Disciplina de Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a capului și gâtului

Curs 3. Vascularizația arterială și venoasă a capului și gâtului

Trunchiul brahiocefalic (Truncus brachiocephalicus)

Se desprinde în sens cranio-dorsal din arcul aortei și prin ramurile sale vascularizează
porțiunile latero-ventrale ale toracelui, membrele toracice, gâtul și capul. Este situat în
mediastinul cranial, ventral de trahee și însoţit la dreapta de vena cavă cranială. Nervul vag
însoțeste dorso-bilateral trunchiul brahiocefalic.
La cal, vacă, oaie, capră și porc trunchiul brahiocefalic se continuă cranial cu trunchiul
bicarotic (Truncus bicaroticus). Din trunchiul brahiocefalic se desprind:
 artera subclaviculară stângă;
 trunchiul bicarotic;
 artera subclaviculară dreaptă.
La câine, pisică și porc artera subclaviculară stângă se desprinde din arcul aortic separat și mai
distal decât celelalte ramuri.

Artera subclaviculară (A. subclavicularis) vascularizează prin ramurile sale gâtul, membrele
toracice, porțiunile craniale și latero-ventrale ale toracelui.
A. subclaviculară stângă se dirijează cranio-lateral spre apertura cranială a toracelui, la stânga
de trahee şi esofag. De la marginea cranială a primei coaste se continuă cu artera axilară
stângă.
A. subclaviculară dreaptă este flancată medial de v. brahiocefalică dreaptă sau de v. jugulară
externă dreaptă, ventral de n. vag drept, n. frenic drept, iar lateral este acompaniată de n.
laringian recurent drept şi de ansa simpatică subclaviculară. De la marginea cranială a primei
coaste a. subclaviculară se direcţionează latero-ventral şi se continuă cu a. axilară dreaptă.
Pe partea stângă, din a. subclaviculară se desprind: trunchiul costocervical, a. cervicală
profundă, a. vertebrală și a. cervicală superficială.
Pe partea dreaptă a. subclaviculară dreaptă este a patra ramură care se desprinde din trunchiul
brahiocefalic.

Trunchiul costocervical (Truncus costocervicalis)

Pe partea dreaptă se desprinde direct din trunchiul brahiocefalic, iar pe partea stângă din a.
subclaviculară corespondentă, în trunchi comun cu a. cervicală profundă.
Trunchiul costocervical se dirijează dorsal spre spaţiul intercostal II unde se bifurcă în a.
scapulară dorsală și a. intercostală supremă.
Artera intercostală dorsală I (A. intercostalis dorsalis I) se distribuie primului spațiu
intercostal, la carnivore poate ajunge până la spațiile intercostale II și III.
Artera scapulară dorsală (A. scapularis dorsalis) iese din cavitatea toracică prin spaţiul
intercostal II, rar III și vascularizează mușchii din regiunea interscapulară (grebănul la cal). Pe
traiect emite a. intercostală dorsală II (A. intercostalis dorsalis II) pentru muşchii din al
doilea spaţiu intercostal.
Artera intercostală supremă (A. intercostalis suprema) se dirijează caudal de-a lungul m.
lung al gâtului și emite aa. intercostale dorsale III-V (Aa. intercostales dorsales III-IV)
pentru muşchii din spaţiile intercostale III-V şi o parte din musculatura spinării.

1
Disciplina de Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a capului și gâtului

Artera cervicală profundă (A. cervicalis profunda) părăseşte cavitatea toracică pe la nivelul
primului spaţiu intercostal și se distribuie musculaturii dorsale a gâtului.

Artera vertebrală (A. vertebralis) se desprinde din trunchiul brahiocefalic pe dreapta,

