Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistemul arterial prezinta o serie de anastomoze care fac ca in caz de osbtructie a unui ram arterial circulatia deficitara de sub obstructie sa poata fi sustinuta de alte functii arteriale. Aceste sisteme anastomotice sunt localizate la toate nivelele membrului superior,cu precadere la nivelul scapulei, treimii superioare a bratului, la nivelul cotului si mai ales la nivelul mainii. Reteaua arteriala periscapulara Se formeaza prin anastomoza celor 3 artere scapulare: superioara/suprascapulara, posterioara/descendenta(ambele ramuri din artera subclaviculara) si artera subscapulara/infrascapulara(ram din artera axilara). 1)Artera suprascapulara- a un!e in fosa supraspinoasa, trece pe deasupra incizurii coracoidiene, incon oara mar!inea laterala a spinei omoplatului si trece in fosa infrascapulara(infraspinos), se anastomozeaza cu scapulara inferioara (ramul circumflex scapular al acesteia). ")Scapulara posterioara/descendenta- coboara de-a lun!ul mar!inii mediale(post) a scapulei si la varful acesteia se anastomozeaza cu ramul terminal al scapularei inferioare(anastomozarea se realizeaza prin inosculatie-punere cap la cap, la niv membrelor- nu se stie exact unde se termina o artera si unde incepe alta). #a formarea acestei retele periscapulare participa si ramul acromial al arterei acromio-toracice care se anastomozeaza cu suprascapulara. $ele doua ramuri ale retelei periscapulare (medial si lateral) se anastomozeaza unul cu celalalt prin anastomoze transversale: una supraspinoasa si doua-trei, maxim % infraspinoase. &n urul colului c'irur!ical al 'umerusului se realizeaza un inel vascular prin anastomoza circulara(retea/ cerc arterial al colului c'irur!ical)a celor " artere circumflexe humerale: anterioara si posterioara, care isi au ori!inea in artera axilara fie printr-un trunc'i comun, fie separat. #a realizarea inelului vascular pericervical participa si ramuri din artera acromiotoracica, din artera bra'iala, bra'iala profunda si c'iar din scapulara inferioara. Variante vasculare -(in artera circumflexa posterioara a axilarei poate sa ia nastere artera bra'iala profunda, sau reversa, din artera bra'iala profunda poate lua nastere artera circumflexa 'umerala posterioara. -)runc'i comun dintre acromio-toracica si scapulara inferioara -)runc'i comun scapulara inferioara cu bra'iala profunda -)runc'i comun circumflexa posterioara cu scapulara inferioara -)runc'i comun al celor " artere circumflexe. " circumflexe acromio-toracica*scapula inf. -(esprinderea separata a celor " a circumflexe post Artera axilara de la mar!inea inferioara a pectoralului mare se continua cu artera braf'iala/inf, dand nastere bra'ialei profunde. Artera bra'iala este o artera profunda, sunt situatii in care artera bra'iala este superficiala. )raiect superficial+supraaponevrotic. Artera bra'iala('umerala) se poate bifurca in cele " ramuri terminale-radiale si ulnare, deasupra plicii cotului(bif inalta), mai jos de plica cotului(bif oasa) sau se poate bifurca de la origine(artera axilara sa se termine cu " ramuri- radial si ulnar, multi considera aceasta bifurcare drept existententa unei artere brahiale duble). Si aceste bifurcari inalte pot fi superficiale. Artera bra'iala are un traiect sub-aponevrotic, sunt situatii in care artera bra'iala are un traiect supra-aponevrotic, traiect care poate fi continuat superficial de cele " artere terminale ale bra'ialului. La nivelul cotului intre ramurile arterei bra'iale si ramurile radialei si ulnarei se formeaza o retea arteriala anastomotica a cotului. Artera bra'iala profunda care se desprinde din bra'iala a un!e in santul nervului radial prin fanta 'umero-bicipitala si se indreapta in os,
1
