Lp. nr.

Regiunile gâtului

Delimitarea regiunilor gâtului

Delimitarea regiunilor gatului

utilizand linii convenționale
rezultate din unirea reperelor
naturale.

Repere: baza urechii; ramura

recurbată a mandibulei; jgheabul
jugular; șanțul prescapular;
ligamentul cervical dorsal; baza
spetei; spina scapulară; articulația
scapulohumerală; aripa atlasului.

Fig. 1. Regiunile cervicale

1-regiunea parotidiană, 2-regiunea laringo-faringiană; 3-regiunea cefei; 4-regiunea

coamei; 5-regiunea cervicală dorsală; 6-regiunea cervicală laterală; 7-regiunea traheală, 8-
regiunea jgheabului jugular; 9-regiunea cleidocefalică, 10-regiunea prescapulară, 12-
regiunea grebănului; 13-regiunea laterală a spetei.

A. Disecția regiunilor gâtului

Se îndepărtează pielea din regiune păstrându-se fascia superficială a gâtului și

trunchiului și se pun în evidență bursele sinoviale subcutanate existente la nivelul aripii
atlasului, peste procesele spinoase din regiunea grebănului, peste tuberozitatea spinei
scapulare, peste tuberculul humeral, peste tuberculul olecranien.

Se evidențiază țesutul conjunctiv subcutanat unde se observă ramurile senzitive

subcutanate ale plexurilor nervoase cervicale, superficial dorsal si ventral, care se distribuie
pielii din regiunea cervicală și ramurile senzitive perforante ale nervilor intercostali în
regiunea toracelui. La intersecția mușchiului latisimuss dorsi cu marginea caudală a
mușchiului triceps se observă ramurile de distribuție ale plexului intercosto-brahial.

Regiunea dorsală a gâtului

În regiunea dorsală a gâtului se evidențiază musculatura cervicală dorsală dispusă pe 4

straturi: Stratui I: reprezentat de mușchiul trapezul cervical.

Stratul II: mușchii romboidul cervical, seratul ventral cervical și porțiunea cutanată a
mușchiului splenius.

1
 Stratul III: reprezentat de mușchii semispinal al capului și gâtului, oblicul mare și mic,
și mușchiul marele drept al capului.

Stratul IV: reprezentat de mușchii multifizi și intertransversari.

În plan sagital se evidențiază prezența ligamentului cervical (porțiunea funiculară și

porțiunea lamelară).

Între ligamentul cervical și musculatura dorsală se evidențiază ramurile de distribuție

ale plexului cervical profund, ramurile vasculare ale arterei și venei cervicale profunde.

Fig.2. Structurile morfologice din regiunea dorsală a gâtului la ecvine

1.cartilajul auricular, 2.ligamentul cervical-porțiunea funiculară, 3.ligamentul cervical-

porțiunea lamelară, 4.protuberanța occipitală, 5.inserția ligamentului cervical, 6.mușchiul
semispinalis capitis și cervicis, 7.mușchiul splenius, 8.plexul cervical dorsal mijlociu,
9.ramuri vasculare din artera cervicală profundă, 10.ramuri din plexul cervical profund,
11.mușchiul marele drept dorsal al capului, 12. mușchii multifizi.

2
 B. Regiunea ventrală a gâtului
-Regiunea ventrală a gâtului se delimitează prin următoarele linii:
Linia dorsală corespunde cu linia ce trece prin procesele transverse ale vertebrelor
cervicale.
Linia anterioară corespunde cu marginea posterioară a ramurei recurbate a
mandibulei.
Linia ventrală corespunde cu marginea ventrală a mușchiului sterno-hioidian iar
linia posterioară cu marginea cranială a spetei (șanțul prescapular).

Regiunea parotidiană. Se delimitează prin linia continuă care pleacă de la baza

urechii, urmărește marginea caudală a ramurei recurbate a mandibulei până la vena lingo-
facială pe care o urmărește până la terminarea ei apoi urcă spre aripa atlasului care o
urmărește până la baza urechii.

Stratul conjunctiv subcutanat. Țesutul conjunctiv subcutan include nervul transvers al

gâtului, vena maxilară acoperită parțial de glanda parotidă, nervul cutanat al gâtului, mușchiul
parotido-auricular, vena auriculară mare și nervul auricular mare.

Glanda parotidă de culoare alb-gălbuie. După îndepărtarea glandei parotide loja parotidiană se
împarte în două (loja parotidiană superioară și loja inferioară) de mușchiul occipito mandibular.

Loja parotidiană superioară: are formă triunghiulară, delimitată dorsal de ureche,

rostral de mandibulă iar ventro-caudal de mușchiul digastric, fundul fosei fiind reprezentat de
mușchiul occipito-hioidian, stilohial și punga guturală.

La nivelul fosei întâlnim: confluența venei transverse a feței cu vena temporală

superficială, vena maxilară, nervul temporal superficial situate la 2 cm. sub condilul articular
al mandibulei, nervul facial cu traiect dinspre gaura stilomastoidă spre gâtul mandibulei. În
traiectul său prin loja parotidiană nervul facial emite dorsal nervii auriculari anterior, mijlociu
și posterior. La marginea caudală a stilohialului se descoperă nervul glosofaringian și nervul
hipoglos. Planul profund este reprezentat de mușchiul stilohioidian, stilohial și punga
guturală.

Loja parotidiană inferioară: situată ventral mușchiului occipitomandibular. Se

delimitează dorso-cranial prin mușchiul digastric, ventral de vena lingofacială iar caudal de
linia care pleacă de la confluiența venei lingofaciale cu vena maxilară spre aripa atlasului și
baza urechii.

Ventral lojei se descoperă triunghiul lui Viborg delimitat anterior de unghiul caudal al
mandibulei, ventral de vena lingofacială iar dorsal de tendonul mușchiului sternomandibular.
În țesutul conjunctiv subparotidian se întâlnește glanda mandibulară cu traiect oblic de sub
aripa atlasului spre spațiul intermandibular. Sub glanda mandibulară se întâlnesc: vena
occipitală cu traiect sub aripa atlasului, nervul spinal cu ramura descendentă spre mușchiul
sternomandibular iar ramura ascendentă urcă pe sub mușchiul cleidomastoidian, nervul
mușchiului omohioidian, terminalele arterei carotide comune reprezentate de artera occipitală
cu traiect spre aripa atlasului, artera carotidă internă cu traiect spre gaura sfâșiată și artera
carotidă externă cu traiect lateral pungii guturale pe sub mușchiul digastric. Nervul vag

3
anterior arterei carotide interne emite nervul laringic anterior cu traiect spre incizura cranială a
laringelui. Ganglionul cervical superior situat caudal carotidei interne, legat caudal de conectivul
simpatic. Caudal stilohialului se găsește nervul hipoglos iar distal lojei mușchiul digastric și originea
trunchiului lingofacial. Lateral laringelui la ecvine întâlnim fundul de sac distal al pungii guturale care
ajunge până la nivelul trigonului lui Viborg. Sub aripa atlasului pe traiectul arterei occipitale întâlnim
limfonodurile retrofaringiene laterale iar pe fața dorsală a faringelui pe traiectul arterei palatine
ascendente limfonodurile retrofaringiene mediale.

