APTE

tONUINTE,
FACUTE LA

,Institutul de 3acteriologie
DE

,-
Dr. V. BABES
1)1111,:(1T(111171, 1NSTITUTITATI..
.. , ,

I. Datoriile Statului Yap. cu descoperirile

, Bacteriologic!, pag. 3. II. Seroterapia, pag. 24.
III. Difteria, pag. 42.
;."-k- IV. Pesta, pag. 61.
V. Tuberculosa, pag. 85. VI. Apa Bucurescilor,
pag. 105. VII. Lepra si Pelagra, pag. 129.

1,:xipase din «Cozen' Sfitealuiltn,j.

M?)
_ III CCRESCI

TIPOGRAFIA «GAZETEI SATEANULUI

117, CALEA VICTORIEI, 117.
. -

1900.
www.dacoromanica.ro
 EAPTE

tOlUERINTE PERM
FACUTE LA

(Institutul de Bacteriologic
DE

Dr. V. BABES
DIRECTORUL 1NST1TUTPLUI.

I. Datoriile Statului fats cu descoperirile

Bacteriologiei, pag. 3. H. Seroterapia, pag. 24.
III. Difteria, pag. 42. IV. Pesta, pag. 61.
V. Tuberculosa, pag. 85. VI. Apa Bucurescilor,
pag. 105. VII. Lepra si Pelagra, pag. 129.

(E x t rase din (Ga zel a Sateanalul»).

BUCURESCI

TIPOGRAFIA <GAZETEI SATEANULUI),

117, CALEA VICTORIEI, 117.
1900.
www.dacoromanica.ro
 LEPRA SI PELAGRA.

omania are tristul privilegiii a adaposti

aceste doue boale particulare, una pre-
g1 sintand o r6mAsita a evuluT media,
cea-lalta documentand miseria si lipsa de
ingrijire igienica a teranulut roman. Lepra
e boala cea mai re'spandita si cea mai cu-
noscuta a anticitatet, o boala de care ne
vorbesc cartile lull Moise, unde e descrisa
$i unde sunt indicate mijloacele pentru pre-
venirea boalel, mijloace basate pe presupu-
nerea a boala e molipsitoare. Numal cä
descrierile Israelitilor $i ale lilt Ipocrat lass
mult de dorit ; aceste descrieri nu ne con-
ving daca boala descrisa este in adev6r lepra
pe care o cunoascem asta-clt, sail daca s'a
confundat cu diferite afectiunT ale pielet,
dand tuturor boalelor o singura denumire.
Galien a dat o descriere mat precisa, pe
cand Arabit ail clasificat lepra in diferite
forme. Deja in evul media s'au deosebit
www.dacoromanica.ro
11
 1 :3 0

forme netede cu neregularitafT in simfire

precum $i forme mixte. Ins5 pana in timpul
din urma nu s'a putut stabili in mod hotarit
natura leproasa a acestor forme netede. In
fine s'a mai vorbit de o forma mutilantA a
lepreT, in care cad extremitglile degetelor
saa nasul.
Mesurile severe luate de la inceput in
potriva leprei, anume isolarea leprosilor, a-
rata ca deja in antichitate lepra era privita
ca o boala foarte molipsitoare. Din aceasta
causa a fost adesea confundata cu sifilis si
e sigur ca multi din locuitoril leproserielor
ail fost sifilitici.
Aceea ce nu sufera nici o indoiala este
caracterul familiar al leprei. $i la not in Para
sunt familil intregi de lepro$I $i de multe
on rudele locuind un timp oare-care in atari
familif, capeta boala 3-5 anT dupe ce au
venit in contact cu lepro$T. Insd nu sunt
rare casurile unde si barbatul este molipsit
de la nevasta sail femeia dobendesce lepra
de la bArbatul sea, $i in acest cas trec mai
multi ant pana ce lepra se declara.
Pentru #erile civilisate ale Europe, lepra
aparfine istoriei, insa numaT civilisafiunea
cea mai inaintata a sciut sä o goneasca din
Europa. Acolo insa unde caldura sau frigul
nu permit desvoltarea unei civilisafiunT uni-
www.dacoromanica.ro
 131

