VASCULARIZAŢIA MEMBRULUI SUPERIOR

1. ARTERELE MEMBRULUI SUPERIOR

1.1 ARTERA AXILARĂ continuă artera subclavie.

Împreună cu plexul brahial şi vena axilară constituie mănunchiul vasculonervos al axilei.

 Origine: Începe la nivelul porţiunii mijlocii a marginii posterioare a claviculei, deasupra primei
coaste.
 Traiect: Traversează axila oblic spre lateral până la nivelul marginii inferioare a muşchiului pectoral
mare, de unde se continuă cu artera brahială. Este însoţită, lateral, de plexul brahial, iar medial de
vena axilară.
Prezintă 3 porţiuni în raport cu muşchiul pectoral mic care o încrucişează:
 Suprapectorală ce se întinde de la mijlocul claviculei la marginea superioară a muşchiului
pectoral mic.
 Retropectorală, situată posterior de muşchiul pectoral mic.
 Subpectorală ce se întinde între marginea inferioară a muşchiului pectoral mic şi marginea
inferioară a muşchiului pectoral mare.
 Ramuri colaterale:
 Artera toracică superioară, se distribuie muşchilor pectorali şi glandei mamare.
 Artera toracoacromială cu ramurile: acromială, claviculară, deltoidiană şi pectorale
 Artera toracică laterală vascularizează porţiunea laterală a glandei mamare prin ramurile
mamare laterale.
 Artera circumflexă humerală posterioară înconjoară porţiunea posterioară a colului
chirurgical al humerusului şi vascularizează muşchiul deltoid
 Artera circumflexă humerală anterioară, înconjoară porţiunea anterioară a colului
chirurgical al humerusului şi se distribuie capul humerusului si articulaţiei scapulohumerale.
 Artera subscapulară se divide în artera toracodorsală şi artera circumflexă a scapulei,
ramuri ce asigură vascularizaţia muşchiilor umărului şi peretelui toracic.
 Ramuri subscapulare, subţiri şi inconstante sunt destinate muşchiului subscapular.
 Ramuri terminale: se continuă cu artera brahială
 Vascularizează: pereţii axilei, glanda mamară şi regiunii deltoidiană

1
Fig. ARTERA AXILARĂ - Ramuri

1.2 ARTERA BRAHIALĂ continuă artera axilară la nivelul braţului.

Împreună cu venele brahiale şi nervul median constituie mănunchiul vasculonervos al braţului.

 Origine: Începe la marginea inferioară a muşchiului pectoral mare.

 Traiect: Are un traiect descendent, dinspre medial spre lateral, până la plica cotului. În porţiunea
inferioară se situează anterior de humerus. Este însoţită de nervul median şi de venele brahiale,
medială şi laterală.
 Ramuri colaterale:
 Artera brahială profundă este destinată regiunii posterioare a braţului. Împreună cu nervul
radial şi două vene satelite străbate şanţul nervului radial de pe faţa posterioară a diafizei
humerale. Emite următoarele ramuri:
 Arterele nutritive ale humerusului
 Ramura deltoidiană
 Artera colaterală mijlocie şi
 Artera coaterală radială, continuă artera brahială profundă şi descinde pe partea laterală a
braţului.
 Artera colaterală ulnară superioară, descinde în porţiunea medială a braţului şi ajunge
împreună cu nervul ulnar în partea posterioară a articulaţiei cotului.
 Artera colaterală ulnară inferioară coboară pe muşchiul brahial şi se termină în reţeaua
articulară a cotului
 Ramuri terminale: La nivelul plicii cotului se divide în cele două ramuri, artera ulnară şi artera
radială.
 Vascularizează: Articulaţia cotului, humerusul şi muşchii braţului.

2
Fig. ARTERA BRAHIALĂ - Ramuri

1.3 ARTERA RADIALĂ este ramura laterală a arterei brahiale.

 Origine: Ia naştere la nivelul plicii cotului din artera brahială.

 Traiect: Coboară pe partea laterală a antebraţului, ocoleşte apofiza stiloidă a radiusului, apoi trece
prin „tabachera anatomică” şi ajunge pe faţa dorsală a carpului. Traversează primul spaţiu interosos
şi ajunge în palmă unde, la baza metacarpului cinci, formează arcul palmar profund, prin anastomoza
cu ramura palmară profundă a arterei ulnare. În partea inferioară a antebraţului artera radială devine
superficială şi se situează în „şanţul pulsului”.
 Ramuri colaterale:
 Artera recurentă radială participă la formarea reţelei articulare a cotului.
 Artera nutritivă a radiusului care asigură vascularizaţia osului.
 Ramura carpiană palmară
 Ramura carpiană dorsală se anastomozează cu ramura carpiană dorsală a arterei ulnare
pentru a forma arcul carpian dorsal. Din acesta pleacă ramuri descendente, trei artere
metacarpiene dorsale ce dau naştere arterelor digitale dorsale, care se distribuie celor patru
degete.
 Fiecare arteră metacarpiană dorsală se anastomozează cu ramuri perforante provenite din
arcul palmar profund.
 Ramura palmară superficială vascularizează muşchii eminenţei tenare şi se anastomozează
cu artera ulnară formând arcul palmar superficial.
 Artera principală a policelui se divide în două artere digitale proprii pentru police.
 Artera radială a indexului este destinată vascularizaţiei marginii laterale a indexului.
 Ramuri terminale: Formează prin anastomoza cu ramura palmară profundă a arterei ulnare arcul
palmar profund.
 Vascularizează: Muşchii din regiunea antebrahială, muşchii din regiunea eminenţei tenare şi
porţiunea dorsală a carpului.

3
1.4 ARTERA ULNARĂ este ramura de bifurcaţie medială a arterei brahiale.

 Origine: Ia naştere la nivelul plicii cotului din artera brahială.

 Traiect: La nivelul antebraţului se îndreaptă oblic în jos şi medial apoi coboară vertical şi
încrucişează retinaculul flexorilor. În regiunea carpiană anterioară artera ulnară trece lateral de osul
pisiform şi se anastomozează cu ramura palmară superficială a arterei radiale pentru a forma arcul
palmar superficial.
 Ramuri colaterale:
 Artera recurentă ulnară care după un scurt traiect se divide în cele două ramuri, anterioară
şi posterioară, care se anastomozează si formează, la nivelul cotului, reţeaua articulară
cubitală.
 Artera nutritivă a ulnei, care asigură vascularizaţia osului.
 Artera interosoasă comună ce se împarte în:
 Artera interosoasă anterioară se află pe faţa anterioară a membranei interosoase şi
vascularizează muşchii planurilor profunde ai lojei antebrahiale anterioare şi artera
satelită a nervului median
 Artera interosoasă posterioară din care pleacă artera interosoasă recurentă.
 Ramura carpiană palmară ce intră în reţeaua anterioară a carpului
 Ramura carpiană dorsală se anastomozează cu ramura carpiană dorsală radială pentru a
forma arcul carpian dorsal
 Ramura palmară profundă se anastomozează cu artera radială şi participă la formarea
arcului palmar profund
 Ramuri terminale: Participă la formarea arcului palmar superficial şi profund.
 Vascularizează: Articulaţia cotului, ulna, radiusul, muşchii de pe traiectul său, regiunea palmară şi
dorsală a carpului.

1.5 ARCUL PALMAR SUPERFICIAL

 Origine: Se formează prin anastomoza porţiunii terminale a arterei ulnare cu ramura palmară
superficială a arterei radiale.
 Traiect: Descrie o curbă cu concavitatea îndreptată proximal. Este interpus între aponevroza
palmară (anterior) şi tendoanele muşchilor flexori ai degetelor şi muşchii lombricali (posterior).
 Ramuri: Din convexitatea sa pleacă
 ramură pentru marginea medială a degetului mic şi
 3 artere digitale palmare comune din care se desprind câte două artere digitale palmare
proprii, care se distribuie celor două margini ale fiecărui deget.
 Vascularizează: degetele II-V, articulaţiile metacarpofalangiene şi interfalangiene.

1.6 ARCUL PALMAR PROFUND

 Origine: Se formează prin anastomoza porţiunii terminale a arterei radiale cu ramura palmară
profundă a arterei ulnare.
 Traiect: Descrie o uşoară curbă fiind situat la baza oaselor metacarpiene II-IV şi pe muşchii
interosoşi palmari. Este localizat proximal faţă de arcul palmar superficial. Arcul palmar profund
este însoţit de două vene şi de ramura profundă a nervului ulnar.
 Ramuri: Din convexitatea sa pleacă

4
 
Ramuri recurente, ascendente

3 artere metacarpiene palmare care se anastomozează cu arterele digitale palmare comune
ale arcului superficial.
 Ramuri perforante care traversează spaţiile interosoase 2-4 şi se anastomozează cu arterele
metacarpiene dorsale corespunzătoare
 Vascularizează: oasele carpiene, articulaţiile intercarpiene şi oasele metacarpiene

Aplicații clinice:
La nivelul axilei, artera axilară se ligaturează superior de artera subscapulară, pentru a putea permite
refacerea circulaţiei prin cercul arterial periscapular.
La braţ şi antebraţ pot fi explorate şi palpate arterele brahială (tensiunea arterială şi pulsul) şi radială
(palparea pulsului).

2. VENELE MEMBRULUI SUPERIOR

Sunt reprezentate de o reţea venoasă superficială şi una profundă, interconectate prin numeroase
anastomoze.

2.1. VENELE SUPERFICIALE

Nu însoţesc arterele, sunt unice şi sunt localizate superficial la nivelul membrului superior. Realizează
anastomoze cu venele profunde.
Venele superficiale sunt reprezentate de:
 La nivelul mâinii şi degetelor
 pe faţa palmară, venele digitale palmare se unesc şi formează arcul venos palmar
superficial.
 pe faţa dorsală, reţeaua venoasă dorsală a mâinii colectează sângele venos adus de venele
metacarpiene dorsale şi venele intercapitulare
 La nivelul antebraţului din reţeauă venoasă dorsală a mâinii pleacă:
 Vena basilică a antebraţului, situată pe partea medială, urcă până la plica cotului
 Vena cefalică a antebraţului situată pe partea laterală, urcă până la plica cotului
 Vena mediană a antebraţului se bifurcă la nivelul plicii cotului în:
 Vena mediobasilică (spre medial) se uneşte cu vena basilică a antebraţului şi formează
vena basilică
 Vena mediocefalică (spre lateral) se uneşte cu vena cefalică a antebraţului şi formează
vena cefalică
Astfel se formează o reţea venoasă denumită „M”-ul venos al plicii cotului.
 La nivelul braţului
 Vena basilică continuă traiectul ascendent pe marginea medială a braţului, devine profundă
şi se varsă în vena brahială sau direct în vena axilară.
 Vena cafalică urcă pe marginea laterală a braţului, pătrunde în spaţiul deltopectoral şi se
varsă în vena axilară.

Aplicații clinice:
Venele superficiale ale membrului superior se pot evidenţia sub piele prin aplicarea unui garou în jurul
porţiunii superioare a braţului.
Venele superficiale ale antabraţului, la nivelul plicii cotului, sunt locul de elecţie al injecţiilor intravenoase şi
sunt folosite pentru recoltarea de sânge.
Reţeaua venoasă dorsală a mâinii permite, deasemenea, practicarea injecţiilor intravenoase, recoltarea de
sânge, la adulţi dar în special la nou născuţi.

5
2.2. VENELE PROFUNDE

Sunt în număr de două pentru fiecare arteră (cu excepţia venei subclaviculare şi venei axilare), pe care o
însoţeşte, având aceeaşi direcţie, traiect şi raporturi cu artera. Pe traiectul lor realizează numeroase
anastomoze cu venele superficiale.
Venele profunde sunt reprezentate de:
 La nivelul mâinii
 Arcul venos palmar profund, începe de la degete prin anastomozarea venelor
metacarpiene palmare
 La nivelul antebraţului
 Venele interosoase anterioare şi posterioare
 Venele radiale şi venele ulnare care formează în regiunea plicii cotului venele braţului
 La nivelul braţului
 Venele brahiale confluează în partea superioară şi formează vena axilară

VENA AXILARĂ

 Origine: Se formează prin unirea venelor brahiale.

 Traiect: La nivelul axilei trece medial şi apoi anterior faţă de artera axilară
 Afluenţi: Colectează sângele venos de la:
 Vena subscapulară
 Vena circumflexă a scapulei
 Vena toracodorsală
 Vena toracică laterală
 Vena circumflexă humerală posterioară
 Vena circumflexă humerală anterioară,
 Venele toracoepigastrice ce adună sângele de la peretele anterior al toracelui şi abdomrnului
 Vena cefalică ce aduce sângele superficial al membrului superior
Vena axilară se continuă cu vena subclaviculară.

3. LIMFATICELE MEMBRULUI SUPERIOR

Membrul superior dispune de vase limfatice care drenează limfa în nodulii limfatici.

3.1. VASELE LIMFATICE sunt reprezentate de:

 Vasele superficiale – colectează limfa de la degete, mână, antebraţ şi braţ şi o drenează în nodulii
centrali sau humerali
 Vasele profunde – urmează traiectul vaselor mari, colectează limfa de la mână, antebraţ şi braţ şi o
drenează în nodulii laterali şi în nodulii centrali.