Regiunea jgheabului jugular. Delimitarea jgheabului jugular se realizează prin

marginea ventrală a mușchiului cleidomastoidian și marginea dorsală a mușchiului
sternomandibular. Prin îndepărtarea mușchiului pielos al gâtului și a fasciei superficiale care
acoperă jgheabul jugular se evidențiază vena jugulară care apare de culoare albastru închis
datorită prezenței sângelui în lumenul vasului. Caudal la baza gâtului ventral traheei se
observă confluarea celor două jugulare (confluientul jugular) în care se descarcă venele
axilare și cervicale superficiale. Anterior în regiunea parotidiană se observă rădăcinile venei
jugulare, vena maxilară și lingo-facială. Peretele medial al jgheabului jugular în treimea
superioară este realizat de mușchiul omohioidian iar posterior vena jugulară vine în contact cu
artera carotidă comună mărginită dorsal de conectivul vago-simpatic.

Planul profund adăpostește arterela carotide comune (stângă și dreaptă) cu originea în

trunchiul bicarotic situat la apertura cranială a cavității toracice, ventral traheei, cu traiect
ascendent latero-dorsal traheei până în spatele faringelui unde se termină prin arterele:
occipitală, carotidă internă și carotidă externă. La marginea dorsală a carotidei se observă
cordonul vago-simpatic de culoare alb-sidefie iar ventral nervul recurent.

Regiunea traheală se delimitează prin două linii paralele de pe părțile laterale ale
cartilajului cricoid până la apertura cranială a cavității toracice. După îndepărtarea pielii se
observă fascia superficială a gâtului iar dorsal fasciei se observă mușchiul sternohioidian și
sternotiroidian care formează un corp comun ce are originea pe manubriul sternal. Dorsal
mușchiului este situată traheea formată din inele cartilaginoase ce formează un organ tubular
flexibil. Traheea apare acompaniată de arterele carotide și conectivul vagosimpatic. Dorsal
traheei este poziționat esofagul care la intrarea în cavitatea toracică este deviat lateral stânga.
Plafonul regiunii este realizat de mușchiul lungul gâtului, situat pe fața ventrală a vertebrelor
cervicale. În dreptul inelului 3 traheal se observă, simetric, prezența glandei tiroide. Lateral
traheei se observă prezența limfonodurilor cervicale profunde (anterioare, mijlocii și
posterioare).

4
Fig.3. Regiunea ventrală a gâtului – jgheabul jugular planul subcutan

1.regiunea maseterică, 2.manubriul sternal, 3.inserția sternală a mușchiului pelos,

4.mușchiul sternomandibular, 5.mușchiul cleidomastoidian, 6.mușchiul omohioidian,
7.vena jugulară, 8.vena maxilară, 9.vena lingofacială, 10.artera carotidă comună,
10`.conectivul vagosimpatic, 11.plexul brahial, 12.traheea, 13.mușchiul pectoral
prescapular, 14.mușchiul pectoral descendent, 15.nervul supraclavicular.

Fig.4. Loja parotidiană planul

subcutan.

1.vena jugulară, 2.vena

maxilară, 3.vena lingofacială,
4.mușchiul sternomandibular,
5.mușchiul omohioidian,
6.mușchiul parotidoauricular,
7.nervul auricular mare, 8.vena
auriculară caudală, 9.vena
auriculară cranială, 10.inserția
mușchiului occipitomandibular,
T.glanda tiroidă, V.trigonul lui
Viborg.

5
 Fig.5. Loja parotidiană și 1/3 superioară a jgheabului jugular– planul profund

1.artera carotidă comună, 2. ramură musculară, 3. artera tirolaringică, 4. artera tiroidiană

cranială, 5. artera laringică, 6.artera faringică ascendentă, 7.artera occipitală, 8.artera
carotidă internă, 9.artera carotidă externă

IX- nervul glosofaringian, X- nervul vag, XI- nervul accesoriu al vagului (a- ramură
dorsală, b- ramura ventrală), XII- nervul hipoglos.

T- trahee, E- esofag, Gt- glanda tiroidă

6
Fig. 6. Regiunea traheală. Spatiul axilar și plexul brahial - la capră

a-traheea, b-sternul, c-m. sternocefalic (sternobazilar), d-inserția sternală a m.

sternomandibular, e-m. dințat ventral cervical, f-m. dințat ventral toracal, g-m. scalen ventral,
h-vena axilară, i-artera axilară, j-vena jugulară, k-plexul brahial, m- artera brahială, n-artera
colaterală ulnară, 1-n. suprascapular, 2-n. subscapular, 3-n. axilar, 4-n. median, 5-n. radial, 6-
n. brahial, 7-n. ulnar, 8-n. toracic lateral, 9-n. toracic ventral

7
Lucrarea practică nr. 6

REGIUNILE TRUNCHIULUI
REGIUNEA INTERSCAPULARĂ (GREBĂNULUI)
Delimitare: Anterior se delimitează printr-o linie care unește unghiurile cervicale ale
spetelor. Caudal printr-o linie care unește unghiurile caudale ale spetelor iar lateral
corespunde cu marginea dorsală a celor două cartilaje suprascapulare.
Prin disecție se evidențiază inserția pe procesele spinoase ale vertebrelor toracale II-
IV. Inserția mușchiului trapez toracal și cervical pe ligamentul cervical și procesele spinoase
ale regiunii. Sub trapezul toracal se găsește mușchiul momboid toracal. Între romboid și
trapez se găsește spațiul conjunctiv dorsal.
Pe procesele spinoase și ligamentul interspinos se găsește aponevroza comună a
mușchilor splenius, semispinal și dințatul dorsal cranial.
Sub aponevroza comună jgheabul costovertebral este ocupat de mușchiul spinal, semispinal al
trunchiului și gâtului, artere și vene intercostale.

REGIUNEA DORSOCOSTALĂ

Delimitare: Cranial se delimitează printr-o linie care unește unghiurile toracale ale spetelor,
caudal prin linia care unește transversal procesele transverse ale vertebrei lombare L1 iar
lateral prin linia care unește unghiul toracal al spetei cu procesele transverse lombare.
Țesutul conjunctiv subcutanat include ramuri nervoase din ramurile dorsale ale
nervilor intercostali și inserția mușchiului trapez toracal în regiunea anterioară și aponevroza
mușchiului marele lat dorsal.
Stratul osteo-ligamentar cuprinde procesele spinoase toracale, ligamentul interspinos și
ligamentul supraspinos.
Jgheabul costovertebral este ocupat de mușchiul marele lung dorsal unit în segmentul anterior
cu mușchiul spinal și mușchiul iliocostal.
Stratul osteomuscular este reprezentat de corpul vertebrelor toracale și extremitatea proximală
a coastelor, mușchii multifizi, mușchii ridicători ai coastelor și mușchii iliocostali.

REGIUNEA LOMBARĂ
Delimitare: Anterior se delimitează prin linia transversă care unește procesele transverse ale
vertebrei lombare L1. Caudal prin linia transversă care unește unghiurile coxale iar lateral
prin liniile care unesc marginile laterale ale proceselor transverse ale vertebrelor lombare.
Masa comună este reprezentată de mușchiul marele lung dorsal în regiunea lombelor și
mușchii iliocostali ai lombelor. Aceasta ocupă șanțul dintre procesele spinoase și transverse
ale vertebrelor din regiunea lombară.
Planul osteoligamentar este reprezentat de vertebrele lombare și articulațiile intervertebrale. În
contact strîns cu vertebrele se găsesc și mușchii multifizi și intertransversari.