forme, ca si la marginele orientulta, boala

se maT arata si asta-cli. Asa mai exists le-
prosT in Spania, in Francia, in Italia meri-
dinonala, in Grecia, in Turcia, si anume aici
in Romania, in Rusia de sud si de nord si
in fine in Scandinavia. Afars de aceasta
lepra exists in toate cele-lalte parfi ale lumeT
si generafiunea noastra a putut asista chiar
la invasiunea boaleT in 1848 in insulele
Sandvich, adica,,cand aceste insule Miran in
legaturi comerciale cu alte state si anume
cu China.
Lepra este de asemenea foarte frecuenta
in Asia si in Africa; in China si in India
sail gasit leprosT in proporfia de 3-5 la
1000 de locuitori. Ast-fel numerul total al
leprosilor pe pamint s'ar ridica la un numer
de maT multe milioane. 0 proba pentru in-
fecfiositatea lepreT in timpurile mai nuoi
este tocmai invusiunea boaleT in insulele
Sandvich, unde un singur matelot a infectat
toata populatiunea. Acolo s'a si Matt ex-
perimentul cu un condamnat, care, find in-
fectat cu material lepros, a si devenit lepros.
Este insa adeverat ca in urrna s'a aflat ca
acest individ se tragea dintr'o familie le-
proasa.
Faptul ca copiii nouT nascuti nu presinta
lepra, ci o capeta numaT dupe 1-2 ani,
www.dacoromanica.ro
 132

precum §i imprejurarea ca persoanele cari

Ingrijesc lepro§iY, in imensa majoritate a ca-
surilor nu capetA lepra, ail facut pe multi
autorT sä opinieze ca lepra nu este nicT
contagioasa, nicT ereditara.
De fapt nu exists probe absolute pentru
ereditatea lepreT, dar tot mersul boatel Si
anume presenta unul bacil specific si in
fine eficacitatea masurilor de isolare sunt
probe suficiente pentru a admite caracterul
molipsitor at lepreT, de si nu se scie Inca
pe ce cale se produce infectjunea. Asta-41t
aproape sciintifica toata lumea considers
lepra ca boala contagioasa. Aspectul hidos
at leprosilor facilita mutt cunoascerea boatel'
§i isolarea leprosilor. InsA dupa studiul me-
surilor luate in contra boatel, am cApatat
impresiunea ca mesurile cele maT radicale,
basate pe presupunerea contagiositatei, me-
suri luate cu scopul de a 'starpi boala, s'ati
luat in centrul Europei in evul media, anume
and in urma cruceadelor lepra, dupa afir-
matiunea scriitorilor de atuncT, se respan-
dise intr'un mod inspaimantator. Lepro0
au fost exclu§T din orT -ce comunitate cu cel
sanatoV ; excluderea se facea printr'o cere-
monie religioasA, acoperindu-se picioarele
leprosului cu pamint. Lepr41, declarati
morti §i ingropati, au fost obligati, sub pe-
www.dacoromanica.ro
 133

deapsa de moarte, de a purta niste haine

speciale. InchisT in leproseriT sail lazarete,
inceta orT-ce contact intim intre leprosi si
sanAtosT. Sunt inclinat a crede ca aceste
mesurT radicale au mantuit Europa de aceasta
plaga, si considerand ca tuberculosa are
multA asemenare cu lepra, putem presupune
ca niste mesurT foarte energice ar avea ace-
lasT efect si in combaterea tuberculosei. 0
generatiune ar suferi mult in urma acestor
mesurT, dar intreaga lume civilisata ar scApa
de tuberculosa. OrT-ce mesurf moderate carT
depind de buna-vointa a indiviclilor nu vor
avea nicT un efect in combaterea boaleT.
Asa exists spre exemplu in toate terile me-
suri de isolare pentru leprosT, insa fArA ri-
goare absoluta ; din aceastA cause mesurile
acestea n'ari avut efectul dorit. Spre a putea
ajunge scopurT mars si sublime, avem ne-
voe de mijloace absolute, fail a tine cont
de susceptibilitAtT sail chiar de dreptul de
familie. Curatirea facultativA si politia sani-
tarA a carnurilor si a lapteluT nu sunt mij-
loace suficiente. Un simf de umanitate reu
infeles care nu admite impedicarea absoluta
a contactuluT intre leprosi si persoanele sä-
natoase si orbirea nriultor medici, maT cu
seams in Turcia, earl fata de faptele cele
maT evidente neaga contagiositatea si infec-

