1.

Conformatia externa a cordului. Cordul la pasare. CORDUL LA PASARE : se caracterizeaza prin volumul relative mare comparativ cu talia. Este situate pe linia mediana, la intrarea in cavitatea toracica, intr-o pozitie paralela cu fata superioara a sternului.Marginea entriculului drept este usor concave si orientate spre dreapta, iar cea a ventriculului stang este mult convexa si orientata spre stanga. !ata atriala cu v. cardiac mijlocie, este orientate dorsal. Orificiul atrio entricular drept este inchis de o valve simpla, de forma unei lame musculare prinsa pe spetul interventricular.La nivelul atriului drept se deschid orificiile celor doua v. cave craniale si a v. cave caudale, cu sistem valvular dublu.Aorta ascendenta emite succesiv doua trunchiuri brahiocefalice, dupa care formeaza crosa aortica dreapta. Structura cordului # endocardul si tesutul nodal.Endocardul : tunica endoteliala care tapeteaza cavit cordului, continuandu-se cu intima arterelor,venelor.stang si drept, fiecare parte captusind compartim respective. Endoc drept contribuie la formarea cuspidelor valvei tricuspidale,valvulelor signoide continuandu-se cu endartera trunchiului pulmonar, endovena cavelor,sinusului coronar. Endoc stang contribuie la formarea cuspidelor mitrale si a valvulelor semilunare. $esutul nodal (sistemul excitoconducator al codului) : conserva partile embrionare, respective contractia automata si ritmica, format dintr-o portiune dispersata plasata sub forma unei retele subendocardice, precum si o portiune aglomerata, voluminoasa. ort aglomerata este formata din nodulul sinoatrial situate in peretele atriului drept la nivelul crestei terminale, nodulul atrioventricular situate la baza septului interatrial in planseul atriului drept si se continua fara o demarcatie precisa cu fasciculul atrioventricular. Structura cordului # miocardul & elem baza al struct cord. !ibrele atriale contrib. La form masei atriale, reprez de fibre unitive(superfic) si fibre proprii (profunde). !ibrele unitive dispuse orizontal, in plan superfic inserandu-se pe inelele fibroase atrioventricul, dupa care trec pe atriul celalalt sub forma de " benzi. !ibrele proprii au orig pe inelele fibroase apoi, se orienteaza spre plafonul atriului, trecand in peretele opus.fibrele ventric se impart proprii si comune situate pe # straturi: superficiale $ reprez de fibre comune oblice unitive cu orig in inelele fibroase atrioventric, coboare spre varful cordului% mijlociu $ format din fibre proprii. &spect de anse cu originea si insertia pe inelele fibroase atrioventriculare,formand un sac propriu pt fiecare ventricul% profund $ tapiseaza fata interna a ventriculelor, format din ultima portiune a fibrelor ascendente. Conformatia interna a atriului drept&'cupa partea ant,dreapta a bazei cordului, situata deasupra orificiului atrioventric. portiun sinusala neteda(prelungire anterioara in fund de sac. &ceste " portiuni despartite de creasta terminal care corespunde la exterior cu santul terminal.)avit atriala prez un fund de sac anterior, un perete posterior,un prete concentric (este neted si uniform),perete excentric (prezinta reliefuri neregulate, iar posterior un larg orificiu reprezentand deschiderea venei cave caudale),plafon(neregulat, se cont cu peretele drept, prezinta orificul venei cave craniale si orificiul venei azigos)planseu (este perforata partial de orificiul atrioventricular). Conformatia interna a entriculului drept&)avit conica situata in partea ant masei ventricul,baza in vecinatatea santului coronar. )avit ventric este incomplet despartita prin creasta supraventriculara situat la baza cuspidei angulare a valvei atrioventriculare drepte in " port inegale : * coresp orif atrioventric si a "a conului artertial.Peretele anterior spre baza proeminenta numita muschiul papilar de unde se detaseaza cordoanele tendinoase pt cuspida angulara a valvei tricuspide.Peretele posterior " denivelari numite m.papilar subarterial,m.papilar secundar.)a*a entriculului dominat de "orifcii: atrioventricular drept si orificiul trunchiului pulmonar, separate de creasta supraventriculara. Orif atrio entr drept este larg, oval,usor oblic in sens ventrocranial,inchis de o duplicatura endocardiaca triplu incizata care care alcatuiesc imrpeuna valve atrioventriculara dreapta : cuspida parietala este cea mai mare si situate in partea dreapta, cuspida septala situate caudal si cea angulara. Orif trunc+ pulmonar situat stanga, cranial,intr-un plan superior fata de orificiul atrioventricular. Conformatia interna a atriului stang & perete anterior, unul concentric si unul excentric, un fund de sac caudal si o podea. eretele anterior : corespunde fetei caudale a septului interatrial, prezinta o usoare depresiune in centru. eretele concentric prezinta un relief muscular care se continua sip e plafon despartind cavitatea atriala propriu-zisa de cavitatatea auriculului stang. eretele excentric se continua confundandu-se cu plafonul la nivelul caruia se deschid +-, orificii ale venelor pulmonare Conformatia interna a entriculului stang&'cupa toata partea caudala a masei ventriculare, de la santul coronar pana la varful cordului.Perete anterior este mai gros in centru.Peretele posterior este concave si prezinta

".

%.

'.

(.

,.

-.

numeroase reliefuri. .arful entriculului corespunde varfului cordului iar baza prezinta " orifici mari : orificiul atrioventricular stang si orificiul aortic. /. .asculari*atia cordului la cal. Cordul la rumegatoare&)ordul este irigat de "artere coronare: artera coronara dreapta (de unde se desprinde partea craniala a bulbului aortic trece pe fata dreapta a trunchiului pulmonar pe sub auriculul drept si apare in santul coronar) si artera coronara stanga care este mai mare decat precedent si se desprinde in acelasi plan din partea stanga a sinusului aortic. .enele : se disting # sisteme de drenare $ vena cardiac mare, vena cardiac medie si micile vene cardiac. Pericardul . cordul de caine&un complex de invelitori fibroseroase de forma unui sac conic care acopera la exterior cordul delimitand in jurul acestuia o cavitate pericardica. -e imparte intr-o parte fibroasa ce deriva din septul mediastinal al fasciei endotoracice si se insera pe originea marilor vase continuandu-se prin baza sa cu adventicea aortica ai a arterei pulonare iar prin varf cu lig. -ternopericardic si lig. !renopericardic pe portiunea aponevrotica a driafragmului si o parte seroasa reprezentata de un sac complet inchisa formata din doua lame, una parietale in contact intim cu sacul fibros si lama viscerala in contact cu muschiul cardiac pe toata intinderea sa de la varf la baza. .ntre aceste lave se delimiteaza cavitatea pericardica continand un lichid galbui. La caine cordul are marele ax situate parallel cu partea superioara a sternului, baza in */# inferioara a coastei a + a iar varful la nivelul cartilajelor coastelor 0-1. Lig sternopericardic se insera pe ortiunea sternala a diafragmului formand lig frenopericardic.

0.

11. Artera me*enterica caudala&desprinde in unghi drept, caudal fata de artera mezenterica craniala la o distanta care variaza in functie de specie.se curbeaza caudal intre foitele micului mezenter si mezorect.La nivelul micii curburi a colonului formeaza o arcada anatomotica .&rterele perpendiculare desprinse din aceasta arcada abordeaza mica curbura a colonului descendent.2amurile colice ale arterei mezenterice caudale care se anastomozeaza cu artera colica medie sunt omoloage cu artera colica stanga de la alte specii.&rtera colica stanga reprezinta la rumegatoare suine s carnivore ramura indirecta/craniala a arterelor mezenterice caudale, ramura directa fiind constituita de artera rectala craniala. 11. Artera pudenda interna la mascul&La ec ine se detaseaza in unghi foarte ascutit sub articulatia sacroiliaca in trunchi comun cu artera ombilicala motiv pentru care la cal a mai fost denumita si trunchiul pudendoombilical.emite artera ombilicala,continua pe fata interna a lig sacrosciatic la marginea dorsala a portiu semipenate a m.obturatorul intern. 3orsal fata de creasta ischiatica perforeaza lig sacrosciatic,intra din nou in cav pelvina, pe fata dorsala a ischiumului(cu nervul pudend,vena omonima. -e orienteaza oblic spre arcada ischiatica si se termina prin artera penisului. .n traiectul ei emite urm. )olaterale: artera ombilicala(la animalele mature aproape obliterata), artera prostatica,ramura vestibulara si perineala. . 1". Arterele digitale la rumegatoare& &rterele plantare, laterala,medial,mai dezvoltate decat la ecvine in mod deosebit artera pantara medial.-ub tars se realizeaza arcul plantar profund din care se desprin distal 4 artere : "superficiae, art digitale plantare comune ",+,art metatarsice plantare ",#,+.2amura superf a metatarsului,se bifurca in art digitala plantara comuna",artera digitala plantara comuna #. La extremitatea distala a metatarsului arterele metatarsice plantare impreuna cu arterele digitale plantare comune ",+ primesc anastomoza ramurii perforante distale a arterei metatarsice dorsale #.3in arcul plantar distal se desprin # artere difitale: artera digitala plantara comuna .. (relativ redusa), arera digitala plantara comuna # si artera digitala plantara comuna +, acestea fiind aseman celor de la membrul thoracic, la nivelul ongloanelor rudimentare emitand fiecare artera digitala proprie a degetului rudimentar .. si respectiv 5. artera digitala plantara comuna ..., proximal buletului intersecteaza tendoanele muschiului flexor superficial in sens ventrolateral situandu-se in spatial interdigital unde se anastomozeaza cu artera digitala comuna ... dupa care se imparte in arterele digitale plantare proprii ... si .5 axiale care se vor continua in arcul terminal al falangei distale. 1%. Sistemul enos encefalic&situate interior cavit crnaiana. .au nastere din confluarea sinusri venoase encefal $ formand sistem venos encefalic. -inusul venos longitud dorsal situat in portiun dorsala a coasei creierului. .n sinus este drenat sangele din zona fetelor mediale/fetelor convexe emisfere cerebrale. )oasa creierului forfata de duplicatura longitud sagitala a durei mater, situat intre emisferele cerebrale, de la crista galli pana la protuberanta

