Anatomie 4 Regiunile toracelui

REGIUNILE TORACELUI
(Regiones pectoris)
Sunt sistematizate în:
 Regiunea presternală (Regio presternalis);
 Șanțul pectoral median (Sulcus pectoralis medianus);
 Șanțul pectoral lateral (Sulcus pectoralis lateralis);
 Regiunea sternală (Regio sternalis);
 Regiunea mamară toracică (Regio mammaria thoracica);
 Regiunea scapulară (Regio scapularis);
o Regiunea cartilajului spetei (Regio cartilaginis scapulae);
o Regiunea supraspinată (Regio supraspinata);
o Regiunea infraspinată (Regio infraspinata);
o Regiunea acromială (Regio acromialis);
 Regiunea costală (Regio costalis);
 Regiunea cardiacă (Regio cardiaca);
 Arcul costal (Arcus costalis).
PUNCTE DE REPER

 Coastele (Costae)
 Vena toracică superficială (V. thoracica superficialis)
 Arcul coastei (Arcus costae)
 Manubriul sternal (Manubrium sterni)
 Creasta sternală (Crista sterni)
 Procesul xifoidian (Processus xiphoidea)
 Şanţul pectoral median (Sulcus pectoralis medianus)
 Şanţul pectoral lateral (Sulcus pectoralis lateralis)

DESCOPERIRI ANATOMICE

 V. cefalică (V. cephalica) este situată subcutanat de-a lungul şanţului pectoral lateral;
 V. toracică externă (V. thoracica externa) sau v. toracică superficială (V. thoracica
superficialis), alături de n. toracic lateral (N. thoracis lateralis) şi de a. toracică
externă (A. thoracica externa) însoțește marginea dorsală a muşchiului pectoral
ascendent.
 A.v.n. intercostale (A.v.n. intercostales) sunt situate în şanţul de la marginea caudală
a coastei, între muşchiul intercostal intern şi fascia endotoracică.

Regiunea presternală (Regio presternalis)

Baza anatomică a regiunii presternale este reprezentată de manubriul sternal și muşchii

pectorali descendenţi.
Sub piele se află fascia toracelui traversată de filete nervoase din plexul cervical superficial.
Anatomie 4 Regiunile toracelui
Apertura cranială a toracelui sau intrarea pieptului este delimitată de manubriul sternal,
corpul primei vertebre și prima pereche de coaste. Este flancată ventral de mușchii
sternocefalici, sternohioidieni și sternotiroidieni, iar lateral de mușchii brachiocefalici.
Prin intrarea pieptului trec arterele vertebrale, cervicale superficiale, axilare, toracice externe,
trunchiul bicarotic, venele jugulare exterme sau confluentul bijugular, traheea, esofagul,
canalul limfatic drept, trunchiul limfatic traheal, trunchiurile vagosimpatice, nervii frenici,
venele subclaviculare şi afluenţii lor.
Arterele subclaviculare însoţite de venele satelite părăsesc cavitatea toracică pe la marginea
cranială a primei coaste, se dirijează latero-ventral pentru a se continua cu arterele axilare.
Șanţul pectoral medial traversează median regiunea pectorală, flancat bilateral de şanţul
pectoral lateral, pe unde trece vena cefalică care se vărsă direct în vena jugulară externă.
Vena cefalică este însoţită medial de ramura deltoidiană a arterei cervicale superficiale, dar şi
de ramuri provenite din nervul subclavicular care se desprinde din plexul cervical.
Muşchiul pectoral descendent are originea pe manubriul sternal şi terminația pe creasta
humerală.
Pe laturile gâtului, printre muşchii scalen mijlociu și scalen ventral rădăcinile ventrale ale
ultimilor nervi spinali cervicali formează plexul brahial.
Rădăcinile ventrale ale nervilor spinali C5-C7 formează nervul frenic care se dispune la
marginea ventrală a muşchiului scalen. N. frenic pătrunde în cavitatea toracică, tranzitează
mediastinul cranial și fața laterală a pericardului pentru a se distribui diafragmei. În ultima sa
parte, n. frenic drept se sitează în plica venei cave caudale.
În dreptul primului spațiu intercostal, medial de capul primei coaste și în contact cu porțiunea
toracică a m. lungul gâtului se află ganglionul cervico-toracic (stelat).

Regiunea sternală (Regio sternalis)

Este situată ventral la nivelul toracelui și are ca bază anatomică sternul.

Sub piele fascia superficială acoperă mușchii pectorali, în ţesutul conjunctiv sunt incluse
filete nervoase din plexul cervical superficial, din nervii intercostali, care traversează muşchii
pectorali transvers, ascendent, subclavicular.
Cranial, manubriul sternal este originea nervilor pectorali descendenți, iar bilateral se află
şanţurile pectorale laterale prin care trec venele cefalice alături de ramurile deltoidiene ale
arterelor cervicale superficiale.
Muşchiul pectoral transvers are originea pe creasta sternală și terminația pe fascia
antebrahială medială, acoperit parţial muşchiul pectoral descendent.
Pe fața medială a muşchiului pectoral transvers în ţesutul conjunctiv se situează nervii
pectorali craniali și subclaviculari.
Muşchiul pectoral ascendent este situat caudo-lateral pe stern, cu originea pe tunica
abdominală și terminația pe tuberculul medial al humerusului. Marginea sa dorsală este
traversată de nervul toracic lateral, de vena și artera toracică externă.
Muşchiul subclavicular (absent la carnivore) are originea pe primele patru cartilaje costale și
terminația pe marginea cranială și unghiul cranial al spetei, este inervat de nervul
subclavicular.
Latero-ventral pe stern, la nivelul primelor 4 spaţii intercostale; se află mușchiul drept toracal
cu originea pe faţa laterală a primei coaste și terminația pe stern sau pe cartilajele coastelor 2-
4.
Anatomie 4 Regiunile toracelui
M. transvers toracal, plasat pe faţa endotoracică a sternului și a cartilajelor sternale, are aspect
triunghiular, cu originea pe lig. sternal, iar terminația pe articulațiile costocondrale ale
coastelor sternale.
Spaţiul dintre sternebre este ocupat de muşchii intercostali extern şi intern, perforaţi de
ramurile provenite din artera toracică internă, acompaniate de venele satelite.
Artera şi vena toracică internă sunt plasate pe fața medială a sternului, la marginea dorsală a
muşchiului transvers toracal.
Dorso-lateral de manubriul sternal se află limfonodurile sternale craniale, iar la baza
procesului xifoid, limfonodurile sternale caudale.

Regiunea mamelelor toracice (Regio mammaria thoracica)

Este situată în regiunea ventrală a toracelui la scroafă, cățea, pisică și iepuroaică. Sub piele se
găsesc complexele mamare toracice care sunt vascularizate de ramurile mamare ale arterei
epigastrică superficială cranială care provine din artera toracică internă, de ramuri segmentare
intercostale ventrale, precum și de ramurile mamare ale arterei toracice laterale. Sângele
venos de la nivelul mamelelor toracale este drenat în venele epigastrice superficiale craniale
și apoi în vena toracică internă.
Limfa din regiunea ventrală a toracelui este drenată atât în limfonodurile axilare cât și în
limfonodurile cervicale superficiale.
Mamelele toracice sunt inervate de ramurile mamare mediale și laterale ale nervilor
intercostali.

Regiunea costală (Regio costalis)

Are ca bază anatomică coastele, spaţiile intercostale și muşchii regionali. Pe animalul viu
regiunea costală se delimitează de la marginea caudală a muşchiului triceps, unghiul caudal al
spetei, coastele VI-XVIII la cal ((V-XIII la celelalte specii).
În regiunea costală, sub pielea se află muşchiul cutanat al trunchiului care medial este însoţit
de ramurile nervului toracic lateral, iar ventral de artera şi vena toracică externă.
Pe părțile dorso-laterale ale costelor, sub m. pielos, se află m. marele dorsal, a cărui porţiune
musculară se termină pe tuberozitatea m. marele rotund de pe faţa medială a humerusului
după ce se întreţese cu aponevroza m. tensor al fasciei antebrahiale. M. marele dorsal acoperă
m. dințat toracal dorsal cranial care are fibrele orientate caudo-ventral, iar m. dințat toracal
dorsal caudal are fibrele dispuse oblic cranio-ventral. Pe faţa medială a m. marele dorsal este
situat nervul toraco-dorsal.
Cranio-ventral sub piele, pe primele opt coaste, se inseră se află m. dințat toracal ventral și m.
pectoral ascendent. Pe faţa laterală a m. dinţat ventral toracal trece nervul toracic lung.
Pe părțile ventro-caudale ale toracelui, pe ultimele 10 coaste se află inserţiile m. oblic
abdominal extern;
În spaţiile intercostale sunt situați mm. intercostali, subțiri și dispuşi pe două straturi, m.
intercostal extern cu fibrele orientate caudo-ventral, iar muşchiul intercostal intern cu fibrele
dispuse cranio-ventral.
Pe marginea caudală a fiecărei coaste, de-a lungul şanţului coastei, între m. intercostal intern
și fascia endotoracică este situat cordonul vasculo-nervos intercostal. Diferit în funție de
specie a.v.n. intercostal se poate evidenția începând de la coasta IV-a până la coasta XVII la
cal (coasta XII la celellate specii).
Anatomie 4 Regiunile toracelui
Ultima coastă este însoţită caudal de nervul costoabdominal, mai scurt decât nervii precedenți
și care se distribuie pielii, musculaturii abdominale, glandelor mamare inghinale și feței
mediale a coapsei.
Intratoracic, pe faţa medială a regiunii costale se situează fascia endotoracică căptuşită de
pleura parietală.

Regiunea cardiacă (Regio cardiaca)

Se proiectează pe peretele costal stâng:

 marginea ventriculară stângă în planul coastei a III-a;
 marginea ventriculară dreaptă în planul coastei a VI-a;
 baza situată pe linia care trece prin mijlocul coastelor IV-VI;
 vârful cordului este dispus dorsal de stern în dreptul coastei a VI-a.
Pe partea stângă aria de ascultație a sunetelor cardiace este cuprinsă între spațiile
intercostale III-V. Asfel, valva trunchiului pulmonar se proiectează în spaţiul intercostal III,
valva aortică se ascultă în spaţiul intercostal IV, iar valva mitrală în spaţiul intercostal V.
Pe partea dreaptă valva atrioventriculară tricuspidă este percepută, la toate mamiferele,
în spațiul intercostal IV.
Aria de percuție absolută a cordului, la toate speciile se află între spațiile IV-VI, într-un
pătrat delimitat de linia orizontală care pornește de la marginea caudală a spetei, linia paralelă
cu precedenta care pornește de la articulația umărului și linia care pleacă de la mijlocul
humerusului, precum și de liniile perpendiculare care încep la marginea caudală și unghiul
caudal al spetei, și linia perpendiculară care pornește de la capul coastei a noua.

Arcul costal (Arcus costalis)

Coastele sternale sunt articulate direct la stern prin intemediul unui cartilaj propriu, iar
coastele asternale sunt atașate prin cartilajul costei precedente rezultând arcul coastei.
Coastele flotante sunt de obicei ultimele 4-8 coaste (la cal utlimele 10).
Stratigrafia regiunii este similară cu cea a regiunii costale și hipocondrale.