3.2. NODULII LIMFATICI sunt reprezentaţi de:

 Noduli limfatici axilari, dispuşi în jurul vaselor axilare, sunt împărţiţi în cinci grupe principale:
 Noduli apicali - sunt situaţi la vârful axilei
 Noduli laterali (humerali) - sunt situaţi la baza axilei
 Noduli posteriori (subscapulari) – situaţi la nivelul peretelui posterior alaxilei
 Noduli anteriori (pectorali) sau denumite şi noduri mamare externe – situaţi pe peretele
medial al axilei, sunt primii invadaţi în cancerul mamar
 Noduli centrali – situaţi în mijlocul axilei

6
Nodulii limfatici axilari primesc limfa colectată de la nivelul membrului superior, regiunii mamare, peretele
anterior al abdomenului şi porţiunea inferioară a gâtului. Aceştia o drenează în nodulii apicali din care,
ulterior, ajung în trunchiul subclavicular corespunzător.
 La umăr şi peretele anterior al toracelui
 Noduli deltopectorali - situaţi pe traiectul venei cefalice, în şanţul deltopectoral
 Noduli interpectorali – se găsesc în apropierea marginii inferioare a muşchiului pectoral mic
 La braţ şi antebraţ
 Noduli brahiali – situaţi profund
 Noduli supratrohleari – pe traiectul venei basilice
 Noduli cubitali – se găsesc profund, pe traiectul vaselor ulnare

Aplicații clinice:
Nodulii limfatici se pot explora cu uşurinţă şi pot fi interesaţi în unele procese patologice.
Nodulii limfatici axilari pot fi afectaţi în infecţii cronice sau acute ale membrului superior şi ale glandelor
mamare. În procesele maligne (cancerul de sân) nodulii limfatici sunt invadaţi şi formează o masă ce poate
ocupa toată axila, fiind necesară extirparea tuturor nodulilor prin excizii largi şi profunde (mastectomie
Halsted).

NERVII MEMBRULUI SUPERIOR

Inervaţia membrului superior este asigurată de ramurile terminale şi colaterale ale plexului brahial.

PLEXUL BRAHIAL
 Este constituit prin anastomoza ramurilor anterioare ale nervilor spinali cervicali C 5, C6, C7 şi C8 şi a
nervului spinal toracic T1
 Prezintă două porţiuni:
 porţiunea supraclaviculară alcătuită din trei trunchiuri primare:
 trunchiul superior, rezultat din unirea ramurilor anterioare ale nervilor spinali C5-C6
 trunchiul mijlociu, alcătuit exclusiv din ramura anterioară a nervului spinal cervical
C7
 trunchiul inferior, format prin anastomoza ramurilor anterioare ale nervilor spinali
cervical C8 şi toracic T1
Cele trei trunchiuri dau naștere unei diviziuni anterioare şi unei diviziuni posterioare,
care se anastomozează între ele pentru a forma trei trunchiuri secundare (fascicule).
 porţiunea infraclaviculară este constituită din cele trei fascicule:
 fasciculul lateral, format din unirea diviziunilor anterioare ale trunchiului superior şi
mijlociu
 fasciculul medial continuă diviziunea anterioară a trunchiului inferior
 fasciculul posterior, rezultat din anastomoza diviziunilor posterioare ale celor trei
trunchiuri.
 Din fasciculele plexului brahial iau naştere ramuri colaterale şi ramuri terminale ce asigură inervația
membrului superior.

7
PLEXUL BRAHIAL
Constituție. Ramuri terminale.

 RAMURI COLATERALE:
 Nervul dorsal al scapulei
 Nervul toracic lung
 Nervul subclavicular
 Nervul suprascapular
 Nervii subscapulari
 Nervul toracodorsal
 Nervul pectoral medial
 Nervul pectoral lateral
 Ramuri musculare
 RAMURI TERMINALE:
1. NERVUL MUSCULOCUTAN
 Este un nerv mixt cu originea în fasciculul lateral al plexului brahial.
 Perforează muşchiul coracobrahial şi trece între muşchii biceps brahial şi brahial.
 Ramurile colaterale: ramuri musculare destinate muşchilor regiunii brahiale
anterioare
 Ramura terminală: Nervul cutanat antebrahial lateral, ramură senzitivă
Teritoriul motor (nervul flexiei antebraţului pe braţ):
 Muşchii lojei anterioare a braţului.
Teritoriu senzitiv – inervează tegumentul:
 Feţei anterioare a antebraţului (1/2 laterală)
 Feţei posterioare a antebraţului (1/3 laterală)

2. NERVUL CUTANAT BRAHIAL MEDIAL

 Este un nerv senzitiv cu originea în fasciculul medial al plexului brahial.
 Străbate axila și faţa medială a braţului până în apropierea epicondilului medial al
humerusului.
Teritoriu senzitiv – inervează tegumentul:
 Braţului – faţa medială
 Bazei axilei

3. NERVUL CUTANAT ANTEBRAHIAL MEDIAL

 Este un nerv senzitiv ce provine din fasciculul medial al plexului brahial.

8
  La nivelul braţului trece prin "canalul brahial"
 În apropierea epicondilului medial al humerusului se termină prin:
 Ramura anterioară care se distribuie tegumetului feţei antero-mediale a
antebraţului şi feţei anterioare a braţului
 Ramura posterioară care se distribuie tegumentului feţei postero-mediale
a antebraţului.
Teritoriu senzitiv – inervează tegumentul:
 Braţului – faţa antero-medială
 Antebraţului – feţele anterioară (1/2 medială) şi posterioară (1/3 medială)

4. NERVUL MEDIAN
 Este un nerv mixt ce ia naştere din plexul brahial prin două rădăcini:
 rădăcina medială a nervului median din fasciculul medial
 radăcina laterală a nervului median din fasciculul lateral.
Cele două rădăcini se unesc, anterior de artera axilară.
 Are un traiect lung, traversează axila, braţul, antebraţul şi se termină la palma mâinii.
 Ramuri colaterale:
 Nervul interosos antebrahial anterior
 Ramuri musculare
 Ramura palmară se distribuie tegumentului eminenţei tenare
 Ramura comunicantă cu nervul ulnar
 Ramuri terminale:
 Nervii digitali palmari comuni, în număr de trei, asigură inervaţia
senzitivă a degetelor și a muşchilor lombricali laterali, prin nervii digitali
palmari proprii.
Teritoriu motor (nervul pronaţiei şi flexiei mâinii şi degetelor):
 muşchii pronatori, flexori ai mâinii şi degetelor
 muşchii eminenţei tenare
 muşchii lombricali laterali
Teritoriu senzitiv – inervează tegumentul:
 palmei mâinii (2/3 laterale)
 feţei palmare a degetelor I – III
 feţei palmare a degetului IV (1/2 laterală)
 feţei dorsale a falangelor mijlocii şi distale ale degetelor II –
III
 feţei dorsale a falangelor mijlocii şi distale ale degetului IV
(1/2 laterală)

5. NERVUL ULNAR
 Este un nerv mixt ce ia naştere din fasciculul medial al plexului brahial
 Traversează medial axila și "canalul brahial"
 În porţiunea inferioară a braţului, trece pe faţa posterioară și trece prin şanţul nervului
ulnar de la nivelul epicondilului medial al humerusului
 În regiunea carpiană anterioară, traversează retinaculul flexorilor, lateral de osul
pisiform şi se împarte în ramurile sale terminale
 Ramuri:
 Ramuri musculare
 Ramura dorsală, ramură senzitivă, dă naştere celor trei nervilor digitali
dorsali ce asigură inervaţia feţei posterioare a degetelor IV și V şi a jumătăţii
mediale a mediusului.
 Ramura palmară asigură inervaţia senzitivă a porţiunii superioare a palmei
mâinii.

9
  Ramura superficială dă naştere nervilor digitali palmari comuni care emit
nervii digitali palmari proprii pentru marginile mediale ale degetelor IV şi V
şi marginea laterală a degetului mic
 Ramura profundă inervează muşchii palmei
Teritoriu motor (nervul flexiei mâinii şi degetelor):
 muşchii flexor ulnar al carpului şi flexor profund al degetelor
 muşchii eminenţei hipotenare
 muşchii eminenţei tenare (muşchiul adductor al policelui şi muşchiul flexor scurt
al policelui)
 muşchii lombricali mediali
 muşchii interosoşi palmari şi dorsali
Teritoriu senzitiv:
 faţa palmară a mâinii(1/3 medială)
 faţa palmară a degetului IV (1/2 medială) şi a degetului V
 faţa dorsală a mâinii (1/2 medială)
 faţa dorsală a degetului IV (1/2 medială) şi a degetului V.

6. NERVUL RADIAL
 Este un nerv mixt, care ia naştere din fasciculul posterior al plexului brahial,
împreună cu nervul axilar
 Străbate axilă și trece la braţ, acompaniat de artera brahială profundă
 Descinde pe faţa posterioară a humerusului prin şanţul nervului radial
 Se termină superior de capul radiusului
 Ramuri:
 Nervul cutanat brahial posterior se distribuie tegumentului feţei dorsale a
braţului
 Nervul cutanat brahial lateral inferior inervează tegumentul porţiunii
inferioare a feţei laterale a braţului
 Nervul cutanat antebrahial posterior inervează tegumentul regiunii postero-
laterale a braţului și regiunii posterioare a antebraţului
 Ramuri musculare
 Ramura profundă ce se continuă cu nervul interosos antebrahial posterior
 Ramura superficială dă naştere:
o ramurii comunicate ulnare
o nervilor digitali dorsali care inervează policele, indexul şi marginea
laterală a mediusului
Teritoriu motor (nervul extensiei şi supinaţiei):
 muşchii lojei posterioare a braţului
 muşchii lojei posterioare a antebraţului
 muşchii lojei laterale a antebraţului.
Teritoriu senzitiv – inervează tegumentul:
 braţului – porţiunea postero-laterală
 antebraţului – porţiunea postero-laterală
 feţei dorsale a mâinii ( 1/2 laterală)

7. NERVUL AXILAR
 Este un nerv mixt, ce ia naştere din fasciculul posterior al plexului brahial
 Înconjoară colul chirurgical al humerusului şi se termină pe fața profundă a
muşchiului deltoid
 Ramuri:
 Ramuri musculare
 Nervul cutanat brahial lateral posterior
Teritoriu motor (nervul abducţiei braţului):

10
  muşchii deltoid, rotund mic şi subscapular
Teritoriu senzitiv – inervează tegumentul:
 umărului
 braţului – porţiunea supero-laterală
VASCULARIZAŢIA MEMBRULUI INFERIOR
1. ARTERELE MEMBRULUI INFERIOR

1.1 ARTERA ILIACĂ EXTERNĂ

 Origine: Este ramura de bifurcaţie externă a arterei iliace comune.

 Traiect: Descinde inferior şi lateral până la nivelul ligamentului inghinal, unde se continuă cu artera
femurală
 Ramuri colaterale:
 Artera epigastrică inferioară, se anastomozează cu artera epigastrică superioară
 Artera circumflexă iliacă profundă
 Ramuri musculare pentru muşchiul psoas
 Ramuri terminale: se continuă cu artera femurală
 Vascularizează: peretele anterior al abdomenului

1.2 ARTERA FEMURALĂ

 Origine: În continuarea arterei iliace externe

 Traiect: Se întinde de la ligamentul inghinal până la hiatul tendinos al adductorului mare. Coboară
oblic inferior şi posterior până la condilul medial al femurului
 Ramuri colaterale:
 Artera epigastrică superficială, vascularizează peretele abdominal, fascia muşchiului oblic
extern
 Artera circumflexă iliacă superficială, cea mai mică ramură cutanată pentru tegumentul
peretelui abdominal
 Artera pudendală externă superficială şi profundă, vascularizează portiunea inferioară a
peretelui abdominal anterior şi organele genitale externe (ramuri scrotale la bărbat şi labiale
la femeie)
 Artera descendentă a genunchiului, cu ramurile:
 ramura safenă, ce vascularizează tegumentele porţiunii superioare şi mediale ale
coapsei
 ramuri articulare, pentru articulaţia genunchiului
 Ramuri terminale: Se continuă cu artera poplitee
 Vascularizează: Peretele abdominal, organele genitale externe, muşchii învecinaţi, regiunea
posterioară a coapsei

Aplicații clinice:
Palparea şi luarea pulsului la artera femurală se face în porţiunea superioară a trigonului lui Scarpa, imediat
sub ligamentul inghinal.
Tot la acest nivel se realizează hemostaza şi ligatura vasului.
La nivelul arterei femurale se efectuează injecţiile intraarteriale în scopuri terapeutice (medicamente) şi de
diagnostic (injectare de substanţă radioopacă pentru angiografie).