www.dacoromanica.ro
 1N4

liositatea leprel, au fost de buns seams

causele principale ca lepra, acolo unde mat
exista in Europa, in loc de a se rani, con-
tinua a exista pi chiar a se inmulti, maT cu
seams in Rusia si in Turcia.
Voi fi foarte fericit daca prin demonstra-
liunile mele voiu putea sa fac ca Domnia-
Voastre sa cunoasceti aspectul leprosilor,
sä ye feritt de contactul lor, contribuind la
isolarea lor.
Lepra incepe ca ort-ce alts board' infecti-
oasa sau bacteriena cu febra, bolnavit sunt
abaft** timp de mat multe saptamant. Dupd
aceia apare o erupfiune pe pielea partilor
denudate pe fata si pe mane. Ar fi posibil
ca iritamentul acestor parti prin soare $i
bacterit sa predispuna pielea Ia eruptiunt
Forma cea mat caracteristica e lepra tuber-
culoasa ; ea se arata la inceput pe frunte,
in regiunea sprancenelor. Aid se desvolta
niste nodulT de marimea until' bob de mein
pans Ia marimea unlit bob de mazare sail
a unet nuct. Acesti nodull se confunda mai
tarcliil, sunt de o culoare rosietica sau va-
nata, rotunde sau turtite Ia extremitatt, pe
cand pielea fruntei devine ingrosata, sbar-
cita gi sprincenele sunt *lute; fata are un
aspect inspaimantAtor, fioros, aducAnd a
minte de fata leulul, din care causa 't s'a

www.dacoromanica.ro
 13:5

si dat numele de Leontiasis. Pie lea capuluT

acoperita cu par remane de regula sana-
toasa. De multe orT exista ulceratiunT. Gan-
glioniT limfaticT din vecinatate sunt mariti
si tarT. De asemenea exista si lesiunT pe
ochT si in gura sub forma de pete si ulce-
ratiuni. Boa la tine mull time, ant intregl, si
bolnaviT mor de boale interne. Multi bolnavi
capata tuberculosa, ftisia pulmonara, sati mor
in urma unor tumori leproase carT se des-
volta in laringe si cart impedica respiratiunea.
Tumoarele leproase se moae spre sfarsitul
boalel si pielea carT le acopera e inoadata
de bacilli lepreT.
0 alts forma de lepra este aceea aneste-
sica, adica la care nu vedem desfigurarea
fete). si noduli, ci Incepe cu slabirea bolna-
vilor, maT cu seams a mainilor ; partile mot
dintre oase devin slabe, nervit se ingroasa
si se simt grin piele ca niste streangurT
tart ; pleoapele inferioare atarna asa ca se
vede fafa for interns. In urma se arata pete
rosil, care devin brune sail cenusii, pe pie-
lea mainilor si a fete ; in mijlocul for se
desvolta o culoare alba si partile aceste de
regula devin nesimfitoare. De multe orl o
parte mare a suprafefel corpuluT devine ne-
simtitoare, o putem intepa sail arde, fail ca
bolnavul s'o simta. BolnaviT acestia nu simt