deasupra epicondilului lateral da nastere la " ramuri, o colaterala medie- care mer!e posterior epicondilului lateral(pt a se anastomoza lateral cu recurenta radial posterioara/ram din a. recurenta interosoasa deoarece isi are ori!inea in interosoasa posterioara) si o colaterala radiala- care mer!e anterior epicondilului lateral(pentru a se anastomoza cu recurenta radial anterioara, ram din artera radiala)+- se formeaza astfel reteaua/cercul arterial periepicondilian lateral. .edial bra'iala da nastere la 2 colaterale ulnare, recurenta radiala superioara- care se va anastomoza cu recurenta ulnara posterioara si inferioara, care deasupra epicondilului medial se bifurca intr-un ram anterior care se anastomozeaza cu recurenta ulnara anterioara si un ram posterior care se anastomozeaza cu recurenta ulnara posterioara. /ecurentele ulnare fiind ramuri din trunc'iul recurentelor din artera ulnara, ele se pot desprinde si separat din artera ulnara. Aceasta retea anastomotica se numeste cercul arterial periepicondilian medial sau periepitrohlean. $ele " retele anastomotice periepicondiliene(lateral si medial), sunt anastomozate posterior intre ele printr-un ram transversal dispus inapoia olecranului, anastomoza retroolecraniana, care atunci cand este situata deasupra tro'eei ulnare(olecranului) se numeste anastomoza supraretroolecraniana. La nivelul antebratului artera bra'iala este separata de nervul median situat medial de aceasta prin fasciculul coronoidian al rotundului pronator. #a nivelul fetei dorsale a antebratului exista o retea arteriala dorsala formata din ramurile dorsale carpiene: ulnara si radiala, din care, din convexitate se desprind arterele inerosoase dorsale. /etele anastomotice puternice sunt la nivelul mainii, in special pe fata palmara a mainii, unde sunt cele " arcuri arteriale palmare: superficial si profund, care se formeaza prin anastomoza ramurilor superficiale, respectiv profunde ale celor " artere, radiala si ulnara. Arcul palmar superficial Are concavitatea orientata superior si de la nivelul concavitatii nu se desprinde nici un ram colateral. /amurile colaterale, arterele di!itale comune desprinzandu-se din convexitate. Are " stalpi, lateral- radial, medial- ulnar si o portiune transversala mi locie. Stalpul medial se proiecteaza dupa o linie care reprezinta bisectoarea un!'iului format de pliul de opozitie al policelui cu primul sant transversal palmar/ pliul palmar superior. 0ortiunea mediala a arcului(arcuata) este dispusa la un centimetru deasupra linie transversale (dupa 123$43#) duse prin baza policelui in extensie/abductie fortata. $'irur!ia mainii este foarte dezvoltata, nu neaparat la c'irur!ia plastica, cat si cea normal (traumatisme pe fata dorsala,dar mai ales pe fata palmara). #a nivelul fetei palmare avem santuri transversale, primul mer!e dintre cele " eminente tenara si 'ipotenara pe mar!inea lat a mainii, 1-1,5 cm deasupra bazei indexului. Al doilea il duce de la mar!inea lat a mainii la acelasi nivel unde se termina pliul superior catre portiunea mi locie a mar!inii ulnare a mainii. Si al treilea se duce de deasupra de!etului mic cu 1-1,5cm catre spatiul interdi!ital dintre index si medius. Arcul palmar profund Se formeaza din ramurile profunde ale celor " artere radiale si ulnare. 3ste situat deasupra arcului palmar superficial cu aproximativ 1 cm si spre deosebire de cel superficial da ramuri si din concavitate pentru re!iunea pumnului(masiv carpian), oasele carpiene(re!iune carpiana) si articulatiile dintre ele. (in convexitate iau nastere arterele metatarsiene sau interosoase comune palmare, precum si ramuri anastomotice perforante, profunde, pt anastomoza cu ramurile arcului palmar superficial. Variante ale arcului palmar superficial 0oate fi format numai de catre artera ulnara, artera radiala oprindu-se la nivelul articulatiei metacarpo-falan!iene. /eteaua arterial palmara poate fi asi!urata de ramuri din interoasoase
care se pot sau nu anastomoza cu artera ulnara, sau vascularizatia palmara este asi!urata de catre cele " artere, radiala si ulnara care nu se anastomozeaza intre ele.