Sunteți pe pagina 1din 28

BRUCELOZA

Bucuresti 2007

CUPRINS
Zoonoze-Generalitati ..........................................................................................................3 Zoonoze-Scurt istoric...........................................................................................................5 Caile de transmitere a zoonozelor........................................................................................7 BRUCELOZA....................................................................................................................10 Prezentare generala........................................................................................................10 Principalele manifestari la animale si om......................................................................11 SITUATIA SUPRAVEGHERII PRIN DIAGNOSTIC SEROLOGIC LA SUINE IN ROMANIA IN ANUL 2003:.........................................................................................16 SITUATIA SUPRAVEGHERII PRIN DIAGNOSTIC SEROLOGIC LA OVINE IN ROMANIA IN ANUL 2003:.........................................................................................17 PREVEDERI LEGISLATIVE...........................................................................................19 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................28

Zoonoze-Generalitati
Progresele microbiologiei, biologiei si ecologiei dovedesc din ce in ce mai mult existenta unei legturi strnse, ntreptrundere si interdependenta intre bolile omului si cele ale animalelor domestice si ale celor salbatice. Exista un circuit al agenilor infectiosi si parazitari in natura, intre animale si om pentru a crui ntrerupere trebuie aplicate masuri severe de igiena att la animale cat si la om. Daca din cele mai vechi timpuri observaiile practice au demonstrat ca unele boli se pot transmite de la animale la om, investigaiile tiinifice moderne au pus in evidenta noi boli transmisibile de la animale la om, descoperindu-se pana in prezent peste 150. Multe boli care erau considerate ca specifice animalelor si-au dovedit prezenta si la om, ca de exemplu pasteureloza, yersinoza si piroplasmoza (babesioza). De asemenea, pentru anumite boli, cunoscute ca afectnd specific omul, cum este gripa, tifosul exantematic si altele, exista dovezi stiintifice ca isi au rezervorul printre animalele domestice. In literatura de specialitate, termenul de zoonoze este deja consacrat cu toate ca traducerea strict etimologica nseamn boli ale animalelor(zoon = animal, noos = boala ). Dat fiind faptul ca termenul de zoonoza este cunoscut din cele mai vechi timpuri si consemnat astfel in documente oficiale, Comitetul Mixt de Expertiza, F.A.O./ O.M.S a aprobat acest termen si l recomanda in documentele oficiale de specialitate. Sub aceasta denumire sunt cuprinse bolile transmisibile in mod natural de la animalele vertebrate la om. Exista o distincie neta intre
3

zoonoze si bolile comune omului si animalelor, avnd in vedere ca in zoonoze rezervorul natural de boala l constituie omul sau animalele, in timp ce in bolile comune acest lucru nu este obligatoriu dar poate fi posibil. Evolutia bolilor la om si animale in general, dar in mod deosebit a zoonozelor, determina pagube incalculabile prin pierderi de viei omeneti si de animale, prin afectarea strii de sntate cauzatoare de incapacitate de munca a oamenilor, iar la animale prin scderea produciei si confiscri ale produselor care provin de la acestea. In ultimii ani, unele boli parazitare cum sunt toxoplasmoza, hidatioza, trichineloza s.a, au generat mari implicatii sociale. Numeroi cercettori au relevat in lucrrile privind evoluia zoonozelor importanta focarelor naturale si rolul de vector al pasrilor, in mod deosebit al celor migratoare care pot transporta paraziii si agenii microbieni la distante foarte mari. Cinele si pisica, in special, care triesc in stransa legatura cu omul si care datorita comportamentului lor sunt considerai prieteni ai casei, pot transmite numeroase boli. In prezent, bolile transmisibile de la animale la om constituie un capitol important al stiintelor medicale si o problema de sntate publica. Astfel cinele, bolnav sau purttor poate transmite omului 42 de boli din care mai mult de jumtate sunt de natura parazitara (leishmanioza, toxoplasmoza, ankilostomatoza, echinococoza s.a.) . Pisica poate transmite omului boli grave cum sunt toxoplasmoza, micosporia iar porcul este rezervorul pentru pot transmite boli grave la om prin germeni infectiosi si parazitari. In afara morbiditii si mortalitii la om si animale, zoonozele produc, de asemenea, si importante pierderi economice. tenioza si trichineloza. Rumegtoarele mari si mici, solipedele, pasrile si roztoarele