1.3 ARTERA FEMURALĂ PROFUNDĂ

11
  Origine: Ia naştere de pe faţa laterală a arterei femurale, fiind ramura de bifurcaţie posterolaterală a
primei porţiunii a arterei femurale
 Traiect: Coboară posterior în regiunea dorsală a coapsei
 Ramuri colaterale:
 Artera circumflexă femurală medială pentru muşchii iliepsoas şi pectineu şi articulaţia
coxofemurală
 Artera circumflexă femurală laterală, vascularizează muşchii situaţi anterior de articulaţia
şoldului
 Arterele perforante, sunt în număr de trei sau patru, se distribuie muşchilor din regiunea
dorsală a coapsei
 Ramuri terminale: Se continuă cu o mică ramură perforantă pentru muşchiul adductor mare
 Vascularizează: Muşchii coapsei, articulaţia coxofemurală

1.4 ARTERA POPLITEE

Împreună cu vena poplitee şi nervul tibial formează mănunchiul vasculonervos popliteu, artera fiind situată
profund şi anterior

 Origine: Continuă artera femurală de la nivelul hiatului tendinos

 Traiect: Traversează planul profund al fosei poplitee şi se termină la arcul tendinos al solearului
 Ramuri colaterale:
 Artera superioară laterală a genunchiului, se orientează spre condilul lateral al femurului
şi dă ramuri pentru muşchiul vast lateral
 Artera superioară medială a genunchiului, înconjoară condilul medial al femurului şi dă
ramuri pentru muşchiul vast medial
 Artera mijlocie a genunchiului, vascularizează ligamentele şi sinoviala articulaţiei
genunchiului
 Arterele surale sunt ramuri arteriale mari ce vascularizează capul medial şi lateral al
muşchiului gastrocnemian
 Artera inferioară laterală a genuchiului, înconjoară porţiunea superioară a capului fibulei
 Artera inferioară medială a genuchiului, înconjoară condilul medial al tibiei
Ramurile colaterale dau câte o ramură arterială care se anastomozează între ele şi formează reţeaua
vasculară articulară a genunchiului.
 Ramuri terminale: Artera tibială anterioară şi artera tibială posterioară
 Vascularizează: Muşchii din regiunea genunchiului şi articulaţia genunchiului

Aplicații clinice:
Palparea şi luarea pulsului la artera poplitee se face prin aplicarea degetelor mari pe rotulă iar restul
degetelor comprimă artera la nivelul rombului popliteu.
Artera poplitee este sediul frecvent de formare al anevrismelor.

12
Fig. ARTERA POPLITEE - Ramuri

1.5 ARTERA TIBIALĂ ANTERIOARĂ

 Origine: Se formează de la nivelul muşchiului popliteu, fiind ramura de bifurcaţie anterioară a

arterei poplitee
 Traiect: Se îndreaptă la nivelul planului profund în regiunea anterioară a gambei, se aplică pe
membrana interosoasă şi merge până la nivelul interliniei articulare talocrurale
 Ramuri colaterale:
 Artera recurentă tibială anteriară participă la alcătuirea reţelei articulare a genunchiului
 Artera recurentă tibială posterioară, este o ramură inconstantă
 Arterele maleolare anterioare laterală şi medială, care participă la formarea reţelei
maleolare laterale şi mediale
 Ramuri musculare pentru irigarea muşchilor din regiunea anterioară a gambei
 Ramuri terminale: Se continuă cu artera dorsală a piciorului
 Vascularizează: Muşchii din regiunea anterioară a gambei, articulaţiile maleolare şi genunchiul

1.6 ARTERA TIBIALĂ POSTERIOARĂ

 Origine: Este ramura de bifurcaţie posterioară a arterei poplitee

 Traiect: Continuă traseul arterei poplitee în regiunea mediană posterioară a gambei până la nivelul
piciorului
 Ramuri colaterale:
 Ramura circumflexă fibulară, ce vascularizează muşchiul solear
 Ramuri maleolare mediale care intra în componenţa reţelei maleolare mediale
 Ramuri calcaneene
 Artera nutritivă a tibiei
 Ramuri terminale: Arterele plantare laterală şi medială
 Vascularizează: Tibia şi muşchii din regiunea dorsală gambei

Aplicații clinice:

13
Palparea şi luarea pulsului se face prin aplicarea degetelor mâinii la nivelul şanţului retromaleolar medial.

1.7 ARTERA DORSALĂ A PICIORULUI

 Origine: Continuă artera tibială anterioară

 Traiect: Coboară vertical pe faţa dorsală a piciorului până la nivelul primului spaţiu
intermetatarsian, unde se anastomozează cu artera plantară laterală
 Ramuri colaterale:
 Artera arcuată formează un arc:
 din concavitate pleacă ramuri ce se anastomosează cu artera tarsiană laterală
 din convexitate pleacă arterele metatarsiene dorsale care se bifurcă şi dau naştere la
două artere digitale dorsale
 Artera metatarsiană dorsală a halucelui
 Artera plantară profundă continuă artera dorsală a piciorului
Arterele metatarsiene dorsale se anastomozează cu arcul plantar profund.
 Ramuri terminale: Artera metatarsiana perforantă
 Vascularizează: Regiunea dorsală a piciorului

Aplicații clinice:
Este uşor explorabilă fiind folosită pentru luarea pulsului dar şi pentru determinarea gradului de
permeabilitate arterială în cadrul trombangeitelor.

1.8 ARTERA PERONIERĂ (FIBULARĂ)

 Origine: Din artera poplitee sau din artera tibială posterioară, la marginea inferioară a muşchiului
popliteu
 Traiect: Oblic inferior şi apoi vertical între muşchii superficiali şi profunzi ai regiunii posterioare a
gambei până la articulaţia tibiofibulară distală
 Ramuri colaterale:
 Artera nutritivă a fibulei
 Ramuri maleolare laterale
 Ramuri calcaneene care participă la formarea reţelei calcaneană
 Ramură comunicantă
 Ramuri terminale: Ramuri perforante ce se anastomozează cu ramuri din reţeaua maleolară laterală
 Vascularizează: Fibula şi muşchii regiunii

1.9. ARTERA PLANTARĂ MEDIALĂ

 Origine: Este ramura terminală, de bifurcaţie medială a arterei tibiale posterioare

 Traiect: Merge anterior pe marginea medială a piciorului şi se termină la nivelul halucelui
 Ramuri colaterale:
 Ramura superficială digitală pentru haluce, care se anastomozează cu arterele metatarsiene
plantare
 Ramura profundă continuă traiectul arterei plantare mediale
 Ramuri terminale: este o ramura terminală
 Vascularizează: Regiunea medială a piciorului

1.10. ARTERA PLANTARĂ LATERALĂ

14
  Origine: Este ramura terminală, de bifurcaţie laterală a arterei tibiale posterioare
 Traiect: Se orientează oblic spre lateral pe marginea externă a piciorului, până la metatarsul V, apoi
se recurbează medial, unde se anastomozează cu artera plantară profundă şi formează arcul plantar
profund
 Ramuri colaterale: din convexitatea arcului pleacă:
 4 Artere metatarsiene plantare, se continuă cu arterele digitale plantare comune care se
bifurcă şi dau naştere la două artere digitale plantare proprii
 3 Ramuri perforante care trec spre arterele metatarsiene dorsale
 Ramuri terminale: este o ramura terminală
 Vascularizează: Regiunea profundă a piciorului, feţele plantare ale degetelor şi muşchii regiunii

2. VENELE MEMBRULUI INFERIOR

Sunt reprezentate de o reţea venoasă superficială şi una profundă, interconectate prin numeroase
anastomoze.

2.1 VENELE SUPERFICIALE

Nu însoţesc arterele, şi sunt localizate superficial, în ţesutul celular subcutanat.

Venele superficiale sunt reprezentate de:
 La nivelul piciorului
 pe faţa dorsală, se formează arcul venos dorsal al piciorului care primeşte venele
metatarsiene dorsale rezultate din unirea venelor digitale dorsale ale piciorului.
 pe faţa plantară, se formează arcul venos plantar care primeşte venele metatarsiene
plantare formate din unirea venelor digitale plantare ale piciorului şi venele
intercapitulare.
 La nivelul gambei, genunchiului şi coapsei:
 Vena safenă mică – se formează de la extremitatea laterală a arcului venos dorsal al
piciorului, urcă pe faţa posterioară a gambei până la genunchi şi se varsă în vena poplitee.
 Vena safenă mare - se formează de la extremitatea medială a arcului venos dorsal al
piciorului, urcă pe regiunea medială a gambei, genunchiului şi coapsei, la nivelul trigonului
lui Scarpa şi se varsă în vena femurală. Primeşte o serie de afluenţi care formează la nivelul
hiatului safen steaua venoasă a lui Paturet.
Aplicații clinice:
Venele superficiale sunt evidente şi palpabile fiind mai accesibile explorării, în special venele dorsale ale
piciorului.
Venele safene prezintă predispoziţia formării varicelor pe traiectul lor.
Porţiunea superioară a venei safene mari este folosită ca loc de elecţie în cazul administrării, de lungă
durată, de medicamente sau fluide intravenos.
În chirurgia coronariană sunt folosite porţiuni din vena safenă mare pentru grefe în bypass-ul coronarian.

2.2 VENELE PROFUNDE

Sunt în număr de două pentru fiecare arteră (cu excepţia venei poplitee şi venei femurale), pe care o
însoţeşte, având aceeaşi direcţie, traiect şi raporturi cu artera.
Venele profunde sunt reprezentate de:
 La nivelul piciorului:
 Venele digitale plantare ale piciorului se unesc şi formează venele metatarsiene plantare
care drenează limfa în arcul venos plantar.
 Venele plantare medială şi laterală se află în continuarea arcul venos plantar.
 La nivelul gambei:

15
  Venele tibiale posterioare – formate din unirea venelor plantare medială şi laterală
 Venele fibulare – se varsă în venele tibiale posterioare
 Venele tibiale anterioare – pornesc din arcul venos dorsal al piciorului
 La nivelul genunchiului:
 Vena poplitee – este formată din unirea venelor tibiale posterioare cu venele tibiale
anterioare la nivelul spaţiului popliteu. Are ca afluenţi: venele genunchiului, venele surale şi
vena safenă mică.
 La nivelul coapsei:
 Vena femurală – continuă vena poplitee, merge împreună cu artera femurală până la nivelul
lacunei vasculare şi de acolo se continuă cu vena iliacă externă.
 Vena femurală profundă – rezultă din unirea venelor perforante şi a venelor circumflexe
femurale mediale şi laterale. Drenează limfa în vena femurală.

3. LIMFATICELE MEMBRULUI INFERIOR

La nivelul membrului inferior vasele limfatice drenează limfa în nodulii limfatici superficiali şi profunzi.

3.1. VASELE LIMFATICE sunt reprezentate de:

 Vasele superficiale – pornesc de la picior, însoţesc venele superficiale şi se împart în 3 vase
colectoare superficiale:
 Posterioare, care însoţesc vena safenă mică
 Mediale, care însoţesc vena safenă mare
 Laterale, care se varsă în vasele limfatice superficiale mediale
 Vasele profunde – colectează limfa de la venele profunde, pe care le însoţesc şi sunt reprezentate
de:
 La gambă:
 Vasele limfatice tibiale anterioare
 Vasele limfatice tibiale posterioare
 Vasele limfatice fibulare
 În fosa poplitee – se formează trunchiul limfatic femural
 La coapsă:
 Vasele limfatice femurale, care drenează limfa în nodulii limfatici inghinali profunzi.

3.2. NODULII LIMFATICI sunt reprezentaţi de:

 La gambă:
 Nodul limfatic tibial anterior - primeşte limfa de la vasele tibiale anterioare
 Nodul limfatic tibial posterior - primeşte limfa de la vasele tibiale posterioare
 Nodul limfatic fibular - primeşte limfa de la vasele fibulare
 În fosa poplitee:
 Nodurile limfatice poplitee
 Superficiale - primesc limfa de la vasele limfatice posterioare ale gambei
 Profunde - colectează limfa de la vasele limfatice profunde
 La coapsă:
 Noduli limfatici inghinali, la nivelul cărora este drenată limfa membrului inferior şi care se
împart în:
 Superficiali – localizaţi la nivelul triunghiului lui Scarpa, colectează limfa de la
vasele limfatice superficiale mediale şi laterale.

16
  Profunzi – situaţi medial de vena femurală, colectează limfa de la vasele limfatice
profunde. Unul din ganglioni este mai mare şi aşezat pe ligamentul lacunar
Gimbernat (ganglionul Cloquet-Rosenmuller).
Nodulii limfatici inghinali profunzi drenează limfa către nodulii limfatici iliaci externi.

