Sunteți pe pagina 1din 7

VIRUSURI genom ADN); dintre ribovirusuri fac parte: VMT

Caractere generale: sunt agenţi infecţioşi exclusiv produce viroza numită mozaicul tutunului; virusul
paraziţi, de natură nucleoproteică, vizibili numai la gripal produce gripa la om şi animale; virusul
microscopul electronic. Fiind lipsiţi de metabolism rabiei produce rabia la animale şi om; HIV
propriu, celula-gazdă este cea care sintetizează distruge limfocitele T din sângele uman ce au rol
substanţele organice de care au nevoie, pe baza important în imunitatea celulară. Dintre
„reţetei culinare” (a informaţiei genetice înscrisă în adenovirusuri fac parte: bacteriofagii (virusuri care
acidul nucleic viral). Virusurile formează un grup pot infecta şi distruge bacteriile), virusul herpetic
cu structură şi funcţii unice. Unicitatea lor reiese care este cantonat în ganglionii nervoşi (spinali şi
indirect şi din faptul că nu sunt incluse în nici un omologi ai nervilor cranieni). Dacă imunitatea
sistem de clasificare a lumii vii. organismului scade, virusul manifestă acţiunile fie
Structura virusurilor: unitatea de structură şi asupra corneei ( producând îngroşarea şi
funcţie a virusurilor capabilă sp infecteze o celulă opacifierea ei), fie asupra mucoaselor şi
este virionul. El este alcătuit din capsidă, genom tegumentului din regiunea genitală sau orală
şi înveliş extern (anvelopă). Capsida virală (buze) – boala este frecventă în colectivităţile
acoperă genomul şi este alcătuită din capsomere şcolare. După forma lor pot fi: cilindrice, sferice,
(lanţuri polipeptidice). Genomul viral este alcătuit hexagonale etc. După organismul parazitat
dintr-o moleculă de acid nucleic (ADN sau ARN, virusurilor pot provoca viroze la plante, animale şi
niciodată ambele), Învelişul extern este o om
structură accesorie care la unele virusuri acoperă HIV/SIDA
capsida. Virusurile se pot prezenta sub 3 forme: Căi de transmitere
virus matur (virion), virus vegetativ (format prin * Transfuzii
decapsidare) şi provirus (în cazul adenovirusurilor * Droguri cu administrare
integrate în cromozomul celulei-gazdă). intravenoasă
Multiplicarea virusurilor decurge în mai multe * Hemofilie( factor de coagulare) –
etape: 1. ataşarea virionului la suprafaţa celulei- necesită transfuzii
gazdă; 2. pătrunderea virionului în celulă, urmată - Parteneri sexuali feminini ai
de decapsidare se trece astfel la starea de virus toxicomanilor şi hemofilicilor
vegetativ (genom liber în citoplasma celulei infectaţi
infectate); după pătrunderea virusului, celula - Transmiterea parenterală –
începe sinteza de proteine virale, care precede determinată prin infecţie cu ace
replicarea virală; 3. procesul de multiplicare a nesterile, în cursul unor manevre
virusului are loc în interiorul celulei parazitate, medicale, non-medicale.
realizându-se prin replicare; unele virusuri, după - Se poate transmite prin intervenţii
pătrunderea în celulă, se replică apoi distrug chirurgicalecu echipament
celula-gazdă migrând în alte celule; acest proces incomplet sterilizat.
poartă denumirea de ciclu litic; 4. are loc - Boala are transmitere sexuală ->
asamblarea virală care constă în refacerea homo/heterosexuală
capsidei şi a învelişului extern degradar din - S-a observat că unele femei care
fragmente de capsidă distincte; 5. eliberarea prezintă acest sindrom dau
virionilor nou formaţi din celulă favorizează naştere la copii la rândul lor
infecţia altor celule. Există însă un ciclu lizogenic infectaţi în 15-33% din cazuri.
de replicare virală prin care ADN viral se  transmitere
integrează în cromozomul bacterian, devine probabilă: dacă
provirus şi îşi continuă multiplicarea sincron cu mama are o
acesta. imunosupresie
Clasificarea virusurilor ţine seama de mai multe accentuată. În
criterii şi anume: funcţie de timpul
După tipul acizilor nucleici din genom pot fi: când se prezintă
ribovirusuri (cu genom ARN) şi adenovirusuri (cu mama la medic.