1
 REGIUNILE TORACELUI

REGIUNEA COSTALĂ
Delimitare: Se delimitează prin linia continuă care pornește din unghiul toracal al spetei spre
unghiul cranial al fosei paralombare, apoi coboară spre olecran la 10 cm de marginea caudală
a arcului hipocondral după care urcă de la olecran spre unghiul toracal al spetei. Porțiunea
costală acoperită de regunea spetei și brațului corespunde regiunii subscapulare și spațiului
axilar.
Se evidențiază:
- Mușchiul pielos de culoare palidă acoperă peretele toracoabdominal
- În țesutul conjunctiv subcutan se găsesc ramuri perforante ale arterelor, venelor și
nervilor intercostali.
- mușchiul marele lat dorsal cu fibrele dispuse în formă de evantai (oblice dorso-
ventrale caudo-craniale) continuate cu o aponevroză lată ce se inseră pe ligamentul
supraspinos din regiunea toracală și lombară.
- Țesutul conjunctiv profund include în spatele tricepsului dorsal olecranului fibre
nervoase din plexul intercostobrahial.
- Planul muscular profund cuprinde mușchiul seratul ventral toracal
- mușchiului oblic extern al abdomenului.
- La nivelul unghiului costal se găsesc mușchii serați dorsali (cranial și caudal) sub
care se găsesc mușchii iliocostali.
- Planul osteomuscular este reprezentat de coaste și mușchii intercostali

Fig.1. Disecșia regiunilor trunchiului la ecvine

1. M.sternomandibular, 2-m.cleidocefalic, 3-m.cleidobrahial, 4-m. piectoral ascendent, 5-m. marele
lat dorsal, 6-aponevroza m. marele lat, 7-cartilajul suprascapular, 8-m. trapez toracal, 9-m. romboid toracal,
10-m. splenius, 11-m.serat ventral cervical, 12-m.pectoral prescapular, 13-m. infraspinos, 14-m. deltoid, 15-
m. triceps, 16-m. seratulventral toracal, 17-m. oblic extern, 18-tunica flava, 19-m. longisimus dorsi, 20-m.
dințat dorsal toracal.

2
FOSA AXILARĂ
Delimitare: Reprezintă spațiul dintre membru toracic și stern.
Straturi anatomice:
- Pielea fină ușor cutată.
- Planul muscular este reprezentat de mușchii pectorali superficiali (m. pectoral
transvers) și pectorali profunzi (m. pectoral prescapular și m. pectoral ascendent).
- Spațiul conține țesut conjunctiv care include ramurile de distribuție ale plexului
brahial, artera și vena axilară. Ramurile de distribuție ale plexului brahial sunt: n.
dorsal al spetei, n. subclavicular, n. suprascapular, n. musculocutanat, n. brahial, n.
median, n. ulnar, n. axilar, n. marelui rotund, n. radial, n. toracodorsal, n. toracic
lung și n. toracic lateral.
- Planul osteomuscular cuprinde mușchiul dințat ventral toracal și primele opt coaste
cu mușchii intercostali.

Fig.2. Spatiul conjunctiv omo-brahial și plexul brahial.

a-traheea, b-sternul, c-m. sternocefalic (sternobazilar), d-inserția sternală a m. sternomandibular, e-m. dințat
ventral cervical, f-m. dințat ventral toracal, g-m. scalen ventral, h-vena axilară, i-artera axilară, j-vena jugulară,
k-plexul brahial, m- artera brahială, n-artera colaterală ulnară, 1-n. suprascapular, 2-n. subscapular, 3-n. axilar, 4-
n. median, 5-n. radial, 6-n. brahial, 7-n. ulnar, 8-n. toracic lateral, 9-n. toracic ventral

3
 CAVITATEA TORACICĂ
Conformaţia cavităţii toracice
Pereţii cavităţii sunt delimitaţi dorsal de corpul vertebrelor toracale şi articulaţiile
costovertebrale, ventral de stern şi articulaţiile costrosternale, pereţii laterali de coaste şi
muşchii intercostali iar posterior de diafragm.
- Apertura cranială sau intrarea în cavitatea toracică are formă ovală şi este
delimitată de corpul primei vertebre toracale, prima pereche de coaste şi faţa
dorsală a apendicelui tracheal al sternului. Spaţiul este ocupat de mușchiul longus
coli, trahee vase şi nervi, limfonodurile cervicale profunde caudale şi mediastinale
craniale, timus confluientul jugular şi ramurile arteriale ale trunchiului
brahiocefalic.
- Diafragmul prezintă o porţiune musculară şi una aponevrotică. Aceste structuri
determină apariţia unor orificii care poartă aceeaşi denumire cum ar fi: orificiul
aortic, esofagian şi orificiul venei cave caudale.
- Cavitatea toracică este captuşită la interior de fascia endotoracică şi pleura
parietală.

Fig. 4. Evidențierea mediastinelor toracale

Se îndepărtează peretele toracal păstrându-se:
-Prima coastă pentru delimitarea aperturii craniale a toracelui și mediastinul precardiac (A)
-Coasta a III-a și a VI-a pentru a delimita mediastinul cardiac (B)
-Coasta a VI până la arcul hipocondral pentru evidențierea mediastinului postcardiac (C)

4
Fig. 5. Evidențierea structurilor morfologice la nivelul aperturii craniale și mediastinului precardiac la
ecvine. M-mediastin, P-pulmonul.
1-n. frenic, 2- a. șin. Vertebral, 3- traheea, 4- ggl stelat, 5-conectivul ortosimpatic, 6- n. vag, 7- a. cervicală
superficială, 8-a. axilară, 9- a. toracică internă, 10-cordul, 11- cavitatea pericardică, 12- pericardul, 13-n.
frenic, 14- vena cavă caudală, 15- n. vag, 16- trunchiul costocervical, 17- a. subclaviculară.

5
 Fig. 6. Cavitatea toracică la câine
a-aorta ascendentă, b-crosa aortică, c-aorta descendentă, d-trunchiul brahiocefalic, e-artera
subclaviculară stângă, f-trunchiul pulmonar, B-hilul pulmonar, D-diafragmul, P-pulmonul, T-traheea, Ad-atriul
drept (auricul), As-atriul stâng (auricul), Vd-ventriculul drept, Vs-ventriculul stâng, 1-a. axilară, 2-a. trunchiul
costocervical, 3-a. toracică internă, 4-a. vertebrală, 5- a. intercostală, 6- a. cervicală superficială

6
 TOPOGRAFIA
STRUCTURILOR
MORFOLOGICE DE LA
NIVELUL
CAVITĂȚILOR:
- TORACICĂ
- ABDOMINALĂ
- PELVINĂ

CONF.DR. SPATARU Constantin

 Obiective:

•Delimitarea regiunilor şi a subregiunilor. Se realizează utilizând

puncte de reper naturale, vizibile sau palpabile transcutan, reprezentate de
eminenţe osoase sau musculare.
•Inventarul regiunilor şi subregiunilor privind structurile morfologice
(oase, muşchi, tendoane, ligamente, vase, nervi, fascii, etc.).
•Anticiparea efectului asupra regiunii sau organismului a unei eventuale
leziuni.
•Anticiparea riscului asupra organismului sau asupra funcţionarii unor
aparate şi sisteme în intervențiile asupra unei anumite regiuni sau subregiuni
cunoscând topografia şi rolul structurilor morfologice în regiune.
•Locul de elecție privind anesteziile tronculare, având ca scop diagnosticul
sau anestezia unor regiuni.
•Stabilirea locurilor de elecţie pentru puncţia unor cavităţi în scop
terapeutic sau pentru recoltarea unor probe privind examenele de laborator.
Fi. 1.LINIILE CE DELIMITEAZĂ PEREȚII CAVITĂȚII
ABDOMINALE
 Delimitarea pereților cavității abdominale