occipitala interna.-inus venos longitud ventral situat in lungul marginii ventrala coasei creierului. .n sinus se varsa marea vena cerebrala care dreneaza sangele de la plexurile coroidiene cerebrale, talamus,muschii striati prin vena talasmostriata.-inus transvers in duplicatura transversala a durei mater, situata in lobii occipitali ai creierului mare(cerebel.se intinde de la protuberanta occipitala interna pana la orificiul jugular. -inusul temporal se intinde pana la nivelul marigii caudale a apofizei retroglenoidale a temporalului si se dreneaza prin vena emisara a gaurii retroarticulare in vena auriculara rostrala. -inus subsfenoidal situat sub corpul sfenoidul se descara prin vene pterigoidiene, in vena maxilara interna prin vena condiliana in vena occipitala 1'. .enele capului&5ena linguofaciala : este satelita numai partial arterei glosofaciale, se naste din confluarea la baza limbii, in spatial intermandibular, artera si vena facial si lingual, dupa care se angajeaza la marginea ventrala a parotidei. e traiect primeste afluenta venelor sublinguala ,glandulare si larigiana craniala.5ena faciala se formeaza in regiunea suborbitara prin confluarea venei angulare a ochiului si vena dorsala a nasului. ana la nivelul incizurii vasculare a mandibulei este satelita arterei faciale pe care apoi o urmareste, urmand un traiect superficial, in spatiul intermandibular. e traiectul ei primeste afluenta venelor : laterala a nasului, labiale, profunda a fetei si bucala.5ena profunda a fetei isi ia originea din extremitatea rostrala a sinusului cavernos prin vena emisara a fisurii orbitale si rotunde. .n hiatusul orbitar traverseaza periorbita, pentru a se angaja apoi intre protuberanta maxilara si insertia proximala a maseterului. e traiectul ei primeste afluenta venelor : oftalmice, palatima mare si mica si infraorbitara. 5ena palatine mare se caracterizeaza prin faptul ca nu trece prin conductul palatin ci trece ventral de acesta. 5ena bucala se deschide rostral in vena faciala, dorsal de incizura vasculara a mandibulei% caudal se continua cu vena maxilara. La bordure inferioara a muschiului molar, sub muschiul maseter si apoi la fata medial a muschiului pterigoidian medial prezinta o dilatatie asemanatoare venei profunde a fetei 5ena maxilara. Este satelita arterei omonime. rezinta un traiect initial profund la fata medial a ramurii recurbate a mandibulei, intre muschii pterigoidieni, apoi la fata medial a gatului condilului mandibular iar caudal acestuia primeste afluenta venei temporala superficiala, dupa care strabate glanda parotida, pana la unghiul caudal al acesteia unde conflueaza cu vena lingulofaciala, constituind vena jugulara. 1(. .ena 2ugulara&Externa : vasul principal care recolteaza sangele de la cap la gat. La maj mamif sit in partile lat ale reg ventral a gatului in jgheabul jugular. 6edial in contact cu m.omohidian o separa de cordonul carotic, in plan superficial, fiind acoperita de muschiul cutanat al gatului, fascia superficiala,tegument. La bovine, suine,carnivore exista si o vena jugulara interna care isi are originea in vena occipital si ulterior acompaniaza dorsal artera carotida comuna. 'riginea venei jugulare externe este situate caudal fata de ramura recurbata a mandibulei, dorsal fata de tendonul muschiului sternomandibular, prontr-o confluare in unghi ascutit a venei linguofaciale si venei maxilare. e traiectul ei in sens cranio-caudal primeste urmatoarele afluente : venele tiroidiene, ramurile musculare si timice, vena cervicala superficiala, satelita ramurii ascendente a arterei omonime precum si vena cefalica 1,. !ormatiuni enoase ce colectea*a sangele din regiunea mamara # vena subcutanata abdomin preia sange din plex venos uger prin vena bazala craniala, urmareste traiec cranial subcutanat, pe peretele ventral al abdom. .n reg epigastrica, strabate perete abdom printr-un inel propriu si se deschide in vena toracica interna, care se varsa la randul ei in vena cava craniala. Evidenta la vacile in lactatie. La suine,carnivore care au mamela in reg toraacala(abdominala, vena subcut abdom colecteaza sangele de la mamele si il conduce in vena toracica interna. 5ena pudenda externa mai dezvoltata la vaca decat la iapa, satelita arterei omonime. 7rece prin tes cunjunct din canalul inghinal si conflueaza cu vena epigastrica caud, apoi se deschide in vena iliaca externa. La femel suine(carniv, vena pudenda externa dreneaza sangele de la niv mamele inghinale(abdom. 1-. .ena porta&colecteaza sangele de la toate organ digest abdom, splina,pancreas. 'rig reprez de venele care se formeaza din capilarele venoase ale organelor respective si care converg dand nastere la vene omonime organului tributar. conflua in trei vene mari : vena splenica ( satelita arterei splenice, colecteaza sangele de la extremitatea stanga a stomacului, marele epiploon, splina si pancreas), vena mezenterica craniala(este scurta dar foarte voluminoasa situate la dreapta arterei omonime. 2ecolteaza sangele prin vena ileocolica, venele cecale si venele jejunale satelite arterelor organelor respective) si vena mezenterica caudala(recolteaza sangele de la colonul descendent sigmoid si rect. rin vena rectala craniala comunica cu vena rectala medie din vena pudenta interna)

1/. .enele epifasciale ale mem3rului t+oracic # 5enele digitale $ urca pe fata mediala(leterala a reg chisitei, apoi a reg buletului, iar in tes conjuctiv situate la niv bifurc m.interosos median, deasuprasesamoizilor mari, se anastomozeaza intre ele formand arcul venos palmar superficial. rimesc in traiectul lor afluenti venosi care sunt sateliti ai ramurilor colat ale art digitale. 3in arc venos palmar superfic iar nastere vene superfic(vene profunde. 5ene superfic repprez de venele digit palmare comune ..(... 10. .enele epifasciale ale mem3rului pel in # vena sefena mediala are radacina princip constit de continuarea directa a venei digitale commune .. si o radacina caud reprez de vena plantara laterala. )ele " radacini converg pe fata mediala a gambei, prin anastomoza formeaza trunchiul comun al venei safene mari. -afena laterala,accesorie, redusa la ecvine, la rumeg, suine,carniv mult mai dezvoltata reprezinta loc electie infectii intraven. 5ena saf acces are radacina craniala reprez de continuarea venei digit dorsale comune ... si o ramura din vena plantara laterala, care urca pe fata caudo lat a jaretului. 8rca pe fata lat a corzii jaretului pana la extrem proxim a ragiunii gambei unde intra sub fascie, la fata laterala a m.gastrognemian lateral si se deschide in vena femurala caudala $ voluminoasa la ecvine. "1. .ena ca a craniala si ena ca a caudala # ca a cran. $ vas calibru mare, se dreneaza sange provenit de la cap,gat,membre toracice, cavitate toracica, partiall cavit abdom. 2adacinile princ de origine ale v.c.craniale9 trunchiul bijugular( " vene axilare. 5.cav.cran situata intre foitele mediastinului precardiac, sub trahee si la dreapta arterei brahiocefalice. !ata dreapta in raport cu nervul frenic drept. &fluentii sunt reprez de venele satelite ale arterelor colaterale ale trunchi brahioicefalic. .nainte de a se dechide in atriul drept, v cava cran primeste afluenta venei azigos drepte, prezenta la toate speciile si a venei azigos stangi prezenta doar la rumeg(suine. e langa afluenti venosi se mai deschid aproape de orig ei, pe fata dorsala, conductul limfatic toracic %i canalul limfatic drept..ena ca a caudala 4cel mai voluminous,lung vas din organism.-e naste din confluarea sub corpul ultimei vetebre lombare a celor doua vene iliace comune.situate pe plafonul cavit abdomin, la dreapta aortei abdominale, medial fata de rinichiul drept, apoi in scizuara craniala a ficatului pana la centrul frenic al diafragmului pe care il perforeaza la extremitatea pilierului intermediar drept.&fluentii directi a venei cave caudale, in sens cranial sunt : venele ovariene sau testiculare, venele renale si suprarenale% venele lombare, venele hepatice si venele frenice.8n loc special intre afluentii venei cave il ocupa vena porta, care dreneaza sangele de la toata masa gastrointestinala si asigura circulate porta a ficatului. . "1. Artera carotida comuna&)ele " carotid comune se separa intr-un unghi ascutit, fiecare fiind situate initial pe fata ventrala a trahei, la baza gatului, apoi urmeaza un traiect ascendant pe marginile dorso-laterale ale traheii pana la extremitatea craniala a regiunii cervicale sub aripa atlasului, dorso-lateral fata de laringe unde se termina # ramuri, respectiv: artera carotida comuna care se divide in ramurile ascendente si descendente. &rtera tiroidiana caudala se detaseaza din art corat comun inainte de planul topogafic al tiroidei,se orienteaza catre polul caudal al glandei, se anastomozeaza cu artera tiroidiana craniala. &rt tiroid craniala mai voluminoasa, se desprinde din art carot comuna in dreptul primului inel traheal. &bordeaza tiroida la polul cranial $ unde se distribuie terminal $ realizand numeroase anatomoza. rezulta cercul vascular arterial, in jurul glandei. .n traiectul sau emite artera farinfiana ascend pt mucoasa(muschii faringelui, ramuri palatine si artera laringiana caudala care iriga laringele printr-o ramura dorsala(ventrala. "". Artera carotida externa # cea mai voluminoasa,dezvol terminala a arterei carotide comune, reprez de fapt continuarea acesteia. 3e la origine, artera se orienteaza cranio-dorsal spre condilul mandibulei, trece pe sub parotida, pe fata interna a muschilor occipitomandibular(stilohidian, in raport cu glanda mandibulara si pe fata laterala a pungii guturale.. &rt maseterica aborala emisa la niv insert proxim a muschi stilohioidian, se termina bifurcat printr-o ramura laterala-maseterica pt m.maseter si una mediala-pterigoidiana,pt m.pterigoidian medial.&rt auriculara caud, se desprinde in sens corso-caudal, se indreapta spre baza conchiei auriculare, prece pritnre acinii glandei parotide. Emite o colaterala, artera aurc profunda, se angajeaza intre conduct audit(apofiza mastoidiana, terminandu-se prin artera hioidiana, pt arcul hiodian(art timpanica caud. 7rinchi arter linguafacial, se desprinde in unchi drept sub m.stilohidian, trece in sens oral, lateral de faringe si ventral de stilohial, in spatiul intermandibular,se termina cu art linguala(art faciala.