respectiv din a. subclaviculară pe partea stângă. Părăsește cavitatea toracică prin apertura
cranială, pătrunde printre mm. scalen şi lungul gâtului, trece lateral de corpul vertebrei C VII şi
traversează succesiv găurile transverse ale vertebrelor CVI-CII. În fosa atlasului pătrunde în
gaura alară, străbate şanţul alar și gaura laterală, iar în canalul vertebral se bifurcă într-o
ramură cranială şi o ramură caudală.
Pe traiect a. vertebrală emite:
 ramuri spinale (Rami spinales) pentru meninge şi măduva spinării;
 ramura anastomotică cu a. occipitală (Ramus anastomoticus cum a. occipitali);
 ramura descendentă (Ramus descendens) pentru mușchii din regiunea cefei.
Artera bazilară (A. basilaris) rezultă din anastomoza ramurilor craniale simetrice ale aa.
vertebrale. Se orientează rostral la nivelul rombencefalului şi emite:
 artera cerebeloasă caudală (A. cerebelli caudali) pentru cerebel şi plexurile
coroidiene ale ventriculului IV;
 artera labirintică (A. labyrinthi) care pătrunde prin meatul acustic intern și
vascularizează urechea internă;
 ramuri pentru punte (Rami ad puntem).
Artera spinală ventrală (A. spinalis ventralis) se formează din unirea ramurilor caudale
simetrice ale aa. vertebrale. Este localizată în şanţul medio-ventral al măduvei spinării și
vascularizează meningele și măduvă spinării.

Artera toracică internă (A. thoracica interna) se desprinde din a. subclaviculară și nu

părăsește cavitatea toracică. Se curbează ventro-caudal, se dispune de-a lungul m. transvers al
toracelui, iar în dreptul procesului xifoidian al sternului se bifurcă în a. musculofrenică și a.
epigastrică cranială. Pe traiectul intratoracic emite:
 ramuri timice (Rami thymici) pentru timus;
 ramuri mediastinale (Rami mediastinales) pentru mediastinul cranial;
 ramuri perforante (Rami perforantes) care străbat spaţiile intercostale și se distribuie
mm. pectorali;
 ramuri sternale (Rami sternales) pentru stern;
 ramuri mamare (Rami mamares) pentru mamele toracice la cățea și scroafă;
 ramuri intercostale ventrale (Rami intercostales ventrales) se dispun dorsal în
primele șase sau șapte spaţii intercostale unde se anastomozează cu aa. intercostale
dorsale;
 artera pericardicofrenică (A. pericardicophrenica) pentru pentru pericard şi
diafragmă, acompaniată de n. frenic.
Artera musculofrenică (A. musculophrenica) se orientează caudo-dorsal, perforează
diafragma și vascularizează porţiunea musculară a diafragmei.
Artera epigastrică cranială (A. epigastrica cranialis) traversează diafragma, medial de
muşchiul drept abdominal pe care-l vascularizează, iar în dreptul cicatricei ombilicale se
anastomozează cu a. epigastrică caudală (ramură a trunchiului pudendo-epigastric).

2
Disciplina de Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a capului și gâtului

Artera cervicală superficială (A. cervicalis superficialis) se desprinde pe ambele părți din a.
subclaviculară și se dirijează cranio-ventral. Iese prin apertura cranială a toracelui și se bifurcă
într-o ramură deltoidiană şi o ramură prescapulară.
Ramura deltoidiană (R. deltoideus) acompaniază vena cefalică în şanţul pectoral lateral și
vascularizează mm. pectorali şi cleidobrahial.
Ramura prescapulară (R. prescapularis) trece la marginea cranială a m. subclavicular (doar
la ecvine) şi se distribuie musculaturii regionale.

Artera toracică externă (A. thoracica externa) se desprinde din a. subclaviculară (sau din a.
axilară) şi se plasează de-a lungul marginii dorsale a m. pectoral ascendent, acompaniată de
vena satelită și de n. toracic lateral. Vascularizează m. pectoral ascendent şi m. pielos al
trunchiului.

Artera carotidă comună (A. carotis communis)

Se desprinde bilateral din trunchiul bicarotic (la cal, vacă și porc). La câine și pisică, aa.
carotide comune se desprind separat din trunchiul brahiocefalic, cea stângă mai cranial decât
cea dreaptă.
De la origine arterele carotide comune stângă şi dreaptă se dirijează bilateral de trahee, de-a
lungul şanţului jugular și se întinde până sub aripa atlasului unde se trifurcă (la unele specii se
bifurcă) în:
• artera occipitală;
• artera carotidă internă;
• artera carotidă externă.
În şanţul jugular, pe toată lungimea sa, artera carotidă comună este înconjurată de vagina
carotică (Vagina carotica) care se detașează din lama pretraheală a fasciei cervicale (Fascia
cervicalis) și este acompaniată dorsal de cordonul vagosimpatic, iar ventral de n. laringian
recurent corespondent.
În treimea caudală a şanţului jugular, lateral, artera carotidă comună este în contact cu v.
jugulară externă.
În treimea cranială şi treimea mijlocie a şanţului jugular, între a. carotidă comună și v.
jugulară externă se situează m. omohiodian.
În jgheabul jugular din artera carotidă comună se desprind ramuri pentru muşchii cervicali
ventrali, a. tiroidiană caudală și a. tiroidiană cranială.
Artera tiroidiană caudală (A. tyroidea caudalis) are un calibru mai mic decât a. tiroidiană
cranială și este inconstantă. Vascularizează extremitatea caudală a glandei tiroide.
Artera tiroidiană cranială (A. thyroidea cranialis) se dirijează spre extremitatea cranială a
gl. tiroide.
Ramura faringiană (R. pharyngeus) se distribuie porțiunii caudale a faringelui.
Ramura cricotiroidiană (R. cricothyroideus) vascularizează m. cricotiroid al laringelui.
Ramura laringiană caudală (R. laryngeus caudalis) însoţește n. laringian caudal și se
distribuie laringelui.