Pentru delimitarea pereților cavității abdominale utilizăm

următoarele repere:
- Linia 1 sau linia de plafon se obține unind unghiul coxal cu
tuberozitatea spinei scapulare
- Linia 2 este linia ce rezultă din unirea unghiului coxal cu articulația
grasetului. Corespunde cu apertura cranială a cavității pelvine.
- Linia 3 este linia de mijloc a cavității abdominale și rezultă din
unirea articulației scapulohumerale cu ½ a liniei 2.
- Linia 4 este linia de planșeu a cavității rezultată din unire olecranului
cu pliul iei.
-Linia 5 este proiecția curburii diafragmatice (peretele anterior al
cavității) de la ultimul spațiu intercostal, ½ a coastei a VII și articulația
condrosternală a coastei a VI.
 PROIECȚIA PE PERETELE TORACAL A
PULMONILOR
LA ANIMALELE DOMESTICE

Pentru delimitarea ariei pulmonare se delimitează pereții cavității

prin 3 linii ajutătoare care la intersecția cu unele coaste (în funcție de specie)
reprezintă puncte care prin unire se delimitează marginea caudală a
pulmonului
- Linia 1 sau linia de plafon se obține unind unghiul coxal cu
tuberozitatea spinei scapulare
- Linia 2 este linia paralelă cu linia 1 dar cu originea în articulația
coxofemurală
- Linia 3 este linia paralelă cu celelalte dar cu originea în articulația
scapulohumerală
Alte repere:
- olecranul
- marginea caudală a umărului și spetei
- articulațiile costovertebrale
 TAURINE

REGIUNILE CORPORALE LA MUSCULATURA PERETELUI

TAURINE TORACO-ABDOMINAL
Fig. 3. MUSCULATURA
Fig. 2. REGIUNILE CORPORALE LA
TAURINE TORACOABDOMINALĂ LA TAURINE
 Delimitarea regiunilor trunchiului Fig. 2.

 Stabilirea reperelor pentru delimitarea regiunilor

 Identificarea si delimitarea arcului hipocondral- regiunea
hipocondrului corespunde cu o banda de circa 10 cm de
la marginea hipocondrului (13)
 Intre hipocondru si marginea caudala a spetei se
delimitează peretele toracal (10)
 Între marginea caudală a hipocondrului, procesele
transverse lombare, șanțul prefdemural și linia albă se
delimitează peretele abdominal care cuprinde: golul
flancului, coarda flancului și panta flancului (16-16”)
 Stratul muscular Fig. 3.
 După îndepărtarea pielii si tunica flava se observă:
 Ramuri nervoase și vasculare perforante intercostale
 Mușchiul marele lat dorsal cu aponevroza sa (2)
 Mușchiul drept abdominal (3)
 Vena subcutanată abdominală situată ventral abdomenului care
descarcă plexul bazal al glandei mamare în vena toracică internă
 Inserțiile costale ale mușchilor abdominali (m. oblic intern, oblic
extern și transvers al abdomenului)
 Inserțiile costale ale mm. dințați dorsali toracali caudali.
 Aria de proiectie a pulmonului la taurine

 Repere:
 Linia 1 rezultă prin unirea unghiului coxal cu tuberozitatea spinei
scapulare
 Linia 2 rezultă prin unirea articulatiei scapulohumerale cu ½ a
șanțului femural.
 Coastele 11 și 8
 Proiecția rezultă prin linia continuă care pleacă de la intersecția liniei
1 cu coasta 11 apoi coboară la punctul de intersecție al coastei 8 cu
linia 2 de aici spre olecran, marginea caudală a articulației cotului și
spetei până la linia 1, continuată caudal până la locul de pornire.
TAURINE

TOPOGRAFIA ORGANELOR LA TAURINE – TOPOGRAFIA ORGANELOR LA TAURINE –

PARTEA STÂNGĂ PARTEA DREAPTĂ
Identificati organele si ariile de proiectie la nivelul
peretilor cavităților
 Partea stângă:
 Rumenul……………………………………………..
 Rețeaua……………………………………………..
 Splina………………………………………………..
 Partea dreaptă:
 Rinichiul drept………………………………………
 Ficatul și vezica biliară…………………………………….
 Foiosul………………………………………………………
 Chiagul………………………………………………………
 Jejunul………………………………………………………..
 Cecumul………………………………………………………
 Colonul sigmoid………………………………………………..
 ASPECTUL INTERIOR AL
COMPARTIMENTELOR GASTRICE

EPIPLONUL EXTERN ȘI CAVITATEA

INTEREPIPLOICĂ LA VACĂ
 Aspectul compartimentelor pregastrice (rumen, rețea) și jghiabului
gastro-esofagien
 Topografia organelor din cavitatea abdominală la nivelul peretelui
ventral al abdomenului:
 Proiecția chiagului
 Proiecția epiplonulyui și a bursei epiploice
 Proiecția sacului ruminal ventral
 Proiecția jejunului
Secţiune transversală prin
cavitatea abdominală la
taurine
Rumen, Cheag, R st- rinichi
stâng, R dr- rinichi drept, D-
duoden, J- jejun, Cec-cecum,
Ca- ansele concentrice şi
excentrice ale colonului
ascendent,
1- merele epiploon, lama
externă, 2- mare epiploon,
lama internă, 3- cavitate
epiploică, 4- mare mezenter,
5- mezou renal
TOPOGRAFIA ORGANELOR LA VACĂ –
PARTEA DREAPTĂ
SECȚIUNE TRANSVERSALĂ PRIN
CAVITATEA ABDOMINALĂ ÎN DREPTUL
VERTEBREI A XIII -A TORACALE
STOMACUL LA RUMEGATOARE
ASPECTUL MUCOASEI COMPARTIMENTELOR
GASTRICE
Topografia organelor și
ligamentelor din cavitatea
pelvină la vacă.

- poziția rectului(11-12)
- poziția ovarelor, coarnelor
uterine, uterului, cervixului,
vaginului și vestibulului
vaginal (18,17,16,21)
- poziția vezicii urinare (28)
- formarea fundurilor de
sac peritoneale: sacro-
rectal, recto-genital, genito-
vezical și vezico-pubian

ORGANELE ȘI LIGAMENTELE DIN

CAVITATEA PELVINĂ LA VACĂ
A- PLEXURILE VENOASE (SUPERFICIAL
ȘI PROFUND) AL GLANDEI MAMARE ȘI
MODUL LOR DE DESCĂRCARE – LA
VACĂ
B- INERVAȚIA GLANDEI MAMARE
0VINE
OVINE

TOPOGRAFIA ORGANELOR LA OAIE – TOPOGRAFIA ORGANELOR LA OAIE –

PARTEA DREAPTĂ PARTEA DREAPTĂ DUPĂ ÎNDEPĂRTAREA
INTESTINULUI
ASPECTUL ȘI TOPOGRAFIA ORGANELOR DIN CAVITATEA TORACICĂ
LA OAIE – PARTEA DREAPTĂ : pulmonul drept, cordul și sacul pericardic,
timusul, vena cavă cranială, traheea și aspectul și topografia diafragmului.
 TOPOGRAFIA
STRUCTURILOR
MORFOLOGICE DE LA
NIVELUL
CAVITĂȚILOR LA:
- suine
- canide
ASPECTUL ȘI POZIȚIA ORGANELOR DIN
CAVITATEA TORACICĂ LA PORC – ASPECT
LATERAL STÂNGA
REGIUNEA CERVICALĂ ȘI
CAVITATEA TORACICĂ LA
PORC
DETALIU PRIVIND
TOPOGRAFIA VASELOR
DIN CAVITATEA
TORACICĂ LA PORC
PERETELE ABDOMINAL LA PORC
– ASPECTUL ȘI ORIENTAREA FIBRELOR MUSCULARE
POZIȚIA ORGANELOR ÎN CAVITATEA ABDOMINALĂ LA PORC DUPĂ
ÎNDEPĂRTAREA PERETELUI ABDOMINAL – ASPECT LATERAL STÂNGA
MASA
GASTROINTESTINALĂ LA
SUINE