Transmiterea verticală La poarta de intrare virusul se înmulţeşte
- în utero 25-35% din cazuri iniţial şi:
- intrapartum 60-75% din cazuri - poate rămâne la poarta de
- postpartum – creşte cu alăptarea intrare: răceli
14% ↑ risc la infecţie - poarta de intrare poate fi
evolutivă organ ţintă(diaree)
29% ↑ risc la infecţie
primară - poate disemina, fie pe cale
O dată cu descoperirea medicamentelor limfatică, fie pe calea
anti-HIV rata de transmitere verticală a scăzut; de tecilor nervoase până la
asemenea naşterea prin cezariană scade nivelul organului ţintă aflat
transmiterea. la distanţă de locul
apariţiei
a. pe cale
Căi de transmitere ale bolilor virale limfatică:
viremie
Poarta de intrare – cale respiratorie b. pe cale
nervoasă:
- leziuni: 1. ac(parenterală)
diseminare
2. instrumente septinevritică(
chirurgicale, v. Rabic)
transfuzii de Iniţial virusul nu se manifestă(incubaţie):
sânge - scurtă 6-12 ore: boli diareice;boli
(parenteral) respiratorii de
3. prin 12-14 ore
intermediul - lungi - bolile colilăriei: 6-10-12 zile
unui Debutul: semne monotone – cefalee,
vector=ţânţar, temperatură(viroze)
căpuşă(arbovi Faza de stare
rusuri) Convalescenţa
4. prin
muscătura Hepatitele virale
unui animal –
virusul rabic Sunt boli specific umane, manifestate prin
- prin tegumente şi imbolnavirea generala a organismului (febra,
mucoase afectare digestiva si respiratorie) cu sau fara icter,
1. sexual – mucoase produse de mai multe virusuri care, desi dau un
genitale – HIV, tablou clinic asemanator, sunt distincte si nu
hepatita B, cancer de imunizeaza reciproc.
col uterin
2. maternofetal - mama- Hepatita virala A Sursa de infectie: -OMUL bolnav
>copil – (cu 7 zile anterior icterului si 10 –14 zile in
transplacentar, perioada icterica) si bolnavii asimptomatici.
intrapartum, alăptare Calea de transmitere: FECAL-ORALA (virusul se
3. contact direct – elimina prin fecale).
leziuni cutanate de Modul cel mai frecvent de transmitere este
tegumente şi contactul direct intre persoana infectata si
mucoase persoana receptiva. Virusul poate fi vehiculat prin
- digestive: alimente, apa MANA MURDARA, apa contaminata, alimente
contaminată contaminate neprelucrate termic, obiecte
contaminate, vesela, jucarii, grupuri sanitare, etc.
Receptivitatea: este generala, boala domina la personalul medico-sanitar, (chirurgi, anestezisti,
varsta copilariei. personal in sectia de hemodializa, obstreticieni,
Incubatia: 2-6 saptamani. stomatologi, personalul din spitalul de boli
Tabloul clinic: infectioase), decat la populatia generala.
-debut cu fenomene generale: febra, dureri Receptivitatea la boala este generala.
musculare generalizate, fenomene catarale Incubatia: 6 saptamani - 6 luni.
respiratorii; Tabloul clinic asemanator cu cel din hepatita A.
-manifestari digestive: apetit diminuat, greata, Evolutia: este dificila, mai prelungita comparativ
varsaturi, dureri abdominale, urmate de emisia de cu hepatita A, uneori cu posibilitati de cronicizare.
urini inchise la culoare (hipercrome) si coloratia
icterica (galbena) a tegumentelor si mucoaselor. Profilaxie:
Evolutie: buna, nu cronicizeaza, boala produce -utilizarea seringilor de unica folosinta;
imunitate specifica pe viata. -evitarea manoperelor efectuate cu instrumentar
Profilaxia (prevenirea): vizeaza consumul numai a nesteril: barbierit, manichiura, pedichiura, tatuaj,
apei potabile, numai din surse analizate si perforarea lobului urechii;
autorizate sanitar. -comportament sexual adecvat.
-nu se va folosi pentru consum apa din rauri,
lacuri si sisteme de irigatii; Hepatita virala cu virus delta Sursa de infectie:
-indepartarea corecta a rezidurilor fecaloid bolnavii cu hepatita B si purtatorii cronici de virus
menajere; hepatic B infectati cu virusul Delta. Virusul Delta
-prepararea si manipularea igienica a produselor se dezvolta obligatoriu in prezenta virusului
alimentare in special a celor fara prelucrare hepatic B.