"%. Artera carotida interna&La ecvine este reprezentata de ramura interna a trifurcatiei carotidei comuna si iriga encefalul. -e orienteaza oblic dorsorostral spre baza craniului prin care intra in cavitatea craniana. Emite urmatoarele ramuri : artera oftalmica interna, artera etmoidala interna situate in fosa etmoidala unde emite reteaua omonima "'. Artera linguofaciala. art linguala urmareste marginea ventrala a stilohialului, intretaie cheratoidul, se angajeaza pe fata mediala a m.bazioglos $ cu un traiect sinuos, pana aproape de varful limbii. e traiect emite ramuri perihioidiene(artera profunda a limbii. &rtera faciala trece peste tirohial, patrunde pe sub m.pterigoidian media, pana la niv incizurii vascul a mandibulei, la niv careia vine in raport cu vena omonima %. cu canalul excret al parotidei (-tenon). La trecerea pe la niv incizurii vasc se percepe puls arterial prin comprimare vasului pe marg ventrala a mandibulei. "(. Artera maxilara - constituie continuarea directa a carotidei externe la fata profunda a regiunii subsfenoidale. 7riaectul poate fi sistematizat in # portiuni:5uturala : se intinde de la origine pana la orificiul alar aboral, descrie o dubla inflexiune, din care prima este cu convexitatea in jos. )olaterale : artera alveolara madibulara, ramurile pterigoidiene, artera sigmoidiana si artera transversal a fetei 6ntraosoasa: se intinde pe toata lungimea conductului alar si emite urmatoarele colaterale: artera temporala profunda restrala, artera oftalmica externa 'rbital emite in sens vcentral o singura colaterala : artera bucala dupa care termina in " ramuri inegale, artera infraorbitala si artera palatine descendenta. ",. Artera carotida comuna la rumegatoare # cele " art comune se separa intr-un unghi ascutit, fiecare situat initial pe fata ventr trahee, la baza gatului, apoi urmeaza un traiect ascendent pe marginile dorso-lat ale traheii, pana la extremit craniala a reg cervuc sub aripa atlasului, dorso-lat fata de laringe unde se termina in # ramuri. 3in arcul aortei, se desprind arterele carotide comune si subclaviculare care vor iriga gatul, capul, membrele, toracele, partea craniala a peretilor toracelui si unele organe toracale. La rumegatoare acestea provin din trunchiul brahio-cefalic (dupa vechea denumire, aorta craniala) detasat din arcul aortei. "-. Artera aorta&)el mai voluminos vas arterial, larg, cu un perete elastic de culoare galbena .-e proiecteaza in */# dorsala a spatiului .5 intercostal.&re originea la baza ventriculului stang cu care comunica prin orificiul aortic, dupa care prezinta o dilatatie (bulbul aortic).&orta prezinta # portiuni distincte : aorta ascendenta, de la origine pana la emiterea trunchiului brahiocefalic, dupa care se curbeaza caudal spre stanga formand arcul aortic care atinge vata ventrala a vertebrei 70. "/. $runc+iul pulmonar. Aorta ascendenta.$runc+iul pulmonar : are originea la orificiul pulmonar, la baza ventriculului drept.acorperit de insertia sacului pericardic. La iesirea din pericard, un cordon elastic reprez un vestigiu al canalului arterial leaga trunchiul pulmonar de aorta. &rtera pulmon dreapta patrunde in pulm drept sub bronha principale apoi urmareste lateral bronhia pana la nivelul ramurilor sale termin. La origine emite artera lobului apical care se imparte intr-o ramira ascendenta si una descendenta. &rtera pulmon stanga emite artera lobapical cu ram segmentale ascend si descend si a lobului diafrag .Aorta ascendenta este acoperita in totalitate de insertia sacului pericardic. La baza ei, din sinusurile aortice se desprind arterele coronare, dreapta si stanga. La iesirea din sacul pericardic, la rumeg,cabaline, din aorta ascendenta se desprinde trunchiul brahiocefalic. "0. $runc+iul 3ra+iocefalic&-e intinde la arcul aortic pana in apropierea aperturii craniale a cavitatii toracice, unde se termina prin artera subclaviculara dreapta si trunchiul bicarotic. La rumegatoare si ecvine dupa un traiect de +-, cm trunchiul brahiocefalic emite intr-un unghi ascutit artera subclaviculara stanga .7runchiul bicarotic se dirijeaza cranial pentru a se termina cranial fata de planul primei coaste prin doua artere carotid comune, dreapta si stanga. %1. Artera su3cla iculara&stanga:colaterala a arterei brahiocefalice la ecvine,rumeg/aortei la suine,carnivore. marginea craniala a primei coaste se continua cu artera axilara.&rtera subclaviculara dreapta este una dintre terminalele arterei brahiocefalice, aproximativ rectilinie si mai scurta decat cea stanga.in traiect ambele emit urmatoarele colaterale dorsale : trunchiul costo-cervical, artera cervicala profunda si artera vertebrala % colaterale ventrale : artera toracica interna si artera cervicala superficiala .&rtera cervicala profunda paraseste cavitatea toracica prin primul spatiu intercostal la ecvine si inaintea primei coaste la rumegatoare si suine . &rtera toracica inerna se detaseaza sub prima coasta de unde se curbeaza caudal pe fata interna a cartilajelor costale pana la nivelul coastei a 0 a unde se termina prin artera musculofrenica si artera epigastrica craniala.

%1. Artera axilara& continuarea directa a arterei subclaviculare la nivelul marginii craniale a primei coaste. Este situate medial fata de articulatia urmarului de care trece caudal recurbandu-se ventral pentru ca sub capul articular al humerusului dup ace emite artera circumflexa craniala hmerala sa se continue cu artera brahiala. Emite urmatoarele colaterale : artera toracica interna (artera scurta distribuita la musculature pectorala) artera suprascapulara (se desprinde cranial fata de articulatia urmarului) articulatia subscapulara (cea mai importanta colaterala a arterei axilare) artera humerala craniala se angajeaza intre cele doua portiuni ale muschiului coracobrahial apoi sub extremitatea proximala a bicepsului se anastomozeaza cu artera circumflexa humerala caudala. %". Artera 3ra+iala&continuarea arterei axilare.&re traiect aprox rectiliniu la fata interna a bratului pe care o intretaie intr-un unghi ascutit in sens ventro $ cranial, trece apoi cranio $ medial fata de articulatia cotuluisub care se termina prin artera interosoasa comuna si artera mediana.Emite urmatoarele colaterala : artera profunda a bratului(se desprinde caudal in unghi drept sub insertia humerala a muschiului marele rotund, artera de calibru mare.), artera bicipitala (iriga biceptul brahial), artera de nutritie a humerusului (foarte fina se desprinde uneroi din artera coletrala ulnara ), artera coletarala ulnara, artera transversa a cotului si artera interosoasa comuna. %%. Artera mediana&)ontinuarea directa a arterei brachial, vasul principal al regiunii antebratului (exceptie felinele::)-ituata in reg caudo medial a ntebratului in interstitiul conjunctiv dintre muschiul flexor carpo-radial, muschiul flexor profund al falangelor si fata caudala a radiusului acompaniata de " vene mediane si nervul median.)olaterale : artera profunda a antebratului constanta la toate speciile se detaseaza imediat sub artera interosoasa distribuindu-se m.flexori, artera radial proximala, detasata in */# mijlocie a antebratului, se dirijeaza spre fata palmara a capului, une concur la formarea retelei palmare. Emite ramuri si pt fata dorsala a carpului, care se anastomozeaza cu artera colaterala radial, concurand la formarea retelei carpiene dorsale. 3in aceasta artera se desprind, distal arterele metacarpiene dorsale .. si ..., %'. Artera colaterala ulnara a. colateral; ulnar; superioar; $ se anastomozeaz; cu $ a. recurent; ulnar; anterioar;. 3up; ce perforeaz; septul intermuscular medial <nso=e>te nervul ulnar >i ajunge <ntre epicondilul medial >i olecran. rofund de mu>chiul flexor ulnar al carpului se anastomozeaza cu ramura posterioar;a arterei recurente ulnare. a. colateral; ulnar; inferioar; $ se anastomozeaz; cu $ a. recurent; ulnar; posterioar;. 7rece posterior de nervul median, se imparte in " ramuri: ramura anteriora, care se anastomozeaza cu ramura anteriora a art recurente ulnare si ramura posterioara care perforeaza septul intermuscular medial, se anastomozeaza cu art colaterala medie.