www.dacoromanica.ro
 136

de cat un frig intern, asa ca nu se pot in-

calci ; de multe orl cand se apropie de foc
incercand de a se incalcli, se and grozav
fara a o simti. Mai tarcliii extremitatile se
contracts, degetele fall de simtire mor, de-
vin negre, uscate $i cad jos lard ca holna-
vul sa simta vre-o durere. Numai la ince-
putul boaleT locurile ca' devin nesimfitoare,
adica anestesice, sunt dureroase. Pielea le-
prosilor se ridica une-or' sub forma de
bule. In acelas timp se desvolta boale in-
terne, o atrepsie, o slabiciune generals si
in fine bolnavil mor dupa 10 30 and de
boala. Am avut fericirea de a putea docu-
menta a si Ia aceasta forma de lepra exists
bacilli lepreT $i anume in nervi, ca avem
deci a face cu una si aceiasi boala.
Ca $i la cele maT multe boale, si la boala
aceasta clasica, $i Ia flagelul acesta cel maT
vechiti, numaT anif cei din urma, numal
bacteriologia a descoperit adeverata sa causa.
Medicil antichitatei, vestitil medic' arabi,
toate ;.coalele medicate ale evulul modern
s'ail incercat in zadar de a afla prin me-
toadele for de scrutare causa leprel. Numal
in anul 1880 D-r. Armaner Hansen a des-
coperit la leprosi bacilli foarte fin' in inte-
riorul celulelor. Autoritatea luT Virchow, care
a confirmat observatiunile WI Hansen, a

www.dacoromanica.ro
 137

atras atentiunea lumei sciintifice asupra aces-

tut bacil. Mai tarqliti Neisser, Cornil si ett
ne-am ocupat cu studiul bacilului, am gasit
acest bacil in fie-care cas Intr'o cantitate
enorma, asa ca in comunicarea mea facuta
la Academia de Medicina din Paris asupra
acestei boale, am putut sA me pronunf ca
nascerea, desvoltarea consecinfele boalet
ai
se explica in destul prin presenta si prin
acjiunea mecanicA a bacilului leprei ai cA
acest microb se distinge de cele-l'alte bac-
terit. Bacilul leprel seamana cu bacilul tu-
berculosei, e putin mat drept, se coloreaza
mat usor cu culorile de anilinA ai refine mai
tare coloratiunea, adica e ai mat resistent
de cat bacilul tuberculosei. In distingerea
celor dot bacilt principalul este numerul
colosal de bacilt aclati in piele $i in toate
organele atinse de boalg. Pe cand bacilul
tuberculoset se afla de regula in num&
mai mic in fesuturile omulut, bacilul lepret
se afla in milioane gi miliarde de exemplare
in nodulit leprosi, asa cA nodulit acestia
sunt in mare parte compust de bacilt. Se
poate afirma ca la un individ lepros, cu
lepra bine desvoltata, numerul bacililor este
asa de mare in cat ajunge la o greutate de
mat multe kilograme.

www.dacoromanica.ro
 138

Daca avem in vedere ca bacilli acestia

ocupa organe importante, cA se aseacla in
nervy, unde produc o iritatiune lenta si grin
impedicarea circulatiunei o ingrosareinsem-
nata a tesuturilor, cA inlocuesc o mare parte
a pielet, ca se afla in cele mai multe celule
a le organismulul, ca astupa vasele limfa-
tice si sanguine, cA infra in substanta ner-
voasA, atunci chiar numai presenta for ne
explica boala intreaga.
E adeverat cA ne lipsesce basa experi-
mentala prin care am putea resolva chesti-
unea contagiositatei leprel precum si modul
invasiunei si actiune1 microbului. Am cautat
dar o alta cale pentru resolvarea acestor
chestiuni importante.
Savantii, in scrutarea nature! ail ales mai
cu seamA doue cal de investigatiune. Unii,
in tendinta de a progresa sistematic, isi
pun de la inceput cestiunile ce urmeazA a
fi deslegate. Spre a ajunge la un resultat,
cauta sa meargA drept inainte si sA invinga
toate obstacolele. Ast-fel botanistii pretindeau
cA nu se poate realisa nici un progres in
bacteriologie panA and nu vor fi resolvate
mai intai cestiunile concernand locul micro-
bilor in sistemul botanic. Koch in studiul
si aprecierea microbilor, a stabilit asemenea
oare-cari conditiuni de resolvat inainte de