G- STOMACUL
L-SPLINA
D-DUODENUL
C-CECUMUL
CA – COLONUL ASCENDENT
JJ-JEJUNUL
M.EPIPL. –MARELE EPIPLON
IDENTIFICAREA
SEGMENTELOR
APARATULUI
DIGESTIV LA
SUINE
PLAFONUL CAVITĂȚII ABDOMINALE LA PORC
AORTA ABDOMINALĂ ȘI CAVĂ CAUDALĂ
 MEZENTERICA
CRANIALĂ LA SUINE

REȚEA VASCULARĂ ÎN PLOAIE

COLATERALELE
VISCERALE ALE
AORTEI ÎN
CAVITATEA
ABDOMINALĂ LA
SUINE
 CANIDE

CAVITATEA TORACICĂ LA CANIDE – PARTEA STÂNGĂ

Aria de proiecție a pulmonului la canide – fața stângă
CAVITATEA TORACICĂ LA CANIDE – PARTEA DREAPTĂ
CORDONUL TESTICULAR ȘI INELELE INGHINALE LA CANIDE
ASPECTUL EPIPLONULUI DUPĂ LAPARATOMIE PE LINIA ALBĂ
LA CANIDE
 PLAFONUL CAVITĂȚII ABDOMINALE LA
CANIDE
TOPOGRAFIA ORGANELOR DIN CAVITATEA
ABDOMINALĂ LA CANIDE – ASPECT
VENTRAL
D- TOPOGRAFIA ORGANELOR ÎN CAVITATEA
ABDOMINALĂ LA CANIDE

H- ficat, 2- lob pătrat, 4- lob drept medial, 4- lob drept

lateral, 5- lob caudar, Vb- vezică biliară,
St- stomac, Mep- mare epiploon, d- duoden: a- flexura
cranială, b- porţiunea descendentă, c- flexura caudală
a duodenului, d- porţiunea ascendentă a duodenului,
J- jejun, M mez- marele mezenter, Cd- colon
descendent, Vu- vezică urinară, V- vagin, R- rect
VASCULARIZAȚIA
INTESTINULUI
SUBȚIRE LA CANIDE
POZITIA ȘI ASPECTUL
FICATULUI LA CANIDE
ARTERELE
JEJUNALE LA
CANIDE
TOPOGRAFIA ORGANELOR LA CANIDE
A. –ASPECT LATERAL STÂNG
B- ASPECT LATERAL DREPT
INERVAȚIA ORTO ȘI PARASIMPATICĂ LA FELINE
ORGANELE DIN CAVITATEA ABDOMINALĂ LA FELINE
TOPOGRAFIA ORGANELOR LA PISICĂ –
ASPECT LATERAL STÂNG TOPOGRAFIA ORGANELOR LA PISICĂ –
ASPECT LATERAL DREPT
Lucrarea nr. 10
Topografia regională a formațiunilor membrului toracic

1. Regiunea laterală a spetei și umărului

- pielea, mușchiul pielos omobrahial și țesutul conjunctiv subcutanat - inervate de ramuri
dorsale și ventrale ale nn. cervicali și toracali, respectiv intercostali; la niveul articulației
umărului – ramuri din n. supraclavicular și arterele circumflexe humerale;
- reper osos vizibl – spina, respectiv tuberozitatea spinei scapulare;
- m. trapez cervical și toracal, respectiv m. cleidotransvers, inserați pe spina scapulară;
- fascia scapulară laterală;
- m. pectoral prescapular, m. supraspinos, m. deltoid, m. infraspinos, m. micul rotund (ultimii
doi sub m. deltoid) – cu ramuri din artera suprascapulară, artera circumflexă a spetei, nervul
suprascapular, nervul axilar;
- caudal m.deltoid, distal – ramură din n. axilar (n. cutanat brahial lateral).

2. Regiunea medială a spetei și umărului

- pe fața medială a regiumii scapilo-humerale se identifică spațiul axilar cu țesut conjunctiv
abundent care cuprinde în grosimea sa plexul brahial, artera axilară, vena axilară și
limfocentrul axilar;
- fascia scapulară medială - acoperă mușchii mediali ai spetei: m. subscapular – cu ramuri din
n. subscapular, m. marele rotund – cu n. marelui rotund, posterior m. marelui rotund – m.
marele lat dorsal – cu a. și v. toracodorsală și n. toracic dorsal; anterior m. subscapular – m.
supraspinos;
- proximal – inserția mm. serați ventrali (toracal și cervical) pe facies serrata și a mm.
romboizi (toracal și cervical) – pe fața medială a cartilajului suprascapular;
- între m. supraspinos și subscapular – spațiul conjunctiv suprascapular ce cuprinde: artera,
vena și nervul suprascapular;
- între m. subscapular și marele rotund – spațiul conjunctiv subscapular ce cuprinde: artera
suprascapulară – cu a. toracodorsală, circumflexă humerală caudală și a circuflexă a spetei, v.
subscapulară și n. axilar;
- in spatele articulației scapulo-humerale – m. articular.

3. Regiunea tricipitală
- în triunghiul cuprins între unghiul toracal al scapulei, marginea caudală a spetei, linia care
unește tuberozitatea deltoidiană cu olecaranul, tuberozitatea olecranului și linia tricipitală
(între olecran și unghiul toracal al scapulei);
Lateral:
- pielea, m. pilos omobrahial și plexul intercostobrahial la nivelul șanțului tricipital;
- m. triceps cu porțiunea lungă și laterală;
Medial:
- m. tensor al fasciei antebrahiale – peste el trece n. toracic lung și n. toracic lateral;
- m. triceps cu porțiunea lungă și medială – în m. triceps intră artera profundă a brațului
acompaniată de vena profundă a brațului și n. radial.

1
 4. Regiunea laterală a brațului și cotului
- sub piele – m.pielos omobrahial;
- anterior, în plan superficial – m. cleidobrahial cu ramuri din n. axilar;
- sub m. cleidobrahial – m. biceps brahial acoperit de fascia profundă; posterior m. biceps – m.
brahial și porțiunea laterală a m. triceps;
- ventral de marginea porțiunii laterale a m. triceps – ramură a n. axilar – n. cutanat brahial
lateral și mai posterior – ramură a n. radial – n. cutanat antebrahial lateral;

5. Regiunea medială a brațului și cotului

- m. pectoral ascendent – inserat pe tuberculul mic și mare al humerusului – la marginea sa
dorsală – artera toracică externă și n. toracic ventral;
- sub m. pectoral ascendent, anterior – m. biceps brahial, sub capul humeral – originea m.
brahial, m. coracobrahial; prin m. coracobrahial trece n. brahial (cu origine în ansa axilară)
care intră în m. biceps brahial și a. circumflexă humerală cranială (din a axilară);
- înapoia m. biceps – nn. musculocutanat și medial;
- pe fața medială a humerusului și cotului – artera brahială cu colateralele sale – artera
bicipitală, a. transversă a cotului, a. profundă a brațului și a. colaterală ulnară (pe traiectul său
se găsește limfocentrul cotului) și vena brahială cu afluenții săi;
- caudal arterei brahiale – nn. radial și ulnar;
- în plan profund, sub m. triceps – m. anconeu.