termica sau ce necesita manipulari multiple. Caile de transmitere: identice cu cele din hepatita
-masuri de igiena individuala: spalarea cu apa si virala B.
sapun a mainilor dupa utilizarea grupurilor Evolutie: riscul de cronicizare este mare, cu
sanitare, inainte de masa; frecvente forme grave.
-EDUCATIA SANITARA a populatiei.
Exista vaccin antihepatita A care se Hepatita virala C Sursa de infectie: omul bolnav si
administreaza preventiv in zone endemice. purtatorul cronic de virus hepatic C.
Calea de transmitere: in principal calea
Hepatita virala B Sursa de infectie: bolnavul cu parenterala – transfuzii de sange si derivate de
infectie acuta, persoanele infectate cronic, sange contaminate (90% din hepatitele
purtatorii cronici, hepatite cronice, ciroze. posttransfuzionale sunt produse de virusul C);
Calea de transmitere: cea mai importanta este instrumente nesterile medicale si nemedicale;
calea parenterala (percutanta): calea intrafamiliala – sarut, raporturi sexuale;
-transfuzii de sange si derivate, contaminate cu calea neonatala.
virus B; Evolutie mai prelungita, mai dificila comparativ cu
-manopere medicale efectuate cu instrumentar hepatita virala B.
nesterilizat contaminat cu sange, injectii, punctii,
acupunctura, interventii chirurgicale, tratamente Hepatita virala E Sursa de infectie: bolnavul.
stomatologice, hemodializa; Calea de transmitere: FECAL-ORALA.
-manevre nemedicale efectuate cu instrumentar Manifestari clinice: asemanatoare cu cele din
contaminat: barbierit, manichiura, pedichiura, hepatita virala A.
perforarea lobului urechii, tatuare; Evolutia: in general favorabila spre vindecare.
-alte cai: contact intrafamilial, prin coabitare Profilaxia: priveste nivelul igienico-sanitar al
prelungita, sarut, raporturi sexuale; individului si colectivitatilor, dezinfectia apei, etc...
-calea materno-neonatala ( cel mai frecvent in ca la celelate hepatite cu transmitere digestiva
timpul nasterii) dar posibil si post partum sau (enterale).
intrauterin.
Riscul profesional: este de 10 ori mai mare la VIROZELE la plante
Sunt boli produse de virusuri , sisteme Virusul se transmite in sol prin intermediul
acelulare formate din proteina (invelis) si acid nematozilor si prin contactul intre radacini .
nucleic (ARN, mai rar ADN ) . Se masoara in Masuri de prevenire si combatere .
milimicroni si se multiplica numai in celulele vii . Combaterea chimica a nematozilor vectori ai
Virozele plantelor se manifesta prin simptome virusului , indepartarea din cultura a plantelor prin
foarte variate: metoda culturilor de meristeme ,, in vitro”.
Mozaic , cloroza (ingalbenire ) ,pete de diferite Alte boli virale la garoafe mai sunt :
forme si culoare bruna sau bronzata Patarea inelara gravata a garoafelor produs de
(necroze ) , deformari , atrofii si hipertrofii . Carnation etched ring virus
Virusul latent al garoafelor Produs de
incretirea frunzelor de muscata ( Pelargonium Carnation latent virus
leaf curl virus ) Patare galbena si patarea necrotica a
garoafelor Carnation Yellow fleck virus ,
Pe frunze apar pete colturoase , la inceput Carnation necrotic fleck virus
clorotice , iar apoi necrotice . tesutul din dreptul
petelor se desprinde si cade .Frunzele sunt mici si
cu suprafata incretita. Prevenirea si combaterea bolilor contagioase
Plantele infectate au crestere stagnata .
Pelargonium leaf curl viru este sinonim cu piticire Pentru prevenirea bolilor contagioase dispunem
plantelor . de numeroase si variate masuri, care se aplica la
Metode de prevenire si combatere . cele trei verigi ale lantului epidemic: a) Masuri fata
Eliminarea de la inmultirea vegetativa a plantelor de izvoarele de infectie. b) Masuri fata de caile de
cu simptome si obtinerea de plante libere de virus transmitere a infectiei.c) Masuri pentru protectia
prin cultivarea ,,in vitro” a meristemelor apicale , persoanelor receptive (la infectie).
prelevate de la plante tratate termic timp de 4
saptamani ,la 38oC. Masuri fata de sursele de infectie

