyémánt, Ladislau. Doctor; profesor universitar, decanul
Facult ţiiă deă Studiiă Europene,ă Universitateaă Babeş-Bolyai; directorul
Institutulă deă Iudaistic ă şiă Istorieă Evreiasc ă "Dr.ă Mosheă Carmilly",ă
UniversitateaăBabeş-Bolyai, Cluj.
Hartman, Zvi. Doctor;ăcercet torăindependentă(Netania,ăIsrael).
Herşcovici,ă Lucian-Zeev. Doctor; Bibliotecaă Naţional ,ă
UniversitateaăEbraic ădinăIerusalim.
Ionescu,ăŞtefan. Doctorand, Clark University (Worcester, S.U.A)
Kuller, Hary. Doctor;ă cercet tor, Centrul pentru Studiul Istoriei
EvreilorădinăRomânia,ăBucureşti.
Laz r,ăNatalia. Doctorand, Universitatea Suceava.
Pan ,ăGina. Doctor;ăDirector,ăInstitutulăCulturalăRomână– Tel Aviv.
Rotman, Liviu. Doctor;ăprofesorăuniversitar,ăŞcoalaăNaţional ădeă
Studiiă Politiceă şiă Administrative;ă directoră al Centrului pentru Studiul
IstorieiăEvreilorădinăRomânia.
Lista contributorilor 235
Vasiliu, Ana–Gabriela. Doctor;ăcercet tor,ăCentrul pentru Studiul

IstorieiăEvreilorădinăRomânia,ăBucureşti.
Volovici, Leon. Doctor; cercet toră principală laă Universitatea
Ebraic ădinăIerusalim,ăInstitutulădeăIudaismăContemporană iălaăCentrulă
InternaționalăpentruăStudiereaăAntisemitismului

Istorie Si Memorie Evreiasca

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istorie Si Memorie Evreiasca

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISTORIEăŞIăMEMORIEăEVREIASC

VOLUM OMAGIAL DEDICAT DOAMNEI DR. LYA BENJAMIN

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionaleăaăRomâniei

I. Ciuciu, Anca (ed.)

Dr. Aurel Vainer, Cuvântăintroductiv ............................................................ 7

Liviu Rotman, Medalion istoriografic. Dr. Lya Benjamin ............................ 22

Lista contributorilor ................................................................................. 234

CaăPre edinteăalăFederațieiăComunit țilorăEvreie tiădinăRomâniaăa ădoriă

Dr. Aurel Vainer

Contribuţiileă aă şaptesprezeceă cercet toriă dină România,ă Israel,ă Stateleă

 Legislaţiaă antievreiasc ă înă Româniaă 1938ă – 1944. Documente,

 1940-19Ő2.ăPerioadaăuneiămariărestri ti, vol. I – II, Bucureşti, Editura

 1943-19ŐŐ.ă Bilanțulă tragediei.ă Rena tereaă speranței,ă Bucureşti,

 Album.ă Muzeulă deă istorieă aă evreilordină Româniaă „Şefă rabină Mosesă

 Cumă aă fostă posibil?ă Holocaustulă evreiloră dină România, Bucureşti,

Editura Institutului Naţional pentruă Studiereaă Holocaustuluiă dină Româniaă

 Matatias Carp, Carteaă neagr , volumele I-III,ă Bucureşti,ă Edituraă

 ―SocialăandăEthnicăInteractions in the History of the Jews in Romania:

Legislation (1938—1944)‖,ă înă Anuarulă Institutuluiă deă Istorieă Cluj-Napoca,

 ―The Jews in Romanian Historical Literature (A few Methodogical

 „Analiz ă critic ă aă izvoareloră arhivisticeă iă aă surseloră bibliograficeă

 „Dr.ă W.ă Fildermană despreă antisemitismă iă xenofobie‖ă înă Buletinul

 „Dr.ă Fildermană iă regimulă antonescian”ă înă Buletinulă Centrului,ă

muzeuluiă iă arhiveiă istoriceă aă evreiloră dină România, nr. 7, Centrul pentru

 „Legisla iaă antievreiasc ă iă politicaă regimului antonesciană fa ă deă

evrei‖ăînăStudia et Acta Historiae ludaeorum Romaniae, VII,ăBucureştiă2002,ă

 „Dinamicaăidentit ţiiăevreilorădinăRomâniaăînăviziuneăistoriografic ‖,ăînă

 „TheăJewțsăImageăinăAntonescuțsăPoliticalăText"ăinăThe Holocaust and

Romania. History and Contemporary Significance (ed. Mihail Ionescu, Liviu

 „Retoric ă şiă stereotipuriă antisemiteă înă Cuvântulă legionar (octombrie

1940 – ianuarieă1941)‖ăînăViolenţ ăşiăteroareăînăistoriaărecent ăaăRomâniei,

 „Decretă– legeănr.ă3416ădină16ădecembrieă1941ăpentruărecens mântulă

cercet ri (Revistaă Institutuluiă Naţională pentruă Studiereaă Holocaustului in

XIX – XX‖,ăînăvolumul Minorit țileăetniceăînăRomâniaăînăsecolulăalăXIX-lea,

În anul 2007 i s-a conferit la Haifa (Israel), premiul Ianculovici

3. MartiriulăevreilorădinăRomânia; Bucureşti, Editura Hasefer, 1991.

4. Legislaţiaăantievreiasc ăînăRomâniaă1938ă– 1944. Documente, volum

5. Mituri,ărituriăşiăobiecteăritualeăiudaice, lucrareăeditat ădeăLyaăBenjamin,ă

6. Problemaă evreiasc ă înă Stenogrameleă Consiliuluiă deă Miniştriă 19Ő0ă -

7.ăEvreiiăînăr zboiulădeăreîntregireăalăRomâniei,ăvolumăalc tuitădeăDumitruă

9. 1940-19Ő2.ăPerioadaăuneiămariărestri ti, vol. I – II, coordonator ştiinţific

10. 1943-19ŐŐ.ă Bilanțulă tragediei.ă Rena tereaă speranței,ă coordonator

11. Izvoareăşiăm rturiiăreferitoareălaăevreiiădinăRomânia, volumele III/1 –

12. Prigoan ăşiărezistenţ ăînăistoriaăevreilorădinăRomânia.ăStudii,ăcuvântă

16. Arnold Daghani, Groapaăesteăînălivadaădeăvişini,ăedi iaăaăII-aăîngrijit ă

18. Iacobă Iţhacă Niemirower,ă Iudaismul. Studii,ă eseuri,ă omiletic ă şiă

19. Cum a fost posibil? Holocaustul evreiloră dină România, Alexandru

20. Idealulă sionistă înăpresaăevreiasc ă dinăRomânia (1881 - 1920), texte

Documentare de Anca Ciuciu

Benjamină îşiă începeă instrucţiaă înă universulă specială ală iudaismuluiă

Aă încercaă s ă sistematizeziă liniileă deă forţ ă aleă opereiă istoriograficeă aă

Peălâng ăpublicareaădocumentelor,ă LyaăBenjamină aăconsiderată necesară

EvreiiădinăRomâniaăînătexteăistoriografice.ăAntologie.(ed. Lya Benjamin), Bucureşti,ă

pledoaria sa asupra caracterului european – laăcareăsubscriemăînătotalitateă

LyaăBenjamin,ă„Dinamicaăidentit ţiiăevreilorădinăRomâniaăînăviziuneăistoriografic ‖,ăînă

documente a lui Jean Ancel, Documents concerning the Fate of Romanian

României.ă Elocventeă înă acestă sensă suntă stenogrameleă guvernuluiă

Credă îns ă c ă oă viziuneă democratic ă şiă modern ă asupraă

Evreiiă dinăRomâniaă întreă 19Ő0-19ŐŐ.ă VolăII.ăProblemaă evreiasc ă înăstenogrameleă

editoarea unui consistent volum de documente privind tragedia Holocastului,

Amăîncercatăs ăredauăunătablouă alăuneiăfoarteăbogateăcercet riăistorice.ă

Laăacestămomentăaniversar,ăunăc ldurosăAd meea veesrim!

Documente. Ediţieă îngrijit ă deă Lyaă Benjamin, Ia i, Polirom, 2005 (Comisia