Att pe plan internaional, prin Organizaia Mondiala a Sanatatii cat si prin Organizaia Naiunilor Unite pentru Alimentaie si Agricultura, si in fiecare tara, prin serviciile sanitare si veterinare, se acorda o conduitei si aplicrii masurilor de combatere. atenie deosebita cunoaterii frecventei si difuzibilitatii acestor boli si elaborrii

Zoonoze-Scurt istoric
Din cele mai vechi timpuri, in scrierile lui Hipocrate si Aristotel se mentioneaza legatura dintre om si animale in cazul anumitor boli ca: turbarea, antraxul, morva si abia in epoca Renaterii, G. Fracastoro a admis posibilitatea transmiterii unor boli si in special a turbrii la om, prin muctura de cine. Prima demonstraie stiintifica privind interdependenta patologiei umane cu cea animala a fost realizata in urma vaccinrii omului cu vaccina de la vaca in scopul imunizrii mpotriva variolei, de ctre E. Jenner. Descoperirile epocale ale lui Pasteur, R. Koch, I. Mecinikov, din a doua jumtate a secolului XIX au pus bazele microbiologiei si imunologiei, ncepnd cercetrile epidemiologice prin care s-a stabilit legatura directa a unor boli care aveau sa se numeasc zoonoze. In aceasta perioada s-a elucidat ciclul evolutiv al unor helmini parazii la animale, in al cror circuit biologic intra si omul ca gazda definitiva (Taenia solium, Taenia saginata) sau ca gazda intermediara pentru Echinococcus granulosus. In acest sens, un rol important l-au avut savanii C. Von Siebold, R. Leuckart, G. F. Kuchmeister s.a.
5

Dup ce Ch. Laveran a descoperit in 1880 agentul cauzal al malariei in globulele roii, Ronald Ross, in 1898, a demonstrat ca paludismul aviar are ca vector un tantar acest fapt conducndu-l la ideea cercetrii si stabilirii gazdei, si anume tantarul Anopheles care este si transmitator al hematozoarului palustru la om. La nceputul secolului XX, cercetrile au acumulat rezultate imense privind etiologia, epidemiologia, manifestrile anatomoclinice si masurile de prevenire si combatere a zoonozelor. Surpriza in materie de zoonoze exista la fiecare pas. Astfel, in timp ce la nceputul anului 1976, se afirma intr-un articol publicat intr-o revista de specialitate din Frana, ca in aceasta tara nu s-a mai nregistrat nici o epidemie de trichineloza din anul 1878, a izbucnit chiar in timpul in care articolul se culegea in tipografie, o epidemie grava de trichineloza chiar in regiunea pariziana. Aceasta a avut ca urmare spitalizarea unui numr de peste 50 de persoane si ceea ce este curios este faptul ca infestaia s-a produs prin consumul de carne de cal infestata cu parazii. Cam in aceeai perioada, la sfarsitul anului 1975 a izbucnit o epidemie asemntoare si in Italia, tot in urma consumului crnii de cal infestate. Cele mai multe infecii umane descoperite in ultimul timp in diverse puncte ale globului, ca boala de Marburg, febra de Lassa, boala pdurii de Kiasanur, febra hemoragica de Bolivia, anisakiaza, capilariaza de Filipine si altele au ca sursa de origine animalele. Este demn de menionat rolul savantului roman Victor Babe, care in 1887 a descoperit agentul cauzal al hemosporidiozei la bovine, boala pe care a asemuit-o cu febra de Texas a bovinelor, descrisa cu un an mai devreme in
6

S.U.A. de Theodor Smith fara sa-i stabileasc etiologia. Descoperirea sa avea sa fie recunoscuta mai trziu prin atribuirea hemosporidiilor a denumirii de babesii, creeandu-se familia Babesiiade si genul Babesia. Cunostintele stiintifice actuale asupra bolilor transmisibile de la animale la om, au fcut ca prof. dr. P. Goret de la Alfort (Paris), membru al Academiei Veterinare si al Academiei de Medicina a Franei, expert O.M.S. in zoonoze, sa afirme ca jumtate din bolile infectioase si parazitare ale animalelor se transmit la om, iar pe Dr. K. Henne din Berlin, sa afirme ca mai mult de jumtate din bolile infectioase ale omului, cu etiologie cunoscuta sunt zoonoze.