%(. Artera iliaca externa&ramura terminal externa a aortei abdominale este situate la marginea aperturii pelvine craniene, inainte trunchiului venos omonim, pana la nivelul inelului femoral, de unde se continua cu artera femurala. .n treiectul ei abdominal emite urmatoarele colaterale : artera circumflexa iliaca profunda, artera cremasterica sau a rtera uterine si artera profunda femurala. %,. Artera femurala reprezinta continuarea directa a arterei iliace externe in regiunea femurala. arcurge spatiul cuprins intre inelul femoral si inelul marelui adductor, de unde se continua cu artera poplitee. .n trigonul femoral artera femurala este acoperita de lomfocentrul inghinal profund si acopera, la randul ei vena femurala. .n traiectul ei emite urmatoarele colaterale: artera circumflexa femurala laterala, artera safena, artera descendenta a genunchiului medial si muschiul dreptul femoral. %-. Artera safena se detaseaza in segmental distal al trigonului femoral pe care il paraseste, situandu-se la fata interna a muschiului gratios, acompaniata de vena si nervul safen. e fata medial a gambei se imparte intr-o ramura craniala si o ramura caudala a venei safena pana deasupra tarsului, unde se anastomozeaza la ecvine cu artera tibiala caudala. 3upa realizarea anastomozei se termina in teaca posttarsiana prin arterele plantare %/. Artera poplitee. Artera ti3iala craniala.Artera poplitee continua distal cu art femurala de la niv inelului m.adductor mare, se angajeaza intre m.gastrocnemieni, fata caud a lig capsular al articul genun, pana la fata laterala a extremitatii proximale a tibiei unde, in spatiul interosos tibio-fibular, se term prin art tibiala cran,art tibiala caudala. emite colaterale : arterele proxim genun, art medie a genun,arterele distale a genunchiului. .Artera ti3iala craniala repre contin art poplitee la partea craniala a tibiei, sub muschiul tibial cranial, pana la

extremitatea distala a gambei, de unde se continua pe fata dorsala a tarsului a artera dorsala a piciorului. e traiectul ei emite : artera de nutritie a tibiei, ram musc,art interosoasa a gambei. La extremitatea distala a tibiei emite artere maleolare craniale, precum si o ramura superficiala, extreme de fina, care insoteste tendoanele muschilor extensori. %0. Artera iliaca interna # colaterale si terminale& ramura medial din temrinalele aortei descendente. 7rece pe sub articulatia lombosacrala si sacroiliaca pana la marginea caudala a iliumului unde se termina, la cabaline, prin artea glutea caudala si artera pudenta interna. &rtera sacrala mediana, cea de 4 a terminala a aortei abdominale reprezinta continuarea aortei descendente pe fata ventrala a sacrumului de la varful caruia se continua cu artera caudala mediana. .n traiectul ei emite: arterele lombare , si 0 precum si ramurile sacrale *-+. La nivelul fiecarei gauri subsacrale, artele sacrale emit ramuri care patrund in canalul rahidian si ramuri dorsale care ies prin gaurile suprasacrale si iriga musculature crupei. '1. $runc+iul arterial pudendoepigastric la mascul # poate avea orig direct din art iliaca externa. !ace o inflexiune craniala, dorsal de inelul femural, la marg craniala a inelului inghinal profund se bifurca terminal prin art epigastrica caudala(art pudenda externa. &rt epigatrica caud trece medial de inelul inchinal si urmareste planseul cavit abdomin, in lungul marg laterala a muschiului drept abdomin, unse se anastomozeaza cu art epigastrica craniala, din art toracica interna. Emite num ramuri colat ce contribuie la irig peretelui ventro-lateral al abdom. &rt pudenda externa mai dezvolt decat art epigastrica caudala. atrunde in canalul inghinal, pe la niv comisurii caudale a inel inghinal profund, se situeaza intre inelul si canalul vaginal. araseste canalul inghinal la niv comisurii mediale a inelului inghinal superficial, se termina bifurcat, prin art dorsala craniala a penisului(art subcutanata abdomin. '1. Artera pudenda interna la femela&la toate speciile cea de-a " terminala a arterei iliace interne. La ec ine se detaseaza in unghi foarte ascutit sub articulatia sacroiliaca in trunchi comun cu artera ombilicala motiv pentru care la cal a mai fost denumita si trunchiul pudendoombilical.emite artera ombilicala,se continua pe fata interna a lig sacrosciatic la marginea dorsala a portiunii semipenate a muschiului obturatorul intern. 3orsal fata de creasta ischiatica perforeaza lig sacrosciatic dupa care intra din nou in cav pelvina, pe fata dorsala a ischiumului impreuna cu nervul pudenda si vena omonima. -e orienteaza oblic spre arcada ischiatica ,termina prin artera bulbilor vulvei. .n traiectul ei emite urm. )olaterale: artera ombilicala(la animalele mature aproape obliterata), artera vaginala se desprinde la extrem craniala a vaginului, atasandu-se peretilor laterali ai acestuia) , ramura vestibulara,perineala. '". Arterele metacarpiene si digitale la cal # &rt metacarp palmara profunda laterala sau ramura palmara este adevarata terminala a art ulnare. -e anastomozeaza cu o ramura profunda, prov din art radiala, ultima colaterala a art mediane, rezultand arcul palmar profund subcarpian situat intre fata palmara a muschiului interosos median si brida postcarpiana a m.flexor profund al degetelor.&rt digit palmara comuna .. $ sit la fata mediala a tendoanelor m.flexori ai degetelor, insotita de vena omonima si de nervul digital comun palmar medial ... roximal fata de marii sesamoizi, sub bifurcatia m.interosos, art digitala palamara comuna .. se termina bifurcat, prin art digitale proprii, mediala .. si laterala .... &rterele digitale proprii $ rezulta prin bifurcarea terminala a art digitala comuna ... -unt situate pe fetele mediala si laterala ale reg chisitei, in raport topografic specific cu nervii digitali si venele omonime. '%. .asele limfatice&orig in capilarele limfatice, aceste vase se reunesc succesiv dand nastere marilor vase limfatice (conductul toracic $ cel mai mare, el adunand limfa din tot organismul mai putin de pe partea dreapta a gatului si a capulu. &cesta isi are originea in cisterna limfatica unde se varsa trunchiul limfatic celiomezenteric,trunchiurile limfatice pelvine% marea vena limfatica si trunchiul traheal) $runc+iul tra+eal aduna limfa de pe partea stanga a capului/gatului,orig in limfocentri retrofaringieni se poate deschide fie in marea vena limfatica fie in confluentul bijugular. Limfocentrii sunt formati din mai multe structuri limfoide foliculare avand de obicei o topografie comuna si constanta mai multor specii.6ai multi noduli limfatici formeaza un folicul limfatic, acestia la randul lor adunati formeaza un limfocentru. Limfocentrii capului la cal si la caine. 5asculariza=ia limfatic; a capului se realizeaz; prin trei limfocentre: lc. Parotidian7lc. Mandi3ular7lc. Retrofaringian7Limfocentrul parotidian este plasat <n regiunea parotidian;, fiind alc;tuit din: lnn. parotidiene superficiale%lnn. parotidiene profunde.Limfocentrul mandi3ularsituat intermandibular este alc;tuit din:lnn. mandibulare%lnn. mandibulare accesorii, la suine >i inconstant la feline%ln. pterigoidian la bovine%ln. bucal la leporide. Limfocentrul