- Identificarea surselor de infectie (bolnavi,


Patarea inelara neagra a tomatelor la
purtatori sanatosi de microbi) si anuntarea lor ia
muscata (virusul patarii inelare a tomatelor la
autoritatea sanitara teritoriala.
muscate ) Tomato Black ring virus in pelargonium
- Izolarea imediata a bolnavului, la spital sau la
Simptomatologia . Pe frunzele mature apar domiciliu (în functie de regulamentele în vigoare
pete si inele concentrice , ovale , clorotice . si decizia medicului).
Cresterea plantelor este stopata . Plantele
infectate produc inflorescente putine , cu numar Izolarea imediata se aplica si în cazul unor
redus de flori in inflorescenta . Florile prezinta purtatori de microbi periculosi, în special, si
petale gofrate , iar bracteolele sunt ingalbenite . obligatoriu, cand acestia lucreaza în sectorul
Masuri de prevenire si combatere . Dezinfectia alimentar, în instalatii centrale de apa potabila,
termica a solului , eliminarea plantelor infectate si sau în colectivitati de copii (scoaterea temporara
regenerarea plantelor prin metoda culturilor de din serviciu pana la sterilizarea de germeni).
meristeme ,,in vitro”.
Patarea inelara a garoafelor (virusul patarii - Pentru sterilizarea de microbi a purtatorilor se
inelare a garoafelor ) Carnation Rigstot virus recurge la antibiotice sau chimioterapice, ca si la
Simptomatologie . Pe frunze apar pete inelare , alte masuri.
uneori zonate concentric , de culoare cenusie sau
verde -galbui si necroze apicale . Frunzele sunt Masurile de dezinfectie în jurul bolnavului au fost
deformate ,cu marginea ondulata , iar mai tarziu expuse mai înainte (îngrijirea la domiciliu).
pot capata o culoare purpurie . Florile sunt mici si
deformate . Productia de flori se reduce cu 15 - Pentru animalele care sînt surse de infectie
20 % . pentru om, se iau masuri adaptate la fiecare caz:
pentru animalele nefolositoare, sacrificarea; instalatie de apa centrala controlata, stârpirea
pentru cele folositoare, tratarea si sterilizarea lor vectorilor (muste, tintiri, sobolani).
cu microbi (cand este posibil).
o în cazul infectiilor de contact sînt eficace:
- Fata de persoanele contacte cu bolnavii: masuri de dezinfectie imediata cu apa si sapun,
identificarea si supravegherea lor, protectia cu aplicarea de dezinfectante locale (alcool, tinctura
antibiotice sau cu gammaglobuline (în functie de de iod), unguente cu antibiotice (local),
fiecare boala). tratamentul chirurgical al unor plagi (curatire,
excizii).
Masuri fata de caile de transmitere a infectiei
o în cazul infectiilor transmise prin vectori (tântari,
- în cazul infectiilor aerogene, dispunem de unele capuse, paduchi): insecticide cu caracter
masuri nrofilactice, care însa nu sînt suficiente remanent, folosirea de solutii cu substante
pentru a controla ori întrerupe circulatia respingatoare de insecte, protectia mecanica (cu
microorganismelor patogene prin aer. Recurgem site ori voaluri), deparazitari cu mijloace fizice si