Caile de transmitere a zoonozelor


Omul se poate infecta cu agenii diferitelor zoonoze prin urmtoarele cai : -Contactul direct cu animalele domestice sau salbatice bolnave sau purttoare de germeni; -Manipularea cadavrelor, crnii, laptelui, sngelui, pielii etc. provenind de la animalele bolnave; - Contactul cu obiecte contaminate de animalele bolnave; -Consumul alimentelor de origine animala provenite de la animale bolnave cum sunt carnea si preparatele din carne (mezeluri , conserve etc.) , laptele si preparatele din lapte (unt , smntna , brnzeturi) , peste in special peste afumat sau semipreparat, icre de peste; oua si produse din oua nefierte, prjituri preparate cu oua sau lapte nefiert, inghetata etc.

In ceea ce privete animalele bolnave, ele pot prezenta o forma clinica de boala cu manifestri evidente, ceea ce atrage atenia si permite luarea de masuri in contactul cu ele sau o forma de boala latenta ori inaparenta, ceea ce este mult mai grav din punct de vedere epidemiologic. In acest din urma caz, in care animale, fiind clinic sntoase sunt exploatate fara restricii, acestea rspndesc prin produsele lor, prin secreii si excreii, prin membranele si lichidele fetale, germeni infectiosi in mediul ambiant, prin care se realizeaz infecia umana, fie ca este vorba de animalele de ferma sau de cele de companie. Multe dintre bolile care evolueaz inaparent la animale, pot avea la om manifestare clinica foarte severa, astfel nct existenta bolii la animale este pusa in evidenta prin apariia de cazuri la om . Transmiterea bolii de la animal la om are loc uneori in mod brutal, chiar traumatizant (prin muscatura) cum este cazul turbrii, sodoku, pasteurelozei, in timp ce in alte cazuri, cu totul fara a fi sesizate ca in tuberculoza, bruceloza, tularemie etc. Din punct de vedere epidemiologic zoonozele pot evolua uneori sporadic si adeseori epidemic. Tipul sporadic de evoluie a zoonozelor este greu de recunoscut din punct de vedere epidemiologic sau clinic si cu sigurana apare mult mai frecvent dect este nregistrat de fapt. Tipul sporadic este caracteristic condiiilor din gospodria familiala populata cu diferite specii de animale, sau invadata de roztoare sau poate sa apar in urma vanatorii, pescuitului, mbierii in ape cu debit mic sau a cazrii in camping. Tipul de evoluie epidemic este frecvent in cresctoriile de animale, in cadrul biocenozei din focarul natural si foarte adesea dup consumul de alimente de origine animala contaminate.
8

O caracteristica epidemiologica a zoonozelor este faptul ca omul reprezint ultima veriga din lanul de transmitere a lor. Infecia interumana nu are loc dect excepional si numai in cazul unor boli transmisibile de la animale la om. Posibilitatea rspndirii zoonozelor prin schimburile comerciale ridica probleme importante in domeniul cooperrii si responsabilitatilor pe plan internaional din punct de vedere sanitar si veterinar. Gravitatea zoonozelor este foarte diferita dup agentul cauzal si regiunea geografica afectata. Unele sunt ntotdeauna mortale cum este cazul turbrii, cele mai multe sunt foarte grave cum este cazul brucelozei, tuberculozei, salmonelozei, leptospirozei, morvei, tularemiei, febrei Q, encefalitelor, altele sunt insa benigne febra aftoasa, pseudopesta aviara. Cele mai multe zoonoze ( 65% ) sunt rspndite pe ntreg globul pmntesc, restul (35%) evolueaz in zone izolate.

BRUCELOZA Prezentare generala


Dei menionata in scrierile lui Hipocrate, boala a fost studiata abia in secolul al XIX-lea de englezi pe insula Malta (1861), apoi David Bruce a descoperit si izolat (in 1887) din splina unui soldat decedat, pentru prima data germenul acestei boli (denumit de el Micrococcus meltensis ). Boala a fost denumita atunci Febra de Malta sau Febra Ondulanta. S-au descris ulterior si ali germeni Brucella abortus bovis, Brucella abortus suis, Brucella ovis, Brucella neotomae si Brucella canis. In tara noastr boala a fost semnalata pentru prima data la animale (si anume la bovine) de ctre Falcoianu si Mihilescu (1923) iar la om de Turcu si Moraru (1932). Observaiile efectuate pana in prezent privind bruceloza la oameni au stabilit ca profesia are un rol important, procentul de infecii fiind ridicat in special la personalul zooveterinar, ngrijitorii de animale, cei care lucreaz in industria crnii etc.

