Sunteți pe pagina 1din 10

ANTOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMEL

1.1. Descrierea si functiile organelor de reproductie Partile componente ale apartului genital la vaca (de la exterior catre interior) snt: vulva, vaginul, uterul ( cu cervix, corp si coarne uterine) oviductele si ovarele (fig. 1).

Vulva reprezinta segmentul extern al aparatului genital si prezinta urmatoarele parti anatomice: doua labii (buze) si doua comisuri ; una superioara de forma rotunjita si una inferioara mai ascutita si prevazuta cu un fascicol subtire de fire de par. n interior, n unghiul dintre labiile vulvei se gaseste clitorisul. Vestibulul vaginal este situat ntre vulva si vagin si este separat de acesta printr-un pliu circular la nivelul meatului urinar care apare pe planseul vulvei la ctiva centimetri naintea clitorisului. Meatul urinar este zona de deschidere a uretrei pentru eliminarea urinei din vezica urinara. napoia acestei zone se gaseste un pliu nfundat ( diverticulul suburetral) care poate induce n eroare operatorul nsamntator n dirijarea pipetei sau pistoletului catre cervix. Vulva, clitorisul si vestibulul vaginal formeaza organele genitale externe si sunt segmente comune aparatului reproducator si urinar cu rol n actul copulatiei (mperecherii), parturitiei (fatarii) si eliminarii urinei. Vaginul este situat napoia vestibulului vaginal si face jonctiunea cu cervixul. Este de forma cilindrica, mai dilatata n jurul "florii involte" si are o lungime de aprox. 20 cm, n functie de vrsta femelei si numarul de gestatii. Peretele vaginului este rezistent, elastic si formeaza numeroase falduri longitudinale (fig.2).

Fig. 2 Vaginul si vulva la vaca si bivolita 1 cervix; 2 floarea involta; 3 vagin; 4 meat urinar; 5 orificiul glandei Bartholin; 6 vulva; 7 clitoris; 8 comisura inferioara. Uterul prezinta urmatoarele segmente anatomice: cervixul, corpul uterin si coarnele uterine (fig. 3).

Fig. 3 Coarnele uterine, uterul si gtul uterin la vaca si bivolita 1 coarne uterine; 2 corp uterin; 3 gt uterin; 4 ovar Cervixul sau gtul uterin este situat ntre vagin si corpul uterin. Este de forma cilindrica cu o lungime de 6-10 cm si un diametru de 3-6 cm. n partea anterioara cervixul prezinta asa numita "floare involta" o formatiune alcatuita din cute ale mucoasei cervicale, dispuse pe 2-3 rnduri, cu un numar mare de pliuri rare care asigura nchiderea ermetica a canalului cervical, cu exceptia perioadei de estru si n timpul actului fatarii. n timpul caldurilor (estru) canalul cervical este mai dilatat si permite scurgerea mucusului specific. Corpul uterin situat ntre cervix si coarnele uterine, are o forma cilindrica si o lungime de 7-8 cm. Principalele functii ale corpului uterin sunt: faciliteaza deplasarea rapida a supermatozoizilor dupa nsamntare, protejeaza zona de implantare (nidatie) a zigotului (ovulului fecundat) si asigura substantele nutritive pentru embrion si fetus. Coarnele uterine, sunt dispuse n continuarea corpului uterin si au o forma cilindrica, cu o lungime de 30-35 cm (n functie de vrsta femelei si numarul de gestatii) si un diametru de 3-5 cm. Coarnele uterine sunt suspendate de plafonul cavitati abdominale si pelvine prin intermediul ligamentelor largi. Ele au rolul de a asigura hranirea ovulului fecundat pna la 35-40 de zile de la instalarea gestatiei. Oviductele, de forma tubulara, sunt situate n continuarea coarnelor uterine si au o lungime de 20 cm. Mucoasa oviductelor este prevazuta cu numerosi " cili " (formatiuni asemanatoare firelor de par) care asigura ascensiunea spermatozoizilor spre zona de ntlnire cu ovulul. Vaginul, uterul si oviductele formeaza caile genitale interne care au rol n actul fecundatiei, nidatiei, dezvoltarii fetusului pe parcursul gestatiei, precum si expulzarii acestuia n timpul parturitiei.