3
Disciplina de Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a capului și gâtului

Artera faringiană ascendentă (A. pharyngea ascendens) se direcționează dorso-cranial și

prin ramurile palatine (Rr. palatini) vascularizează palatul moale, iar prin ramurile
faringiene (Rr. pharyngei) jumătatea caudală a faringelui.
Artera laringiană cranială (A. laryngea cranialis) emite o ramură faringiană (R.
pharyngeus) pentru mm. constrictori ai faringelui şi o ramură laringiană (R. laryngeus)
pentru mucoasa şi muşchii laringelui.

Artera carotidă externă (A. carotis externa)

Ventral de aripa atlasului a. carotidă comună se continuă cu a. carotidă externă care, medial de
gl. parotidă și lateral de faringe (la cal lateral de punga guturală) realizează un traiect
rostrodorsal de forma literei "S" întors.
Artera carotidă externă se termină prin a. maxilară și a. temporală superficială.
Pe traiect emite ramuri care vascularizează structurile superficiale și profunde ale capului,
cavitățile orală și nazală.
Trunchiul linguofacial (Truncus linguofacialis) este prezent doar la cal și vacă. Se desprinde
rostro-ventral din prima inflexiune a arterei carotide externe, de-a lungul stilohioidului şi
medial de m. pterigoidian medial și emite a. palatină ascendentă.
Artera palatină ascendentă (A. palatina ascendens) pătrunde în sens rostral printre stilohiod
şi m. stilofaringian și vascularizează palatul moale.
Artera linguală (A. lingualis) penetrează limba printre mm. hioglos și genioglos și
vascularizează treimea caudală a limbii. Se continuă cu artera profundă a limbii (A.
profunda linguae) care asigură vascularizația apexului și corpul limbii. Ramurile
perihiodiene (R. perihyoidei) vascularizează epiglota și faringele, iar ramurile linguale se
distribuie feței dorsale a limbii.
Artera facială (A. facialis) se direcționează rostro-ventral pe fața medială a m. pterigoidian
medial, spre incizura vaselor faciale a mandibulei. Este absentă la oaie și capră.
La nivelul incizurii vaselor faciale este acompaniată caudal de vena facială, de canalul glandei
parotide și constituie locul unde se ia pulsul la animalele de talie mare.
Pe traiectul intermandibular din artera facială se desprinde artera sublinguală (A.
sublingualis) care vascularizează planşeul cavităţii orale, limfocentrul mandibular, glandele
salivare mandibulară şi sublinguală.
De la nivelul incizurii vaselor faciale, a. facială se orientează dorsal, de-a lungul marginii
rostrale a m. maseter şi se termină dorsal de creasta facială prin a. dorsală a nasului și a.
angulară a ochiului.
Ramurile a. faciale sunt: a. labială inferioară, a. labială superioară, a. laterală a nasului.
Artera labială inferioară (A. labialis inferior) se dirijează rostro-ventral de m. coborâtor al
buzei inferioare, pătrunde în buza inferioară unde se anastomozează cu simetrica şi cu a.
mentonieră. Pe traiect emite artera angulară a gurii (A. angularis oris) pentru unghiurile
orale. La vacă a. labială inferioară este dublă.
Artera labială superioară (A. labialis superior) se direcționează rostral pe sub mm.
zigomatic, ridicător nazolabial și canin, pătrunde în buza superioară unde se anastomozează
cu simetrica, cu a. laterală a nasului şi prin trunchiul incisiv (Truncus incisivus) cu arterele
palatine. La câine emite o ramură anastomotică pentru a. infraorbitară.