10

Principalele manifestari la animale si om


Brucelozele sunt boli infectocontagioase comune omului si diverselor specii de animale domestice si salbatice, produse de bacterii din genul Brucella, caracterizate prin evoluie acuta, subacuta si cronica, nsoita de febra si exteriorizata mai evident prin avorturi, tulburri de reproducie si prin leziuni proliferative, necrotice, localizate in organele genitale, splina, ficat, articulaii, mai rar in alte organe sau esuturi. Maladia este produsa de germeni din genul Brucella, care cuprinde pana in prezent 6 specii patogene. Brucelele sunt germeni mici, bacilari sau cocobacilari, cu dimensiuni reduse, imobili, necapsulai, nesporulati. In mediul exterior ele au o rezistenta foarte variabila. Astfel, in apa la 4C rezista pana la 150 de zile, in sol intre 29 si 100 de zile, in dejecii 3 zile vara si 5 luni iarna. Sunt sensibile la cldura, la radiaiile ionizante si la cele mai obinuite dezinfectante, dar rezista la srare si afumare. Sursele de infecie principale sunt reprezentate de animalele rezervor (gazde naturale sau accidentale) si animalele cu semne clinice de boala, care sunt purttoare si excretoare active de germeni, att prin lichide, nvelitori fetale, avortoni, cat si prin lapte, fecale, urina. Furajele, apa, pasunile, aternutul sau ustensilele contaminate constituie surse secundare de infecie. Bacteriile sunt diseminate inconstant, de regula la nceputul bolii, in special in perioada de generalizare a infeciei. Contactul direct cu produsele si subprodusele animalelor infectate cu Brucella determina transmiterea la om, de asemenea boala are un caracter sezonier la animale, fapt ce condiioneaz apariia bolii la om, putndu-se vorbi de un aa-numit moment epidemiologic maxim. Frecventa crescuta a

11

cazurilor de bruceloza la animalele domestice determina transmiterea in procent ridicat la om. Tabelul 1 Specii patogene aparinnd genului Brucella :

Nr. crt. 1 2 3

Specia de Brucella

Biotipuri

Specia de animal gazda

Brucella abortus Brucella melitensis

19 13 1 2 3

Bovine bubaline Oi si capre Porcine


Porcine

si

Brucella suis

Porcine Reni Murine roztoare obolanul Neotoma lepida Oaia Cinele


( Dup T. Perianu, 1996, modificat)

4 5

si

Brucella neotomae

5 6

Brucella ovis Brucella canis

12

Identificarea agentului .Toate avorturile spontane la animale trebuie sa duca la suspiciunea de bruceloza si trebuie investigate. Principala metoda pentru identificarea agentului este examenul serologic, dar ca metoda complementara se mai folosete si testul alergic (folosind brucelohidrolizatul). Examenul de laborator bacteriologic, serologic si morfologic al sngelui periferic se realizeaz pentru diagnosticul de certitudine. Din punct de vedere bacteriologic, prin izolarea brucelelor din culturi celulare se pune diagnosticul cu certitudine. Metodele serologice cele mai utilizate sunt reacia Wright si Huddelson de aglutinare a brucelelor precum si intradermoreacia Burnet. Intradermoreacia Burnet se folosete att pentru diagnosticul brucelozei incipiente cat si al celei latente sau cronice. La examenul morfologic al sngelui periferic se constata leucopenie (scderea numrului globulelor albe) ajungnd pana la 1500 leucocite pe mm. La om, dintre cele 6 specii de Brucella, 3 sunt cel mai frecvent ntlnite si responsabile pentru apariia bolii : Brucella melitensis, Brucella abortus si Brucella suis; Brucella canis este mai rar implicata in etiologia brucelozei la om, iar Brucella ovis si Brucella neotomae au patogenitate umana discutabila. Cele 6 specii de Brucella sunt recunoscute doar din considerente epidemiologice; rezultatele studiilor de hibridizare ADN-ADN indica ca acest gen cuprinde o singura specie, Brucella melitensis, cu mai multe biovarietati. Bruceloza este, cel mai frecvent, boala profesionala, care apare la medici veterinari, fermieri, ngrijitori de animale, personalul din abatoare, carmangerii, buctarii, lptarii sau personalul care lucreaz cu materiale patologice in laboratoare.

