ANATOMIE

ANUL II

REGIUNILE GÂTULUI ȘI TRUNCHIULUI

(SEM II – CURS VI)

Prof. univ. Dr. Dr. h.c. Gabriel PREDOI

 REGIUNILE TRUNCHIULUI
Regiunile spinării

Regiunea interscapulară (sau a grebănului)

Delimitare: printr-o linie ce unește unghiurile cervicale ale spetelor simetrice
(cranial), o linie paralelă cu precedenta ce unește unghiurile toracale ale celor două spete
(caudal), limitele laterale corespunzând marginii dorsale a fiecărui cartilaj scapular.
Regiunea dorso-costală (sau a spinării)
Delimitare: printr-o linie ce unește transversal unghiurile toracale ale celor două
spete (rostral), o linie ce trece transversal din unghiul cranial al foselor paralombare
(caudal) și câte o linie pe fiecare parte care unește unghiul toracal al spetei cu unghiul
cranial al fosei paralombare.
Regiunea lombară
Delimitare: printr-o linie perpendiculară pe linia mediană și unind unghiul cranial
al fosei paralombare cu unghiul cranial al fosei paralombare din partea opusă (cranial), o
linie care unește tuberculul coxal dintr-o parte cu tuberculul coxal din partea opusă,
trecând prin unghiurile sacrale ale iliumului (caudal) și câte o linie pe fiecare parte care
urmărește extremitățile apofizelor transverse lombare.
Regiunea presternală sau pectorală
Delimitare: printr-o linie perpendiculară pe linia mediană, trecând tangent la
extremitatea rostrală a sternului (caudal) și o linie paralelă dusă la 15 cm înaintea
precedentei, limitele laterale ale regiunii corespunzând marginii ventrale a mușchiului
cleidobrahial.
Descoperiri: vena cefalică se pune în evidență printr-o incizie de 10 cm, în fundul
șanțului pectoral lateral (deltopectoral).
Regiunea sternală sau pectorală
Delimitare: printr-o linie transversală ce trece tangent cu episternul (cranial), o
linie transversă ce unește tuberozitățile olecraniene simetrice (caudal), trecând înaintea
apendicelui xifoidian, limitele laterale fiind marcate de membrele toracale.
 Regiunea costală
Delimitare: printr-o linie ce pleacă de la unghiul toracal al spetei spre unghiul
cranial al fosei paralombare; la 15 cm înaintea acestui unghi coboară, păstrând aceeași
distanță înaintea hipocondrului până la olecran, de unde urcă spre unghiul toracal al
spetei. Restul porțiunii, situată sub regiunile scapulară și brahială ale membrului,
corespunde porțiunii costo-subscapulare și spațiului axilar.
Regiunea și fosa axilară
Delimitare: regiunea axilară corespunde șanțului dintre membrul toracal și
regiunea sternală, fosa axilară (spațiul axilar) corespunde spațiului de alunecare dintre
membrul toracal și peretele costal, mascat de acest membru.

REGIUNILE ABDOMENULUI
Regiunile abdominale craniale

Regiunea xifoidiană și epigastrică

Delimitare: printr-o linie transversală care unește tuberozitățile olecraniene
simetrice (cranial), o linie paralelă cu precedenta, trecând printr-un punct situat la
jumătatea distanței dintre apendicele xifoidian și cicatricea ombilicală (caudal), limitele
laterale fiind reprezentate de câte o linie pe fiecare parte unind tuberozitatea olecraniană
cu rotula.
Regiunea hipocondrului
Delimitare: o linie paralelă cu hipocondrul, care pleacă de la intersecția unei linii
ce trece de la tuberozitatea spinei scapulare la tuberculul coxal prin spațiul intercostal
antepenultim, pentru a ajunge la linia ce unește olecranul cu rotula (limita cranială),
limita caudală fiind reprezentată de o linie paralelă cu precedenta pornind dintr-un punct
situat la 5 cm înapoia unghiului cranial al fosei paralombare.
 Regiunile abdominale mijlocii

Regiunea abdominală laterală sau a flancului

Delimitare: printr-o linie ce unește unghiul cranial al fosei paralombare cu
tuberculul coxal (dorsal), o linie curbă cu concavitatea orientată cranial, dusă la 4 – 5 cm
înapoia hipocondrului (limita cranială), ce coboară până întâlnește o linie ce unește
olecranul cu rotula (limita ventrală), limia caudală fiind reprezentată de o linie ce coboară
de la unghiul coxal la rotulă.
Regiunea ombilicală (sau mezogastrică)
Delimitare: de un plan transversal ce trece printr-un punct situat la jumătatea
distanței dintre apendicele xifoidian și cicatricea ombilicală (cranial), un plan paralel cu
precedentul, ce trece printr-un punct situat la jumătatea distanței dintre cicatricea
ombilicală și pubis (caudal) și câte o linie care unește olecranul cu rotula, pe fiecare parte.