4
Disciplina de Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a capului și gâtului

Artera laterală a nasului (A. lateralis nasi) uneori dublă la cal, trece medial de m. ridicător
nazo-labial și vascularizează regiunea laterală a nasului. La vacă este înlocuită de numeroase
ramuri care se distribuie regiunii respective.
Artera dorsală a nasului (A. dorsalis nasi) se orientează rostro-dorsal și vascularizează reg.
dorsală a nasului.
Artera angulară a ochiului (A. angularis oculi) se direcţionează spre unghiul medial al
ochiului şi se distribuie pleoapei inferioare. Este inconstantă la rumegătoare.

Ramura maseterică (R. masetericus) trece peste marginea caudală a mandibulei unde poate
fi palpată transcutanat și vascularizează m. maseter.

Artera auriculară caudală (A. auricularis caudalis) se dirijează dorso-caudal spre baza
auriculei, traversează glanda parotidă pe care o vascularizează prin numeroase ramuri
parotidiene (Rr. parotidei) şi emite:
• ramura auriculară laterală (R. auricularis lateralis) se distribuie apexului și feţei
externe a auriculei;
• ramura auriculară intermediară (R. auricularis intermedius) pentru spatele
auriculei;
• ramura auriculară medială (R. auricularis medialis) pentru faţa externă medială a
auriculei;
• ramura occipitală (R. occipitalis) pentru regiunile occipitală și temporală;
• artera auriculară profundă (A. auricularis profunda) străbate meatul acustic extern
şi emite: artera stilomastoidiană (A. stylomastoidea) care vascularizează cavitatea
timpanică; artera timpanică caudală (A. tympanica caudalis) vascularizează urechea
medie.

Artera temporală superficială (A. temporalis superficialis) se desprinde din a. carotidă

externă, medial de glanda parotidă şi vascularizează m. temporal. Emite următoarele ramuri:
• a. transversă a feţei (A. transversa faciei) însoţită de vena satelită şi de n.
auriculotemporal trece latero-rostral de colul mandibulei, ventral de arcada
zigomatică; la rumegătoare emite a. cornuală (A. cornualis) dublă sau triplă care prin
diviziunile sale formează un cerc arterial în jurul bazei procesului cornual;
• a. auriculară rostrală (A. auricularis rostralis) vascularizează muşchii rostrali ai
urechii;
• ramura articulaţiei temporo-mandibulară (R. articularis temporo-mandibularis) se
distribuie capsulei art. temporomandibulare.

Artera maxilară (A. maxillaris) reprezintă continuarea a. carotide externă spre hiatusul
orbitar (la cal și câine pătrunde prin canalul alar) și se termină în fosa pterigopalatină prin
artera palatină descendentă și artera infraorbitară. Pe traseu emite numeroase ramuri.
Rețeaua mirabilă (Rete mirabile) este o rețea extracraniană formată de artera maxilară la
rumegătoare și pisică. Ramurile rețelei perforează fisura orbitară și se varsă în cercul arterial
cerebral.
Ramurile pterigoidiene (Rr. pterigoidei) se distribuie muşchilor pterigoidieni medial şi
lateral. Artera alveolară inferioară (A. alveolaris inferior) străbate m. pterigoidian medial,

5
Disciplina de Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a capului și gâtului

pătrunde în gaura mandibulară, traversează canalul mandibular însoţită de vena satelită și de