1. Regiunea laterală a antebrațului

- pielea inervată de nn. cutanat antebrahial cranial, lateral și caudal;
- fascia superficială ce cuprinde vena cefalică accesorie și fascia profundă, groasă;
- stratul muscular – antero-posterior: m. extensor carpo-radial cu brida bicepsului (lacertul
ficros), m. extensor digital comun, m. lui Thiernesse, m. abductor lung al polexului, m
extensor digital lateral, m. extensor carpo-ulnar; în acești mușchi – ramuri din n. radial;
- între mm. extensor carpo-radial și extensor digital comun – șanțul antebrahial cranio-lateral
parcurs de n. cutanat antebrahial lateral, iar între mm. extensor digital comun și extensor
carpo-ulnar – șanțul antebrahial caudo-lateral;
- sub m. extenor carpo-radial – artera colaterală radială;

2. Regiunea medială a antebrațului

- pielea inervată de nn. cutanat antebrahial cranial, cutanat antebrahial medial și cutanat
antebrahial medial;
- proximal, pe fascia superficială – inserția m. pectoral transvers;
- fascia profundă pe care se inseră m. tensor al fasciei antebrahiale;
- stratul muscular – antero-posterior: m. extensor carop-radial, rudimentul m. pronator rotund
– anerior de ligamentul colateral medial al cotului, planul cutanat al radiusului peste care
trece vena cefalică; m. flexor carpo-radial și m.flexor carpo-ulnar; în mușchii flexori
(exceptând m. flexor carpo-radial inervat de n. median) – ramuri din n. ulnar;
- pe fața caudală, între mm. extensor și flexor carpo-ulnar – cordonul ulnar;

2
- între fața caudală a radiusului și m. flexor carpo-radial – a interosoasă comună, cordonul
median: a mediană cu colateralele a. profundă a brațului, a radială proximală și terminalele –
a. radială și palmară, venele mediene și n. median;
- în plan profund, între flexor carpo-ulnar și extnsor carpo-ulnar – mm. flexor digital
superficial (cu brida radială) și profund (cu porțiunea humerală, ulnară și radială).

Fig. 1. FATA MEDIALĂ A

SPETEI, BRATULUI SI
ANTEBRATULUI LA ECVINE
A- a. axilară, B- a. brahială, I- a.
interosoasă, M- a. mediană
1- a. suprascapulară, 2- a.
subscapulară, 2҆- a. toracodorsală,
2”- a. circumflexă humerală
caudală, 2҆”- a circumflexă a
spetei, 3- a. circumflexă humerală
caudală, 4- a. profundă a brațului,
5- a (aa.) bicipitală, 6- a. colaterală
ulnară, 7- a. de nutriție a
humerusului, 8- a. transversă a
cotului, 9- a. profundă a
antebrațului
a- m. supraspinos, b- m.
subscapular, c- m. marele rotund,
d- m. marele lat dorsal, e- m.
triceps, f- m. coracobrahial, g- m.
biceps, h- m. brahial, i- m.
extensor carpo-radial, j- m. flexor
carpo-radial, k- m. flexor carpo-
ulnar, l- m. extensor carpo-ulnar,
m- spata, n- humerus, o-radius

3
 Fig.2. Regiunile cotului,
antebratului si carpului la ecvine

B- a. brahială, I- a. interosoasă, M-
a. mediană, P- a. palmară, R- a.
radială, MpcII-a.metacarpiană
palmară comună II,
1- a. colaterală ulnară, 2- a.
bicipitală, 3- a. profundă a
antebrațului, 4- a. radială
proximală, 5- arcul supracarpian,
6- arcul palmar profund
a- m. biceps, b- m. triceps, c- m.
m. brahial, d- m. extensor carpo-
radial, e- m. flexor carpo-radial, f-
m. flexor carpo-ulnar, g- mm.
flexori digitali, superficial și
profund, h- tendonul m. flexor
superficial al degetelor, i- m.
tendonul m. flexor profund al
degetelor, j- brida carpiană a m.
flexor profund, k- m. interosos
median

4
 Fig. 2.30. Arterele
spetei și brațului la capră
a-m. supraspinos, b-m.
subscapular, c-m. marele
rotund, d-m. marele lat
dorsal, e-m. triceps, f-m.
biceps brahial, g-m.
coracobrahial, h-m.
extensor carpo-radial, i-m.
flexor carpo-radial, j-m.
flexor carpo-ulnar, k-
olecranul
1-a. axilară, 2-a. brahială,
3-a. suprascapulară, 4-a.
subscapulară, 5-a.
toracodorsală, 6-a.
circumflexă humerală
caudală, 7-a. circumflexă
humerală cranială, 8-a.
profundă a brațului, 9-a.
colaterală ulnară, 10-a.
mediană, 11-a. interosoasă
comună

5
 Fig. 4. Topografia nervilor de pe
fața laterală a spetei și brațului
la ecvine
a-m. deltoid, b-m. triceps brahial,
c-m. cleidobrahial, d-m. brahial, e-
m. extensor carporadial, 1-n
cutanat antebrahial cranial, 2- r.
musculară distală (pentru m.
cleidobrahial) a n. axilar, 3-
traiectul n. radial peste epicondilul
lateral spre mușchii craniali ai
antebrațului, 4-n. cutanat
antebrahial lateral (din radial)

6
Lucrarea nr. 11

Topografia regională a formațiunilor membrului toracic

Regiunile autopodiului

1. Regiunea laterală a autopodiului

- cuprinde regiunea laterală a carpului, metacarpului, buletului, chișiței, coroanei și copitei.
La nivelul carpului:
- pielea de pe fața dorso-laterală – inervată de nervul dorsal al piciorului; originea venei cefalice
accesorii;
- între fascia precarpiană (profundă) și ligamentul capsular dorsal – tecile precarpiene (pt.
tendonul m. extensor carpo-radial, extensor digital comun și abducor policis longus înconjutrate
de teci sinoviale); între fascia profundă laterală și ligamentul colateral lateral – teaca carpienă
laterală – pt. tendonul m. extensor digital lateral;
- caudo- lateral – principalul reper osos al carpului – pisiformul cu ligamentele pisiformului între
care se găsesc fundurile de sac sinoviale ale articulației carpului; sub ligamentul pisi-metacarpian
– nervul palmar profund;
La nivelul metacarpului:
- dorso-lateral – pielea și fascia superficială, tendonul m. extensor digital comun și lateral (între
ele – m. lui Phillips), metacarpul principal și rudimentar lateral;
- lateral – între metacarpul principal și rudimentar (IV) – artera metacarpiană dorsală laterală;
- posterior metacarpului rudimentar lateral sub piele, fascia superficială și fascia profundă
(postmetacarpiană) – nervul palmar lateral – lateral de tendoanele flexorilor digitali (superficial
și profund – deasupra buletului – inelul flexorului superficial sau manica flexoria); sub
tendoanele flexorilor, în plan profund – m. interosos median și artera metacarpiană palmară
laterală.
La nivelul acropodiului:
- dorsal, sub piele și fascia superficială ce cuprinde n. digital anterior – tendonul m. extensor
digital comun unit cu tendonul exensorului lateral, trecând peste lig.capsular al articulației
buletului, interfalangiene proximale și distale; lateral de falanga proximală – brida laterală a
intrososului medial;
- lateral, la nivelul buletului – peste sesamoidul lateral – nervul palmar lateral, artera și vena
digitală proprie laterală;
- lateral de falanga proximală și medie – vena digitală proprie, nervul digital mijlociu, artera
digitală proprie – cu artera perpendiculară a falangei I și a falangei a II-a și artera cuzinetului, n.
digital posterior (încrucișat cu ligamentul pintenului); ligamentele colaterale ale articulațiilor –
duble;