www.dacoromanica.ro
 139

a merge maT departe, opinand CA spre a

putea afirma specificitatea until microb, tre-
bue intre altele sa fi re4t cultura artifici-
alA a microbulut §i trebue ca boala sa se
fi produs la animale in urma inoculareT.
Al ti autorT, avand inaintea ochilor for tot
progresul sciintei, se conduc de faptele bine
stabilite de cercetarile anterioare pentru a
cauta fapte nuoT orT unde s'ar gasi ele. E
adevarat ca in modul acesta nu mergem
drept inainte spre tinta care ne am pus'o
in cercetarile noastre, inconjuram greutatile
pe cart nu le putem invinge gi de multe
orT ajungem la un punct cu totul alt-fel de
cum vroiam sal ajungem ; InsA punctul la
care am ajuns represinta in tot-d'a-una un
progres Si de multe oni din punctul acesta
vedem drept inaintea noastra telul dorit.
VedetT a in cercetarile noastre asupra
lepreT am procedat in sensul acesta din
urma. Fiind impedicatT de imposibilitatea de
a face culturT pure *i de a infecta anima-
lele, nu ne am oprit, ci am cautat sa Main-
tam in alte directiuni, tot avend in vedere
cestiunile importante ce urmail a fi resolvate.
Nu maT avem trebuinta sa inoculAm ani-
malele, sa producem boala la animale sail
sa cultivam microbul ; vedem cu ochiT no-
tri ca acel bacil e causa lesiunilor, ca densul

www.dacoromanica.ro
 140

formeaza tumoarele, ca intrarea sa in orga-

nism, ca inmultirea sa pe o scars imensa
produce lepra; lepra este Lied o. boala in-
fecioasa. i fiind ca bacilul leprel nu se
afla in natura de cat num.!' la omul lepros,
omul MCA indoiala, nu poate capata boala
de cat imediat sati mediat de la om.
Dar cart sunt dile de infectiune? Exists
date positive ca unit oamenl sanetost ail
devenit leprost in urma contactulul cu le-
prosit. Asa de pita s'a constatat de mat
multe oil ca infirmierit spitalelor in cart se
adapostesc leprosil ail dobendit lepra de la
bolnavit pe cart If au ingrijit. Alte ort o
femee leproasa a infectat pe barbatul sal ;
acesta muri si femeea mAritandu-se pentru
a doua oars, a molipsit si pe barbatul al
douilea.
De si un asemenea exemplu are o mat
mare valoare de cat miile de casuri in cart
oamenil sanetost cart ail fost in contact cu
leprosit si ail remas sanetosi, totu-sl mat
exists si asta-clt un num& oare-care de me-
dia cart neaga contagiositatea si infectio-
sitatea leprel, si aceasta o fac fie din causa
ignorantel, fie din causa unor prejuditil.
Zambaco-Pala din Constantinopole, fiind
ca n'a veclut casurt evidente de transmi-
siune, neaga contagiositatea si aceasta nu-

www.dacoromanica.ro
 14t

me din causa ca-I lipsesc notiunile precise

asupra bacteriilor si asupra roluluT micro-
bilor In aceasta boala. Insa toti observatoriT
inaintatT aT lumel civilisate sunt de acord
asupra roluluT bacteriilor si asupra infectio-
sitateT acesteT boale.
Cestiunea leprel ne presinta insa multe
alte puncte obscure. Cum se infecteaza o-
mul ? Ed am putut constata cel anteiti ca
bacilul lepreT patrunde prin pielea intacta
de-alungul p'eruluT si ca chiar la suprafata
corpulul leprosilor se afla baciliT leprel. Ar
fi deci posibil ca anume la copiT, la carT
pielea e mat find, bacilul sä patrunda in
piele si ca aid sa se inmulteascd cu Incetul.
Sunt autorT carT afirma ca poate sä treaca
15 anT pans cand dintr'un germen intrat in
organism, boala sa se desvolte. Insa nu tot-
d'a-una trebue un timp asa de indelungat.
Asa am putut constata impreuna cu d-1
Profesor D-r N. Kalinderu ca copilul unel
femeT leproase a capetat lepra in timpul a-
laptarel; lepra s'a desvoltat in jurul gurel
copilulul si chiar pe buza sa superioara.
Existd o deosebire mare intre bacilul tu-
berculosel si bacilul leprel, si anume acesta
din urma nu se poate cultiva sail se cul-
tiva numaT cu greil pe substantele nutritive
si ca e foarte greil de a produce lepra la
www.dacoromanica.ro
 142