NERVII MEMBRULUI INFERIOR

Sunt reprezentaţi de ramurile terminale şi colaterale ale plexului lombar şi plexului sacral.
PLEXUL LOMBAR
 Este constituit din ramurile anterioare ale nervilor spinali lombari L1, L2, L3 şi L4, fiind localizat
între planurile superficial şi profund ale muşchiului psoas mare.
 Constituire:
 Ramura anterioară a L1 formează, cu ramura anterioară a nervului spinal T12, un trunchi
comun care se divide în:
o Ramura superioară dă naştere nervului iliohipogastric şi nervului ilioinghinal
o Ramura inferioară se anastomozează cu o ramură ascendentă a nervului spinal L2
(ramura anterioară), rezultând nervul genitofemural
 Ramurile anterioare ale nervilor lombari L2, L3 şi L4 se divid
la rândul lor în:
o Ramuri anterioare, care formează nervul
obturator (L2, L3, L4)
o Ramuri posterioare, care formează nervul
femural (L2, L3, L4) şi nervul cutanat femural lateral (L2, L3)
 Ramura anterioară a nervului spinal L5
se anastomozează cu o ramură a nervului spinal L4, rezultând trunchiul lombosacral

17
PLEXUL LOMBAR
Constituție. Ramuri colaterale și ramuri terminale.

 RAMURI COLATERALE:
1. Nervul iliohipogastric
 Este un nerv senzitiv, cu originea la nivelul ramurii anterioare a nervului spinal
lombar L1.
Teritoriu senzitiv:
 tegumentul regiunii gluteale (porţiunea supero-laterală)
 tegumentul regiunii hipogastrice

2. Nervul ilioinghinal
 Este un nerv senzitiv, având originea în trunchiul comun al L1, împreună cu nervul
iliohipogastric.
 Ramuri:
 Nervii scrotali anteriori
 Nervii labiali anteriori
Teritoriu senzitiv:
 Tegumentul porţiunii anterioare a scrotului şi porţiunii proximale a penisului
 Tegumentul porţiunii anterioare a labiilor mari şi muntelui pubian

3. Nervul genitofemural

18
  Este un nerv mixt la sexul masculin, cu originea din ramura anterioară a nervului
spinal L2
 Ramuri:
 Ramura genitală, mixtă
 Ramura femurală, senzitivă
Teritoriu motor (la sexul masculin):
 Muşchiul cremaster
Teritoriu senzitiv:
 tegumentul scrotului sau al labiilor mari
 tegumentul trigonului femural

4. Nervul cutanat femural lateral

 Este un nerv senzitiv, ce ia naştere din ramura anterioară a nervului spinal lombar L2
 Ramuri:
 Ramura anterioară
 Ramura posterioară
Teritoriu senzitiv:
 tegumentul feţei anterolaterale a coapsei
 tegumentul regiunii gluteale

 RAMURI TERMINALE:
1. Nervul obturator.
 Nerv mixt, rezultat prin anastomoza ramurilor anterioare ale ramurilor ventrale ale
nervilor spinali L2, L3 şi L4
 Ramuri:
 Ramura anterioară
 Ramura posterioară
Teritoriu motor (nervul adducţiei coapsei):
 Muşchii regiunii mediale a coapsei
Teritoriu senzitiv:
 Tegumentul feţei mediale a coapsei (1/3
inferior)
 Articulaţia coxo-femurală

2. Nervul femural.
 Este un nerv mixt, fiind ramura cea mai voluminoasă a plexului lombar.
 Ia naştere prin anastomoza ramurilor posterioare ale ramurilor ventrale ale nervilor
spinali L2, L3 şi L4
 Ramuri colaterale:
 Musculare
 Vasculare
 Articulare
 Ramurile terminale:
 Musculare (muşchii croitor şi cvadriceps)
 Ramuri cutanate anterioare
 Nervul safen
Teritoriu motor (nervul flexiei coapsei pe bazin şi extensiei gambei pe coapsă):
 Muşchiul iliopsoas
 Muşchii pectineu, adductor lung
 Muşchii cvadriceps şi sartorius
Teritoriu senzitiv:
 Tegumentul porţiunii antero-mediale a coapsei, genunchiului şi gambei
 Tegumentul porţiunii posterioare a marginii mediale a piciorului

19
PLEXUL SACRAL
 Ia naştere din unirea ramurilor anterioare ale nervilor L5-S3 şi parţial L4.
 Ramurile anterioare ale acestor nervi, părăsesc găurile intervertebrale lombre, respectiv găurile
sacrale anterioare, se anastomozează constituind plexul sacral, care se orientează spre spaţiul
infrapiriform.
 RAMURI COLATERALE:
1. Nervul muşchiul piriform.
2. Nervul muşchiului obturator intern
3. Nervul muşchiului pătrat femural şi gemen inferior
4. Nervul gluteu superior
5. Nervul gluteu inferior
6. Nervul cutanat femural posterior, nerv senzitiv, ce emite:
 nervii cutanaţi gluteali inferiori
 ramuri perineale
 ramuri cutanate femurale posterioare
7. Nervul pudendal, constituit din ramurile anterioare ale nervilor spinali S2 și S3.
 RAMURA TERMINALĂ este reprezentată de NERVUL ISCHIADIC, cel mai mare nerv al
orgenismului, situat în continuarea plexului sacral, care la nivelul spaţiului popliteu se divide în cele
două ramuri terminale. Emite:
 Ramuri colaterale:
 ramuri musculare
 ramuri articulare pentru articulaţia coxo-femurală

Teritoriu motor (nervul extensiei coapsei pe pelvis și al flexiei gambei pe coapsă):

 mușchii regiunii posterioare a coapsei și adductor mare
Teritoriu senzitiv:
 articulația genunchiului (porțiunea postero-laterală)

 Ramuri terminale:
1. Nervul fibular comun este ramura terminală laterală a nervului ischiadic, care după ce
ocolește colul fibulei, se bifurcă în ramurile sale terminale. Emite:
 Ramuri colaterale:
o Nervul cutanat sural lateral
o Ramuri articulare pentru articulația genunchiului
o Ramura comunicantă peronieră, care se anastomozează cu nervul cutanat sural
medial, pentru a constitui nervul sural
 Ramuri terminale:
o Nervul fibular superficial prezintă un traiect vertical subfascial, devenind distal
superficial. Emite:
 Ramuri colaterale, motorii pentru mușchii fibulari laterali și anterior
 Ramuri terminale, senzitive:
 Nervul cutanat dorsal medial al piciorului
 Nervul cutanat intermediar al piciorului
o Nervul fibular profund descinde în profunzimea lojei anterioare a gambei,
însoțind artera tibială anterioară și trece pe sub retinaculul inferior al extensorilor.
Emite:
 Ramuri colaterale:
 ramuri musculare pentru mușchii lojei anterioare a gambei și ai feței
dorsale a piciorului
 articulare pentru articulaţia talocrurală
 vasculare pentru artera tibială anterioară.
 Ramuri terminale, senzitive:
 nervul digital dorsal lateral al halucelui
 nervul digital dorsal medial al degetului II

20
 Teritoriu motor:
 mușchii lojei anterioare și lojei laterale ale gambei și mușchiul extensor scurt al
degetelor

Teritoriu senzitiv:
 tegumentele regiunii antero-laterale a gambei și feței dorsale a piciorului (exceptat
marginea laterală)

PLEXUL SACRAL:
1.Nervul gluteal superior; 2.Nervul gluteal inferior; 3.Nervul mușchiului piriform; 4.Nervul mușchilor
pătrat femural și gemen inferior; 5.Nervul mușchilor obturator intern și gemen superior; 6.Nervul
cutanat femural posterior; 7.Ramuri cutanate perforante; 8.Nervul pudendal; 9.Ramuri musculare
pentru mușchii ridicător anal, coccigian și sfincterul anal extern.
2. Nervul tibial ia naştere în unghiul superior al spaţiului popliteu, fiind ramura medială de
bifurcare a nervului ischiadic, ce continuă traiectul acestui nerv. Emite:
 Ramuri colaterale:
o Nervul cutanat sural medial care se anastomozează cu ramura comunicantă
fibulară pentru a constitui nervul sural
o Nervul interosos al gambei
o Ramuri musculare: pentru mușchii lojei posterioare a gambei
o Ramuri articulare: pentru articulaţia genunchiului şi articulaţia talocrurală
 Ramuri terminale:
o Nervul plantar medial, care dă naștere la:
 Ramuri cutanate
 Ramuri musculare
 Nervii digitali plantari comuni, în număr de patru, care se divid pentru a
forma nervii digitali plantari proprii, în număr de șapte, destinaţi marginilor
feţei plantare a degetelor adiacente primelor trei spaţii interdigitale.
o Nervul plantar lateral, care dă naștere la:
 Ramuri musculare
 Ramuri vasculare: pentru artera plantară laterală

21
  Ramuri terminale:
 ramura superficială, care dă naştere la ultimii trei nervi digitali plantari
proprii
 ramura profundă, care inervează mușchii interosoşi, cei trei mușchi
lombricali laterali și mușchiul adductor al halucelui.
Teritoriu motor:
 mușchii lojei posterioare a gambei
Teritoriu senzitiv:
 tegumentele regiunii posterioare a gambei și feței plantare a piciorului

VASCULARIZAŢIA CAPULUI ŞI GÂTULUI

1. ARTERELE CAPULUI ŞI GÂTULUI

Capul şi gâtul sunt teritorii irigate de ramuri ale arcului aortic:

 Arterele carotide
 Artera subclaviculară
Din convexitatea arcului aortei iau naştere de la dreapta la stânga:
 Trunchiul brahiocefalic – care se bifurcă la nivelul articulaţiei sterno-claviculare drepte în:
 Artera carotidă comună dreaptă
 Artera subclaviculară dreaptă
 Artera carotidă comună stângă
 Artera subclavie stângă

Fig. ARCUL AORTIC - Ramuri

1.1. ARTERELE CAROTIDE COMUNE

Artera carotidă comună, vena jugulară internă şi nervul vag sunt învelite într-o teacă vasculară şi constituie
pachetul vasculo-nervos al gâtului.
Arterele carotide comune, dreaptă şi stângă, diferă prin localizare, origine, traiect şi raporturi.
Prezintă la extremitatea lor superioară o dilataţie – sinus carotidian.
 Origine:
 Artera carotidă comună dreaptă - ia naştere din trunchiul arterial brahiocefalic
 Artera carotidă comună stângă - ia naştere direct din arcul aortei, în cavitatea toracică
 Traiect:

22
  Artera carotidă comună dreaptă – urcă oblic şi lateral până la baza regiunii cervicale
anterioare
 Artera carotidă comună stângă – are un traiect intratoracic scurt după care urcă oblic şi lateral
până la baza gâtului
 Ramuri colaterale:
 Ramuri minuscule (1-2) destinate glomusului carotic
 Ramuri terminale: artera carotidă comună dreaptă şi cea stângă, deasupra marginii superioare a
cartilajului tiroid, se bifurcă în:
 Artera carotidă internă
 Artera carotidă externă
 Vascularizează: regiunea capului şi gâtului

Sinusul carotidian
Este o dilataţie situată la nivelul bifurcaţiei arterei carotide comune. Este o formaţiune foarte bogată în
ramificaţii nervoase, cu rol de baroreceptor sensibil la variaţiile de presiune ale sângelui

Glomusul carotic
Este o mică glandă situată posterior de bifurcaţia arterelor carotide comune. Prezintă o bogată reţea capilară
şi nervoasă, fiind considerat un chemoreceptor, sensibil la variaţiile compoziţiei chimice a sângelui. Poate
modifica pe cale reflexă ritmul respirator.

Aplicații clinice:
Artera carotidă comună se poate palpa prin compresiune pe procesul transvers al vertebrei cervicale şase, pe
tuberculul carotidian a lui Chassaignac. Acesta reprezintă un reper important în abordarea arterei.

ARTERA CAROTIDĂ EXTERNĂ

 Origine: Deasupra marginii superioare a cartilajului tiroid, de la locul de bifurcaţie până deasupra
gonionului, unde se termină prin cele două ramuri terminale.
 Traiect. Se îndreaptă superior spre lateral, trece faţa anterioară a arterei carotide interne, după care
urcă vertical. Este situată anterior şi medial faţă de artera carotidă internă.
 Ramuri colaterale:
 1. Artera tiroidiană superioară
 2. Artera faringiană ascendentă
 3. Artera linguală
 4. Artera facială
 5. Artera occipitală
 6. Artera auriculară posterioară
 Ramuri terminale:
 1. Artera temporală superficială
 2. Artera maxilară
 Vascularizează: regiunea cervicală, gâtul şi viscerele capului şi gâtului

RAMURILE COLATERALE ALE ARTEREI CAROTIDE EXTERNE

1. ARTERA TIROIDIANĂ SUPERIOARĂ

 Origine: Se formează de pe faţa anterioară a arterei carotide externe, imediat lângă originea acesteia.
 Traiect. Se îndreaptă spre medial şi anterior până la glanda tiroidă, fiind aplicată pe faringe.
 Ramuri colaterale:

23
  Ramura infrahioidiană, destinată muşchilor infrahioidieni
 Ramura sternocleidomastoidiană pentru muşchiul sternocleidomastoidian
 Ramura laringiană superioară vascularizează muşchii şi mucoasa laringelui
 Ramura cricotiroidiană, descinde pe marginea inferioară a cartilajului tiroid
 Ramuri terminale: se formează de la nivelul lobului lateral al glandei tiroide
 Ramura glandulară anterioară
 Ramura glandulară posterioară
 Ramura glandulară laterală
 Vascularizează: Muşchii şi viscerele regiunii anterolaterale a gâtului

2. ARTERA FARINGIANĂ ASCENDENTĂ

 Origine: De pe faţa medială a arterei carotide externe, la nivelul trigonului carotic.

 Traiect: ascendent vertical pe peretele lateral al faringelui, până la baza craniului.
 Ramuri colaterale:
 ramuri faringiene destinate mucoasei faringelui
 artera meningee posterioară care pătrunde în cavitatea craniană prin gaura jugulară fiind
destinată durei mater
 artera timpanică inferioară

3. ARTERA LINGUALĂ

 Origine: De pe faţa medială a arterei carotide externe, deasupra originii arterei tiroidiene superioare.
 Traiect: sinuos, ascendent până la marginea superioară a osului hioid.
 Ramuri colaterale:
 Ramura suprahioidiană ce merge pe marginea superioară a osului hioid la muşchii
suprahioidieni unde se anastomozează cu cea de partea opusă
 ramurile dorsale ale limbii vascularizează baza limbii şi epiglota
 Ramuri terminale:
 artera sublinguală vascularizează glanda sublinguală, frâul limbii, mentonul
 artera profundă a limbii vascularizează mucoasa linguală şi muşchii limbii

Aplicații clinice:
Ligatura arterei linguale se realizează înainte de a da naştere ramurilor dorsale ale limbii.