1
- palmar: sub piele, fascia superficială și profundă (fascia postsesamofalangiană și fascia de
întărire a aponevrozei palmare), tendoanele flexorului digital superficial și profund, marii
sesamoizi și ligamentele sesamoidiene (proximale, mijlocii și distale); între fascia
postsesamofalangiană și ligamentele sesamoidiene – marea teacă sesamoidiană ce cuprinde
tendoanele flexorilor – flexorul profund înconjurat de teacă sinovială cu fund de sac proximal,
deasupra marilor sesamoizi, între flexorul superficial și interososul median și distal, cu
diverticule printre bridele de inserție ale fasciei postsesamofalangiene; fundul de sac palmar al
articulației buletului – între interososul median și fața palmară a metacarpului;
- la nivelul copitei, sub cutia de corn – membrana cheratogenă (cu bureletul cutidural, perioplic,
țesutul podofilos (pe fața parietală a falangei distale) și țesutul velutos al tălpii (pe fața soleară)
inervată de nervii digitali mijlociu și posterior, cu ramuri perforante din arcul terminal (în
canalul solear) care formează pe marginea soleară a falangei distale artera circumflexă a
piciorului; pe fața soleară, sub furcuță – cuzinetul palmar cu artera cuzinetului, iar în plan
profund – mica teacă sesamoidiană, între fascia de întărire a aponevrozei palmare, micul
sesamoid și ligamentul sesamo-ungual impar, ce cuprinde aponevroza m. flexor digital profund
ce alunecă peste o bursă subtendinoasă.

2. Regiunea medială a autopodiului

- cuprinde regiunea medială a carpului, metacarpului, buletului, chișiței, coroanei și copitei.
La nivelul carpului:
- pielea și fascia superficială;
- medial de pisiform – cordonul ulnar;
- deasupra carpului – arcul supracarpian;
- fascia profundă (postcarpiană), groasă, delimitează împreună cu ligamentul capsular palmar și
pisiformul marea teacă postcarpiană (tunelul carpian) ce cuprinde: tendoanele flexorului digital
superficial și profund, nervii palmari, artera palmară și venele mediene; prin clivarea fasciei
profunde se formează mica teacă postcarpienă (medial) ce cuprinde tendonul flexorului carpo-
radial și artera și vena radială;
- sub carp, între flexorul superficial și profund se poate găsi arcul palmar superficial, iar între
brida carpiană a flexorului profund și interososul median se găsesc arcul palmar profund și arcul
venos palmar proximal (originea venelor mediene, radială și cefalică);
La nivelul metacarpului:
- spre deosebire de regiunea laterală, pe fața medială, pe lângă arterele metacarpiene mediale
dorsală și palmară și nervul palmar medial (cu brida pt. n. palmr lateral) localizate similar cu cele
de pe partea laterală, medial de tendoanele flexorilor se mai găsește artera și vena digitală
comună II;
- deasupra buletului, între flexorul profund și interososul median – trunchiul colector și arcul
palmar distal venos.
La nivelul acropodiului, formațiunile sunt similare cu cele de pe fața laterală, numindu-se
mediale.

2
Fig. 1. Regiunea autopodiului la
taurine – aspect dorsal

III – IV degetele III și IV, 1-n. radial,

2-artera și nervul digitali comuni
III, 3-nervii digitali comuni dorsali II
și IV, 4-nervii digitali dorsali proprii
axiali III și IV

3
7.

Fig. 2. Regiunea acropodiului la ecvine

1.n.palmar, 2.n. digital anterior, 3.n.digital posterior, 4.r.palmara, 7.articulatia buletului, a. Artera
digitală, b- ramuri perpendiculare, d.artera coronară, e. Artera parietală a falangei a III-a, f.
Ramuri perforante, G. Artera circumflexă a piciorului, A. Artera digitală. B-C. Rețea vasculară.

4
5
Topografia regională a formațiunilor membrului pelvin și a pereților cavității
pelvine (la cal)

1. Regiunea pereților cavității pelvine

- la intrarea în cavitatea pelvină, lateral – artera iliacă externă cu colateralele sale – (circumflexă
iliacă produndă, uterină (cremasterică), femurală profundă care dă artera circumflexă femurală
medială și trunchiul pudendo-epigastric); vena iliacă externă și vena iliacă comună; caudal
iliumului – n. obturator;
- peritoneul și țesutul conjunctiv subperitoneal;
- dorsal – a iliacă internă cu a. glutee caudală și trunchiul pudendo-ombilical; vena iliacă internă
cu rădăcinile sale; limfonodurile sacrale mediale și laterale;
- plexul lombar caudal – nn. iliomuscular (intrând în m. psoasul mare), femural (trecând pe sub
m. psoas mic) și obturator;
- m. psoas mic, iliopsoas și porțiunea semipenată a m. obturator intern acoperiți de fascia iliacă;
- a. și vena obturatoare, a. și v. pudendă internă;
- ligamentul sacro-sciatic; pe fața sa laterală – plexul sacral cranial – nn. gluteu cranial, sciatic,
cutanat femural caudal și gluteu cadal;
- înapoia ligamentului sacrosciatic – plexul sacral caudal – nn. pudend și hemoroidal;
- deasupra găurii obturate – porțiunea flabeliformă a m. obturator intern.

1
 Fig. 1.Pereții cavității abdominale și pelvine.

a-sacrumul, b-simfiza ischiopubiană, c-inelul femural, d-m. oblic intern al abdomenului, e-

m. dreptul abdominal, f-m. transvers al abdomenului, 1-n. iliohipogastric, 2-n. n. cutanat
femural lateral, 3-n. ilioinghinal, 4-n. femural, 5-n. obturator, 6- n. iliomuscular, 7-n gluteu
cranial, 8-n. sciatic, 9-n. cutanat femural caudal 10-n. gluteu caudal, 11-n. pudend, 12-n.
hemoroidal, 13- aorta, 14-artera iliacă externă, 15-artera iliacă internă, 16- artera
circumflexă iliacă profundă, 17-trunchiul pudendoepigastric, 18- artera pudendă externă,
19- artera epigastrică caudală, 20- trunchiul pudendo-ombilical, 21- artera

2. Regiunea gluteenă și a șoldului

- pielea aderentă și țesutul conjunctiv subcutanat cu ramuri din nervii cluniali anteriori și
mijlocii;
- fascia gluteenă;
- stratul muscular superficial – m. gluteu superficial, porțiunile proximale ale m. biceps și
semitentidos;
- stratul muscular mijlociu – m. gluteu mijlociu și accesoriu;
- stratul muscular profund – m. gluteu profund;
- în musculatură – ramuri din a.glutee cranială și caudală și nn. gluteu cranial și caudal.

3. Regiunea laterală a coapsei și grasetului

- pielea, țesutul conjunctiv subcutanat și fascia superficială cu ramuri din nn. cluniali craniali,
mijlocii și caudali (n. cutanat femural caudal), cutanat femural lateral, cutanat sural lateral;
- musculatura superficială (în partea anterioară) – m. tensor al fasciei lata, m. gluteu superficial;
la marginea anterioară a m. tensor al fascei lata – n. cutanat femural lateral, ramura descendentă
a a. circumflexe iliace externe și limfocentrul subiliac (la jumătatea distanței dintre tuberculul
coxal sau unghiul șoldului și patelă);
- fascia profundă – fascia lata; sub m. tensor al fasiei lata – m. cvadriceps femural cu ramuri din
n. femural, a. iliaco-femurală;
- musculatura posterioară – m. biceps femural și semitendinos acoperiți de foița superficială a
fasciei lata;
- în plan profund, sub m. biceps, între lama profundă a fasciei lata, m. biceps și m. semitendinos
– spațiul sciatic cu n. sciatic, n. sciatic mic, originea nn. tibial, fibular, cutanat sural lateral, iar
distal - spațiul popliteu (înapoia grasetului) cu limfocentrul popliteu, originea mm.
gastrocnemieni și a flexorului digital superficial, iar în plan profund m. popliteu și a. poplitee.