animale, pe and bacilul tuberculoset, cum

am aretat in conferinta trecuta, se cultiva
usor, iar afectiunea, tuberculosa, exists si se
poate produce la animalele domestice. Insa
aceasta deosebire nu probeaza de fel ca
lepra nu e infectioasA. Daca am sci pe ce
cale se infecteazA omul, daca in .conditiunT
analoage am incerca sA inoculam lepra la om
si inocularea n'ar reusi, numat atunci am
putea ghee ca lepra nu este infectioasA. Dar
avem din contra experiente cart ne arata ca
oamenit au contractat lepra daca s'au tAiat
cu instrumentele cart au fost in contact cu
leprosit si exists chiar putine date ca sub
anumite conditiunt si animalele inoculate cu
producte leproase au caps tat lepra.
Trebue dar sA privim lepra ca o board
infectioasa si probabil si contagioasa. $i
fiind-ca la not in tail aceasta boala exists,
ba se poate constata chiar, ca si in Rusia,
o inmultire a casurilor, ar trebui ca, basalt
pe experimentele noastre si pe natura pa-
rasitica a boalet, sA luam tnsuri energice
pentru isolarea acestor bolnavt, prevenind
ast-fel pericolul care se nasce din contactul
cu leprosii. Inainte de toate ar trebui con-
statate toate casurile de lepra cart se afla
in tars si institutul nostru se Insarcineaza

www.dacoromanica.ro
 163

cu facerea diagnosticulul din produsele sus-

pecte ce -i se vor inainta. Dup6 constatarea
boalei bolnavii ar trebui sa fie isolati in-
tr'un asil in conditiuni igienice perfecte. Ar
fi de dorit ca personalul care urmeaza a
ingriji pe bolnavii de lepra, infirmierii si
infirmierele, sä fie recrutat chiar din rindu-
rile acestor bolnavi. Contactul tuturor a-
cestor persoane cu lumea externs- va fi cat
se poate de restrins. DacA ne vom ingriji de
acum de aceasta board, and n'avem de cat
vr'o 300 leprosi, mai cu seams in judetele
Ilfov, Arges, Vlasca, Muscel si Tulcea, le-
prosii fiind mai mult terani sail muncitori,
vom ajunge acolo sa intram si not in rindul
statelor civilisate din punctul de vedere
igienic, prin faptul a nu vom avea lepra;
din contra daca vom rasa lucrurile asa cum
sunt, ne expunem pericolului ca chiar prin
numeroasele cal de comunicatiune si prin
sporirea populatiunei si lepra sa ridice capul
si sa devina asa de teribila cum este in
India si in China, unde, precum am spus'o
inainte, sunt cati-va leprosi la fie-care mie
de locuitori.
Recunosc a administratia a facut deja
un inceput bun destinand asilul de la Rd-
chitoasa pentru internarea leprosilor. Este
insa nevoe de dispositiuni legale cad sä
www.dacoromanica.ro
 144