retrofaringianeste plasat <n fosa retromandibular;, fiind alc;tuit din:lnn. retrofaringiene mediale%lnn. retrofaringiene laterale%ln. hioidian rostral la bovine, inconstant%ln. hioidian caudal la bovine, inconstant. ''. Limfocentrii superficiali ai mem3rului pel in la cal si caine& 5asculariza=ia limfatic; a membrului pelvin se realizeaz; prin:lc. iliosacral%lc. iliofemural 8lc. ing+inal profund9:lc. ing+inofemural 8lc. ing+inal superficial9:lc. isc+iadic:lc. popliteu.Limfocentrul iliiosacralplasat pe fa=a pelvin; a osului sacrum >i pe termina=ia aortei, este alc;uit din:lnn. iliace mediale%lnn. sacrale%lnn. iliace laterale inconstante la bovine, ovine, suine >i absente la caprine >i carnivore% lnn. +ipogastrice prezente doar la leporide%lnn. anorectale inconstante la ovine, suine, absente la carnivore% ln. uterin prezent la iap; >i scroaf;% ln. o3turator specific ecvinelor.5asele aferente culeg limfa de la pere=ii pelvisului, organele plasate <n cavitatea pelvin;, lc. iliiofemural, lc. inghinofemural, lc. ischiadic >i lc. politeu.5asele eferente conduc limfa spre trunchiul lombar sau <n lnn. lomboaortice.Limfocentrul ing+inofemuralnumit >i limfocentrul ing+inal superficial este plasat <n regiunea abdominal; latero-caudal; >i la nivelul plicii laterale, fiind alc;tuit din limfonodurile: lnn. ing+inale superficiale%lnn. scrotale la masculi%lnn. mamare la femele%lnn. su3iliace absente la carnivore%ln. coxal prezent la ecvine >i inconstant la bovine >i ovine% ln. coxal accesoriu prezent numai la bovine%lnn. fosei paralom3are prezente numai la bovine. Limfocentrul isc+iadiceste plasat <n regiunea crupei, lateral de ligamentul sacrotuberal lat >i este alc;tuit din:lnn. isc+iadice inconstante la ovine, caprine, suine >i absente la canide% ln. gluteu prezent la bovine, suine >i inconstant la ovine%ln. tu3eral prezent la bovine >i ovine, inconstant la caprine. Limfocentrul popliteuse g;se>te <n regiunea poplitee, la nivelul fosei fesei >i este format din: lnn. poplitee profunde%lnn. poplitee superficiale. '(. Splina& roduce limfocite, avandsi rol in producerea hematiilor si a globulelor albe.3pdv. 6orfologic este situata in cavitatea abdominala ?aza splinei ocupa spatiul dintr primele + coaste .!ata externa sau fata cutanata este neteda iar fata interna se numeste fata viscerala, este parcursa de un sant mai lung sau mai scurt in functie de specie ce reprezinta hilul splenic.(intra vasele de sange)La rumegatoarele mic splina are forma unei frunze, fata externa este lipsita de ligament, iar hilul splenic la iepure alungita, hilul este pe toata suprafata fetei viscerale sub forma unui sant7la pasare ca maslina dar rotunda ',. Madu a spinarii # situate in canal rahidian, de la gaura occipitala pana la aprox jumat craniala a sacrumului. &spect unui cordon cilindroid, de cul albicioasa, usor turtit dorso-ventral. 7raiectul urmareste inflexiunile coloanei vertebrale, prezentand o curbura cervico-dorsala, cu concavitatea orientata dorsal si una lombo-sacro-caudala cu concav orientata ventral. rez " ingrosari, una la vertebra cervic 4 si una la dorsala " numita intumescenta cervicala si a doua la niv vertebrelor lombare +-4, numita intumescenta lombara. Extremit crnaiala se continua cu bulbul rahidian, cea caudala se subtiaza formand conul medular, ce se prelungeste cu un cordon nervos subtire, care strabate varful conului dural.fata dorsala impartita in doua jumat aseme printr-un sant dorsal,stramt,continuat in adancime printr-un sept nevroglic. !ata ventrala prezinta sant median ventral,aspect despicatura larga, se intinde pana la comisura alba a maduvei si cate un sanat ventral prin care parasesc maduva radacinile ventrale ale nervilor spinali. -ubst cenusie $ forma cordon tubular, doua creste inainte(ascutite("creste ventrale,scurte si groasa.pe sect transversala forma @. -ubst alba formata din fibre nervoase mielinice in cordoane si sustinute de un schelet format dintr-o retea de fibre nevroglice. '-. Mielencefalul # reprez de bulb rahidian, in continuarea mad spinarii,asezat pe fata endocraniana a apofiz bazilare a occipitalul. !orma tronconica, turtit dorso-ventral, scobit pe fata dorsala. ?aza dispusa oral,delimit de santul bulboprotuberential%varful asezat aboral, se continua cu mad spin de la niv planului transversal% fata ventrala larga

la extremit orala, usor convexa in ambele sensuri, strabatuta de santul median ventral. Extremit aborala a fisurii slab demarcata, extremit orala evidenta% fata dorsala acoperita in mare parte de cerebel si concura la formarea fosei romboidale.fisura mediana dorsala ajunge pana aproape de jum bulbului., unde diverg cordoanele dorsale, canalul ependimar devine superficial formand ventriculul .5. !asciculele dorsale se termina cu "tuberculi: tuberculul nucleului gracilis,slab dezvolt la cal, tuberculul nucleului cuneiform,situat lateral. '/. Metencefalul # cere3elul # ocupa compartim aboral al cavit cranine, separat de emisferele cerebrale prin fisura transversala. -ituat deasupra puntii si a majoritatii bulbului rahidian, impreuna cu care delimit ventriculul .5. !orma globuloasa, neregulata, usor turtit doso-ventral. !ormat din #lobi, unul asezat median("laterali. Lobul median (vermis) aspect vierme inelat, separat de lobii laterali prin "santuri superficiale cranio-caudale.curbat dorso-ventral. Lobi laterali(emisfere cerebel) divizati, in lobi secundari, printr-o fisura sagitala profunda ce desparte lobul lunat de cel ventral si de lobul cuneiform. )erebel alc din subst cenusie(subst alba. -ubst cenusie $ dispusa la periferie in strat subtire,dar continuu, formeaza scoarta cerebelara. ' alta parte a subst cenusii se afla sub forma de nuclei inglobati in subst alba si emisfere cerebeloase. -ubst alba form in centrul cerebelului o masa voluminoasa numita corpul medular. '0. Metencefalul& puntea7 pedunculii cere3elosi7 trigonul pontin # puntea: partea encefalului sit intre bulb si pedunculii cerebrali, separata prin santurile ponto-bulbar si prepontin. &spect banda transversala proeminenta dispusa peste trunchiul cerebral.mai larga si mai joasa in portt mijlocie, se ingusteaza spre extremit cacre patrund in lobii cerebelosi laterali.fata rostrala se confunda cu extremit aborala a pedunculilor cerebrali, cea caudala cu bulbul rahidian. !ata dorsala: delimit lateral de pedunculii cerebelosi mijlocii, delimitand fosa romboidala si formand port crnaiala a fosei romboidala. -uprafata usor accidentata, prezentand sand median rectiliniu% edunculii cerebelosi-sunt trei perechi de cordoane nervoase formate din subst alba ce leaga cerebelul de componentele sist nervos central. edunculi anteriori $ scurti si convergenti rostral, leaga cerebelul de creierul anterior. !ormeaza peretii laterali ai trigonlui pontin% pedunculi mijlocii $ exxtremit laterale ale puntii,, prin care cerebelul este legat de ea% posteriori $ fac legatura dintre cerebel si bulb.7rigon pontin $ cavit neurala a veziculei rombencefalice $ prelungirea dilatata a canalului ependimar. )uprins intre podeaua fosei romboidale, cerebel si cele doua valuri medulare, putand fi studiat numai dupa indepartarea cerebelului. (1. Me*encefalul $ portiunea cea mai ingusta a trunchiului cerebral, situat intre metencefal si diencefal. edunculii cerebrali divizati de un plan orizontal, numita piciorul mezencefalului si una dorsala calota mezencefalului. edunculii cerebrali $ formati din "coloane de substanta alba situate pe partea ventrala a mezencefalului. .ntre pedunculi se obser un sant, se largeste in partea craniala, numit sant interpedunculara, ocupat in portiunea largita de formatiuni hipotalamice. !ata ventrala convexa, fata dorsala acoperita de tuberculii cvadrigemeni(pedunculi cerebel cranieni, fata laterala, acoperita de lob piriform al creierului, limita super marcata de sant lateral al mezencefalului. Extremit caudala se confunda cu puntea, extremit orala in continuitate de substanta cu format optostriate. -ubst cenusie cuprinde nuclei ai nervilor oculomotor comun, subst alba formata din fibre ascendente al pedunculi cerebelosi craniali,fascicul rebrospinal. 7uberculi patrugemeni $ patru eminente voluminoase, forma mamelonata,de cul cenusie, dispusi perechi pe partea dorsala a mezencefalului. (1. Diencefalul & stabileste legat intre teleencefal si restul sistemului nervos central : talamus,hipotalamus,epitalamus,metatalamus. 7alamus $ " mase ovoide de subst cenusie, relativ voluminoase, asezate inaitne tuberculilor cvadrigemeni,deasupra portiunii orale a pedunculilor cerebrali. )ele " mase talamice

sunt unite pe linia mediana prin comisura cenusie. -unt neregulate, eliptice,axul mare orientat oblic caudo-medial. !ata dorsala,acoperita de valul coroidian, convexa,largita spre extremitatea rostrala. !ata rostrala contopita cu nucleul lenticular al corpului striat. !ata aborala sudata la tuberculul cvadrigemen cranial. !ata ventrala, continuitate cu pedunculul cerebral respectiv. @ipotalamus $ delimiteaza planseul ventriculului al #-lea, corespunde bazei creierului, forma aproxim patrulatera, delimit oral de chiasma optica, aboral de marg mediala a pedunculi cerebrali. !ormat din : tubercul cenusiu, corp mamilar, hipofiza,chiasma optica. )orp mamilar: situat in fosa interpedunculara, inaintea subst perforate posterioare, forma proeminenta rotunda de cul alba,usor alungita%@ipofiza-glanda pituitara,asezata in fosa interpeduculara,atasata printr-un cordon tubular, reprez de o eminenta cenusie situata intre chiasma optica rostral si corpul mamilar caudal. &re contur oval,turtita dorsaventral% )hiasma optica $ tractusurile optice delimit oral fosa interpeduculara. 3e la chiasma tractusurile optice se dirijeaza oblic catre partea aborala a talamusului. Epitalamus $ format reprezez de gland epifiza si habenulele epifizei. Epiza $ glanda endocrina du cul rosie-maronie,ovoida sau fusiforma. -ituata in gutiera delimit de talamus si lama cvadrigemenda, atasata la planseul ventriculului al #-lea, printr-o proeminenta scurta. @abenulele $ "tractusuri mici detasate cranial din lamela nervoasa circulara, care fixeaza epifiza pe orificiul gaurii comune posterioare dintre straturile optice si tuberculii cvadrigemeni craniami. 6etatalamusul $ reprezentat de cate " proeminente situate pe fetele laterale ale talamusului, corpi geniculati. )orp genicul lateral $ marcheaza termin bandeletelor optice, 6edial $ redus, situat caudo-ventral. (". $elencefalul& conformatia intern; $ cuprinde: corpul calos, septul pelucid, trigonul cerebral, hipocampul, corpul striat, ventriculii laterali, plexuri coroidiene telencefalice. )orp calos $ lama groasa de subst alba, aprox patrulatera, dispusa transversal in santul interemisferic. !ata dorsala formeaza in plan median, fundul santului interemisferic, fata ventrala form un fel de plafon, in bolta. -eptul telencefalului sau pelucid $ lama subtire de subst nervoasa, situata intre fata ventrala a corp calos si fata dors a trigonului cerebral. 7rigon cerebral (fornix) $ format nervoasa triunchiul, asezata sub corp calos(sept pelucid, fancd parte din zona limbica a rinencefalului. (%. $elencefalul # conformatia externa # reprez de " emisfere cerebrale de forma semiovala, separate itnre ele printr-o scizura intteremisferica si legate printr-o punte situata in fundul scizurii interemisferice. !ata dorso-lateral convexa in ambele sensuri,excavata de adancituri, fata mediala $ plana, vine in contact cu fata corespunzat emisferei opuse, fata ventrala $ adancitura in port mijloc numita fosa cerebrala alterala, incepe in apropierea chiasmei optice se prelungeste pe fata lat. Extremit rostrala cu exceptia bublului olfactiv, turtita. Extremit aborala $ mai voluminoasa. ('. .entriculii intrane raxiali ((. Meningele cere3ral # duramater, arahnoida si piamater. 3uramatei $ asez la fata externa, groasa, putin vascularizate, cul alba, por craniala, port rahidiana. ort craniala inveleste cutia craniana, adera la fata externa a oasele cutiei, fata interna formeaza cute, reprez de coasa creierului, cortul cerebelului, cortul hipofizei. ort rahidiana $ forma teaca cilindrica cu diametru mai mare decat maduva spin, se termina in fund de sac conic, traversat de nervii covii, prelungire filiforma (ligam coccigian). &rahnoida $ invelitoare fina, conjunctiva, are "straturi:membranos, separat de duramater printr-un spatiu subdural si strat trabecular, o leaga de piamater. ortiune encefalica $ spatiile subarahnoidiene prezinta dilatatii. ortiunea rahidiana: spatiile subarahnoidiene realizeaza loje intercomunicante tapetate cu celule endoteliforme. iamater: invelitoare conjunctivovasculara subtire,transparenta, adera la substanta nervoasa. ort encefalica extrem de vascularizata. ortiunea medulara la

niv extrem caudale se prelungeste peste firul terminal pana in fundul conului dural.Lichidul cefalorahidian $ incolor,transparent, limpede,usor alcalin, produs de plaxurile coroidiene. 'cupa cavitatile centrale(spatiu leptomeningic. (,. < oftalmic=< Optic 4 < oftalmic & nerv senzitiv, inervand treimea superioara a fetei, cea mai subtire si mai mediala ramura a n. trigemen, a origine este intr-o prelungire a durei mater, se indreapta anterior si medial, si intra cu acesti nervi insinusul cavernos, in partea posterioara a sinusului se afla lateral si superior den. 'culomotor, in apropierea iesirii din sinus se imparte in ramuri: n. frontal,n.lacrimal, n. Aazociliar. A 'ptic - este un nerv senzorial cu func=ie vizual;, conduce influxul nervos de la retin; la chiasma optic;, la corpii genicula=i laterali >i coliculii rostrali care constituie centrul reflex optic, precum >i la cortexul de pe fa=a medial; a lobilor occipitali. 'riginea real; a nervului optic se g;se>te <n retin;, iar originea aparent; la nivelul chiasmei optice. 57. <. a3ducent7 troc+lear si oculomotor # A. abducent - apar=ine coloanei somato-eferente generale>i se afl; localizat <n profunzimea coliculului facialului din trigonul pontin al fosei romboide. 'riginea aparent; s e a fl ; < n > a n = u l b u l b o - p o n t i n, l a t e ra l d e fo r a me n c e c u m > i s u p e r i o r d e piramida bulbar;. A. trochlear - este un nerv motor cu originea real; <n nucleul motor din mezencefal >i cu originea aparent; caudal de coliculul caudal, <ntre coliculul caudal >i pedunculul cerebelar rostral. Bn v;lul medular rostral, cei doi nervi trocleari se intersecteaz; >i formeaz; decusa=ia nervilor trocleari inervCnd mu>chiul oblic dorsal al globului ocular. A. 'culomotor - con=ine fibre motoare >i parasimpatice cu originea real; <n nucleul motor >i nucleul parasimpatic din mezencefal, iar originea aparent; <n >an=ul medial de pe pedunculul cerebral. erforeaz; meningele >i prin fisura orbitar; ajunge <n cavitatea orbitar;, se plaseaz; <ntre mu>chii drept ventral >i retractor al bulbului ocular, se divide <ntr-o ramur; dorsal; >i o ramur; ventral;, inerveaz; cea mai mare parte a mu>chilor bulbului ocular, corpul ciliar >i irisul. (/. <. trigemen & este un nerv mixt, somatosenzitiv >i somatomotor, inervCnd o parte din pielea capului, mucoasa cavit;=ii orale >i mu>chii masticatori, !ibrele motoare <>i au originea real; <n nucleul motor din punte numit >i nucleu masticator, !ibrele senzitive <>i au originea real; <n ganglionul trigeminal de pe r;d;cina senzitiv; a nervului, situat <ntr-o duplic;tur; a durei mater >i <n tractul mezencfalului, !ibrele care provin din ganglionul trigeminal sunt sistematizate <n:fibre protoptice, exteroceptive pentru sensibilitatea termoalgic; a pielii >i mucoasei% fibre epicritice pentru sensibilitatea tactil; a pielii >i mucoasei% fibre dentare responsabile de sensibilitatea proprie a din=ilor, proprioceptive, tactile >i dureroase% 2ostral de ganglionul trigeminal, nervul trigemen se trifurc; <n: nervul oftalmic, nervul maxilar, nervul madibular. (0. <. intermediofacial - nerv mixt, avCnd fibre motoare, senzitive, parasimpatice >i simpatice, !ibrele motoare <>i au originea real; <n nucleul motor al nervului facial >i fibrele parasimpatice <n nucleul parasimpatic sau lacrimal >i salivar superior, numit >i lacrimo-muco-nazal din punte >i mielencefal, !ibrele senzitive <>i au originea <n ganglionul geniculat situat pe genunchiul nervului facial din canalul nervului facial al por=iunii pietroase a osului temporal, !ibrele simpatice ajung <n nervul facial de la ganglionul cervical cranial prin plexul carotidian intern pe calea nervilor pietros mic >i pietros mare. 'riginea aparent; a nervului facial este situat; la extremitatea lateral; a corpului trapezoid. ,1. <. glosofaringian - este un nerv mixt, constituit din fibre motoare, senzitive, parasimpatice >i simpatice. 'riginea real; a: fibrelor motoare sunt <n nucleul ambiguu nucleul motor al nervilor glosofaringian >i vag din mielencefal% fibrele senzitive <n ganglionul proximal >i ganglionul distal de pe traiectul nervului% fibrele parasimpatice <n nucleul parasimpatic al nervului glosofaringian din mielencefal numit >i salivar caudal% fibrele simpatice provin din ganglionul cervical cranial. 3in ganglionul distal se desprinde nervul timpanic sau ramura lui Dacobson, care p;trunde <n cavitatea timpanic;, unde <n vecin;tatea promontoriului se ramific; formCnd un plex timpanic de unde se desprind: nervul pietros mic ale c;rui fibre parasimpatice se dirijeaz; spre ganglionul otic al nervului mandibular% nervii caroticotimpanici care con=in fibre simpatice provenite din plexul carotic intern, realizat din ganglionul cervical cranial% ,1. <. ag&componenta sen*iti ;&motorie: numit >i pneumogastric este un nerv mixt ale c;rui fibre <>i au originea real;: fi3rele motoare <n nucleul am3iguu, nucleu comun pentru nervii vag >i glosofaringian, situat <n mielencefal% fi3rele sen*iti e <n ganglionul proximal >i ganglionul distal ai nervului vag% Originea aparent; se afl; <n >an=ul lateral dorsal al mielencefalului. p;r;se>te cavitatea cranian; prin gaura jugular; sau sfC>iat;, pe traiect prezint; un ganglion proximal sau 2ugular >i un ganglion distal sau nodos, comuni cu nervul glosofaringian. fi3rele motoare inerveaz; mu>chii: constrictori ai faringelui, ai laringelui, ai esofagului% fi3rele sen*iti e doar la canide culeg sensibilitatea pielii din scafa auriculei, <n rest culeg sensibilitatea visceral; a: palatului moale, faringelui, laringelui, traheei, esofagului, bronhiilor, pulmonilor, cordului, marilor vase de la baza cordului, organelor din cavitatea abdominal;% ,". <. ag&componenta parasimpatic; - numit >i pneumogastric este un nerv mixt ale c;rui fibre <>i au originea real;: fi3rele parasimpatice din nucleul parasimpatic al ner ului ag din mielencefal numit >i nucleu cardiopneumo-enteric% fi3rele simpatice provin din ganglionul cervical cranial. Originea aparent; se afl; <n >an=ul lateral dorsal al mielencefalului. p;r;se>te cavitatea cranian; prin gaura jugular; sau sfC>iat;, pe traiect prezint; un ganglion proximal sau 2ugular >i un ganglion distal sau nodos, comuni cu nervul glosofaringian. fi3rele

,%.

,'.

,(. ,,.

,-.

,/.

,0.

-1.

parasimpatice >i simpatice <ntre=in tonusul fibrelor musculare netede din organe, sunt moderatoare >i inhibitoare ale ritmului cardiac, excito-secretoare pentru glandele mucoaselor organelor din cavitatea toracic; >i abdominal; <.accesoriu - este un nerv motor a c;rui origine real; o are <n nucleii motori din mielencefal >i m;duva spin;rii iar originea aparent; <n >an=ul lateral ventral al mielencefalului. Bmpreun; cu nervul vag p;r;se>te cavitatea cranian; prin gaura jugular; sau gaura sfC>iat;, emite o ramur; intern; prin care comunic; cu nervul vag >i o ramur; extern; care se dirijeaz; ventro-caudal, sub glanda parotid;, <ncruci>eaz; medial artera occipital;, ajunge ventral de aripa atlasului >i se bifurc; <ntr-o ramur; dorsal; >i o ramur; ventral;. e traiect prime>te fibre de la ganglionul cervical cranial prin care particip; la formarea plexului faringian. <. +ipoglos - este un nerv motor cu originea real; <n nucleul motor al nervului hipoglos din mielencefal >i cu originea aparent; <n >an=ul lateral ventral al mielencefalului. p;r;se>te cavitatea cranian; prin canalul nervului hipoglos al occipitalului, se curbeaz; ventro-cranial, trece lateral de artera carotid; extern; >i de faringe, p;trunde <n limb; >i emite ramuri linguale una dorsal; >i alta ventral;, prin care inerveaz; mu>chii limbii. e traiect nervul hipoglos emite filete parasimpatice >i simpatice care particip; la formarea plexului faringian, primite de la ramura faringian; a nervului vag >i respectiv de la ganglionul cervical cranial. 3e asemenea, schimb; fibre cu ramura ventral; a nervului spinal ).-)..., formCnd ansa cervical; lexul cervicocefalic <n. spinali toracali - originea real; <n m;duva spin;rii,p;r;sesc canalul vertebral prin g;urile intervertebrale/vertebrale laterale. !iecare nerv spinal are dou; rad;cini, o r;d;cin; dorsal; >i o r;d;cin; entral;. Originea aparent; a r;d;cinii dorsale se afl; la nivelul >an=ului lateral dorsal al m;duvei spin;rii, iar a r;d;cinii ventrale <n >an=ul lateral ventral. 2;d;cina dorsal; este alc;tuit; din filete mai groase >i mai pu=ine, senzitive >i parasimpatice, pe traiect prezentCnd un ganglion spinal, iar r;d;cina ventral; con=ine filete motoare mai sub=iri >i mai numeroase. 2;d;cinile nervului spinal perforeaz; meningele m;duvei spin;rii >i se unesc <ntr-un trunchi comun, care p;r;se>te canalul vertebral prin gaura intervertebral; sau ventral; lateral; ca apoi s; se bifurce <ntr-o ramur; dorsal; >i o ramur; entral;. e traiect din trunchiul nervului spinal se vor desprinde: e traiect din trunchiul nervului spinal se vor desprinde: ramuri comunicante albe mielinice >i cenu>ii amielinice care leag; nervul spinal de lan=ul ganglionar simpatic paravertebral. Aervii spinali au o dispozi=ie segmentar;, metameric; >i sunt perpendiculari pe m;duva spin;rii, cu excep=ia celor sacro-caudali care sunt oblici laterocaudal formCnd <n jurul conului terminal al m;duvei spin;rii a>a numita coad; de cal. <. spinali lom3ar7 sacrali #ramuri 8r9 dorsale # Spinali:iau nastere imediat dupa ce nervul spinal paraseste canalul vertebral, indreptandus-e dorsal si dand doua categorii de ramuri: r.mediale, pt musculat situata deasupra col vertebr si r.lateraEe ce ajung subcutan divizandu-se la randul lor in: r.cutanate mediale, orientate dorsal si r.cutanate laterale, dirijate ventral. 7raiectul si modul de distributie al r.dorsale variaza in functie de regiunile coloane vertebrale. Lom3ar4 mult mai reduse decat cele ventrale, se ramifica in: r.mediale predominant motoare, distrib musculat ce ocupa jgheabul vertebral lombar si r.laterale, care dau r.cutanate mediale,ascendente si r.cutanate laterale, descendente asigurand sensibilitatea pielii ce acopera regiunea lombara, jumatatea craniala a regiunii crupei si treimea mijl a fetei lat a coapsei. Sacrali4 trec prin gaurile suprasacrate/spatiul dintre ultima vertebra sacrala si prima vertebra caudala dand r.mediale distribuite la muschii de pe partile alt ale spinei sacrate si r.lat, cutanate, care asigura sensibil pielii ce acopera jum caudala a reg crupei si o parte din treimea post a fetei lat a coapsei. < axilar - originea din fasciculul posterior al plexului brahial. 7raiect: de la origine se afla lateral de nervul radial si posterior de artera axilara% 2amuri colaterale: 2amul muscular:se distribuie muschilor subscapular si rotundul mic, 2amuri articulare:pentru articulatia umarului,Aervul cutan brachial lateral superior% 2amuri terminale:2amuri musculare:pentru muschiul deltoid,3in ramurile terminale se pot desprinde si ramuri pentru articulatia umarului <. ulnar - Aervul cubital pleaca din fasciculul medial ()1, 7*) si primeste de obicei fibre de la ramul ventral al nervului )0. .n axila se plaseaza medial de artera axilara, intre aceasta si vena axilara, continuand la nivelul bratului medial de artera brahiala. .n port mijloc a bratului perforeaza septul intermuscular medial, coborand anterior de capului medila al tricepsului si prin santul dintre epicondilul medial si olecran, alaturi de artera colat ulnara superioara. La nivelul bratului, nervul ulnar nu emite ramuri. .n antebrat patrunde printre cele doua capete ale flexorului ulnar al carpului, superficial de partile posterioara si oblica ale ligamentului colateral ulnar. La nivelul cotului emite ramuri articulare. 3escinde pe partea mediala a antebratului, situandu-se pe flexorul profund al degetelor. roximal este acoperit de flexorul ulnar al carpului, iar in jumatatea distala a antebratului, se pozitioneaza lateral de muschi, fiind acoperit doar de piele si fascii. .n treimea superioara a antebratului, nervul ulnar se afla la o oarecare distanta de artera ulnara, aceasta distanta micsorandu-se pe masura ce nervul se apropie de extremitatea distala a antebratului, unde se situeaza pe flancul medial al arterei. <. radial - cel mai voluminos ram al plexului brahial. -e formeaza din fasciculul posterior si coboara posterior de portiunea a treia a arterei axilare si de partea superioara a arterei brahiale, anterior de subscapular si tendoanele muschilor mare dorsal si mare rotund. .mpreuna cu artera brahiala profunda se orienteaza catre posterior si trece printr-un spatiu triunghiular sub marginea inferioara a rotundului mare, printre capul lung al tricepsului si humerus. La acest nivel, inerveaza capul lung al tricepsului si da nastere nervului brahial cutanat posterior care se distribuie pielii de pe fata posterioara a bratului. .n loja posterioara a bratului descrie un traiect oblic, situandu-

-1.

-".

-%.

-'.

-(.

-,.