2
Fig. 2. Regiunile caudolaterală a coapsei și gambei la ecvine., A-planul superficial, B-
planul profund( după ridicarea mușchiului biceps femural).

A-planul superficial: a-m. gluteu superficial, b-m. gluteu mediu, c-m. tensor al fasciei lata,
d-m. biceps, e-m. semitendinos, f-coarda jaretului, 1-n. cutanat femural caudal, 2-n. fibular
comun, 3-n. fibular profund, 4-n. fibular superficial,

B-planul profund: a-tuberozitatea ischiatică, b-trocanterul III, c-patela, d-coarda jaretului,

e-m. semitendinos, f-lama profundă a fasciei lata, g-m. gastrocnemien lateral, 1-n. sciatic,
2-n. tibial, 3-n. fibular, 4-n. ischiatic mic, 5-n. cutanat femural caudal, 6-n. cutanat sural
plantar

1. Regiunea medială a coapsei și grasetului

- pielea fină și țesutul conjunctiv subcutanat – cuprinde cordonul safen;
- fascia femurală medială (continuare din aponevroza m. oblic abdominal extern);
- mușchii din stratul superficial – m. croitor (anterior), m. gracilis și m. semimembranos;

3
- mușchii din stratul profund – m. cvadriceps femural (vasul medial și dreptul femural) cu ramuri
din a. circumflexă femurală laterală, m. pectineu, m. adductor mic și adductor mare (cu ramuri
din a circumflexă femurală medială);
- între m. croitor, pectineu și gracilis – trigonul femural: sub fascia profundă se găsește
limfocentrul inghinal profund, iar între acesta și fața medială a femurului – a femurală cu
colateralele sale (a. circumflexă femurală laterală, a. femurală caudală, a. safenă, a. descendentă
a genunghiului), vena femurală cu afluenții sateliți arterelor și n. femural (sub inelul femural,
intrând în m. cvadriceps pe sub m. croitor).

2. Regiunea laterală a gambei

- pielea și fascia superficială cu ramuri din nn. cutanat femural lateral, fibular superficial
(anterior) cutanat sural lateral și caudal (posterior); anterior corzii jaretului – vena safenă
laterală;
- proximal, extremitatea distală a m. biceps și aponevroza sa inserată pe fascia gambieră laterală;
- fascia gambieră laterală (profundă) – distal, deasupra jaretului formează inelul tibial
(retinaculul proximal pt. tendoanele mm. tibial cranial, fibularul al III- lea și extensorul lung al
piciorului);
- n. fibular comun, ieșind de sub aponevroza m. biceps la originea m. extensor digital lateral;
- mușchii cranio-laterali: m. tibial cranial, m. fibular al III-lea (în plan profund, cranial), m.
extensor lung al piciorului, m. extensor digital lateral; între ultimii doi, în plan superficial – n.
fibular superficial, iar în plan profund, intrand în m. extensor lung – n. fibular profund; sub m.
tibial cranial, în plan profund – a. tibială cranială;
- mușchii caudolaterali: m. solear – proximo-lateral, m. flexor digital profund (m. flexorul lung al
degetului mare și tibial caudal), m. popliteu în plan profund, m. gastrocnemian lateral, m.
flexorul digital superficial; posterior – coarda jaretului (acoperită de foița superficială a fasciei
profunde) cu tentonul flexorului profund rasucit în jurul tendonului lui Ahile și tendonul
intermediar (brida bicepsului și semitendinosului) situat anterior acestuia;
- lateral și paralel cu coarda jaretului – n. cutanat sural plantar.

3. Regiunea medială a gambei

- pielea și fascia superficială cu ramuri din nn. safen și cutanat sural plantar;
- cordonul safen – epifascial;
- fascia gambieră profundă cu inserțiile distale ale mm. croitor și gracilis;
- musculatura (în sens cranio-caudal): m. extensor lung al piciorului, m. tibial cranial, planul
cutanat al tibiei peste care trece tendonul m. semitandinos), m. popliteu, m. gastrocnemian
medial, m. flexor digital profund (m. flexor lung al piciorului, m. flexor lung al degetului mare,
m. tibial caudal) și m. flexor digital superficial; posterior – coarda jaretului;
- între m. flexor profund și coarda jaretului – n. tibial;
- pe marginea caudală a m. flexor lung al piciorului – a tibială caudală.

4
 Fig. 3. Regiunea gambei la ecvine

a-m. biceps femural, b-m. tensor al

fasciei lata, c-m. gastrocnemian
lateral, d-m. solear, e-m. flexor
lung al degetului mare, f-m.
extensor lateral al piciorului, g-m.
extensor lung al piciorului, 1-n.
fibular comun, 2-n. fibular
profund, 3-n. fibular superficial

4. Regiunea laterală a autopodiului

La nivelul jaretului:
- dorsolateral, subcutanat – originea venei safene laterale; fascia profundă formează inelul tarsian
ce cuprinde tendonul m. extensor lung al piciorului;
- peste ligamentul capsular dorsal trec tendoanele m. tibial cranial (cu ramura cuneană și
metatarsiană), fibularul al III-lea (cu ramura cuboidiană și metatarsiană) și a m. extensor lung al
piciorului; lateral – teaca tarsienă laterală cu tendonul m. extensor digital lateral înconjurat de
teacă sinovială; între tendonul extensorului lung și lateral se găsește m. extensor scurt al
piciorului sub care se găsește a. dorsală a piciorului ce dă a. tarsică perforantă;
- caudo-lateral – fascia profundă acoperă fața laterală a calcaneului; proximal – fundul de sac
caudo-lateral al articulației jaretului și cel proximal al tecii sinoviale a marii teci posttarsiene;
inserția corzii jaretului pe tuberozitatea calcaneului; tendonul flexorului superficial trecând peste
tuberozitatea calacneului cu o bursă subtendinoasă; pe marginea caudală a calcaneului sub
tendonul flexorului profund – ligamentul plantar lung.
La nivelul metatarsului:
- regiunea metatarsiană laterală este similară cu cea metacarpiană cu unele diferențe: proximal,
sub jaret se găsește inelul metatarsian cu tendoanele m. extensor lung al piciorului, extensor
digital lateral și extensor scurt; între metatarsul III și IV se găsește artera metatarsică dorsală III;
lateral de tendoanele flexorilor se găsește artera metatarsică plantară superficială laterală și n.
plantar lateral, iar în plan profund a. metatarsică plantară profundă laterală.

5
Regiunea acropodiului (medială și laterală): - similară cu cea a membrului toracic,
structurile numindu-se plantare pe fața plantară.

5. Regiunea medială a autopodiului

La nivelul jaretului:
- medial se identifică teaca postarsiană delimitată de fascia postatrsienă (profundă), fața medială
a calcaneului și ligamentul capsular plantar ce cuprinde: tendonul flexorului profund (al
flexorului lung al degetului mare și tibialului caudal), arterele plantare (medială și laterală)
desprinse din ,,S’’-ul tarsian aflat deasupra jaretului, nervii plantari (medial și lateral) și venele
plantare și rădăcina caudală a venei safene mediale; teaca tarsienă medială – prin care trece
tendonul flexorului lung al piciorului – flexorul digital medial); în plan superficial – tendonul
flxorului superficial peste marginea caudală a calcaneului.
La nivelul metatarsului:
- similară cu regiunea medială a metacarpului, evidențiindu-se cu precădere vena digitală
comună II – rădăcina cranială a venei safene mediale; pe fața medială a tendoanelor flexorilor se
găsește artera metatarsică plantară superficială medială și nervul plantar medial, iar în plan
profund artera metatarsică plantară profundă medială.