MUSCHII MEMBRULUI

SUPERIOR
MUŞCHII CENTURII PECTORALE
COMPLEXUL MUSCULOFASCIAL ANTEROMEDIAL
Fasciile:
• Fascia m. pectoralis major
• lamina anterior - originea pe marginea anterioară a
claviculei şi acoperă faţa anterioară a muşchiului;
• lamina posterior - tapisează faţa posterioară a acestuia şi
se inseră pe marginea anterioară a claviculei.
• Fascia clavipectorală - 3 segmente:
• cranial, clavicoracopectoral - orificii prin care trec vena
cefalică, ramurile deltoidiană şi pectorală ale arterei
toraco-acromiale şi ducte limfatice axilare eferente. Fascia
formează planul intermediar al fosei infraclaviculare.
• intermediar, pectoral, format din două lamine, anterioară
şi posterioară - învelesc feţele superficială şi profundă ale
m. pectoralis minor;
• caudal, subpectoral, care se articulează cu fascia axillaris -
ligamentul suspensor al axilei al lui Gerdy.
• Fascia m. subclavius - la periferia m. subclavius, reprezintă
modalitatea de inserţie claviculară a fasciei clavipectorale
• Fascia m. serratus anterior - aceleaşi limite ca şi muşchiul
omonim
• Fascia axilară - Limitează distal spaţiul axilar
Spaţiul axilar
• interstiţiu intermusculofascial de pasaj asociat
mănunchiului neurovascular axilar, corpului adipos şi
limfonodulilor axilari
• formă de trunchi de piramidă:
▪ perete anterior – faţa posterioară a fasciei clavipectoralis;
▪ perete posterior – faţa anterioară a fasciei m.
subscapularis;
▪ perete medial – fascia m. serratus anterior;
▪ perete lateral – fascia m. coracobrachialis;
▪ bază mică, triunghiulară, orientată cranial, formează
pasajul cervico-axilar şi este delimitată anterior de faţa
caudală a claviculei, posterior de marginea cranială a
scapulei şi medial de faţa cranială a primei coaste.
▪ bază mare, patrulateră, delimitată anterior de marginea
caudală a m. pectoralis major, posterior de marginile
caudale ale mm. latissimus dorsi şi teres major, medial de
m. serratus anterior şi lateral de m. coracobrachialis. Baza
spaţiului axilar este închisă de fascia axilară.
M. PECTORALIS MAJOR
• multi-articular, clavisternocostohumeral, aparţine planului superficial al muşchilor anteriori ai
• trunchiului şi peretelui anterior al axilei
Origine:
• 2/3 mediale a marginii anterioare a claviculei
• faţa anterioară a sternului
• feţele externe ale coastelor II-VII
• pe extremitatea cranială a tecii fibroase a m. rectus abdominis
RAPORTURI
• faţă superficială - planurile superficiale ale regiunii mamare;
• faţă profundă - elementele neurovasculare ale spaţiului interpectoral, m. pectoralis minor şi
fascia clavipectorală;
• margine cranială - limitează inferomedial fosa infraclaviculară;
• margine caudală - marginea anterioară a bazei axilei.
INSERŢIE
• buza anterioară a şanţului intertubercular al humerusului
INERVAŢIE
• nervii pectorali mediali şi laterali (C6-C8 şi T1).
VASCULARIZAŢIE
• arterele toraco-acromială, toracică laterală ramurile perforante anterioare ale arterelor
intercostale II-VII şi venele comitante.
FUNCŢII
• performer: adducţie, rotaţie medială şi flexie a braţului.
• asistent: când ia punct fix pe humerus este levator al trunchiului în cuplu cu m. latissimus dorsi;
• levator al coastelor II-VII (inspirator accesor).
M. SUBCLAVIUS
• uni-articular, costoclavicular, planul intermediar al muşchilor anteriori ai
toracelui
ORIGINE
• primul cartilaj costal;
• ligamentul costoclavicular.
RAPORTURI
• Vena + artera subclaviculară şi trunchiurile primare ale plexului brahial.
INSERŢIA
• şanţul feţei caudale a claviculei;
• faţa profundă a lamelor anterioară şi posterioară ale fasciei
clavipectorale.
INERVAŢIE
• nervul subclavicular (C5-C6).
VASCULARIZAŢIE
• artera suprascapulară şi venele comitante.
FUNCŢII
• iniţiator: stabilizează extremitatea medială a claviculei în articulaţia
sternoclav.
• performer: tensor al fasciei clavipectorale.
• asistent: coborârea şi proiecţia anterioară a umărului; levator al primei
coaste (muşchi inspirator accesor minim).
M. PECTORALIS MINOR
• multi-articular, coracocostal, aparţine planului intermediar al muşchilor
anteriori ai trunchiului şi
• peretelui anterior al axilei
ORIGINE
• trei fascicule pe feţele externe ale coastelor III-V
• RAPORTURI
• faţă superficială, elementele neurovasculare ale spaţiului interpectoral şi
faţa profundă a m. pectoralis major;
• faţă profundă, mănunchiul neurovascular axilar;
INSERŢIA
• marginea medială a procesului coracoid.
INERVAŢIE
• nervii pectorali mediali şi laterali (C6-C8 şi T1).
VASCULARIZAŢIE
• arterele toraco-acromială, ramurile perforante anterioare ale arterelor
intercostale III-V şi venele comitante
FUNCŢII
• performer: coborârea şi proiecţia anterioară a umărului, sinergic cu m.
coracobrachialis.
• asistent: levator al coastelor III-V (muşchi inspirator accesor); tensor al
fasciei clavipectorale.
M. SERRATUS ANTERIOR
• multi-articular, costoscapular, aparţine planului profund al muşchilor anteriori ai
toracelui şi peretelui anterior al axilei
ORIGINE
• feţele laterale ale primelor două coaste
• feţele laterale ale coastelor III-IV
• extremitatea cranială a tecii fibroase a m. rectus abdominis
RAPORTURI
• faţă superficială, peretele medial al spaţiului axilar, mănunchiul neurovascular axilar,
grupul limfonodular medial axilar şi faţa anterioară a m. subscapularis;
INSERŢIA
• suprafaţa triunghiulară adiacentă unghiului superior a feţei costale a scapulei
• creasta verticală adiacentă marginii mediale a feţei costale a scapulei
• suprafaţa triunghiulară adiacentă unghiului inferior a feţei costale a scapulei
INERVAŢIE
• nervul toracic lung (C5-C7).
VASCULARIZAŢIE
• arterele toracică laterală, cranială, ramurile perforante anterioare ale primelor
• opt artere intercostale şi venele comitante.
FUNCŢII
• performer: fixează scapula la peretele toracic; ridică primele nouă coaste, având rol
inspirator.
• asistent: asistă mişcările complexe ale articulaţiei glenohumerală care necesită
stabilizarea scapulei.
COMPLEXUL MUSCULOFASCIAL SCAPULOHUMERAL
• la periferia articulaţiei scapulohumerale
• structuri superficiale, participă la formarea bolţii acromio-
claviculare, limitează lateral spaţiile subacromial şi
subdeltoidian şi sunt reprezentate de m. deltoideus şi fascia
deltoidiană
• structuri intermediare - fascia subdeltoidiană. Structurile
superficiale şi intermediare delimitează, împreună cu faţă
superficială a capsulei articulaţiei scapulohumerale, spaţiul
subacromial. Spaţiul subacromial se prelungeşte lateral cu
spaţiul subdeltoidian formând spaţiul conjunctivoseros
periscapulohumeral în care se găseşte fascia subdeltoidiană,
corpul adipos omonim şi o multitudine de burse seroase care
favorizează dinamica scapulohumerală în raport cu bolta
coraco-acromială.
• structuri profunde - fascia supraspinată, infraspinată,
subscapularis.
M. DELTOIDEUS
• uni-articular, scapulo-acromioclavihumeral
ORIGINE
• Pars spinalis - buza caudală a spinei scapulei
• Pars acromialis - marginea laterală a acromionului
• Pars clavicularis - 1/3 laterală a marginii anterioare a claviculei
RAPORTURI
• faţă profundă are raporturi cu aparatul capsuloligamentar al articulaţiei glenohumerale de care
este separată prin fascia subdeltoidiană şi sistemul burselor seroase
• margine anterioară:
◦ segment cranial, delimitează, împreună cu marginea cranială a m. pectoralis major şi
marginea anterioară a claviculei, fosa infraclaviculară;
◦ segment caudal, formează, împreună cu marginea cranială a m. pectoralis major, şanţul
deltopectoral care conţine vena cefalică.
INSERŢIE
• tuberozitatea deltoidiană
INERVAŢIE
• nervul axilar (C5-C6)
VASCULARIZAŢIE
• arterele circumflexă humerală, toraco-acromială, brahială profundă şi venele comitante
FUNCŢII
▪ performer: cel mai puternic abductor al braţului până la 90 grd; pars spinalis realizează extensia
braţului; pars clavicularis realizează flexia braţului.
▪ asistent:
◦ pars spinalis – rotaţia laterală a braţului;
◦ pars clavicularis – rotaţia medială a braţului;
◦ prin contracţie statică antigravitaţională, asistă marea majoritate a mişcărilor membrului superior.
M. SUBSCAPULARIS
• uni-articular, scapulohumeral
ORIGINE
• fosa și fascia subscapulară;
INSERŢIE
• tuberculul mic al humerusului
• faţa anterioară a capsulei articulaţiei glenohumerale
• ligamentul transvers al şanţului intertubercular și creasta
tuberculului mare
INERVAŢIE
• nervul suprascapular (C5-C8).
VASCULARIZAŢIE
• artera subscapulară şi venele comitante.
FUNCŢII
• iniţiator: stabilizează capul humeral în cavitatea glenoidă.
• performer: rotaţia medială a braţului.
• asistent: adducţia braţului
M. SUPRASPINATUS
• uni-articular, scapulohumeral,
ORIGINE
• fosa supraspinoasă; faţa profundă a fasciei supraspinoase în 2/3 mediale
RAPORTURI
• cu mănunchiul neurovascular suprascapular
INSERŢIE
• suprafaţa cranială a tuberculului mare al humerusului şi zona adiacentă a capsulei articulaţiei
glenohumerale
• INERVAŢIE
• nervul suprascapular (C5-C6)
VASCULARIZAŢIE
• arterele suprascapulară, circumflexă a scapulei şi venele comitante.
FUNCŢII
• iniţiator: stabilizează şi centrează capul humeral în cavitatea glenoidă şi
• realizează o abducţie incipientă (3-50) care va fi continuată de m. deltoideus.
• asistent: abducţia la 900.
M. INFRASPINATUS
• uni-articular, scapulohumeral,
ORIGINE
• fosa infraspinoasă; faţa profundă a fasciei infraspinoase
RAPORTURI
• mănunchiul neurovascular suprascapular.
INSERŢIE
• suprafaţa intermediară a tuberculului mare al humerusului şi zona adiacentă a capsulei articulaţiei
glenohumerale
• Inervație, vascularizație - IDEM
FUNCŢII
• participă la faza de debut a mişcărilor de adducţie şi rotaţie laterală a braţului.
• asistent: adducţia şi rotaţia laterală a braţului.
M. TERES MINOR
ORIGINE
• suprafaţa rugoasă cranială a feţei posterioare a scapulei, adiacentă marginii axilare
RAPORTURI
• limita superioară a hiatusurilor axilare medial şi lateral
INSERŢIE
• suprafaţa caudală a tuberculului mare al humerusului şi zona adiacentă a feţei posterioare a capsulei articulaţiei
glenohumerale
INERVAŢIE
• nervul axilar (C4-C5)
VASCULARIZAŢIE
• artera circumflexă a scapulei şi venele comitante
FUNCŢII
• iniţiator: participă la faza de debut a mişcărilor de adducţie şi rotaţie laterală a braţului
• performer: rotaţia laterală a braţului.
• asistent: adducţia braţului.
MANŞETA MUŞCHILOR ROTATORI (CAPA ROTATORILOR)
• supraspinatus, infraspinatus, teres minor şi subscapularis.