Ovarele reprezinta organele de reproductie esentiale si sunt situate n portiunea terminala a oviductelor, pe planseul cavitatii pelvine. La vaca si bivolita ovarele au forma ovala cu o lungime de 3-5 cm, o latime de 2 cm si o greutate de 14-20 g; ovarul drept este, n majoritatea cazurilor, mai mare dect cel stng. La palpare prezinta o consistenta densaelastica cu suprafata neregulata datorita prezentei foliculilor ovarieni si a corpilor galbeni n diferite faze de evolutie. Ele au rol n producerea ovulelor si a hormonilor sexuali feminini: hormonii estrogeni si progesteronul. Ca structura ovarul prezinta, dinspre exterior spre interior, urmatoarele parti componente: - epiteliul de nvelis, format dintr-un singur rnd de celule cubice sau cilindrice; - albugineea, reprezentata printr-un strat foarte subtire de tesut conjunctiv; - zona corticala compusa din parenchimul ovarian si din stroma alcatuita din tesut conjunctiv; - zona medulara, foarte vascularizata, este formata din tesut conjunctiv si rare fibre musculare netede. n parenchimul ovarian se dezvolta doua feluri de foliculi ovarieni: - evolutivi sau gametogeni din care, prin procese de dezvoltare si diferentiere, vor lua nastere ovulele; - involutivi sau atrezici, rezultati n urma degradarii sau distrugerii ovocitelor. Pe parcursul perioadei de evolutie, foliculii ovarieni trec prin stadiile de foliculi primari, secundari si maturi . Foliculii primari (primordiali) prezinta un corp mic, sferic, numit ovocit, nconjurat de un strat de celule foliculare, limitat la exterior de o membrana subtire numita teaca foliculara. Numarul foliculilor primari variaza n functie de vrsta femelei: la nastere n ovarul unei vitele se gasesc cca 80.000 de foliculi primari, la 3 luni 70.000 - 75.000, iar la vrsta de 10 ani 2.500. Fenomenul de atrezie foliculara ncepe nca din timpul vietii embrionare. Foliculii secundari sau n crestere, reprezinta cel de-al doilea stadiu al evolutiei foliculare si ei sunt alcatuiti dintr-o membrana periferica vitroasa sub care se gasesc mai multe straturi de celule foliculare. n centrul foliculului n crestere se gaseste ovulul, ceva mai mare n volum, nconjurat, n majoritatea cazurilor, de o materie amorfa - numita membrana pelucida. Celulele foliculare care nconjoara ovulul sunt dispuse n forma de coroana numita coroana radiata (fig. 4).

Concomitent cu cresterea foliculului ncepe sa apara si lichidul folicular secretat de celulele foliculare. Lichidul folicular, putin vscos si transparent, creste cantitativ atunci cnd foliculul ajunge la maturitate si contine o mare cantitate de hormoni estrogeni. Foliculii maturi (de Graaf) au o forma sferica si dimensiuni variabile n functie de specie (la vaca diametrul lor este de 12-15 mm). Evolutia ovulelor este conditionata att de factori externi ct si de cei interni. Ovulatia este fenomenul de dehiscenta a foliculului de Graaf si de expulzare a ovocitului din folicul. La vaca ovulatia se produce spontan, la sfrsitul caldurilor, iar ovulul si pastreaza capacitatea fecundanta cca 6-8 ore. Dupa dehiscenta, cavitatea foliculului se umple cu o substanta albuminoasa care se coaguleaza sub forma unui cheag n locul caruia se va dezvolta ulterior corpul galben. n evolutia sa corpul galben trece prin trei stadii: corp galben de calduri, corp galben gestativ si corp galben persistent. Cnd ovulatia nu este urmata de fecundatie, corpul galben are o evolutie scurta si se numeste periodic sau de calduri. Daca se produce fecundatia urmata de gestatie se numeste corp galben de gestatie si persista n ovar pe toata perioada de gestatie. Cea de a treia forma de corp galben, corpul galben persistent, este o formatiune anormala si poate sa apara atunci cnd nu s-a instalat gestatia; el persista, mpiedicnd manifestarea ciclului sexual. 1.2. Ciclul sexual (caldurile) si semnele caldurilor Vaca este un animal poliestric sau policiclic, cu repetarea ciclica a estrului pe tot parcursul anului dar, cu o intensitate mai mare primavara si toamna. Durata ciclului sexual la aceasta specie este n medie de 21 de zile, cu variatii ntre 15 si 25 zile.