dea dreptul statulut de a interna acolo pe

aces leprost cart nu pot fi isolaft la domi-
ciliul lor.
*
* *

As vorbi Inca cate-va cuvinte despre pe

lap% o boala endemics la not in Romania,
dar asupra careia scim Inca foarte putin.
Aceasta boala care exists in Spania, in Italia
si la not, pare a fi causata de o nutrifiune
exclusive cu porumb, anume cu porumb
stricat, mat cu deosebire la individiT cu de-
bilitate ereditara, la urmasii unor persoane
sifilitice, alcoolice, impaludate. Populafiunea
seraca sufera mat cu seams de aceasta
boala, dar sunt notate casurt de pelagra si
la oament mat bine situatt. Unit afirma ca
pelagra se ivesce cate o data si la persoa-
nele cart nu se nutresc cu porumb, alfit
opiniaza ca alcoolul extras din porumb, mat
cu seams din porumbul stricat, ar putea si
el sa provoace pelagra. Se crede ca arsita
soarelut ar avea un rol important in pro-
ducerea pelagret, de oare-ce boala Incepe
vara cu o board de piele pe partile expuse
razelor soarelut. Simptomele boatel sunt
foarte diferite ; deja in secolul trecut s'ati
descris in Italia 3 forme sari mat bine ciis 3
grade ale boalel ; in primul stadiii se vede
www.dacoromanica.ro
 145

o roseata intensa pe dosul mainilor, pe fata

si pe piept care, la Wean, este in mare
parte si el expus razelor soarelut. larna ro-
seata dispare, dar revine cu vara si devine
din ce in ce mai intensa, mai vinela ; pielea
se detaseaza sub forma unor cruste groase.
OameniT devin abatutl si slabl. In stadiul
douilea, care apare de obiceia dupa o du-
rata de mai multi anT, se ivesce o sensa-
fiune de furnicare, o sensatiune de frig,
pielea devine vin'eta, bruna, subtire, satinata,
dureroasa; pe linga aceasta se constata
diaree si slabiciune general'. Inteun stadia
mai avansat, in stadiul disperarei cum clic
Italienii, apar crampe, diaree, delir, mania,
melancolia; in fine se desvolta o abrutisare
total's' urmata de moarte. La copil, la cars
aceasta boala a fost bine studiata de regre-
tatul D-r Sergiii, am constatat ca pelagra
se complica cu o forma specials a tuber-
culosei care pricinuesce moartea copiilor.
La indiviclii morti de pelagra am putut con-
stata lesiuni in creer si in maduva, lesiuni
descrise in tesa d-lui D-r Luca.
Aid in tars d-nii D -rT Felix, Scheiber,
Sergiti, Kalinderu, Theodori s'au ocupat cu
studiul acestei boale. Statistica culeasa de
D-r Sergiti arata ca la noT in tail, la o po-
pulatiune de 5 milioane si jumeate de su-
www.dacoromanica.ro
 146

flete, a existat aproape 11 mil de pelagrosi,

de atuncT insa boala a facut noue progrese
ast-fel in cat in anul 1897 D-r Felix a con-
statat maT mult de 20,000 pelagrosi. Putin
imports daca ar fi si o mie maT mult sail
maT putin, cad o ast-fel de boala nu se
poate neglija la un popor mic cu aspiratiunl
marl spre progres general $i national. Pe-
lagra este boala teranului roman pe care se
baseaza vitalitatea noastra. In toate judetele
sunt pelagrosT; maT multi au fost in anul
trecut, 28 in judetul Roman, apoi 1100 in
judetul Tutova, dupe aceea vine Vaslul cu
770, Dorohohl cu 628, Covurlui, Gorj, Te-
cuciti cu mai mult de cat 400 pelagrosi etc.
Avend in vedere opiniunile cele mai di-
vergente asupra causelor pelagreT, de la sine
se impune ca inainte de toate sä studiam
aid la noT in Para, cu mijloacele de carT
dispune institutul de bacteriologic, aceasta
boala destul de veche, destul de grava gi
totu-$T asa de putin studiata. Acceptam bu-
curos resultatele sciintifice obfinute de alti
autorT, resultate certe si bine stabilite, insa
de o cam data nici ciupercile gasite pe
bobul de porumb, nici extractul obtinut din
porumbul stricat, produs in mainile luT
Lombroso etc. resultate destul de convin-
getoare.