se posterior de fibrele superioare ale capului medial al tricepsului ce separa nervul de os, in portiunea initiala a santului spiral. . <. median & se formeaza prin unirea a " radacini, ce provin din fasciculele lateral ()4, ,, 0) si medial ()1, 7*), anterior sau lateral de cea de-a treia portiune a arterei axilare. )ateva fibre din nervul )0 se desprind, de regula, din radacina laterala, in partea inferioara a axilei si trec mai la distanta, medial si posterior de radacina mediala si frecvent anterior de artera axilara pentru a se alatura nervului ulnar. )linic, aceste fibre sunt considerate in principal motorii si cele care inerveaza flexorul ulnar al carpului. 3aca radacina laterala este scurta, nervul musculocutanat ()4, ,, 0) se conecteaza cu nervul median la nivelul bratului. Aervul median patrunde la nivelul bratului lateral de artera brahiala. &proape de insertia coracobrahialului trece anterior de artera (rareori posterior), coborand medial de aceasta catre fosa cubitala, unde se afla posterior de aponevroza bicipitala si anterior de muschiul brahial, prin intermediul caruia se separa de articulatia cotului. -e pozitioneaza lateral de artera ulnara, fata de care este separata de capul profund al rotundului pronator si posterior de arcul tendinos dintre capetele humero-ulnar si radial ale flexorului superficial al degetelor% coboara ulterior posterior si aderent de acesta si anterior de flexorul profund al degetelor. <. musculocutanat & leaca din fasciculul lateral ()4-0), perforeaza muschiul coracobrahial, descinde catre lateral printre biceps si brahial, ajungand in partea laterala a bratului. .mediat sub nivelul cotului, perforeaza fascia profunda lateral de tendonul bicepsului si se continua sub forma nervului antebrahial cutanat lateral. Linia trasata dintr-un punct situat in partea laterala a celei de-a treia portiuni a arterei axilare, peste muschii coracobrahial si biceps, catre un punct situat in partea laterala a tendonului bicipital reprezinta proiectia la suprafata a nervului, variatiile fiind legate in principal de locul unde nervul perforeaza muschiul coracobrahial. .nerveaza coracobrahialul, ambele capete ale bicepsului si majoritatea fibrelor brahialului. Aervul musculocutanat furnizeaza un mic ram pentru humerus, ce patrunde in diafiza acestuia impreauna cu artera nutritiva a osului. Ramurile proximale ale plexului 3ra+ial $ se distribuie memb toracal, epuizandu-se in m.spetei. reprez de # nervi : subscapular $ cuprinde fibre ce provin din ram ventrale ale nerv cervic ,si0, reprez de "-# fascicule care, dupa un traiect scrut, patrund in m.subscapular, pe care il inerveaza% suprascapular $ continand fibre ce provin din r.ventrale ale nervilor cervic ,,0,1 se dirijeaza caudo-ventral, patrunzand in interstitiul dintre m.supraspinos si marginea craniala a m.subscapular, in compania arterei si venei suprascapulare. .nconj margin cervic spata, distribuie fibre in m.supraspinos apoi trece peste spina scapul, in apropierea tuberoz spinei, patrunzand in m.infraspinos% marele rotund $ format din fibre ale ram ventr )0si)1 si izolat din plex impreuna cu n.axilar si cu un filet al n.subscapular, se dirijeaza caudal, patrunzand in m.marele rotund. Plexul lom3ar cranial # format di nunirea ramurilor ventrale ce provin de la primii #-+ nervi lombari. 2am pt m.abdominali superiori: extrem de scurte(fine, epuizeaza in m.psoasi. A.iliohipogastric $ format in princip din fibre cu orig in ram ventrala a nervului . lombar, se intreapta lat printre apofizele transverse ale primelor " vertebre lomb, treccand apoi printre m.marele psoas si p.patratul lombelor, pt a se termina in m.oblicul intern al abdomenului. Emite: o ram cutan lat care travers m.oblic intern, inerveaza m.pielos% ram cutanata ventr, dupa ce strabate m.oblici inerveaza pielea de pe fata mediala a coapsei, o ram comunicanta care urmeaza traiect subperitoneal% A.ilioinghinal $ orig in ram ventrala a nerv .. lomb, primind fibre de la n. L# si eventual n L+. trece prin al " spatiu intertransversar lomb, pe deasupra m.psoas mare, inervand m.flancului si trifucanduse dand n.inghinali din care " sunt lat si * median. A cutan femur lat - orig in ram ventr L#, primeste radacini de la n L+,L4. trece prin masa m.psoas mic apoi printre acesta si m.psoas mare dirijanduse subperitoneal pe supraf fasciei lomboiliace. Plexul lom3ar caudal $ se desprinde n.iliomuscular foarte scurt, detasat din n.L+/L4 ce patrunde in m.psoasi, trimitand ram linga,fina la m.iliospinal. A.!emural $ se form in princ pe seama ram ventrala ale n.lombari+ si 4, primind fibre si de la n.L#/L,. cel mai volumin din plex. 3upa detasare se indreapta caudo-ventral trecand initial printre m.psoasi, apoi pe sub fascia iliaca, ajung la extrem proximala a m.cvadriceps femural in care patrunde intre m.drept femural si m.vast medial. .nerveaza m.:cvadriceps femural, iliac, croitor, gratios. Emite: n. safen. A.safen $ coboara printre m.croitor si m.vast medial, incrucisand art femur. -trabate m.croitor, sau iese din profunzime printre m.croitor si m.gratios, devenind subcutanm pt a se divide in mai multe ramuri satelite ale art si vena sefena mare. A. obturator $ redus ca vol decat femural, se detas din plex lomb cranial prin # radacini care provin de la n.L+,4,, la ecvine si rumeg sau de la n.L4,,,0 la suine si carnivore. )oboara pe sub peritoneu, intrept spre gaura obturata, prin care iese din bazin inervand m.adductori,pectineu si gratios. Plexul sacral cranial - se form pe fata ventr a lig supraspinotueros.A. gluteu cranial $ cuprin fibre ce provin din r. 5entrale ale ultim nerv lomb si prim n.sacral. paraseste cavit pelv prin partea dorso-crani a marii gauri ischiatice.A. gluteu caudal $ se detas din plex sub forma a *-" grupe de fibre nerv, care ies prin port ventro-caud a gaurii ischiatice mari impreuna cu n.ischiatic, angaj intre fata dors a ligam sacrospinotuberos. <. cutanat femural caudal & se dsprinde din plex ischiatic, prezent conex extrem de variate. e fata dorso-lat a lig sacrospinotuberos, sub extrem proxim a m.biceps femural, stab o conex cu un fascicul din n.pudend. <. isc+iatic # se detas din port caud a plex lombosacral, aspect fascicul nervos voluminos, turtit, paraseste bazinul prin marea gaura ischiatica. 7rece pe sub m.gluteu mijloc, situanduse pe fata dorsol-lat a ligam sacrospinotuberos unde realiz intretesere cu fibre ce provin din n.puden si n.rectal. A. tibial $ se izoleaza de n.ischiadic in treimea mijloc a coapsei, parcurg impreuna cu n.fibular spatiul sciatic, delimit de m. ?iceps,m.semitendinos,m.semimembranos si m.adductor mare,

--.

-/.

-0.

/1.

ajung la niv insertiei proxim a m.gastrocnemieni. A. plantar lateral>medial: < fi3ular comun7 < cutanat sural lateral7 < fi3ular superfic7. Plexul sacral caudal $ situat pe fata ventro-mediala a lig sacraspinostuberos, plexul sacral caudal emite : n pudend (rusinos) si n. rectali caudali. A pudend $ format in princip din fibre ce priv din ram ventrala a n sacral ..., dar prim fibre si de la -",+. se dirij oblic ventro-caudal spre arcada ischiatica in contact intim cu fata ventromediala a lig sacrospinotuberos. La femela : emite n.perineal profund,n.perineal superficial, n.dorsal al clitorisului, la mascul : se strecoara printre radacinile corpului cavernos, ajunge in contact cu simetricul sai, situandu-se pe fata dorsala a penisului pt a se continua cu n.dorsal al penisului. Aervii rectali cauli $ se detas din ram ventrale ale ultimului si penultimului n sacral, aparand mai redusi ca n.pudend. )abalinele prez un singur n.rectal caudal cu orig in n.-+ si eventual n.-4. ce inerveaza si insertia proxim a m.tendinos. <. ti3ial - omponenta mai voluminoasa a nervului sciatic si deriva din diviziunile anterioare ale plexului sacrat. )oboara in lungul fetei posterioara a coapsei si fosei poplitee catre marginea distala a muschiului popliteu, impreuna cu artera poplitee, unde trece anterior de arcul solearului si se continua in gamba. .n fosa poplitee se afla lateral de vasele poplitee, devine apoi superficial de ele, dupa care se pozitioneaza medial de artera. .n portiunea distala a fosei poplitee se afla profund de jonctiunea dintre cele doua capete ale gastrocnemianului. La nivelul gambei, este nervul compartimentului posterior si descinde impreuna cu vasele tibiale posterioare catre picior, trecand intre calcai si maleola mediala. roximal se afla profund de solear si gastrocnemian, iar in */# distala este acoperit doar de piele si fascii (uneori si de flexorul lung al halucelui). .nitial este medial de vasele tibiale posterioare, dupa care trece inapoia lor pentru a se pozitiona lateral de ele pana la bifurcare. <. fi3ular - 3eriva din diviziunile posterioare ale plexului sacrat (cu exceptia -#) si este aproximativ jumatate in dimensiuni comparativ cu nervul tibial. La nivelul gambei, reprezinta nervul compartimentelor anterior si lateral. )oboara oblic in lungul partii laterale a fosei poplitee catre capul fibulei, intre tendonul bicepsului femural, de care este legat prin fascie, si capul lateral al gastrocnemianului. Aervul trece apoi in compartimenul anterolateral al gambei printr-un orificiu stramt al fasciei ce acopera tibialul posterior. .nconjoara colul fibulei. <. safen & Este cel mai voluminos si lung ram cutanat al nervului femural. 3escinde lateral de artera femurala prin triunghiul femural si patrunde in canalul adductorilor, unde trece inaintea arterei pentru a se pozitiona medial de ea. La capatul distal al canalului paraseste art fem strabate stratul aponevrotic impreuna cu ramul safen al art geniculare descendente. .mediat ce paraseste canalul adductorilor da un ram infrapatelar ce contribuie la plexul peripatelar si perforeaza fascia lata intre tendoanele muschilor sartorius si gracilis, devenind subcutanat pentru a inerva pielea prepatelara. )oboara in lungul marginii tibiale mediale cu vena safena mare si se divide intr-un ram ce continua in lungul tibiei catre glezna si un ram ce trece anterior de glezna pentru a se distribui pielii de pe partea mediala a piciorului, de obicei pana la nivelul primei articulatii metatarsofalangiene.