4. ARTERA FACIALĂ

 Origine: Se formează de pe faţa anterioară a arterei carotide externe, deasupra arterei linguale.
 Traiect: Sinuos, urcă alipită de faringe până în loja submandibulară, înconjoară glanda
submandibulară ajungând la marginea inferioară a mandibulei. Urcă oblic şi anterior către comisura
buzelor şi ajunge la unghiul medial al ochiului.
 Ramuri colaterale:
 Artera palatină ascendentă se distribuie peretelui faringelui, muşchiului stiloglos, vălului
palatin
 Ramura tonsilară sau amigdaliană este destinată tonsilei palatine
 Ramuri glandulare pentru glanda submandibulară
 Artera submentală irigă glanda submandibulară, muşchii milohioidieni şi digastrici
 Artera labială inferioară descinde în profunzimea buzei inferioare unde se anastomozează
cu cea de partea opusă

24
 
Artera labială superioară ia naştere din artera facială în dreptul comisurii labiale. Se
anastomozează cu cea de partea opusă formând arcada arterială a buzei superioare, din
care pleacă ramura septului nazal.
 Ramura nazală laterală vascularizează nasul extern
 Ramuri terminale:
 Artera angulară în dreptul comisurii palpebrale mediale se anastomozează cu artera dorsală
a nasului (ramură a arterei oftalmice)

5. ARTERA OCCIPITALĂ

 Origine: Ia naştere de pe faţa posterioară a arterei carotide externe.

 Traiect: Merge spre posterior şi superior, încrucişează vena jugulară internă, apoi se îndreaptă spre
medial şi devine superficială în regiunea occipitală.
 Ramuri colaterale:
 Ramura mastoidiană vascularizează dura mater şi celulele mastoidiene
 Ramura auriculară pentru pavilionul urechii
 Ramuri sternocleidomastoidiene pentru muşchiul sternocleidomastoidian
 Ramura meningeală, inconstantă
 Ramura descendentă pentru muşchii cefei
 Ramuri terminale:
 Ramuri occipitale ce vascularizează scalpul regiunii occipitale

6. ARTERA AURICULARĂ POSTERIOARĂ

 Origine: Porneşte de pe faţa posterioară a arterei carotide externe, superior de artera occipitală
 Traiect: Se îndreaptă oblic superior şi posterior până la marginea anterioară a procesului mastoidian
al temporalului.
 Ramuri colaterale:
 Ramuri terminale:
 Artera stilomastoidiană vascularizează cavitatea timpanică şi celulele mastoidiene
 Ramura auriculară, pentru pavilionul urechii
 Ramura occipitală, pentru scalpul regiunii occipitale
 Artera timpanică posterioară
 Ramura parotidiană destinată porţiunii posterioare a glandei parotide

RAMURILE TERMINALE ALE ARTEREI CAROTIDE EXTERNE

1. ARTERA TEMPORALĂ SUPERFICIALĂ

 Origine: Este ramura de bifurcaţie externă sau superficială a arterei carotide externe.
 Traiect: Merge superior şi lateral, părăseşte glanda parotidă şi trece posterior de articulaţia
temporomandibulară. Este localizată anterior de vena temporală superficială şi nervul auriculo-
temporal.
 Ramuri colaterale:
 Ramura parotidiană destinată glandei parotide
 Ramuri auriculare anterioare pentru pavilionul urechii
 Artera temporală mijlocie
 Artera transversă a feţei vascularizează regiunile feţei şi merge paralel cu arcul zigomatic

25
 
Artera zigomatico-orbitală se îndreaptă spre unghiul lateral al ochiului şi vascularizează
muşchiul orbicular al ochiului
 Ramuri terminale: care se ramifică în pielea regiunii antero-laterale a capului:
 Ramura frontală orientată oblic superior şi anterior
 Ramura parietală orientată superior şi spre posterior

2. ARTERA MAXILARĂ

 Origine: Este ramura de bifurcaţie internă sau profundă a arterei carotide externe,
 Traiect: Se îndreaptă superior şi anterior spre baza fosei infratemporale, unde trece inferior de
nervul maxilar.
 Ramuri colaterale:
 Artera auriculară profundă destinată articulaţiei temporomandibulare, meatul acustic
intern şi membrana timpanică
 Artera timpanică anterioară pătrunde în cavitatea timpanică
 Artera temporală profundă anterioară şi posterioară vascularizează muşchiul temporal
 Artera meningee medie pătrunde în cavitatea craniană
 Artera pterigomeningee destinată durei mater
 Artera maseterică destinată muşchiului maseter
 Artera bucală irigă obrazul
 Artera alveolară inferioară străbate canalul mandibulei şi se termină la nivelul găurii
mentale
 Artera alveolară superioară posterioară pătrunde în găurile alveolare
 Artera infraorbitală pătrunde în orbită prin fisura orbitală inferioară şi ajunge la faţă prin
gaura infraorbitală.
 Dă naştere la arterele alveolare superioare anterioare
 Artera canalului pterigoidian străbate canalul pterigoidian şi vascularizează tuba auditivă şi
faringele
 Artera palatină descendentă dă naştere la:
 artera palatină mare
 arterele palatine mici
 ramura faringiană
 Ramuri terminale:
 Artera sfenopalatină continuă artera maxilară şi dă naştere la:
 arterele nazale posterioare laterale
 ramurile septale

Aplicații clinice:
În epistaxis abordul transsinusal transmaxilar permite identificarea şi ligatura arterei maxilare în segmentul
pterigomaxilar.
Datorită raportului cu plexul venos pterigomaxilar şi a nervilor alveolari posteriori superiori există
posibilitatea apariţiei unor hematoame în cursul anesteziilor respectivilor nervi.
Artera alveolară inferioară vascularizează hemimandibula şi poate fi afectată în cazul fracturilor
mandibulare sau în cazurile de implantologie orală.
În cazul unui traumatism, localizarea arterei meningee medie în şanţul de pe faţa internă a scuamei
temporale, poate provoca lezarea arterei cu formarea unui hematom extradural.

ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ

26
  Origine: La nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid, în trigonul carotic.
 Traiect: Se întinde de la bifurcaţia arterei carotide comune, pătrunde prin canalul carotidian până în
interiorul cutiei craniene, unde se termină în dreptul nervului optic.
 Ramuri colaterale: În porţiunea cerebrală dă naştere
 Arterei oftalmice, principala ramură care participă la vascularizaţia exocraniului.
 Ramuri terminale: Sunt destinate vascularizării encefalului:
 Artera cerebrală anterioară
 Artera cerebrală mijlocie
 Artera coroidiană anterioară,
 Artera comunicantă posterioară
 Vascularizează: Conţinutul orbitei şi encefalul
Arterele comunicante posterioare împreună cu arterele cerebrale posterioare şi arterele cerebrale anterioare,
la care se adaugă artera comunicantă anterioară, formează poligonul arterial al lui Willis.

ARTERA OFTALMICĂ

 Origine: Ia naştere din artera carotidă internă la nivelul proceselor clinoidiene anterioare.
 Traiect: Traversează canalul optic lateral şi inferior faţă de nervul optic şi pătrunde în orbită.
 Ramuri colaterale:
 Artera centrală a retinei
 Artera lacrimală se termină în unghiul lateral al ochiului prin arterele palpebrale
 Artera meningee recurentă
 Arterele ciliare posterioare scurte şi lungi
 Arterele musculare sunt destinate musculaturii intrinseci a globului ocular
 Artera supraorbitală
 Artera etmoidală anterioară şi cea posterioară
 Arterele palpebrale mediale superioară şi inferioară
 Artera supratrohleară
 Ramuri terminale: la nivelul comisurii palpebrale mediale
 Artera dorsală a nasului care se anastomozează cu artera facială, prin artera angulară
 Vascularizează: Retina, glanda lacrimală, irisul, musculatura intrinsecă a globului ocular,
pleoapele, porţiunea medială a regiunii frontale.

1.2. ARTERA SUBCLAVIE

 Origine: În dreapta, ia naştere din trunchiul brahiocefalic, posterior de articulaţia sterno-costo-

claviculară. În stânga, direct din arcul aortic.
 Traiect: În dreptul porţiunii mijlocii a claviculei, la nivelul marginii inferioare a muşchiului
subclavicular, artera subclavie se continuă cu artera axilară.
 Ramuri colaterale: iau naştere fie direct, fie prin trunchiuri comune.
 Artera vertebrală - pătrunde în cavitatea craniană prin gaura occipitală, înconjoară faţa
laterală a bulbului şi apoi se uneşte cu artera vertebrală de partea opusă pe linia mediană,
formând artera bazilară.
 Artera toracică internă - ia naştere de pe faţa inferioară a arterei subclavii, lateral faţă de
emergenţa arterei vertebrale. Pătrunde în torace unde descinde posterior de stern, până la
nivelul celui de-al şaselea spaţiu intercostal, unde dă naştere ramurilor sale terminale:
 Artera musculo-frenică
 Artera epigastrică superioară continuă traiectul arterei toracice interne

27
 
Trunchiul costocervical - porneşte de pe faţa posterioară a arterei subclavii, la acelaşi nivel
cu artera toracică internă, iar la nivelul primei coaste se împarte în cele două ramuri:
 Artera intercostală supremă
 Artera cervicală profundă
 Trunchiul tirocervical - voluminos, se formează de pe faţa superioară a arterei subclavii,
lateral de originea arterei vertebrale. Se ramifică în patru ramuri terminale:
 Artera tiroidiană inferioară este ramura cea mai medială
 Artera cervicală ascendentă urcă vertical până la cea de-a treia vertebră cervicală
unde se termină
 Artera transversă cervicală merge lateral, încrucişează plexul brahial spre muşchiul
ridicător al scapulei, pe care îl vascularizează. Se împarte în: ramura superficială şi
ramura profundă sau artera dorsală a scapulei
 Artera suprascapulară pentru muşchii supraspinoşi şi infraspinoşi
 Ramuri terminale: Se continuă în axilă cu artera axilară

Aplicații clinice:
Palparea arterei subclavie se face prin comprimarea arterei pe prima coastă, manevră folosită şi pentru
practicarea hemostazei în caz de lezare.

2. VENELE CAPULUI ŞI GÂTULUI

2.1. VENA SUBCLAVIE

 Origine: este continuarea venei axilare

 Traiect: de la merginea externă a primei coaste până la muşchiul scalen anterior unde se uneşte cu
vena jugulară internă şi formează vena brahiocefalică
 Afuenţi:
 Vena jugulară extenă
 Vena jugulară anterioară
 Vena vertebrală

2.2. VENA JUGULARĂ EXTERNĂ

 Origine: La nivelul capului mandibulei, în profunzimea glandei parotide

 Traiect: Merge inferior şi lateral în regiunea gâtului şi se varsă în vena jugulară internă sau în vena
subclavie
 Afluenţii de origine:
 Vena occipitală, colectează sângele venos din regiunea occipitală
 Vena auriculară posterioară ce drenează sângele din regiunea retroauriculară.
 Afuenţi:
 Vena jugulară anterioară are originea în regiunea cervicală anterioară, partea
suprahioidiană, prin confluenţa unor vene submentale. Cele două vene jugulare anterioare se
unesc printr-o anastomoză numită arcul venos jugular
 Vena suprascapulară colectează sângele venos de la muşchiir şi tegumentele regiunii
scapulare
 Venele transverse ale gâtului drenează sângele de la nivelul regiunii cervicale posterioare

Aplicații clinice:

28
La nivelul ei se pot realiza puncţiile venoase.
Secţionarea accidentală a venei jugulare externe poate conduce la embolii gazoase.

2.3. VENA JUGULARĂ INTERNĂ

 Origine: Se află în continuarea sinusului sigmoidian al durei mater, la nivelul găurii jugulare
 Traiect: Coboară anterior şi lateral, până la extremitatea sternală a claviculei, unde se uneşte cu
vena subclavie formând vena brahiocefalică
 Afuenţi:
 Sinusurile durei mater, din cavitatea craniană
 Venele faringiene
 Vena linguală care ia naştere prin unirea mai multor afleunţi:
 venele dorsale ale limbii
 vena satelită a nervului hipoglos
 vena sublinguală
 vena profundă a limbii
 Vena tiroidiană superioară se formează în partea superioară a glandei tiroide, fiind satelită
arterei omonime. Colectează:
 vena laringiană superioară
 venele cricotiroidiene.
 Venele tiroidiene mijlocii au traiect lateral şi colectează sângele din porţiunea inferioară a
glandei tiroide
 Vena sternocleidomastoidiană
 Vena facială
 Vena retromandibulară

2.4. VENA FACIALĂ

 Origine: la nivelul comisurii palpebrale mediale a ochiului, ca şi venă angulară.

 Traiect: sinuos orientat inferior şi lateral, până al osul hioid. Se situează lateral faţă de artera facială.
Se varsă în vena jugulară internă direct sau prin intermediul trunchiului venos tiro-linguo-facial,
format de vena tiroidiană superioară, vena linguală şi vena facială.
 Afuenţi:
 venele supratrohleare
 venele supraorbitale
 venele palpebrale superioare
 venele nazale externe
 venele palpebrale inferioare
 venele labiale superioare
 venele labiale inferioare
 vena facială profundă
 venele parotidiene
 vena palatină externă
 vena submentală

2.5. VENA RETROMANDIBULARĂ

29
  Origine: Se formează posterior de colul mandibulei, din unirea venelor temporale superficiale şi
venelor maxilare
 Traiect: localizată intraparotidian, ajunge la ramura mandibulei de unde se varsă în vena jugulară
internă sau vena facială
 Afuenţi:
 Venele temporale superficiale
 Vena transversă a feţei
 Venele maxilare
 Plexul pterigoidian este reprezentat de o reţea venoasă dispusă între muşchii pterigoidieni.
Are ca afluenţi:
 venele meningiene mijlocii
 venele temporale profunde
 vena canalului pterigoidian
 venele auriculare anterioare
 venele parotidiene
 venele auriculare
 venele timpanice
 vena stilomastoidiană

2.6. VENA BRAHIOCEFALICĂ DREAPTĂ ŞI STÂNGĂ

Sunt situate la nivelul toracelui şi colectează sângele venos al capului, gâtului, membrului superior şi al
pereţilor şi organelor din cavitatea toracică.
Cele două vene brahiocefalice confluează formând vena cavă superioară.
 Origine:
 Vena brahiocefalică dreaptă se formează din unirea venei jugulare interne şi vena
subclavie din dreapta, posterior de articulaţia sternoclaviculară.
 Vena brahiocefalică stângă mai lungă decât vena brahiocefalică dreaptă, traversează linia
mediană pentru a se uni cu vena brahiocefalică dreaptă.
 Afuenţi: La nivelul capului şi gâtului, venele brahiocefalice primesc afluenţii:
 vena tiroidiană inferioară
 plexul tiroidian impar
 plexul venos suboccipital
 vena cervicală profundă
 vena vertebrală – are ca afluenţi:
 vena occipitală
 vena vertebrală anterioară
 vena vertebrală accesorie

3. LIMFATICELE CAPULUI ŞI GÂTULUI

Regiunile capului şi gâtului prezintă o reţea limfatică ce însoţeşte reţeaua venoasă şi colectează limfa în
nodurile limfatice ale acestor regiuni.
Nodurile limfatice de la nivelul capului şi gâtului formează un lanţ pericraniocervical cu o importanţă
practică şi pot fi grupate în:
 3.1. Inelul pericervical
 3.2. Lanţul perivisceral
 3.3. Lanţul jugular extern
 3.4. Lanţul jugular intern

30
3.1. INELUL PERICERVICAL
Nodurile limfatice sunt situate la limita dintre cap şi gât şi colectează limfa din regiunile capului şi a
cavităţilor viscerale ale acestuia. Sunt noduri limfatice superficiale şi drenează limfa în limfaticele profunde.
 Cuprinde mai multe grupe ganglionare:
 Nodurile limfatice occipitale sunt situate în regiunea nucală.
 Nodurile limfatice mastoidiene (retroauriculare), la nivelul procesului mastoidian al osului
temporal.
 Nodurile limfatice parotidiene superficiale şi profunde sunt situate în loja parotidiană.
 Nodurile limfatice submentale sunt situate superior de osul hoid
 Nodurile limfatice submandibulare sunt situate în loja submandibulară şi de-a lungul
marginii inferioare a mandibulei.

3.2. LANŢUL PERIVISCERAL

Din acest grup fac parte nodurile limfatice ce se găsesc în jurul viscerelor cervico-faciale. Trimit eferenţe la
lanţul jugular intern.
 Cuprinde mai multe grupe ganglionare:
 Nodurile limfatice faciale sunt situate pe traiectul arterei faciale, pe muşchiul buccinator şi
sunt reprezentate de:
 nodul buccinator
 nodul nazolabial
 nodul malar
 nodul mandibular
 Nodurile limfatice tiroidiene colectează limfa glandei tiroide
 Nodurile limfatice retrofaringiene sunt situate posterior de faringe
 Nodurile limfatice linguale, situate în loja sublinguală
 Nodurile limfatice pretraheale, situate în vecinătatea venelor tiroidiene inferioare
 Nodurile limfatice paratraheale, drenează limfa de la esofag, trahee
 Nodurile limfatice infrahioidiene situate inferior de osul hoid. Din acest grup fac parte şi
nodurile limfatice prelaringiene

3.3. LANŢUL JUGULAR EXTERN

Este reprezentat de nodurile limfatice cervicale anterioare, situate situate pe traiectul afluenţilor venei
jugulare externe. Ele colectează limfaticele superficiale de la nivelul gâtului. Grupul superficial al nodurilor
limfatice cervicale anterioare se dispun pe lângă vena jugulară anterioară şi sunt nodurile jugulare
anterioare.

3.4. LANŢUL JUGULAR INTERN

Sunt noduli limfatici cervicali profunzi, ce se găsesc de-a lungul pachetului vasculo-nervos al gâtului, în
jurul venei jugulare interne şi sunt reprezentate de nodurile limfatice cervicale laterale.
 Cuprinde mai multe grupe ganglionare:
 Nodurile jugulare superioare, sunt situate la nivelul trigonului carotic
 Nodul jugulodigastric, drenează baza limbii
 Nodurile jugulare mijlocii, reprezentate de nodulul juguloomohioidian
 Nodurile jugulare inferioare, situate în regiunea laterală a gâtului
 Nodurile limfatice supraclaviculare, sunt localizate la baza gâtului, în regiunea
supraclaviculare.

Aplicații clinice:

31
În chirurgie grupele limfonodulare cervicale sunt importante şi sunt clasificate în corelaţie cu stadializarea
cancerelor capului şi gâtului. Grupele nodulare se elimină în funcţie de procedura chirurgicală aleasă şi de
întinderea metastatică.

NERVII CAPULUI ŞI GÂTULUI

 Nervii capului şi gâtului sunt reprezentaţi de:

o Nervii cranieni
o Plexul cervical
o Ramurile posterioare ale nervilor spinali cervicali
o Sistemul nervos autonom – porţiunile cefalică şi cervicală

NERVII CRANIENI (Nervi craniales)

 La om se disting 12 perechi de nervi cranieni, care părăsesc encefalul şi se îndreaptă prin orificiile
bazei craniene spre periferie. Ei sunt numerotaţi de la I-XII:
I. Nervul olfactor VII. Nervul facial
II. Nervul optic VIII. Nervul vestibulocohlear
III. Nervul oculomotor IX. Nervul glosofaringian
IV. Nervul trohlear X. Nervul vag
V. Nervul trigemen XI. Nervul accesor
VI. Nervul abducens XII. Nervul hipoglos
 Nervul olfactor şi nervul optic aparţin encefalului, pentru că s-au dezvoltat din substanţa albă a
creierului.
 Nervii trigemen, facial, glosofaringian şi vag sunt nervi ai arcurilor branhiale, adică ei inervează
muşchii, pielea şi mucoasa diferitelor porţiuni ale capului.
 Cu excepţia nervului accesor, toţi ceilalţi nervi cranieni participă la inervaţia capului, nervul accesor
fiind destinat gâtului.
 Nervii cranieni conţin în structura lor fibre motorii, senzitive, senzoriale şi vegetative.
o Fibrele senzoriale:
 Conduc impulsuri legate de simţuri: vederea, olfacţia, gustul, auzul şi simţul
echilibrului.
o Fibrele senzitive:
 conduc impulsurile de la receptori tactili şi de la receptori ai durerii, presiunii,
temperaturii şi tensiunii.
o Fibre motorii :
 Inervează muşchii scheletici, striaţi din regiunea capului şi gâtului.

o Fibre vegetative
 În regiunea capului inervează preponderent glandele şi musculatura netedă a ochiului.
 Cu excepţia nervilor olfactor şi optic, nucleii centrali ai celorlaţi nervi se găsesc în trunchiul
cerebral.
 Din punct de vedere funcţional se deosebesc :
o Nervi motori : oculomotor, trohlear, abducens, accesor, hipoglos

32
 o Nervi senzoriali: oftalmic, optic, vestibulocohlear
o Nervi micşti: trigemen, facial, glosofaringian, vag

NERVII OLFACTORI (I) (Nn. Olfactorii - I)

 Nervi senzoriali, asigură transmiterea senzaţiilor olfactive.
 Origine reală:
o Constituiţi din axonii celulelor olfactive (neuroni bipolari) din mucoasa olfactivă a foselor
nazale.
 Origine aparentă: Pe faţa inferioară a bulbului olfactiv.
 Traiect:
o traverseaza lama ciuruita a etmoidului – ajung la faţa inferioară a bulbului olfactiv (Bulbus
olfactivus), unde se realizează sinapsa cu al II-lea neuron – celulele mitrale. Axonii celulelor
mitrale se indreaptă prin tractul olfactiv (Tractus olfactivus) spre rinencefal
(Rhinencephalon).
Aplicații clinice:

În urma unor traumatisme soldate cu fractură de lamă ciuruită a etmoidului, pot fi lezaţi nervii olfactori cu
apariţia de tulburări olfactive: anosmie (pierderea sensibilităţii olfactive) sau hiposmie (scăderea acuităţii
olfactive).

NERVUL OPTIC (II) (N. Opticus - II)

 Nerv senzorial care transmite senzatiile vizuale.
 Are originea in retină si se termină la nivelul chiasmei optice.
 Origine reală:
o Sunt constituiţi din axonii neuronilor ganglionari (multipolari) din retină.
 Origine aparentă:
o Fibrele nervului optic converg spre papila optică şi traversând coroida şi sclerotica, părăsesc
bulbul ocular la 3 mm medial şi 1 mm inferior de polul său posterior şi constituie nervul
optic.
 Traiect:
o Traiectul său cuprinde 4 portiuni:
1. Porţiunea intraoculară (Pars intraocularis)– scurtă, străbate coroida si sclerotica
2. Porţiunea orbitală (Pars orbitalis)
 este cea mai lunga,
 ocupa axul piramidei formata de muschii drepti ai globului ocular.
3. Porţiunea intracanaliculară (Pars intracanalicularis)
 porţiunea ce strabate canalul optic.
4. Porţiunea intracraniană (Pars intracrsnialis)
 converge în şanţul prechiasmatic de pe faţa superioară a corpului sfenoidului.
 Cei doi nervi se unesc si formeaza chiasma optică (Chiasma opticum) continuindu-
se apoi cu tracturile optice (Tractus opticus).
 La nivelul chiasmei optice:
o se încrucişează doar fibrele care provin din jumătatea nazală a retinei,
o fibrele ce provin din jumătatea temporală a retinei se indreaptă spre emisfera
cerebrală de aceeasi parte.
Aplicații clinice:

33
Atrofia de nerv optic poate să apară în glaucom avansat sau după accidente vasculare cerebrale şi poate
duce până la pierderea totală a vederii la ochiul afectat.

NERVUL OCULOMOTOR (III) (N. oculomotorius - III)

 Nerv cranian motor care conţine și fibre parasimpatice.
 Inervează:
o prin fibrele sale somatomotorii toţi muşchii globului ocular cu excepţia muşchilor drept
lateral si oblic superior.
o prin fibrele sale parasimpatice inervează muşchiul sfincter al pupilei si muşchiul ciliar
 Originea reală:
o la nivelul mezencefalului
o Originea reală a fibrelor motorii se află în nucleul motor al oculomotorului din mezencefal,
iar pentru fibrele parasimpatice în nucleul accesor al oculomotorului, tot din mezencefal.
 Originea aparentă:
o La nivelul fosei interpedunculare (în spațiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali).
 Traiect:
o De la nivelul fosei interpedunculare trece prin fisura orbitală superioară şi pătrunde în orbită.
 Ramurile terminale:
1. Ramura superioară
 Inervează muschii drept superior si ridicator al ploapei superioare.
2. Ramura inferioară
 Inervează muschii drept inferior, drept medial si oblic inferior.
 GANGLIONUL CILIAR
o este un ganglion parasimpatic mic
o situat cel mai frecvent la nivelul marginii laterale a N. Optic, la 1,5 cm posterior de bulbul
ocular
o morfologic – ataşat nervului oftalmic (V1)
o funcţional – aparţine nervului oculomotor
o Ia nastere prin trei rădăcini:
1. Rădăcina parasimpatică (oculomotorie)
 provine din ramura inferioară a nervului oculomotor
2. Rădăcina simpatică
 are originea în ganglionul cervical superior,
3. Rădăcina senzorială (nazociliară)
 Ia naştere din nervul nazociliar, ramura terminală a nervului oftalmic.
 Din ganglionul ciliar pornesc nervii ciliari scurti destinaţi bulbului ocular.
o conţin fibre simpatice si parasimpatice – cu traiect comun până la bulbul ocular:
 fibrele simpatice sunt destinate muschiului dilatator al pupilei
 fibrele parasimpatice inerveaza muschiul ciliar si muschiul sfincter al pupilei.
Aplicații clinice:

Paralizia de nerv oculomotor poate să apară ca urmare a unor traumatisme sau tumori şi se manifestă prin
ptoză a pleoapei superioare, strabism extern, divergent, iar dacă sunt prinse şi fibrele vegetative
parasimpatice apare midriaza paralitică.

34
NERVUL TROHLEAR (IV) (N. Trochlearis - IV)
 Cel mai subţire nerv cranian
 Este un nerv motor destinat muşchiului oblic superior al bulbului ocular.
 Originea reală:
 la nivelul mezencefalului, în nucleul motor al nervului trohlear, inferior de nucleul nervului III.
 Originea aparentă:
 pe faţa posterioară a mezencefalului
 inferior de lama cvadrigeminală
 este singurul nerv cranial care are o emergenţă posterioară.
 Traiect:
 de la origine se îndreaptă spre fisura orbitală superioară prin care pătrunde in cavitatea
orbitală.
 inervează muşchiul oblic superior.
Aplicații clinice:

Paralizia de nerv trohlear, mai rară decât cea de oculomotor, se soldează cu diplopie când pacientul
priveşte în jos (globul ocular nu poate fi mişcat în jos şi lateral).

NERVUL TRIGEMEN (V) (N.trigeminus - V)

 Este cel mai voluminos nerv cranian.
 Este un nerv mixt - el conţine:
o fibre motorii –care inervează mușchii masticatori;
o fibre sensitive – care asigură sensibilitatea regiunilor feţei, a mucoaselor cavitatilor craniului
şi a dinţilor
o fibre vegetative – secretorii
 Se împarte în trei ramuri terminale: nervul oftalmic, nervul maxilar şi nervul mandibular
 Originea reală – Este motorie, senzitivă si vegetativă.
o Originea motorie – este situată în coloana motorie ventrală a trunchiului cerebral, fiind
reprezentată de doi nuclei masticatori:
 nucleul pontin – principal (nucleul motor trigeminal);
 nucleul mezencefalic – accesor (nucleul mezencefalic trigeminal).
o Originea senzitivă – Originea reală a fibrelor senzitive se află în ganglionul trigeminal, situat
pe traiectul nervului. Acesta conține protoneuronul. Deutoneuronul fibrelor senzitive se
găsește în nucleii trigeminali din trunchiul cerebral, la nivelul coloanei senzitive bulbo-
pontine – cu un nucleu central, o rădăcină ascendentă şi o rădăcină descendentă.
o Originea vegetativă – este situată în coloana viscero-motorie a trunchiului cerebral fiind
reprezentată de nucleul lacrino-muco-nazal.
 Originea aparentă:
o pe faţa anterioară a punţii, la limita dintre piramida pontină şi pedunculul cerebelos mijlociu,
la unirea 1/3 superioare cu cele 2/3 inferioare.
o Emergenta nervului prezintă două rădăcini:
1. rădăcină senzitivă – voluminoasă, situată lateral;
2. rădăcină motorie – subtire, situată medial.
 Traiect:
o De la origine, cele două rădăcini se orientează anterior si lateral

35
 o Trece de pe faţa posterioară a stâncii temporalului şi încrucişează marginea superioară a
stâncii
o Trece superior de impresiunea trigeminală de pe faţa anterioară a stâncii, către cavitatea
trigeminală
 Radacina senzitivă – se continua cu marginea post a ganglionului trigeminal
 Ganglionul trigeminal (ganglionul lui Gasser)
 Este anexat rădăcinii senzitive a nervului trigemen fiind situat in impresiunea
trigeminală de pe faţa anterioară a stâncii temporalului in cavumul trigeminal.
 Are formă de semilună cu două margini, două feţe şi două extremităţi.
o Marginea posterioară – este situată în continuarea rădăcinii sensitive a
nervului V
o Marginea anterioară – dă naştere celor trei ramuri ale nervului: nervul
oftalmic, nervul maxilar si nervul mandibular
o Extremitatea laterală – se confundă cu originea nervului mandibular
o Extremitatea medială – vine în raport cu sinusul cavernos
o Faţa superioară – aderă la duramater
o Faţa inferioară – este încrucişată de rădăcina motorie a nervului.
 Rădăcina motorie
 se îndreapta lateral și anterior
 încruciseaza faţa inferioară a ganglionului trigeminal
 se uneste cu ramura mandibulara a nervului trigemen – la nivelul găurii ovale
 Cavumul trigeminal
 Este o dedublare a dureimater, situată în impresiunea trigeminală de pe faţa
anterioară a stâncii, în care se găseşte ganglionul trigeminal al lui Gasser
 prezintă:
o posterior – un orificiu prin care trec cele doua radacini ale nervului,
o anterior – trei prelungiri = tunele care sunt strabatute de cele trei ramuri
terminale ale nervului trigemen:
 medial – n. oftalmic
 mijlociu – n. maxilar
 lateral – n. mandibular
 Ramurile terminale:
o NERVUL OFTALMIC (V1) (N. ophtalmicus)
 ramura terminală senzitiva a nervului trigemen
 Origine, traiect, raporturi
o Se desprinde din portiunea mediala a ganglionului trigeminal
 Ramuri terminale – la nivelul fisurii orbitale superioare da nastere la trei ramuri
terminale:
1. Nervul lacrimal – Ramura cea mai mică
o Patrunde in orbita prin fisura orbitală superioară
o Inerveaza: conjunctiva + tegumentele portiunii laterale a pleoapelor +
peretele lateral al orbitei.
2. Nervul frontal – R. cea mai voluminoasă
o Patrunde in orbita, prin fisura orbitala superioara,
o inerveaza tegumentele regiunii frontale pana la nivelul vertexului.
3. N. Supratrohlear

36
 o paraseste orbita prin gaura supratrohleara
o inerveaza
 tegumentul regiunii frontale,
 tegumentele invecinate ale unghiului palpebaral medial și conjunctiva
4. Nervul nazociliar
o Patrunde in orbita prin fisura orbitala superioara
o NERVUL MAXILAR (V2) (N. maxillaris)
 Ramura senzitiva a nervului trigemen
 Origine si traiect
o Se desprinde din portiunea mijlocie a ganglionului trigeminal
o traverseaza gaura rotunda – patrunde in fosa infratemporala
o se indreapta spre fisura orbitala inferioara – se orienteaza spre santul infraorbital
o patrunde in canalul infraorbital pe care-l paraseste prin gaura infraorbitala unde se
termina prin nervul infraorbital
 Ramura terminala = Nervul infraorbital
o traverseaza santul infraorbital, canalul infraorbital si apoi iese prin gaura
infraorbitala ajungand pe fata anterioara a corpului maxilei unde se ramifica in
buchet
o NERVUL MANDIBULAR (V3) (N. mandibularis)
 Este un nerv mixt
 Origine si traiect
o Se formeaza prin unirea a 2 radacini:
 Radacina senzitiva – provine din ganglionul trigeminal
 Radacina motorie – subtire, se gaseste anterior de ganglionul trigeminal
o Fibrele celor doua radacini se intrepatrund si constituind un plex nervos.
o De la origine, strabate gaura ovala, descinde vertical si se termina prin 2 trunchiuri
nervoase din care se vor desprinde ramurile terminale.
 Prin cele trei ramuri ale sale, nervul trigemen asigură:
 inervaţia muşchilor masticatori
 controlează secreţia lacrimală şi salivară
 sensibilitatea feţei, a cavităţii bucale şi dinţilor, a pleoapei superioare şi a sinusurilor.
Aplicații clinice:

Nevralgia de trigemen, de obicei unilaterală, se caracterizează prin sindrom dureros la nivelul feţei, putând
fi interesate una, două sau toate cele trei ramuri ale nervului. Durerile sunt violente şi apar spontan, strict în
teritoriul inervat de trigemen (regiunile supraorbitară, suborbitară şi mandibulară).

NERVUL ABDUCENS(VI) (N.abducens - VI)

 Este un nerv motor care inervează muşchiul drept lateral al globului ocular.
 Originea reală:
o În nucleul motor al nervului abducens din punte.
 Originea aparentă: – în şanţul bulbo-puntin, superior de piramidele bulbare.
 Traiect:

37
 o De la origine se indreaptă anterior, superior şi lateral, traversează fisura orbitală
superioară şi pătrunde în orbită, unde ajunge pe faţa medială a muşchiului drept lateral
al bulbului ocular pe care îl inervează.
Aplicații clinice:

Paralizia nervului abducens este cea mai frecventă dintre paraliziile nervilor care inervează musculatura
extrinsecă a globului ocular. Nervul VI este mai vulnerabil decât nervii III şi IV, datorită faptului că este cel
mai subţire şi are cel mai lung traseu. Se manifestă prin limitarea mişcărilor înafară ale globului ocular şi
strabism convergent cu diplopie omonimă.

NERVUL FACIAL (VII) (N. Facialis - VII)

 Este un nerv mixt şi conţine fibre motorii, secretorii si senzoriale
 Originea reală:
o Originea reală motorie – în nucleul facialului din punte. Nucleul motor are anexate fibre:
 senzoriale – din nucleul solitar
 fibre vegetative – din nucleul salivar superior
o Originea reală senzitivă – nucleul fascicolului solitar – cu:
 Fibre centripete – de la nucleul geniculat
 Fibre centrifuge – constituie nervul Intermediar Wrisberg
 Originea aparentă: în şanţul bulbo-pontin – între olivele bulbare şi pedunculii cerebeloşi inferiori
 Traiect:
o De la nivelul şanţului bulbo-pontin se îndreaptă către porul acustic intern unde se găseşte în
compartimentul antero-superior
o străbate canalul facialului care prezintă 3 segmente: labirintic, timpanic, mastoidian.

NERVUL INTERMEDIAR (Nervul VII bis) (N. intermedius)

 Este un nerv cranian senzitivo-senzorial, parasimpatic, având un traiect comun cu nervul facial de la
nivelul originii aparente până la ganglionul geniculat, în care se termină.
 Originea aparentă – în şantul bulbo-pontin
 Traiect – prezintă 2 porţiuni: intracraniană şi intrapietroasă
 Ganglioni anexaţi nervului facial:
o Ganglionul geniculat
 situat la nivelul genunchiului canalului facialului
 conţine protoneuronii gustativi ai fibrelor senzoriale provenite din cele două treimi
anterioare ale limbii.
o Ganglionul pterigoidian
 Este un ganglion parasimpatic situat pe faţa medială a nervului maxilar, dar care aparţine
funcţional nervului intermediar.
o Ganglionului submandibular
 Este tot un ganglion parasimpatic care aparţine funcţional nervului intermediar, dar care
din punct de vedere morfologic este ataşat nervului mandibular. De la el pleacă ramuri la
glanda submandibulară.
o Ganglionul sublingual
 Este un alt ganglion parasimpatic de unde pornesc ramuri spre glanda sublinguală.
Aplicații clinice:

38
Lezarea nervului facial produce paralizie facială la nivelul unei hemifeţe, acompaniată uneori de afectarea
simţului gustului şi a secreţiei lacrimale şi salivare. Afecţiunea debutează brusc şi se ameliorează de obicei
de la sine în câteva săptămâni.

NERVUL VESTIBULOCOHLEAR (VIII) (N. vestibulocochlearis)

 Este un nerv cranian senzorial constituit din:
o Nervul cohlear pentru funcţia auditivă.
o Nervul vestibular destinat funcţiei echilibrului.
 Originea reală este diferita pentru cele doua ramuri ale nervului.
o Ramura cohleară – are anexat ganglionul spiral al lui Corti – din canalul spiral al
columelei
 Dendritele – culeg informaţii de la organul lui Corti – de pe membrana bazilară a
melcului membranos
 Axonii - formează ramura cohleară – se termină în nucleii cohleari anteriori şi
posteriori din punte
o Ramura vestibulară – are anexat ganglionul vestibular al lui Scarpa – de la baza canalului
auditiv intern:
 Dendritele – culeg informaţii de la utriculă, saculă şi ampulele canalelor semicirculare
 Axonii – constituie ramura vestibulară – se termină în aria vestibulară a planşeului
ventriculului IV, la nivelul celor patru nuclei vestibulari (superior, inferior, medial
şi lateral) din bulb
 Originea aparentă
o la nivelul şanţului bulbo-pontin
o între originea N. VII şi pedunculul cerebelar inferior
 Traiect
o De la origine se orientează către porul acustic intern în care pătrunde
o Prezintă 2 porţiuni:
 Porţiunea intracraniană
o Trece peste faţa posterioară a punţii
 Porţiunea intrapietroasă
o Pătrunde în meatul acustic intern – împreună cu NN VII +VII bis
 Compartimentul antero-superior – NN VII +VII bis
 Compartimentul antero-inferior = foseta cohleară – Ramura cohleară a
N. VIII
 Compartimentul postero-superior = foseta vestibulară superioară +
Compartimentul postero-inferior = foseta vestibulară inferioară –
Ramura vestibulară a N.VIII
 Ramuri : Se divide – în fundul meatului acustic intern – în:
o NERVUL VESTIBULAR (N. vestibularis)
 Este nerv al echilibrului
 Format din ramuri terminale de la nivelul aparatului vestibular
 Are anexat ganglionul vestibular al lui Scarpa
o NERVUL COHLEAR (N. cochlearis)
 Transmite informaţii auditive

39
  Are anexat – ganglionul cohlear = spiral al cohleei = al lui Corti – situat în canalul
spiral al modiolului
Aplicații clinice:

Lezarea nervului vestibulocohlear provoacă vertij si hipoacuzie (deficit de auz). Cauzele cele mai
frecvente sunt: otite, fracturi de stâncă a temporalului, neurinom acustic.