Stadiile ciclului sexual se pot caracteriza astfel: - stadiul de proestru cu o durata medie de 3 zile (4-7 zile), se caracterizeaza prin cresterea si dezvoltarea foliculului ovarian. Este perioada premergatoare estrului si se caracterizeaza prin congestia si hiperemia (nrosirea) treptata a mucoaselor segmentelor aparatului genital; - stadiul de estru sau perioada propriu-zisa de calduri are o durata medie de 18 ore, cu variatii ntre 24-36 de ore. n acest stadiu vocile au, sub influenta hormonilor estrogeni care ating pragul maxim, un comportament sexual caracteristic, manifestat prin stari de agitatie, reducerea poftei de mncare si a productiei de lapte, urinari dese si n cantitati mici, salturi pe alte animale, pozitie campata etc. Comportamentul sexual este mai bine exteriorizat cnd vacile sunt n padoc sau la pasune (sar pe alte vaci, accepta saltul altora si efectueaza miscari caracteristice actului sexual) permitnd o mai buna depistare a femelelor n calduri. Examinnd vaca n calduri observam tumefierea labiilor vulvei si scurgerea unui mucus filant, transparent, pe la comisura inferioara a vulvei. Ovulatia se produce la 10-14 ore dupa ncetarea manifestarii caldurilor, deci la nceputul stadiul de metestru; - stadiul de metestru sau perioada de regresie, are o durata medie de 6 zile, cu variatii ntre 5 si 7 zile. n aceasta perioada are loc ovulatia si formarea corpului galben, iar pe plan comportamental se constata disparitia starii de neliniste si a celorlalte semne caracteristice caldurilor, revenirea poftei de mncare si a productiei de lapte; - stadiul de diestru sau de liniste, se caracterizeaza prin regresia corpului galben si prin nceputul dezvoltarii unui nou folicul. Prezinta o durata cu o variabilitate destul de mare ntre 6 si 14 zile. n acest stadiu, la un examen transrectal, se poate palpa pe ovar un corp galben proeminent, de consistenta moale si un uter rigid care se contracta usor. Dupa aparitia pubertatii, ciclurile sexuale se repeta n mod ritmic, n medie la 21 zile, pna la climacterium. n conditii normale aceasta ritmicitate este ntrerupta numai n timpul gestatiei si n perioada postnatala. Dupa fatare, ciclurile sexuale se reiau la 21-60 de zile n functie de starea de sanatate a femelei, nivelul productiei de lapte, tehnologia de exploatare etc. Astfel, s-a constatat o prelungire a acestei perioade cu 3-4 zile la vacile subnutrite, la cele cu productii mari de lapte, la femelele ntretinute n stabulatie permanenta etc. Dupa avort, ciclurile sexuale se reiau n functie de perioada cnd s-a produs avortul: dupa un avort n stadiul de zigot sau embrion (nceputul gestatiei) ciclurile sexuale reapar dupa aproximativ 3 saptamni, n timp ce dupa avortul fetal (stadiu avansat de gestatie) ciclurile sexuale se reiau dupa trecerea perioadei normale de gestatie. 1.3. Fecundatia si gestatia

Fecundatia este procesul esential n fiziologia reproductiei si consta din unirea celor doua celule sexuale - ovulul si spermatozoidul pentru a da nastere unei celule noi, numita ou sau zigot. Eliminarea ovulului de catre ovar si captarea acestuia n pavilionul trompei uterine, coborrea catre treimea superioara a oviductului la locul de ntlnire cu spermatozoizii, depusi n vagin prin monta si intracervical prin nsamntare artificiala, constituie etapele principale premergatoare fecundatiei. Celulele sexuale, ovulul si spermatozoidul, au o durata de viata limitata n afara ovarului si respectiv a testiculului; ovulul are o viabilitate de 5-6 ore, iar spermatozoidul de 1-2 zile. Acest lucru impune ca spermatozoizii cu capacitate fecundanta maxima sa ajunga n oviduct concomitent cu eliberarea ovulului din foliculul ovarian. Procesele fiziologice complexe care au loc n cadrul mecanismului fecundatiei la mamifere, se desfasoara n patru etape si anume: - prima etapa, caracterizata prin " asaltarea " ovulului de catre spermatozoizi n treimea superioara a oviductului si eliberarea acestuia de celulele foliculare care formeaza coroana radiata. Aceasta etapa se caracterizeaza prin participarea unui numar mare de spermatozoizi nefiind selectiva, deci pot participa si spermatozoizi de la alte specii; - etapa a II-a consta n patrunderea spermatozoizilor prin membrana pelucida pna la spatiul perivitelin. Aceasta etapa este selectiva, deci numai spermatozoizii aceleeasi specii pot penetra membrana pelucida. Patrunderea prin membrana pelucida se poate realiza de un numar redus de spermatozoizi, cei mai vigurosi si prin orice punct; - etapa a III-a a fecundatiei consta n traversarea membranei viteline de catre spermatozoidul fecundant. Este o etapa deosebit de selectiva, spermatozoidul fecundant fiind si cel mai viguros; - etapa a IV-a a fecundatiei consta n asimilarea reciproca a nucleilor celor doua celule sexuale, numite n acest stadiu pronucleu femel si respectiv pronucleu mascul . Fuzionarea pronucleilor se numeste amfimixie. Dupa realizarea acestui fenomen, pronucleii celor doua celule sexuale si nceteaza existenta, lund nastere o noua celula, oul sau zigotul. Durata totala a fecundatiei nu depaseste, de regula, 12-16 ore, cea mai mare parte din timp fiind afectata proceselor din ultima etapa. Realizarea n conditii normale a fecundatiei este conditionata de o serie de factori favorizanti, printre care calitatea ovulului si a spermatozoidului joaca rolul esential. Ovulul trebuie sa ndeplineasca n principal urmatoarele conditii: sa migreze n treimea superioara a oviductului n timp de cca 6-8 ore si sa fie fecundabil, adica n stadiul n care