www.dacoromanica.ro
 147

Faptul acesta l'a afirmat din noil si d-I

D-r Neagoe care a fost trimis sA studieze
in streinAtate causele pelagreT si mesurile
carT s'ad luat pentru combaterea acestel
boale. Asa dar suntem fortatT sA cautam cu
toate puterile si cu toate mijloacele de carT
dispunem, sA aflAm noT causa boaleT si spe-
rAm ca comisiunea instituitd pentru acest
scop va ajunge, gratie mijloacelor noastre
de cercetare perfectionate, la resultate maT
bune de cat scrutAtoriT francest si italienT.
InsA pans cand aceste cercetarT vor fi in-
coronate cu succes, vom fi siliti sA cautam
a micsora numerul pelagrosilor asa cum s'a
micsurat in Mantua in urma mesurilor luate.
Vom lupta in contra pelagrel infiintand in
locurile cele maT bantuite instalatii de paineriT
si bucAtAril economice, asa cum le-a con-
statat d-I D-r Neagoe in regiunile pelagroase
din Italia, ameliorand tot o data starea mate-
rials a teranuluT, si ingrijind in mod rational
pe nenorocitiT earl suferA de pelagrA. Buca-
tAria economics nu e alt-ceva de cat o cal -
dare care impreunA cu o sobit5 costa vre-o
50 let ; in aceastA caldare se ferbe in fie-
care gli o cantitate de 100 litrurT de zeamA
pentru satul intreg. Locuitorii yin la un
semn dat s5 is din aceastA zearnA, compusA
din apA, fasole, orez si slAninA. Un litru a-
junge pentru douT oamenT si costa un ban.
www.dacoromanica.ro
 148

Aceasta «minestra e indestulatoare pentru

varlatiunea necesara in nutriment si daca
adAogAm la odaia in care exists brutaria
economics o alts odae in care se vor hrOni
sub control pelagrosii din sat cu aceastA
«minestra», vom (line chiar resultate de
vindecare pe langa ca vom preveni boala
la ceT-Ialti. MaT putin folositoare ar fi spi-
tale speciale pentru pelagrosT, cad afarA de
casurile in call' pelagrosil au devenit infirmT,
cAutarea in spital nu va avea vre-un succes
durabil, cad bolnavul se va afla bine cat
timp va sta in spital avend mancarl bune
gi variate, 4i va deveni din nal pelagros
indatO ce se va intoarce acas5, in miseria
fisiologica in care traia inainte. $i apot,
cu sumele necesare pentru intretinerea
unor ast-fel de spitale, s'ar putea combate
si preveni boala in Cara intreag5. Am putea
admite cel mult internarea pelagrosilor pen-
tru cate-va luta in timpul unde pelagra sA
manifestA in anume localitati unde sA fie
bine hrAnitT eliberandu-se apol in anotimpul
in care pelagra nu maT apace.
Infiintarea bucatAriilor pentru prevenirea
boatel, de bung seamy insotitA si de alte
momente necunoscute, de $i au redus nu-
merul pelagrosilor in Italia de la 11% la
3%, totu-sT remane ca pe tangs ridicarea

www.dacoromanica.ro
 148

starer Wanuluf, sa nu uitam lucrul cel mar

ma)" principal: studiul pelagreT la noT in tarn.
Deslegarea acesteT cestiunT o v&:1 ca una
din cestiunile cele maT importante ale insti-
tutuluT de bacteriologie.

Voiti fi fericit daca prin ciclui acestor

studiurT VOir/ fi ajuns scopul pe care 'I
urmaresc si anume de a at-eta importanta
institutuluT nostru si a resultatelor obtinute,
maT cu seamy insa a ye indica inamicul
comun al prosperareT si al sanetatel noastre.
Am cautat sa &it cetitorilor cate-va notiunY
generale utile din punctul de vedere at a-
p'erkeT noastre si a copiilor nostri In po-
triva atacurilor continue ale bacteriilor casi
produc boalele.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro