LP 4 REGIUNEA AXILARĂ
PEREŢII AXILEI – au forma unei piramide patrulatere cu patru
CONŢINUTUL AXILEI
Mănunchiul vasculo-nervos principal al axilei
este format din vasele axilare şi plexul brahial
(partea infraclaviculară).
- artera axilară 8A
- vena axilară 10A
- plexul brahial (partea infraclaviculară)
9A.
Mănunchiurile vasculo-nervoase secundare:
- mănunchiul vasculo-nervos lateral:
vasele circumflexe humerale 5,7B şi nervul
axilar 2B.
- mănunchiul vasculo-nervos medial:
vasele toracice laterale 21B şi nervul
toracic lung17B.
- mănunchiul vasculo-nervos posterior:
vasele toraco-dorsale 16B şi nervul toraco-
dorsal.
Limfonodulii axilari
pereţi, un vârf şi o bază.
Peretele anterior.
0 tegumentul;
0 ţesutul celular subcutanat
0 planul musculo-aponevrotic superficial: muşchiul pectoral mare 4A
şi fascia sa;
0 planul musculo-aponevrotic profund:
hmuşchiul subclavicular;
hfascia clavipectorală
hmuşchiul pectoral mic 3A;
hligamentul suspensor al axilei;
Peretele posterior este format dinspre superior spre inferior de:
- muşchiul subscapular 7A
- muşchiul rotund mare
- muşchiul latissimus dorsi 6A
Peretele medial este format din peretele toracic (primele zece coaste, spaţiile
intercostale şi muşchii intercostali) şi muşchiul dinţat anterior 5A.
Peretele lateral este format din :
- capul scurt al muşchiului biceps brahial 1A
- muşchiul coracobrahial 2A
Vârful axilei aparţine zonei de tranziţie cervico-brahiale. Este limitat superior
de claviculă şi muşchiul subclavicular, postero-lateral de marginea superioară a
scapulei şi procesul coracoid, medial de coasta I. Inserţia muşchiului scalen
anterior pe coasta I împarte acest spaţiu în două zone:
- zona postero-laterală prin care trec fasciculele plexului brahial
(situate posterior) şi artera subclavie care la marginea laterală a coastei I se
continuă cu artera axilară (situată anterior) .
A - zona antero-medială este stăbătută de vena axilară, care se
continuă cu vena subclavie.
Baza axilei
- tegumentul
- fascia axilară care aderă posterior la fascia muşchiului latissimus dorsi ,
la ligamentul suspensor al axilei şi la fascia muşchiului pectoral mare.
4A
1
 REGIUNEA AXILARĂ
1,18. muşchiul pectoral mic; 2,10. nervul musculocutan; 3. clavicula; 4,12. muşchiul coracobrahial; 5. artera circumflexă
humerală posterioară; 6. tuberculul mic al humerusului; 7. artera circumflexă humerală anterioară; 8. tendonul
B muşchiului latissimus dorsi; 9. muşchiul rotund mare; 11. nervul radial; 13. capul lung al muşchiului triceps brahial; 14.
nervul median; 15. nervul ulnar; 16. artera toraco-dorsală; 17. nervul toracic lung; 19. artera circumflexă a scapulei; 20.
artera subscapulară; 21. artera toracică laterală; 22. muşchiul dinţat anterior; 23. nervul cutanat brahial medial; 24. vena
axilară; 25. artera axilară; 26. fasciculul lateral al plexului brahial; 27. procesul coracoid; 28. nervul cutanat antebrahial
medial; nervul radial şi artera brahială profundă.

COMUNICĂRILE AXILEI
1. Prin vârful axilei (săgeata roşie) cu trigonul omoclavicular (regiune care aparţine regiunii
laterale a gâtului) ( vezi vârful axilei).
2. Prin patrulaterul humero-birondo-tricipital Velpeau (săgeata albă) cu regiunea
deltoidiană:
a. limite:
0superior: marginile inferioare ale muşchilor rotund mic şi subscapular (primul este
situat posterior şi cel de al doilea anterior).
0inferior: marginea superioară a muşchiului rotund mare
0lateral: colul chirurgical al humerusului
0medial: capul lung al muşchiului triceps brahial
b. conţinut: nervul axilar şi artera circumflexă humerală posterioară.
3. Prin trigonul birondo-tricipital (săgeata albastră) regiunea axilară comunică cu regiunea
scapulară.
a. limite:
0superior: muşchiul rotund mic
0inferior: muşchiul rotund mare
0lateral: capul lung al muşchiului triceps brahial
b. conţinut: artera circumflexă a scapulei
4. Prin trigonul humero-rondo-tricipital (săgeata verde) regiunea axilară comunică cu
regiunea posterioară a braţului.
a. limite:
0superior: muşchiul rotund mare
0lateral: colul chirurgical al humerusului
0medial: capul lung al muşchiului triceps brahial
b. conţinut: nervul radial şi artera brahială profundă
5. Prin canalul brahial axila comunică cu loja anterioară a braţului:

2
ARTERA AXILARĂ
P 2. Limite:
R b. porţiunea retropectorală R
L c. porţiunea lateropectorală
RAPORTURILE ARTEREI AXILARE
1,11. muşchiul pectoral mic; 2. nervul musculocutan; 3. nervul
axilar; 4,16,18. artera axilară; 5. nervul radial; 6. nervul ulnar; 7.
vena axilară; 8,9. nervul cutanat antebrahial medial; 10. nervul
cutanat brahial medial; 12. nervul pectoral medial (mic); 13. nervul
pectoral mare (lateral); 14. fasciculul posterior al plexului brahial;
15. fasciculul medial al plexului brahial; 17. fasciculul lateral al
plexului brahial;
ARTERA AXILARĂ-ORIGINEA, TRAIECTUL ŞI RAPORTURILE.
1. Origine: artera subclavie
a. limita proximală - marginea laterală a coastei I
b. limita distală - marginea inferioară a muşchiului pectoral mare. La acest nivel se
continuă cu artera brahială.
3. Traiect. Artera axilară străbate “în eşarfă” axila, în raport cu peretele anterior, dinspre
supero-medial spre infero-lateral. În funcţie de poziţia sa faţă de muşchiul pectoral mic, artera
axilară are trei porţiuni:
a. porţiunea prepectorală P
c. porţiunea lateropectorală L
5. Raporturi:
a. în porţiunea prepectorală:
0 raporturi cu elementele vasculo-nervoase:
h fasciculele plexului brahial. Fasciculul lateral 17 se află lateral de arteră. Fasciculul
posterior 14 se află posterior. Fasciculul medial 15 traversează oblic faţa posterioară a arterei şi
ajunge între artera axilară 4 şi vena axilară 7.
h vena axilară 7 se află medial de arteră 4 (vena se dispune antero-medial de arteră);
vena axilară primeşte ca afluent vena cefalică.
b. porţiunea retropectorală
0raporturi cu elementele vasculo-nervoase:
h ramurile terminale ale plexului brahial: nervii radial 5 şi axilar 3 se formează din
fasciculul posterior pe faţa posterioară a arterei; nervul musculocutan 2 şi rădăcina laterală a
nervului median se formează din fasciculul lateral pe faţa antero-laterală a arterei; nervul ulnar 6,
rădăcina medială a nervului median , nervii cutanat brahial medial 10 şi cutanat antebrahial medial
9 se formează din fasciculul medial pe faţa antero-medială a arterei. Nervul median se formează
din cele două rădăcini ale sale pe faţa anterioară a arterei.
h vena axilară 7 este situată medial de artera axilară.
0 raporturi cu elementele vasculo-nervoase:
h ramurile terminale ale plexului brahial (nervul median se află pe faţa antero-medială
a arterei axilare; lateral de el se găsesc nervii musculocutan 2 şi axilar3).
hnervul radial 5 se află pe faţa posterioară.
hnervul ulnar 6 se află pe faţa medială, împreună cu nervul cutanat antebrahial medial
9 (situat posterior de nervul ulnar).
hvena axilară 7 este situată medial.
3
RAMURILE ARTEREI AXILARE
a. artera toracică superioară (supremă) se desprinde din prima porţiune a arterei
axilare, perforează fascia clavipectorală, ajunge pe marginea medială a muşchiului
pectoral mic şi apoi între cei doi muşchi pectorali. Vascularizează muşchii pectorali şi
regiunea mamară.
b. artera toraco-acromială -se desprinde din prima porţiune a arterei axilare, perforează
fascia clavipectorală şi se împarte în patru ramuri: ramura pectorală (care vascularizează
muşchii pectorali şi regiunea mamară), ramura acromială, ramura claviculară
(vascularizează articulaţia sterno-claviculară şi muşchiul subclavicular), ramura
deltoidiană (vascularizează muşchii deltoid şi pectoral mare).
c. artera toracică laterală - se desprinde din a doua porţiune a arterei axilare şi coboară
pe peretele toracic. Vascularizează muşchii pectorali şi dinţat anterior. La femeie din
artera toracică laterală se desprind ramuri mamare laterale care vascularizează glanda
mamară.
d. artera subscapulară - are originea din cea de a treia porţiune a arterei axilare. Se
împarte în două ramuri: artera circumflexă a scapulei şi artera toraco-dorsală. Artera
circumflexă a scapulei trece prin trigonul birondo-tricipital în raport cu marginea laterală
a scapulei şi ajunge în fosa infraspinoasă. Ea participă la formarea cercului arterial
periscapular. Artera toraco-dorsală are un traiect descendent în raport cu muşchiul dinţat
anterior, posterior de artera toracică laterală. Posterior de artera toraco-dorsală se află
nervul toraco-dorsal.
e. artera circumflexă humerală posterioară - se desprinde din a treia porţiune a arterei
axilare. Împreună cu nervul axilar are un traiect spre posterior prin patrulaterul humero-
birondo-tricipital (Velpeau). Ocoleşte posterior colul chirurgical al humerusului şi
vascularizează articulaţia umărului, muşchii deltoid, rotund mare şi mic, capul lung al
muşchiul triceps.
f. artera circumflexă humerală anterioară - are un traiect spre lateral posterior de
muşchii coracobrahial şi de capul scurt al muşchiului biceps. Ocoleşte anterior colul
chirurgical al humerusului şi vascularizează capul lung al bicepsului şi muşchiul deltoid.

4
PLEXUL BRAHIAL

PLEXUL BRAHIAL
A. Origine. Plexul brahial are originea în ramurile ventrale ale nervilor
spinali C5, C6, C7, C8 şi T1. Ramurile ventrale C4 şi T2 pot contribui şi ele
la formarea plexului.
B. Formare. Plexul brahial are forma unui triunghi cu baza la coloana
vertebrală şi vârful în axilă. El este format din rădăcini, trunchiuri, diviziuni
şi fascicule din care pornesc ramurile colaterale şi terminale. N. AXILAR 10
1. Modul de unire al rădăcinilor plexului brahial:
a. rădăcinile C5 şi C6 reprezintă fiecare continuarea ramurii ventrale a
nervului spinal corespunzător. Cele două rădăcini se unesc şi formează
trunchiul superior. N. RADIAL 11
b. rădăcina C7 continuă ramura ventrală a nervului spinal C7 şi
formează singură trunchiul mijlociu.
c. rădăcinile C8 şi T1 reprezintă fiecare continuarea ramurii ventrale a N. N.CUTANA T
nervului spinal corespunzător. Cele două rădăcini se unesc şi formează MUSCULOCUTAN ANTEBRAHIAL
trunchiul inferior. 12 MEDIAL 18
2. Modul de ramificare al trunchiurilor plexului brahial. Fiecare
trunchi se bifurcă într-o diviziune posterioară şi una anterioară.
3. Modul de unire al diviziunilor şi formare a fasciculelor plexului
brahial: N. MEDIAN 14
a. toate diviziunile posterioare se unesc şi formează fasciculul N.CUTANA T
posterior. N. ULNAR 16 ANTEBRAHIAL
b. diviziunile anterioare ale trunchiurilor superior şi mijlociu se MEDIAL 17
unesc şi
formează fasciculul lateral.
c. diviziunea anterioară a trunchiului inferior formează fasciculul
medial. PLEXUL BRAHIAL
4. Modul de diviziune al fasciculelor în ramuri terminale: 1. rădăcina ventrală a nervului spinal C4; 2. ramură anastomotică între rădăcinile C4 şi C5; 3. nervul
a. din fasciculul posterior se formează nervul radial şi nervul dorsal al scapulei; 4. trunchiul superior; 5. nervul suprascapular; 6. diviziunea anterioară a trunchiului
superior; 7. fasciculul lateral; 8. nervul pectoral lateral (mare); 9. fasciculul posterior; 10. nervul
axilar.
axilar; 11. nervul radial; 12. nervul musculocutan; 13. rădăcina laterală a nervului median; 14. nervul
b. din fasciculul lateral se formează nervul musculocutan şi median; 15. rădăcina medială a nervului median; 16. nervul ulnar; 17. nervul cutanat antebrahial
rădăcina laterală a nervului median. medial; 18. nervul cutanat brahial medial; 19. nervul toraco-dorsal; 20. ansa pectoralilor; 21. nervul
c. din fasciculul medial se desprinde nervul ulnar, rădăcina pectoral medial (mic); 22,27. nervul toracic lung; 23,24. nervii subscapulari; 25. rădăcina ventrală T1;
medială a nervului median, nervul cutanat brahial medial şi nervul 26. rădăcina ventrală C8; 28. rădăcina ventrală C7; 29. nervul pentru muşchiul subclavicular; 30.
rădăcina ventrală C6; 31. rădăcina ventrală C5;
cutanat antebrahial medial.
5
RAMURILE COLATERALE
ALE PLEXULUI BRAHIAL
Ramurile supraclaviculare
Ramuri infraclaviculare
nervii pentru muşchii scaleni şi lung al se desprind din rădăcinile plexului
gâtului (C5, C6, C7, C8)
nervul dorsal al scapulei (C5)
nervul toracic lung (C5, C6, C7)
ramura pentru nervul frenic (C5)
nervul pentru muşchiul subclavicular
(C5,C6)
nervul suprascapular (C5,C6)
nervul pectoral lateral (C5, C6, C7)
nervul pectoral medial (C8, T1)
nervul subscapular superior (C5, C6)
nervul subscapular inferior (C5, C6)
nervul toraco-dorsal (C6, C7, C8)
inervează muşchiul ridicător al scapulei şi muşchii
romboizi.
ajunge pe faţa laterală a muşchiului dinţat anterior pe
care îl inervează.
Are originea în trunchiul superior. Inervează
muşchiul supraspinos şi apoi pătrunde în fosa
infraspinoasă, unde inervează muşchiul infraspinos.
De la nivelul său se desprinde o ramură pentru nervul
pectoral medial anastomoză numită ansa pectoralilor.
Aceasta reprezintă un reper pentru ligaturarea arterei
toraco-acromiale. Inervează muşchiul pectoral mare.
Are originea în fasciculul medial. Iniţial este
posterior de artera axilară apoi emerge dintre vasele
axilare. Inervează şi perforează muşchiul pectoral
mic; unele filete ajung la muşchiul pectoral mare.
se desprinde din fasciculul posterior şi inervează
muşchiul subscapular (partea superioară).
se desprinde din fasciculul posterior şi inervează atât
partea inferioară a muşchiului subscapular cât şi
muşchiul rotund mare.
are originea în fasciculul posterior între cei doi nervi
subscapulari. Coboară pe muşchiul subscapular
împreună cu artera subscapulară şi apoi cu artera
toraco-dorsală. Inervează muşchiul latissimus dorsi.

1. Din fasciculul lateral se formează nervul musculocutan şi rădăcina laterală a

RAMURILE nervului median.
TERMINALE ALE 2. Din fasciculul medial se formează nervul ulnar, rădăcina medială a nervului
PLEXULUI median, nervul cutanat antebrahial medial şi nervul cutanat brahial medial.
BRAHIAL 3. Din fasciculul posterior se formează nervul radial şi nervul axilar.

6
 n.musculocutan

m.pectoral mare

m.biceps brahial

m.coracobrahial
a.axilară
m.pectoral mic

fasciculul lateral al plexului brahial

a.circumflexă
humerală
anterioară
v.axilară

n.median
n.toracic lung

a.toracică laterală
n.radial
n.toracodorsal

v.subscapulară

REGIUNEA AXILARĂ
n.ulnar

n.cut.antebrah.med. a. subscapulară fasciculul a.toracodorsală m.dinţat anterior

medial al
plexului
n.subscapular brahial m.latissimus dorsi 7