modificarile morfo-fiziologice l fac apt pentru fecundare. Spermatozoidul trebuie sa aiba mobilitate si capacitate fecundanta maxime. Gestatia este procesul fiziologic prin care ovulul fecundat se dezvolta n cavitatea uterina si se transforma ntr-un nou organism, care este apoi expulzat, prin actul fatarii, n mediul exterior. n timpul gestatiei, organismul matern asigura procesele nutritive, respiratorii si de excretie ale fatului, absolut necesare cresterii si dezvoltarii lui n perioada intrauterina. n aceasta perioada este necesara adaptarea organismului femelei, mai ales n a doua parte a gestatiei, cnd datorita cresterii fatului acesta este solicitat din ce n ce mai mult. Instalarea unui echilibru fiziologic ntre cele doua organisme constituie premiza desfasurarii normale a gestatiei, de la fecundare pna la parturitie. n timpul vietii intrauterine, pe parcursul evolutiei sale, produsul de conceptie trece prin trei etape sau stadii: stadiul de ou sau zigot, stadiul de embrion si stadiul de fat. Stadiul de ou sau zigot ncepe din momentul formarii oului sau zigotului si dureaza pna la nidatie (fixarea zigotului pe mucoasa uterina). n acest stadiu, zigotul trece prin fazele de morula, blastula si gastrula. Dezvoltarea produsului de conceptie este influentata n mare masura de factorii genetici si factorii legati de mediul uterin. Insuficienta pregatire a endometrului, procesele inflamatorii si supurative, contractiile uterine exagerate, sunt factori care influenteaza negativ stadiile de dezvoltare ale zigotului si procesul de nidatie, determinnd ntreruperea gestatiei n faza incipienta. La vaca stadiul de zigot dureaza 8-13 zile. Stadiul de embrion cuprinde perioada de la nidatie pna la aparitia circulatiei placentare. Procesele cele mai importante care au loc n acest interval de timp sunt nidatia si organogeneza . Nidatia este procesul prin care gastrula se fixeaza n endometru, unde produsul de conceptie ramne ancorat pna la parturitie. Organogeneza reprezinta procesul de formare a tesuturilor, organelor si aparatelor noului organism, precum si a anexelor fetale. Are o durata de cteva saptamni. Stadiul fetal, este perioada de dezvoltare ca fetus si reprezinta mai bine din 2/3 din dezvoltarea intra-uterina. n acest stadiu au loc intense procese de crestere a aparatelor si sistemelor. De asemenea, n acest stadiu se desavrseste conturarea corpului fetal, se formeaza anexele fetale si se stabileste circulatia placentara, care functioneaza pna la sfrsitul gestatiei. La vaca, n majoritatea cazurilor, fatul este asezat n cornul uterin drept n decubit lateral, cu membrele adunate, capul fixat pe stern si orientat, de regula, catre cervix. Durata gestatiei este n medie de 285 zile (278-293) la vaca si de 315 zile (300-320) la bivolita. Durata gestatiei poate fi influentata de o serie de factori; cum sunt:

- vrsta mamei. Primiparele (femelele la prima fatare) si femelele n vrsta au o durata a gestatiei mai lunga; - sexul produsilor. Gestatia cu produsi de sex mascul este mai lunga dect cea cu produsi de sex femel; - numarul produsilor . Gestatia este mai scurta cu 2-3 zile n cazul fatarilor gemelare; - alimentatia si starea de ntretinere . Femelele hranite si ngrijite n mod corespunzator au o durata a gestatiei mai scurta; - climatul. n regiunile cu climat tropical gestatia este mai scurta dect la femelele crescute n regiuni cu climat mai rece.