Regiunile abdominale caudale

Regiunea pubiană (sau prepubiană)

Delimitare: de un plan transversal ce trece printr-un punct situat la egală distanță
între cicatricea ombilicală și pubis (cranial la mascul, situat la deschiderea furoului).
Limita caudală corespunde marginii anterioare a pubisului, iar limitele laterale la două
planuri, paralele cu linia albă, care trec tangent cu comisura caudo-medială a fiecărui inel
inghinal superficial (la mascul, lățimea regiunii corespunde grosimii penisului și
prepuțului).
Regiunea inghinală
Delimitare: pară și simetrică, fiecare regiune inghinală apare limitată medial de un
plan paralel cu linia albă, tangent la comisura caudo-medială a inelului inghinal
superficial. Limita cranială corespunde unui plan transversal ce trece printr-un punct
situat la egală distanță între cicatricea ombilicală și pubis, limita caudo-laterală
corespunzând șanțurilor inghinofemurale.
Descoperiri: 1. limfocentrul inghinofemural (inghinal superficial): printr-o incizie
cutanată, paralelă cu limita medială a regiunii, înaintea comisurii caudo-mediale a
inelului inghinal superficial; 2. artera rușinoasă externă: printr-o incizie cautanată la
nivelul comisurii caudo-mediale a inelului inghinal superficial.
 Secțiune transversală prin atlas la ecvine (schemă)
1-ramuri occipitale; 2-porțiunea profundă a mușchiului marele drept dorsal al capului; 3-artera și
vena vertebrală; 4-mușchiul micul drept ventral al capului; 5-mușchiul cleidomastoidian; 6-
inserția primelor fascicule ale mușchiului lungul gâtului; 7-glanda mandibulară; 8-artera carotidă
comună însoțită de cordonul vagosimpatic; 9-nervul recurent; 10-glanda tiroidă; 11-mușchiul
sternotiroidian; 12-mușchiul omohioidian; 13-mușchiul pielos cervical; 14-esofag; 15-mușchiul
sternohioidian; 16-limfonodurile cervicale profunde craniale; 17-artera și vena tiroidiană cranială;
18-vena linguofacială; 19-mușchiul sternomandibular; 20-glanda parotidă; 21-aponevroza
subparotidiană ce unește marginea ventrală a mușchiului cleidomastoidian cu cea dorsală a
mușchiului sternomandibular; 22-vena jugulară; 23-mușchiul lungul capului (marele drept
ventral); 24-nervul accesoriu vagului (nervul spinal); 25-vena occipitală; 26- nervul auricular
mare (ansa atloidiană); 27-aponevrozele comune ale mușchilor semispinal al capului și
cleidomastoidian; 28-mușchiul splenius; 29-mușchiul oblic caudal al capului; 30-tendonul
mușchiului semispinal al capului; 31- porțiunea superficială a mușchiului marele drept dorsal al
capului; 32-porțiunea funiculară a ligamentului cervical; 33-canalul vertebral; 34-plexul venos
vertebral intern; 35-trahee; 36- mușchiul drept lateral al capului.
 Secțiune transversală prin vertebra a cincea cervicală la ecvine (schemă)
1-fascia superficială care la ecvine se va cliva și va include între foițele sale mușchiul trapez
cervical (6) și barhiocefalic (12); 2-fascia cervicală mijlocie care este prezentă doar în partea
ventrală a regiunii cervicale, suspendând viscerele și unele formațiuni vasculo-nervoase; 3-fascia
cervicală profundă care înconjoară mușchii din imediata apropiere a vertebrei; 4-țesut conjunctiv
în zona marginii dorsale a gâtului; 5-coarda ligamentului nucal (porțiunea funiculară); 6-
mușchiul trapez cervical; 7,8-ramuri din artera și vena cervicală profundă; 10-mușchiul splenius;
11-mușchiul dințat ventral cervical; 12-mușchiul brahiocefalic format din mușchii cleidotransvers
(dorsal) și cleidomastoidian (ventral); 13-mușchiul omohioidian; 14-artera carotidă comună; 15-
vena jugulară; 16-mușchiul sternomandibular; 17-mușchiul cutanatul gâtului; 18-corpul comun al
mușchilor sternohioidian și sternotiroidian; 19-nervul recurent; 20-esofagul; 21-ramura cervicală
a nervului facial; 22-trunchiul vagosimpatic; 23-mușchiul scalen; 24-ramuri ventrale din perechea
a V-a cervicală; 25- ramuri dorsale din perechea a V-a cervicală; 26- mușchiul marele lung al
capului; 27-mușchiul marele lung al atlasului; 28-mușchiul semispinal; 29-mușchiul romboid
cervical; 30-artera și vena vertebrală; 31- mușchiul lungul gâtului; 32-traheea; 33-mușchiul
marele lung cervical; 34-mușchiul spinal cervical.
 Regiunile trunchiului – vedere laterală
1- unghiul cervical al spetei; 2-unghiul toracic al spetei; 3-unghiul craniodorsal al fosei paralombare; 4- unghiul extern al iliumului; 5-tuberozitatea
olecranului; 6-patela; 7-marginea cartilajului suprascapular; 8-linia hipocondrului; 9-ultima coastă; 10-regiunea interscapulară; 11-regiunea
dorsocostală; 12-regiunea lombară; 13-regiunea peretelui costal; 14-regiunea hipocondrului; 15-subregiunea golului flancului; 15’ – subregiunea
corzii flancului; 15’’-subregiunea pantei flancului.
 Regiunile trunchiului – vedere ventrală
1- tuberozitatea olecranului; 2-patela; 3-manubriul sternal; 4- șanțurile deltopectorale; 5-
apendicele xifoidian; 6-cicatricea ombilicală; 7-inel ingvinal superficial; 8-șanț ingvinofemural;
9-regiunea prepectorală; 10-regiunea pectorală; 11-regiunea epigastrică; 12-regiunea
mezogastrică; 13-regiunile ingvinale; 13’-regiunea pubiană.
 Ariile senzitive ale trunchiului
1- tuberozitatea spinei scapulare; 2-unghiul toracic al spetei; 3-unghiul craniodorsal al fosei paralombare; 4- olecran; 5-patela; 6-limita dintre
arealul ramurilor dorsale toracice și cele ventrale; 7-perforante proximale ventrale; 8-linia ramurilor dorsale; 9-perforante distale ventrale.