• Tendoanele se aplatizează progresiv, trec prin spaţiul subacromial şi formează împreună cu ligamentul
coracohumeral o teacă fibroasă pericapsulară continuă
• Contracţia tonică, sinergică antigravitaţională a acestor muşchi menţine integritatea anatomofuncţională a
articulaţiei glenohumerale
• Contracţia fazică minimă a muşchilor realizează, anatomic, contactul suprafeţelor articulare cu centrarea şi
stabilizarea capului humeral pe suprafaţa glenoidiană, iar funcţional trecerea articulaţiei din poziţia de
repaus în poziţia de start
M. TERES MAJOR
ORIGINE
• suprafaţa rugoasă caudală a feţei posterioare a scapulei, adiacentă
marginii axilare şi unghiului inferior
RAPORTURI
• formează limita inferioară a hiatusurilor axilare medial şi lateral
INSERŢIE
• buza posterioară (medială, creasta tuberculului mic) a şanţului
intertubecular al humerusului
INERVAŢIE
• nervul subscapular (C5-C6); nervul toracodorsal
VASCULARIZAŢIE
• artera subscapulară şi venele comitante
FUNCŢII
• performer: rotaţia medială a braţului
• asistent: adducţia braţului; extensia braţului
 Triangle omo-tricipital
• en haut, par le muscle petit rond ,
• en bas, par le muscle grand rond ,
• en dehors, par le long chef du muscle triceps
• Contenu:
• le nerf sub-scapulaire
• l’artère sub-scapulaire
Trou quadrilatoire (carré)
• Limite latérale : humérus
• Limite médiale : chef long du m.triceps brachial
• Limite bas : m.grand rond
• Limite haut : m.petit rond
• Contenu:
• n.axillaire
• a.circonflèxe de l'humérus
Espace axillaire inférieur (triangle)
• Limite médiale : chef long du triceps
• Limite haut : m.grand rond et m.grand dorsal
• Limite latérale : humérus
• Contenu :
• n.radial
• a.brachiale profonde
COMPLEXUL MUSCULOFASCIAL SPINOSCAPULAR
M. LATISSIMUS DORSI
• multi-articular, spinocostoscapular
ORIGINE
• Pars iliaca - fascia toracolombară şi 1/4 posterioară a buzei externe a crestei iliace
• Pars vertebralis - creasta sacrală medială, procesele spinoase lombare, procesele
spinoase toracale T12-T7
• Pars costalis - faţa externă a ultimelor patru coaste şi vârful scapulei
RAPORTURI
• acoperă planurile epischeletice ale peretelui toracic
INSERŢIA - creasta m. latissimus dorsi din şanţul intertubercular al humerusului
INERVAŢIE - nervul toracodorsal (C6-C8)
VASCULARIZAŢIE - ramura terminală a arterei toracodorsale şi venele comitante
FUNCŢII
• performer: articulaţia glenohumerală: adducţia, rotaţia medială şi extensia braţului;
când ia punct fix pe humerus este levator al trunchiului.
• asistent: retropulsia umărului; levator al coastelor XII-IX; menţine curburile fiziologice
ale coloanei vertebrale toracolombare
M. TRAPEZIUS
• multi-articular, occipitospinoscapular
ORIGINE
• Pars descendens: protuberanţa occipitală externă; 1/3 medială a liniei nucale
superioare; ligamentul nucal; procesele spinoase cervicale C2-C6.
• Pars transversa: ligamentul nucal; procesul spinos cervical C7-T3
• Pars ascendens: procesele spinoase toracale T4-T12; ligamentul interspinos.
INSERŢIE
• Pars descendens: 1/3 laterală a marginii posterioare a claviculei
• Pars transversa: marginea anterioară a acromionului, marginea cranială a spinei
scapulei în 1/3 laterală
• Pars ascendens: marginea cranială a spinei scapulei în 2/3 mediale
INERVAŢIE
• ramul extern al nervului accesor (XI); ramurile plexului cervical (C2-C4)
VASCULARIZAŢIE
• artera cervicală superficială + transversă şi venele comitante
FUNCŢII
• performer:
• adducţia scapulei;
• pars descendens ridică scapula şi umărul în sens superomedial şi proiectează lateral
vârful osului;
• pars ascendens coboară scapula şi umărul şi apropie unghiul superior al osului de linia
mediană posterioară;
• când ia punct fix pe scapulă pars descendens produce înclinaţia laterală a capului
• asistent:
• extensia coloanei cervicale; abducţia braţului la 180 grd.
MM. RHOMBOIDEI
• multi-articulari, spinoscapulari
ORIGINE
• rhomboideus major: procesele spinoase toracale T1-T4; ligamentul interspinos.