la: chimice, masuri de asanare a mediului pentru
prevenirea înmultirii vectorilor.
- expunere la lumina solara, care este bactericida;
Masuri pentru protectia persoanelor receptive
- dezinfectia aerului cu surse de raze ultraviolete;
Pentru protectia populatiei receptive la infectii
- dezinfectia (periodica) a camerelor bolnavilor; dispunem de masuri eficace, care au influentat
profund si favorabil sanatatea întregii lumi,
- masuri de împiedicare a ridicarii prafului în aer eliberând-o de amenintarea unor epidemii
(maturat umed, sau aspiratorul de praf); redutabile.
- prevenirea contaminarii aerului prin tuse si I. Metode de profilaxie specifica: vaccinuri si
stranut (batiste, batiste igienice de hârtie, gammaglobuline.
scuipatori de buzunar);
II. Chimioprofilaxie (antibiotice si chimioterapice
- antisepsie nazo-faringiana cu tablete administrate preventiv, pentru împiedicarea
dezinfectante (faringosept), ori cu unguente aparitiei infectiei).
nazale cu antibiotice;
III. Cresterea rezistentei nespecifice
- evitarea aglomerarii spatiilor închise si aerisirea
lor periodica. " în cazul infectiilor digestive IV. Educatia sanitara
dispunem de masuri profilactice eficace (cu
conditia sa fie însusite si aplicate). I. Profilaxia specifica (care se adreseaza unei
anumite boli) se obtine în doua feluri:
- Igiena personala (în special a mâinilor).
o prin imunizarea activa (vaccinuri);
- Igiena alimentatiei: alimente curate, recoltate
curat, transportate curat, distribuite curat (nu cu o prin imunizarea pasiva (gammaglobuline).
mâini murdare), pregatite si servite curat.
o Imunizarea activa cu vaccinuri si anatoxine
- Apa potabila controlata. La nevoie ceai sau apa constituie o metoda de mare valoare profilactica,
minerala. în acest mod, o boala infectioasa ca variola a fost
eradicata de pe întregul glob, iar altele au fost
- Igiena generala, comunala si sanitara: igiena practic eradicate, sau mult reduse din multe tari si
impecabila a locuintei si localitatii, depozitarea si teritorii: difteria, tetanosul, poliomielita, rujeola,
îndepartarea igienica a gunoaielor si tusea convulsiva. Tara noastra se înscrie printre
excrementelor, canalizare corespunzatoare,
tarile cu cele mai mari succese profilactice fata de Pentru respectarea calendarului si asigurarea
principalele boli contagioase. protectiei copiilor, pe masura ce acestia se nasc,
s-a prevazut sistemul "continuu" de vaccinari
Dispunem apoi de vaccinuri cu indicatii speciale, (deci nu "campanii" speciale).
în anumite situatii, ca: vaccinarea antitifoidica,
antigripala, antirubeolica, contra creionului etc. - De evitat abuzul de "contraindicatii" si urmarirea
efectuarii vaccinarii pentru a nu lasa copilul
Alte vaccinuri sînt în curs de realizare ori de neprotejat. Contraindicatiile vor fi stabilite numai
perfectionare si generalizare (contra hepatitei de medic si sînt temporare (cu totul exceptional
virale B, contra meningitelor, antimalarica). de durata).