NERVUL GLOSOFARINGIAN (IX) (N. glossopharyngeus)

 Este un nerv cranian mixt.
 El conţine fibre motorii, senzitive, senzoriale şi secretorii.
 Este destinat limbii, faringelui, glandei parotide şi glomusului carotic.
 Originea reală – la nivelul bulbului rahidian
o Fibrele motorii – nucleul ambiguu – din coloana motorie ventrală a trunchiului cerebral
o Fibrele senzitive :
 Ganglionul superior – la nivelul găurii jugulare
 Ganglionul inferior – la nivelul fosulei petrosa
o Fibrele senzoriale – nucleul solitar
o Fibrele secretorii – nucleul salivar inferior
 Originea aparentă – şanţul retroolivar de la nivelul bulbului rahidian.
 Traiect:
o de la origine se orientează spre gaura jugulară
o părăseşte cavitatea craniană ajungând la baza limbii unde se termină printr-un buchet de
ramuri.
 Ganglionul otic este un ganglion parasimpatic ce aparţine funcţional nervului glosofaringian, deşi este ataşat
morfologic nervului mandibular.
Aplicații clinice:

În caz de paralizie unilaterală de nerv glosofaringian apare dificultate la înghiţirea alimentelor solide, cu
hipoestezie faringiană şi la nivelul treimii posterioare a limbii (pacientul nu mai percepe gustul amar).

În paralizia bilaterală survin tulburări grave de deglutiţie cu refluxul lichidelor pe nas.

NERVUL VAG (X) (N. vagus)

 este un nerv cranian mixt
 are cel mai lung traiect şi teritoriul cel mai extins
 Originea reală: - la nivelul bulbului rahidian
o Fibrele somato-motorii
 Au originea în nucleul ambiguu – porţiunea inferioară
o Fibrele viscero-motorii
 Au originea în nucleul dorsal al vagului (aripa cenuşie a triunghiului bulbar)
o Fibrele viscero-senzitive
 Se termină în nucleul solitar
o Fibrele somato-senzitive
 Ajung în nucleul solitar – porţiunea inferioară
 Ganglionii anexaţi nervului X:
o Ganglionul superior = jugular – la nivelul găurii jugulare
o Ganglionul inferior – sub ganglionul jugular

40
  Prelungirile periferice – spre teritoriul senzitiv
 Prelungirile centrale – spre nucleul fasciculului solitar
 Originea aparentă
o la nivelul şanţului retroolivar prin 8-10 filete
o între originile nervilor IX (superior) şi XI (inferior)
 Traiect
o De la origine se orientează anterior, superior si lateral, către gaura jugulară pe care o
traversează
o intră în constituţia pachetului vasculo-nervos al gâtului
o străbate regiunea cervicală, pătrunde in torace, străbate mediastinul posterior.
 Nervii vagi se găsesc de o parte şi de alta a porţiunii toracice a esofagului,
 În porţiunea inferioară, nervul vag stâng trece ant de esofag, iar nervul vag drept
posterior.
o Împreună cu esofagul, traversează hiatul esofagian al diafragmei si pătrunde în abdomen.
 Ramuri – în functie de regiunile traversate prezintă:
o Ramuri cervicale
o Ramuri toracice
o Ramuri abdominale
 Fibrele:
o motorii inervează musculatura laringelui și a faringelui
o senzoriale recepţionează sensibilitatea gustativă de la baza rădăcinii limbii
o parasimpatice asigură inervaţia viscerelor din torace și abdomen.
Aplicații clinice:

Lezarea nervului vag ca urmare a unor procese inflamatorii, neoplazice sau traumatice duce la paralizia
nervului vag, cu tulburări senzitive, motorii şi vegetative. Leziunea unilaterală duce la hemipareză de văl
palatin cu lueta deviată spre partea sănătoasă, tulburări în deglutiţia lichidelor, tulburări de fonaţie, voce
nazonată. Lezarea bilaterală a nervilor vagi se soldează cu tulburări grave în deglutiţia lichidelor, tulburări de fonaţie cu disfonie, precum
şi modificări vegetative circulatorii, tahicardie sau bradicardie, cu sau fără tulburări respiratorii.

NERVUL ACCESOR (XI) (N. accessorius - XI)

 Este un nerv cranian motor.
 Inervează muşchii sternocleidomastoidian şi trapez.
 Originea reală:
o Rădăcina cranială = partea vagală
 provine din nucleul ambiguu (din bulb)
 funcţional aparţine nervului X
o Rădăcina spinală = partea spinală
 îsi are originea prin 10-12 filete – în nucleul spinal al nervului accesor
 Originea aparentă:
o Rădăcina cranială
 în şanţul retroolivar
 inferior de originea nervului X
o Rădăcina spinală
 părăseşte cordonul lateral al măduvei cervicale
 anterior de rădăcinile posterioare a nervilor spinali cervicali C1-C5
 Traiect

41
 o Rădăcina medulară
 Urcă prin canalul vertebral
 pătrunde in cavitatea craniană prin gaura occipitală
 se uneste cu rădăcina cranială formând trunchiul nervului accesor care strabate
gaura jugulară si se împarte în cele două ramuri terminale: internă şi externă.
 Ramuri terminale:
o Ramura internă
 Pătrunde în ganglionul inferior al vagului
 reprezinta radacina craniana
 prin intermediul nervului X participă la inervaţia muşchilor valului palatin, faringelui
si laringelui
o Ramura externă
 provine din rădăcina spinală
 inervează muşchii sternocleidomastoidian si trapez.
Aplicații clinice:

În cazul lezării nervului accesor se produce paralizia muşchilor sternocleidomastoidian şi trapez.

NERVUL HIPOGLOS (XII) (N. hypoglossus - XII)

 Este un nerv cranian motor şi se distribuie muşchilor limbii.
 Intervine în procesele de: masticaţie, deglutiţie şi fonaţie.
 Originea reală:
o În coloana somato-motorie dorsală a TC (nucleul motor al nervului hipoglos, situat în bulb).
 Originea aparentă:
o În şanţul preolivar
o Între piramidele şi olivele bulbare
 Traiect – de la origine se indreaptă spre canalul hipoglosului pe care-l traversează îndreptându-se
spre marginea laterală a limbii.
 Ramuri terminale: Ramuri linguale
o destinate muşchilor limbii
Aplicații clinice:

Lezarea unilaterală a hipoglosului este urmată de hemipareză a limbii urmată de hemiatrofie linguală. În
afectarea bilaterală apar tulburări de motilitate a limbii cu atrofie linguală, tulburări de masticaţie şi
deglutiţie şi dificultăţi fonatorii (disartrie).

PLEXUL CERVICAL
(Plexus cervicalis)

 Asigură inervaţia
o senzitivă a pielii: capului, gâtului, umărului, peretelui toracic (porţiunea sup)
o motorie: mm cervicali + diafragma
 Plexul cervical se constituie prin anastomoza ramurilor anterioare (Rr. anteriores) ale primilor patru
nervi cervicali (Nn.cervicales). Fiecare ramură anterioară, cu excepţia primeia, se împarte într-o
ramură ascendentă şi una descendentă, care se anastomozează între ele şi formează trei anse

42
 prevertebrale, din care iau naştere ramurile plexului cervical. Ramura descendentă a celui de-al
patrulea nerv cervical participă la alcătuirea plexului brahial (Plexus brachialis).
 Plexul cervical vine în raport cu vena jugulară internă şi cu muşchiul sternocleidomastoidian.
 Din plexul cervical iau nastere ramuri senzitive, superficiale şi ramuri motorii, profunde.

o Ramuri sensitive:
 Ramurile senzitive perforează fascia cervicală superficială la mijlocul marginii
posterioare a muşchiului sternocleidomastoidian, unde se află punctul nervos al
gâtului (punctum nervosum). De la acest nivel ele se distribuie pielii din regiunea
postero-laterală a capului şi din regiunea antero-laterală a gâtului.
 Ramurile senzitive sunt reprezentate de:
 Nervul occipital mic (N. occipitalis minor) – inerveaza tegumentele regiunii
mastoidiene, pavilionului urechii si regiunii occipitale.
 Nervul auricular mare (N. auricularis magnus) – inerveaza tegumentele
regiunii parotid-maseterice si tegumentele fetei mediale a pavilionului urechii.
 Nervul transvers al gatului (N. transversus colli) – inerveaza tegumentul
regiunii submandibulare si regiunii infrahioidiene.
 Nervii supraclaviculari (Nn. supraclaviculares) – inerveaza tegumentele de la
nivelul fosei supraclaviculare mici, regiunii infraclaviculare si regiunii
deltoidiene.
o Ramuri motorii:
 Ramurile motorii ale plexului cervical inervează muşchii prevertebrali, infrahioidieni
şi diafragma.
 Ele sunt reprezentate de:
 Ansa cervicală (Ansa cervicalis) este o anastomoză nervoasă între ramuri ale
plexului cervical, situată anterior de vena jugulară. Ea prezintă în constituţia sa
două rădăcini: o rădăcină superioară (Radix superior) şi o rădăcină
inferioară (Radix inferior). Rădăcina superioară se alătură nervului hipoglos,
motiv pentru care mai este cunoscută sub denumirea de ramură descendentă a
nervului hipoglos. Din convexitatea ansei cervicale iau naştere ramuri
musculare pentru muşchii omohioidian, sternohioidian şi sternotiroidian.
 Ramura tirohioidiana (R. thyrohyoideus) inervează muşchiul tirohioidian.
 Nervul frenic (N. phrenicus). Este cea mai importantă ramură a plexului
cervical, destinată pericardului si diafragmei.
o Ia nastere prin trei radacini provenite din radacinile anterioare ale celui
de-al treilea, al patrulea si al cincilea nerv spinal cervical.
o De la origine patrunde in torace unde da ramuri colaterale pentru pleura
si pericard.
o Ramurile sale terminale ajung la diafragm.
 Nervii frenici accesori (Nn. Phrenici accesorii)

RAMURILE POSTERIOARE ALE NERVILOR SPINALI CERVICALI

 La nivelul orificiului intervertebral fiecare nerv cervical se împarte in două ramuri: anterioară şi
posterioară.
 Ramura posterioară se imparte in două ramuri:
o Medială - care îndeplineşte atât funcţie senzitivă, cât şi motorie
o laterală – cu rol motor

43
  Sunt reprezentate de următorii nervii:
o Nervul suboccipital – este motor şi ia naştere din primul nerv spinal cervical, inervează
muşchii rotatori ai capului.
o Nervul occipital mare (Arnold) – este ramura posterioară a celui de-al doilea nerv spinal
cervical, perforează muşchiul trapez si inervează pielea din regiunea occipitală.
o Al treilea nerv occipital – este ramura posterioară a celui de-al treilea nerv spinal cervical.
Inervează pielea din regiunea occipitală.
o Ramurile posterioare ale nervilor spinali cervicali patru-opt – inervează pielea regiunii
nucale si dau ramuri pentru muşchii: transversospinali, interspinoşi, lung al capului,
splenius.

SISTEMUL NERVOS AUTONOM

Cuprinde:
 Porţiunea cefalică şi cervicală a sistemului simpatic
 Porţiunea cranială a sistemului parasimpatic

PORŢIUNEA SIMPATICĂ
(Pars sympathetica)
 Simpaticul cervico-cefalic este reprezentat de porţiunea cervicală a trunchiului simpatic (Thruncus
sympatheticus) şi nervii şi plexurile simpatice.
 Trunchiul simpatic cervical este situat latero-vertebral, fiind format din trei ganglioni cervicali
(superior, mijlociu şi cervicotoracic) uniţi prin ramuri interganglionare (Rr. interganglionares).
Este conectat cu segmentele toracale superioare ale maduvei spinării prin intermediul fibrelor
preganglionare sau ramuri comunicante albe (Rr. communicantes albi).
 Nervii şi plexurile simpatice sunt constituite din fibrele postganglionare ale ganglionilor simpatici
cervicali, care prin intermediul ramurilor comunicante cenuşii ataşate nervilor cervicali, ramurilor
asociate nervilor cranieni, ramurilor periarteriale şi ramurilor individuale ajung la efectorii vegetativi
( muşchi netezi, glande şi vase sanguine) de la nivelul capului şi gâtului.

 Cei trei ganglioni ai trunchiului simpatic şi ramurile lor sunt:

o Ganglionul cervical superior (Ganglion cervicale superius):
 Nervul jugular
 Nervul carotic intern
 Nervii carotici externi
 Ramurile laringofaringiene
 Nervul cardiac cervical superior
o Ganglionul cervical mijlociu (Ganglion cervicale medium):
 Nervul cardiac cervical mijlociu
o Ganglionul cervical inferior - inconstant
o Ganglionul cervicotoracic = stelat (Ganglion cervicothoracicum - stellatum):
 Ansa subclavie
 Nervul cardiac cervical inferior
 Nervul vertebral

PORŢIUNEA PARASIMPATICĂ CRANIANĂ

(Pars parasympathetica craniales)

44
 Parasimpaticul cranian este constituit din ganglionii parasimpatici ai capului împreună cu aferenţele
şi eferenţele lor:

1. Ganglionul ciliar (Ganglion ciliare)

2. Ganglionul pterigopalatin (Ganglion pterygopalatinum)
3. Ganglionul otic (Ganglion oticum)
4. Ganglionul submandibular (Ganglion submandibulare)
5. Ganglionul sublingual (Ganglion sublinguale)

45