13

Transmiterea bolii la om se realizeaz, frecvent (in peste 60 % din cazuri), prin contact direct cu animalele infectate si/sau produsele, secreiile si excreiile lor. Infecia se realizeaz la nivelul soluiilor de continuitate de la nivelul tegumentului. Transmiterea la om se poate realiza si prin contact indirect, pe cale digestiva prin consum de lapte nepasteurizat sau produse din lapte nepasteurizat. Produsele din carne sunt rareori sursa de infecie cu brucele, deoarece acestea nu sunt consumate in stare cruda, neprelucrate termic, iar numrul de brucele din esutul muscular este relativ sczut. De asemenea, este posibila transmiterea si pe cale respiratorie (aerosoli) sau, extrem de rar, transmiterea interumana. Bruceloza evolueaz la om ca o boala grava, cu caracter uneori endemic, si poate duce la infirmitate sau sfrit letal. Se manifesta ca o infecie sistemica, cu afectarea a numeroase esuturi si organe si cu o simptomatologie extrem de polimorfa. S-au descris 230 de manifestri si semne clinice, fiind denumita si boala cu 100 de fete. In general, se caracterizeaz printr-o febra remitenta sau intermitenta de peste 40 C, cu caracter ondulant, ce poate sa dureze chiar luni de zile, frisoane, transpiraie abundenta, slbire si oboseala pronunata. Boala este nsoita de impotenta sexuala, constipaie, anorexie, cefalee,dureri articulare. Dup un anumit timp se produce tumefierea splinei si a ficatului, ce pot persista mult timp dup ncetarea febrei. Maladia poate dura cteva saptamani, luni sau chiar ani, fiind posibile complicaii articulare, nervoase, pielite, orhite, endocardita vegetanta etc.

14

Manifestarea bolii la animale La examenul ante-mortem, semnele clinice sunt destul de nesemnificative. La rumegtoare, se pot observa bursite, tenosinovite si artrite (la articulaiile carpiene). La masculi se constata orhite, abcese sau atrofie testiculara. La suine: orhiepididimite, spondilite, abcese reci sau fistule. Uneori se observa fistulizari si la coloana vertebrala. La cabaline: bursite, artrite, tenosinovite nsoite de chiopturi. Caracteristica pentru bruceloza calului este localizarea in bursele seroase din regiunea cefei sau greabnului si inflamaia lor serofibrinoasa sau purulenta (favorizata si de ali factori patogeni cum ar fi Onchocerca cervicalis sau germeni piogeni). La examenul post-mortem, la femelele care au avortat se constata metrite sau endometrite purulente, vulvo-vaginite, metrite si salpingite productive nodulare necrotice. La unele specii se observa si leziuni mamare. Att la femele cat si la masculi, se intalneste limfonodita necrotica generalizata. In organele interne sau in musculatura se ntlnesc focare nodulare si purulente. Se mai pot observa spondilita purulenta cu carii vertebrale si artrite fibrino-purulente. Diagnosticul diferenial se face in mod deosebit fata de bolile care se manifesta prin avort (leptospiroza, febra Q etc.). Tratamentul brucelozei umane si animale cuprinde ntregul arsenal terapeutic, medicaia pe baza de antibiotice, simptomatica, medicaia tonica generala avnd rolul esenial. Cu toate aceste progrese in tratamentul brucelozei, unele vindecri sunt numai aparente din cauza existentei in formele cronice de boala a unor focare microbiene localizate in diverse organe, cazuri in care terapia aplicata are eficacitate limitata.
15

SITUATIA SUPRAVEGHERII PRIN DIAGNOSTIC SEROLOGIC LA SUINE IN ROMANIA IN ANUL 2003:


Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

judeul
ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA BOTOSANI BRASOV BRAILA BUZAU CARAS SEV. CALARASI CLUJ CONSTANTA COVASNA DAMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI ILFOV MARAMURES MEHEDINTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SATU-MARE SALAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VASLUI VALCEA VRANCEA BUCURESTI TOTAL