n. alveolar inferior. Se termină prin artera mentonieră.
Pe traiectul mandibular se desprind numeroase ramuri dentare (Rr. dentales) care
vascularizează premolarii și molarii inferiori.
Artera mentonieră (A. mentalis) se exteriorizează la nivelul găurii mentoniere și
vascularizează buza inferioară unde se va anastomoza cu a. labială inferioară.
Artera timpanică rostrală (A. tympanica rostralis) se dirijează dorso-caudal, trece prin
incizura spinoasă de pe aripa bazisfenoidului şi ajunge în cavitatea craniană vascularizând
dura mater a encefalului.
Artera meningiană mijlocie (A. meningea media) pătrunde în cavitatea craniană prin
incizura spinoasă şi vascularizează meningele.
Artera temporală profundă caudală (A. temporalis profunda caudalis) vascularizează m.
temporal.
Artera temporală profundă rostrală (A. temporalis profunda rostralis) se distribuie m.
temporal şi corpului adipos extraorbitar.
Artera oftalmică externă (A. ophtalmica externa) vascularizează globul ocular și anexele
sale. Se desprinde din a. maxilară, penetrează craniul prin gaura etmoidală şi se continuă cu
artera etmoidală externă. Ramurile arterei oftalmice externe sunt:
Artera supraorbitară (A. supraorbitalis) traversează periorbita, iese prin gaura supraorbitară
alături de vena şi nervul supraorbitar și vascularizează regiunea frontală (periorbita, mucoasa
sinusului frontal şi m. orbicular al ochiului).
Artera centrală a retinei (A. centralis retinae) străbate nervul și discul optic.
Artera lacrimală (A. lacrimalis) vascularizează glanda lacrimală şi pleoapele.
Arterele conjunctivale posterioare (Aa. conjunctivales posteriores) vascularizează
conjunctiva bulbului ocular.
Ramura anastomotică cu artera oftalmică internă (Ram. anastomoticus cum a. ophtalmica
interna).
Arterele ciliare posterioare lungi (Aa. ciliares posteriores longae) se continuă cu arterele
ciliare posterioare scurte (Aa. ciliares posteriores breves) și vascularizează corpul ciliar și
irisul.
Arterele episclerale (Aa. episclerales) se distribuie scleroticii.
Artera etmoidală externă (A. ethmoidalis externa) pătrunde prin gaura etmoidală,
traversează cavitatea craniană și lama ciuruită a etmoidului şi se distribuie mucoasei corneţilor
etmoidali a cavităţii nazale.
Artera pleoapei a treia (A. palpebrae tertiae) vascularizează pleoapa a III-a și glanda
pleoapei a III-a.

Artera bucală (A. bucalis) însoțită de vena şi nervul bucal, vascularizează mucoasa bucală,
glandele salivare bucale, muşchii buccinator şi coborâtor al buzei inferioare.

Artera infraorbitară (A. infraorbitalis) reprezintă continuarea a. maxilare. La nivelul fosei

pterigopalatine pătrunde prin gaura maxilară, străbate canalul maxilar şi iese prin gaura
infraorbitară. Pe traiect este însoţită de vena şi de nervul infraorbitar și emite:
 ramuri dentare (Rr. dentales) pentru alveolele premolare și molare superioare;

6
Disciplina de Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a capului și gâtului

 artera malară (A. malaris) vascularizează pleoapa inferioară, m. oblic ventral al

bulbului ocular şi mucoasa canalului nazolacrimal.

Artera palatină descendentă (A. palatina descedens) emite:

Artera sfenopalatină (A. sphenopalatina) se distribuie mucoasei nazale.
Artera palatină mare (A. palatina major) vascularizează mucoasa palatului dur şi buza
superioară. Intră în gaura palatină caudală și iese prin gaura palatină mare, străbate şanţul
palatin de pe palatul dur, se anastomozează cu simetrica, iar printr-un trunchi comun
traversează canalul incisiv și se unește cu aa. labiale superioare.
Artera palatină mică (A. palatina minor) vascularizează palatul moale.

Artera occipitală (A. occipitalis)

Se desprinde din artera carotidă comună, imediat rostral sau în trunchi comun cu artera
carotidă internă și se dirijează spre fosa atlasului unde emite: a. condilară și ram. occipitală.
Artera condilară (A. condylaris) vascularizează muşchii lung şi drept ventral ai capului,
meningele și articulaţia atlanto-axială.
Ramura occipitală (R. occipitalis) vascularizează mușchii din regiunea cefei. La baza
proceselor jugulare emite a. meningiană caudală (A. meningea caudalis) care se distribuie
meningelui.

Artera carotidă internă (A. carotis interna)

Se desprinde din a. carotidă comună separat sau în trunchi comun (în special la suine) cu a.
occipitală. La origine prezintă o dilatație, sinusul carotic (Sinus caroticus) inervat de o
ramură a n. glosofaringian, la nivelul căruia se găseşte glomul carotic (Glomus caroticus) un
chemoreceptor care reglează presiunea sanguină.
A. carotidă internă pătrunde în cavitatea craniană prin incizura carotică a aripii sfenoidului
(cal), fisura pietrooccipitală (rumegătoare) gaura jugulară (porc) sau canalul carotic (câine).
Postpartum segmentul extracranial regresează la rumegătoare și pisică. La cal a. carotidă
internă vine în contact cu pungile guturale.
La baza encefalului artera carotidă internă se bifurcă în artera cerebrală rostrală (A.
cerebralis rostralis) şi artera comunicantă caudală (A. comunicans caudalis).
În jurul hipofizei și a chiasmei optice din anastomoza arterelor cerebrale rostrale stângă și
dreaptă și arterelor comunicante caudale de pe ambele părți se formează cercul arterial
cerebral (Circulus arteriosus cerebri) sau poligonul lui Willis.
Din fiecare a. cerebrală rostrală se detaşează:
• a. oftalmică internă (A. ophtalmica interna) se anastomozează cu a. oftalmică
externă;
• a. etmoidală internă (A. ethmoidalis interna) se anastomozează cu artera etmoidală
externă;
• a. cerebrală mijlocie (A. cerebri media) vascularizează emisferele cerebrale.
Artera comunicantă caudală face legătura între a. carotidă internă și a. bazilară, și formează
jumătatea caudo-laterală a cercului arterial.

7
Disciplina de Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a capului și gâtului

Artera cerebrală caudală (A. cerebri caudalis) poate fi dublă la cal și vascularizează
cortexul cerebral, plexul coroidian al ventriculului al III-lea şi emisferele cerebrale.
Cerebelul este vascularizat de arterele cerebeloase caudală şi rostrală (Aa. cerebelli
caudalis et rostralis) care se desprind din artera bazilară.

Vena cavă cranială (Vena cava cranialis)

Rezultă din confluarea venelor jugulare și subclaviculare care drenează sângele venos de la
cap, gât și trunchi. Vena cavă cranială este situată la nivelul aperturii craniale a toracelui
ventral de trahee și se deschide în atriul drept alături de v. cavă caudală prin sinusul venelor
cave.

Vena azigos (V. azygos) este o venă impară, fără satelit arterial, care rezultă din unirea
primelor vene lombare. După formare se orientează cranial, pătrunde în cavitatea toracică prin
hiatusul aortic, apoi se situează la dreapta de esofag şi de trahee și primește ca afluenți venele
costo-abdominale, venele intercostale din jumătatea caudală a toracelui și venele
bronhoesofagiene. La cal și câine există doar vena azigos dreaptă, iar la vacă, oaie, capră și
porc vena azigos stângă.

Trunchiul bijugular (Truncus bijugularis) rezultă din confluarea venelor jugulare externe.

Vena jugulară externă (V. jugularis externa) se formează, bilateral de laringe, din confluarea
venelor linguofacială și maxilară.
V. jugulară externă este situată în şanţul jugular, imediat sub piele. În treimea cranială și
mijlocie a gâtului este separată de a. carotidă comună de m. omohioidian. În treimea caudală
este acoperită de m. brahiocefalic. Afluenţii venei jugulare externe sunt:
 vena cervicală superficială (V. cervicalis superficialis) care însoţeşte artera
omonimă şi prin ramura prescapulară (R. prescapularis) colectează sângele venos şi din
regiunile prescapulară, pectorală şi cervicală caudală;
 vena cefalică (V. cephalica) colectează sângele venos de la membrul toracic,
trece prin şanţul pectoral lateral şi se varsă în vena jugulară externă. Este situată subcutanat
şi craniomedial de-a lungul antebraţului, la suprafața muşchiului extensor carporadial.
Vena linguofacială (V. linguofacialis) rezultă din confluarea venelor facială și linguală care
drenează sângele venos din regiunile facială, orbitară, linguală, intermandibulară, palatină, și
faringiană.
Vena facială (V. facialis), relativ lungă și voluminoasă, satelită a arterei omonime, se
formează din confluarea venelor: angulară a ochiului, dorsală a nasului, laterală a nasului,
labială superioară, labială inferioară și submentonieră.
În v. facială se mai varsă vena profundă a feţei (V. profunda faciei), venă fără satelit arterial,
situată medial de muşchiul maseter. Vena profundă a feței are originea în sinusul cavernos, și
care drenează sângele venos din sinusurile durei mater în hiatusul orbitar.
Vena facială comunică cu vena maxilară prin vena bucală (V. buccalis) plasată medial de
muşchiul maseter, care prezintă pe traiect o dilataţie fusiformă, sinusul bucal.
Vena linguală (V. lingualis) rezultă din confluarea v. profunde a limbii, vv. dorsale ale limbii,
v. sublinguale și v. submentoniere.

8
Disciplina de Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a capului și gâtului

La câine între cele două vene linguale se află arcul venos hioidian, care trece rostral de
bazihioid și primește ca afluenți și venele sublinguale. Importanța clinică a arcului venos
subhiodian rezidă din faptul că pentru recoltarea sângelui din v. jugulară externă hemostaza se
face bilateral.

Vena maxilară (V. maxillaris) însoţeşte artera omonimă şi are originea în venele
pterigoidiene (Vv. pterygoidea) sau în plexul pterigoidian (Plexus pterygoideus) realizat de
venele profunde plasate medial de ramura mandibulei şi în vena temporală superficială (V.
temporalis superficialis). Afluenţii venei maxilare sunt venele: palatine, faringiene, alveolară
inferioară, maseterică, articulației temporo-mandibulare, precum și venele emisare ale
sinusului durei mater, venele diploice și meningiene.

Sinusurile durei mater (Sinus durae matris) sunt vene neregulate, lipsite de valvule, situate
fie în grosimea durei mater, fie între fața internă a craniului și dura mater. Aceste sinusuri
drenează venele encefalului care-şi au originea în venele cerebrale (Vv. cerebri) şi în venele
diploice (Vv. diploicae).
Sinusurile durei mater se varsă prin venele emisare în venele maxilară şi facială și sunt
reprezentate de:
• Sinusul transvers (Sinus transversus) este localizat la nivelul tentoriului cerebral, o
cută a durei mater care pătrunde în fisura transversă cerebrală, se varsă în sinusul
temporal.
• Sinusul temporal (Sinus temporalis) se varsă în vena emisară retro-auriculară, care se
deschide în vena temporală superficială.
• Sinusul bazilar (Sinus basilaris) are aspect de reţea plexiformă, plasat pe
bazioccipital, comunică cu simetricul prin sinusul interbazilar (Sinus interbasilaris)
şi se varsă în sinusul pietros ventral.
• Sinusul sagital dorsal (Sinus sagittalis dorsalis) reprezintă o duplicătură a durei
mater a encefalului la nivelul fisurii cerebrale longitudinale. Comunică cu sinusul
transvers prin confluentul sinusului (Confluens sinuum).
• Lacunele laterale (Lacunae laterales) sunt spații la nivelul sinusului sagital dorsal.
• Sinusul sagital ventral (Sinus sagittalis ventralis) prezent la cal și uneori la câine,
este situat pe marginea concavă a falx cerebri (coasa creierului).
• Sinusul drept (Sinus rectus) este impar şi străbate coasa creierului, în fisura cerebrală
transversă şi se varsă în sinusul longitudinal ventral.
• Sinusul pietros ventral (Sinus petrosus ventralis) ocupă gaura sfâşiată și comunică cu
sinusurile cavernos, sigmoid sau bazilar.
• Sinusul pietros dorsal (Sinus petrosus dorsalis) trece prin tentoriul membranos al
cerebelului.
• Sinusul cavernos (Sinus cavernosus) este voluminos, localizat lateral de hipofiză și
comunică cu simetricul prin sinusul intercavernos rostral (Sinus intercavernosi
rostralis) şi sinusul intercavernos caudal (Sinus intercavernosi caudalis).
Venele emisare (Vv. emissaria) sunt vene scurte care drenează sângele venos din sinusurile
durei mater în venele jugulare. Sunt reprezentate de: vv. emisare ale găurii rotunde, vv. fisurii
orbitare, vv. emisare ale găurii sfâșiate, vv. emisare ale canalui lui carotic, vv. emisare
occipitale, vv. emisare ale canalului hipoglos.

9
Disciplina de Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a capului și gâtului

Vena jugulară internă (V. jugularis interna) este mai slab dezvoltată decât v. jugulară
externă. Este absentă la cal, capră și oaie. La vacă, porc și câine este subțire și situată între
trahee și a. carotidă comună. Se termină la nivelul aperturii craniale a toracelui, pe fața dorso-
medială a v. jugulare externe. Afluenții săi sunt venele: occipitală, linguală, palatină,
faringiană, laringiană cranială, tiroidiană cranială, tiroidiană mijlocie, traheală, esofagiană.

10