Pe lânga salvarea de vieti si a pastrarii sanatatii, - Pentru gravidele care au nevoie de o vaccinare
vaccinurile ofera si un mare avantaj economic, va fi consultat medicul infectionist de teritoriu.
fiind putin costisitoare, fata de imensele avantaje
pe care le ofera pentru protectia sanatatii, si de - Orice vaccinare este controlata de medic si orice
evitarea unor cheltuieli considerabile, pentru reactii (efecte secundare) la vaccin trebuie
îngrijirea celor care s-ar fi îmbolnavit. anuntate medicului de catre familie.

Un singur exemplu edificator: vaccinarea - Profilaxia cu gammaglobuline se face numai în


antitetanica costa extrem de putin (câtiva lei), în caz de stricta necesitate, iar protectia are o durata
timp ce tratamentul bolii declarate a tetanosului, trecatoare (câteva saptamîni). Se foloseste la
este foarte costisitor (cat pretul unui autoturism!) copii contacti de hepatita virala si în alte situatii
si fara sa se poata evita o mortalitate de 40%. stabilite de medic: copii receptivi contacti de
rujeola, copii cu imunodepresie, contacti de
Vaccinurile trebuie acceptate cu deplina varicela sau de alte boli infectioase.
întelegere si disciplina de populatie. Oricare
renuntare ori ezitare în vaccinari se soldeaza cu II. Chimioprofilaxia. Folosirea de antibiotice si
riscuri considerabile pentru individ (boala cu chimioterapice în scop profilactic trebuie privita cu
urmarile ei) si pentru colectivitate (epidemii). mult discernamânt si prudenta si aplicata numai
dupa sfatul unui medic specialist.
Din nefericire, tarile în curs de dezvoltare nu
dispun de posibilitati suficiente pentru a vaccina Câteva exemple de indicatii rationale:
toata populatia infantila, si milioane de copii pier
anual în lume din aceasta cauza. - chimioprofilaxia malariei (pentru cei care
calatoresc în regiuni cu malarie);
Fiecare tara dispune de un program national de
vaccinari, cuprinzând - chimioprofilaxia cu hidrazida în tuberculoza;

vaccinarile strict necesare (obligatorii), esalonate - profilaxia eu penicilina a infectiei streptococice si


în functie de ani si vârsta (calendarul de a meningitelor;
vaccinari), în functie de progresul stiintific si de
situatii noi epidemiologice, programul de vaccinari - profilaxia endocarditelor (la cei cu leziuni
se poate modifica ori amplifica. orificiale la inima);

De retinut: - profilaxia tusei convulsive la copii mici (contacti)


cu ampicilina ori cotrimoxazol;
- în elaborarea calendarului s-a tinut seama de
intervalele de timp necesare (fiziologice) între - profilaxia tetanosului (penicilina, tetraciclina);
vaccinuri si "rapelurile" (repetarile) necesare
pentru consolidarea imunitatii. - profilaxia infectiei meningococice.
Exista si alte indicatii ale profilaxiei
chimioterapice, dar acestea trebuie stabilite de
'medic de la caz la caz.

Abuzul de chimioterapice este frecvent în practica


si poate avea efecte nedorite si adesea chiar
grave.

III. Cresterea rezistentei nespecifice, în acest


capitol intra: un stil de viata -igienic, cu. echilibru
între somn, odihna si activitate, o nutritie
corespunzatoare (bogata în proteine si vitamine),
orar regulat pentru mese, igiena personala, calire
fizica prin miscare, exercitii fizice, sport, excursii,
viata în aer liber, evitarea toxicelor (alcool, tutun)
si a abuzurilor alimentare.

IV. Educatia sanitara. O cultura medicala, în


special de igiena si profilaxie, cat mai bogata,
ofera o solida protectie celor care o poseda, fata
de riscul infectiilor care ne înconjura.

"Un om prevenit, face cat doi" (dupa cum spune