Efectiv de suine
100400 314143 21593 164409 257034 123001 157827 131384 191767 152407 84016 202803 236534 169662 92170 176042 279907 125077 124160 177317 76276 86773 153114 190098 168936 116880 90355 257122 157565 235255 175877 178494 112153 125168 155513 274311 331031 180874 119315 222325 98506 4094 6791688

Probe examinate
8177 43064 10805 7784 26741 10948 17207 3462 11036 9757 5441 15053 11749 11955 1563 6078 5959 5791 5065 20061 6031 9583 9041 18018 2871 12763 4209 11329 14886 8527 2449 15052 8460 4427 6756 7870 24788 10700 13775 11456 7198 139 448024

Probe pozitive
16 3 19

16

SITUATIA SUPRAVEGHERII PRIN DIAGNOSTIC SEROLOGIC LA OVINE IN ROMANIA IN ANUL 2003:


Nr. crt.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

judeul
ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA BOTOSANI BRASOV BRAILA BUZAU CARAS SEV. CALARASI CLUJ CONSTANTA COVASNA DAMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI ILFOV MARAMURES MEHEDINTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SATU-MARE SALAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS

Efectiv de ovine
236000 331334 161668 185804 153592 254811 336551 227293 209102 211583 224930 121004 303706 244244 134163 62307 259085 195130 59333 111438 141263 137204 142517 282495 13840 138000 120642 292175 202253 124369 147809 101431 126317 373621 206574 139610 413984

Probe examinate
8804 15203 5731 7211 6598 10828 23140 55239 5734 12087 11462 5851 20713 6995 5900 3880 8072 8363 2353 6305 4498 7802 8228 14014 478 6706 7291 6392 7969 2399 6047 4293 5112 13997 8594 6950 34470

Probe pozitive
154 2034 24 129 47 771 53 367 3 71 38 12 1393 1004 84

17

38 39 40 41 42

TULCEA VASLUI VALCEA VRANCEA BUCURESTI TOTAL

310432 229909 102354 169578 2985 7942450

11813 10755 7982 7307 86 413652

81 302 6567

Supravegherea

prin diagnostic serologic in bruceloza la bovine s-a

efectuat prin analizarea la nivelul ntregii tari a 3.113.230 de probe, fara a se depista rezultate pozitive.

Raportarea cazurilor de bruceloza la numarul de probe analizate si efectivul de animale pentru speciile porcine, ovine si bovine:

8000000 7000000 6000000 5000000 4000000 3000000 2000000 1000000 0 Porcine Ovine Bovine Probe examinate Probe pozitive Efectiv animale

18

PREVEDERI LEGISLATIVE
Programul actiunilor de supraveghere. prevenire si control al bolilor la animale. al celor transmisibile de la animale la om. protectia animalelor si protectia mediului pentru anul 2007 Bruceloza (la ovine - infectia cu Brucella ovis) Descriere Efectivul de ovine din tara este supus controlului sanitar veterinar oficial prin: Supraveghere serologica prin RFC/ELISA si dupa caz (in functie de simptome si leziuni) examene bacteriologice si histologice la: a) toti berbecii pentru reproductie, cu 2 saptamani inainte si dupa perioada de monta, sau de insamantari artificiale; b) berbecii cu manifestari de epididimita; c) berbecii de reproductie in cazurile de vanzare-cumparare: -la furnizor-cu cel mult 30 zile inainte de livrare; -la beneficiar-dupa cel putin 7 zile de la preluare (in perioada de carantina profilactica); d) oile la 7-14 de zile dupa avort.

19

Precizari tehnice 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Examenele pentru ovine se efctueaza la LSVSJ si IDSA pe probele care se recolteza pentru paratuberculoza. Obligatoriu se vor trimite la IDSA probe de testicule provenite de la berbecii sacrificati cu forme clinice de epididimita sau serologic pozitivi. 3. Toate animalele diagnosticate pozitiv vor fi eliminate din efectiv. Bruceloza (la ovine si caprine - infectia cu Brucella melitensis) Descriere Intregul efectiv de ovine din tara este supus controlului sanitar veterinar oficial prin: a) Testare serologica prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal la 5% din efectivul de ovine si caprine in varsta de peste 6 luni, odata pe an, odata cu examinarea probelor pentru paratuberculoza, Maedi-Visna sau artrita -encefalita caprina; b) Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloza. c) Examene de laborator a avortonilor proveniti de la caprine si ovine. Precizari tehnice

20

1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Examenele se efectueaza la LSVSJ; 3. Probele pozitive, dubioase si neconcludente se trimit la IDSA, pentru confirmarea diagnosticului. 4. In Romania nu se practica vaccinare impotriva infectiei cu B. melitensis. 5. Animalele diagnosticate pozitiv se elimina din efectiv iar animalele din exploatatie se examineaza trimestrial prin RFC. Bruceloza (la porcine) Descriere Intregul efectiv de porcine din tara este supus controlului sanitar veterinar oficial prin test cu antigen brucelic tamponat: 1. Supraveghere serologica prin SAT si RFC/ ELISA la: a) vierii de reproductie-la intrarea in exploatatie si dupa aceea trimestrial; b) scroafele si scrofitele pentru reproductie-de doua ori pe an, in trim. II si IV; -10 % in colectivitatile de animale; -100 % la scroafe si vieri reproducatori in gospodariile populatiei. c) porcinele de reproductie in cazurile de vanzare-cumparare: -la furnizor-cu cel mult 30 zile inainte de livrare; -la beneficiar-intre 14-21 zile de la preluare (in perioada de carantina profilactica);

21

3. Examinare serologica prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal, SAT si RFC/ELISA: a) Scroafele si vierii care prezinta semne clinice care conduc la suspiciunea de infectie brucelica, inclusiv toate scroafele ce avorteaza; 4. Examinare serologica, bacteriologica si histologica efectuate pe probe de sange, testicole sau uter, la 10 % din mistretii vanati pentru export. 5. Masuri generale Eficienta decontaminarii finale va fi controlata de catre laboratoarele judetene si IDSA. Precizari tehnice 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Examenele se efctueaza la LSVSJ si dupa caz la IDSA 3. Cazurile pozitive, dubioase si neconcludente se trimit la IDSA pentru confirmare. 4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placenta, lichide fetale, precum si ser sanguin dupa 14-21 zile de la avort. 5. In colectivitatile si gospodariile populatiei in care se confirma infectia brucelica, nu se mai executa examene serologice ci se aplica Programul de asanare prin eliminarea din efectiv. Bruceloza (la bovine) Descriere 1. Supravegherea anatomopatologica a speciilor receptive. Intregul efectiv de bovine din tara este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:

22

Supraveghere serologica prin testul de seroaglutinare rapida pe lama cu antigen brucelic colorat cu Roz-Bengal/ELISA la: a) taurii si bivolii de reproductie autorizati sanitar veterinar, pentru monta se controleaza de doua ori pe an; b) vacile, bivolitele junincile si vitelele de reproductie, in varsta de peste 12 luni se vor supune la teste serologice, de doua ori pe an, efectuate la un interval de cel putin trei luni, odata cu probele pentru leucoza enzootica bovina; c) bovinele de reproductie, in cazurile de vanzare-cumparare, la vanzator cu cel mult 30 zile inainte de livrare, in cazul in care nu au fost examinate in anul calendaristic respectiv. 2. Examinare serologica prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal, SAT si RFC la: - vacile, bivolitele si junincile care au avortat sau care prezinta manifestari clinice ce conduc la suspiciunea de infectie brucelica. Precizari tehnice 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Examenele pentru bovine se efectueaza la LSVSJ si dupa caz la IDSA pe probele care se recolteaza pentru leucoza enzootica bovina. 3. Cazurile pozitive, dubioase si neconcludente se reexamineaza prin RSAL si RFC si se trimit la IDSA pentru confirmare. 4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placenta, lichide fetale pentru examen complex de laborator in vederea
23

precizarii diagnosticului, precum si probe de ser sanguin la 14-21 zile dupa avort. 5. Nu se preleveaza probe pentru examene de laborator de la femele in primele 14 zile de la fatare si in cazul cand a fost stabilit diagnosticul de certitudine.

Bruceloza (la iepuri) Descriere Supraveghere serologica la 5% din iepurii din crescatorii, prin reactia de seroaglutinare (RSAR cu antigen colorat cu Roz-Bengal). Probele pozitive in RSAR se examineaza prin SAT. Precizari tehnice 1. Examenele se efectueaza la IDSA si LSVSJ. De la animalele seropozitive se preleveaza probe de testicule, limfonoduri si uter in vederea efectuarii examenului complex de laborator. Bruceloza (la canide) Descriere 1. Supravegherea clinica, anatomopatologica si bacteriologica a efectivelor de canide de reproductie din canise si a tuturor masculilor folositi la reproductie. 2. Supravegherea serologica prin RSAR cu antigen Brucella canis colorat cu Roz-Bengal si prin RFC (cu antigen B. ovis):

24

a) canidele de reproductie o data pe an, cu ocazia actiunilor imunoprofilactice; b) canidele care prezinta manifestari clinice care conduc la suspiciunea de infectie brucelica. Precizari tehnice 1. Examenele se efctueaza la LSVSJ si IDSA 2. Probele cu rezultate pozitive, dubioase sau neconcludente vor fi rexaminate prin hemoculturi la IDSA. 3. De la femelele avortate si de la masculii seropozitivi care au fost castrati in urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu invelitori fetale si respeciv testicule, in vederea efectuarii examenului complex de laborator. Bruceloza (la bovine) Descriere 1. Supravegherea anatomopatologica a speciilor receptive. Intregul efectiv de bovine din tara este supus controlului sanitar veterinar oficial prin: Supraveghere serologica prin testul de seroaglutinare rapida pe lama cu antigen brucelic colorat cu Roz-Bengal/ELISA la: a) taurii si bivolii de reproductie autorizati sanitar veterinar, pentru monta se controleaza de doua ori pe an; b) vacile, bivolitele junincile si vitelele de reproductie, in varsta de peste 12 luni se vor supune la teste serologice, de doua ori pe an, efectuate la un interval de cel putin trei luni, odata cu probele pentru leucoza enzootica bovina;
25

c) bovinele de reproductie, in cazurile de vanzare-cumparare, la vanzator cu cel mult 30 zile inainte de livrare, in cazul in care nu au fost examinate in anul calendaristic respectiv. 2. Examinare serologica prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal, SAT si RFC la: - vacile, bivolitele si junincile care au avortat sau care prezinta manifestari clinice ce conduc la suspiciunea de infectie brucelica. Precizari tehnice 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Examenele pentru bovine se efectueaza la LSVSJ si dupa caz la IDSA pe probele care se recolteaza pentru leucoza enzootica bovina. 3. Cazurile pozitive, dubioase si neconcludente se reexamineaza prin RSAL si RFC si se trimit la IDSA pentru confirmare. 4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placenta, lichide fetale pentru examen complex de laborator in vederea precizarii diagnosticului, precum si probe de ser sanguin la 14-21 zile dupa avort. 5. Nu se preleveaza probe pentru examene de laborator de la femele in primele 14 zile de la fatare si in cazul cand a fost stabilit diagnosticul de certitudine. Bruceloza (la alte animale) Descriere

26

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele si iepurii se supun inspectiei ante si post mortem. In caz de suspiciune precum si de la animalele reactionate pozitiv, dupa sacrificare, se recolteaza organe pentru examene de laborator. Precizari tehnice 1. Inspectia animalelor si carcaselor se efectueaza in abatoare si alte unitati de taiere autorizate sanitar veterinar de catre medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competenta. 2. Probele recoltate se trimit la LSVS judetean. 3. Carnea si produsele comestibile se supun urmatoarelor sanctiuni: a) De la bovinele infectate: - carnea si subprodusele comestibile cu exceptia ugerului, se sterilizeaza prin tratament termic si se dau in consum; - se confisca si distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile,glandele endocrine si sangele; - pieile se supun dezinfectiei prin sarare timp de 60 zile dupa care se pot dirija la prelucrare; b) De la porcii din efectivele cu bruceloza: - carnea si subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau in consum fara restrictii; - organele cu leziuni se confisca.

27

BIBLIOGRAFIE 1. Rducnescu H.,Bica Popii Valeria Bacteriologie veterinar, Ed.Ceres, Bucureti, 1986 2.Rpuntean Gh., Rpuntean S. Bacteriologie special veterinar, Ed.Agronomic, Cluj Napoca, 1998 3. Perianu T. Boli infecioase ale animalelor, Ed.Fundaiei Chemarea , Iai, 1997 4.Potecea E. Boli infecioase ale animalelor, vol.I, Ed. Fundaia Romnia de Mine, Bucureti, 2002 5.www.ansv.ro

28