• m. rhomboideus minor: procesele spinoase cervicale C6-C7; ligamentul nucal.
INSERŢIE
• m. rhomboideus major: segmentul vertical al marginii mediale a scapulei.
• m. rhomboideus minor: segmentul vertical şi unghiul marginii mediale a scapulei, cranial faţă de m. rhomboideus major
INERVAŢIE
• nervul dorsal al scapulei (C4-C5)
VASCULARIZAŢIE
• ramura profundă a arterei cervicale transverse şi venele comitante
FUNCŢII
• performer: adducţia scapulei (translaţia medială).
• asistent: fixarea scapulei la peretele toracic; ridicarea umărului.
M. LEVATOR SCAPULAE
• multi-articular, transversoscapular
ORIGINE
• faţa posterioară a procesului transvers al atlasului; tuberculii posteriori ai proceselor transverse cervicale C2-C4.
INSERŢIE
• segmentul oblic al marginii mediale a scapulei; unghiul superior al scapulei.
INERVAŢIE
• nervul dorsal al scapulei (C4-C5)
VASCULARIZAŢIE
• ramura profundă a arterei cervicale transverse şi venele comitante
FUNCŢII
• performer: ridică unghiul superior al scapulei.
• asistent: ridicarea umărului; abducţia membrului superior; înclinarea laterală a gâtului.
 MUŞCHII BRAŢULUI
Fascia brahială
• manşon fibros continuu, două şanţuri
verticale, medial şi lateral, determinate de
inserţia
• septurilor intermusculare pe faţa sa profundă
• Septul intermuscular lateral al braţului
• Septul intermuscular medial al braţului
• Septul intermuscular transvers al braţului -
împarte compartimentul musculofascial
anterior al braţului într-o lojă superficială, a
m. biceps brachii şi alta profundă, a m.
brachialis
COMPARTIMENTULUI MUSCULOFASCIAL FLEXOR
 Biceps brachial – plan superf
Définition: bi articulaire , composé de 2 chefs : longue et courte portion. Forme le galbe de la face
antérieure du bras
Situation: tendu de la scapula au radius. Muscle du plan superficiel de la loge antérieure du bras
Insertion:
Longue portion : tendon intra capsulaire, extra synovial sur le tubercule supra glénoïdien
Courte portion : pointe de l’apophyse coracoïde de le scapula : tendon commun avec celui du
coraco brachial.
Trajet
• Longue portion : glisse dans la gouttière bicipitale de l’humérus plaqué contre celle ci par le
ligament huméral transverse et fusionne avec les fibres de la courte portion
• Courte portion : verticale, vers le bas
Terminaison: par un tendon puissant sur la face postérieure de la tubérosité bicipitale du radius.
Quelques fibres pour l’aponévrose ante brachial qui plaquent au passage les muscles
épitrochléens
Innervation: Nerf musculo cutané (C6-C7), vascularisation: branches musculaires artere axilaire +
brahiale
• Mécanique - fléchisseur de l’avant-bras / bras, du bras / avant-bras et du bras / thorax.
Supinateur. C’est le muscle du porter à la bouche. Forme une bretelle anti luxation antérieure
pour l’humérus.
 Coraco brachial – plan superf
Définition
• muscle de la ceinture scapulaire
mono articulaire
muscle perforé de n. musculocutane
Situation
• loge antérieure, plan profond
Tendu de l’apophyse coracoïde à la partie antérieure de l’humérus
Insertion ; commune avec la courte portion du biceps et le petit pectoral à la partie médiale du processus coracoïde
Trajet: descend obliquement vers le bas et le dehors et l’avant.
Terminaison: au 1/3 supérieur de la face antéro médiale de l’humérus
Innervation: nerf musculo cutané C6-C7qui le perfore
Vascularisation: arteres circumflexes humerales
Action
• Adducteur et fléchisseur, il évite la sub luxation de la tête huméral en cas de port de charges lourdes. Il fait pivoter le
moignon de l’épaule (barres fixes)
Rapports
• Il est perforé par le nerf musculo cutané
Brachialis - profond
Définition: mono articulaire, large et puissant
Situation
• Plan profond de la loge antérieure du bras
Tendu de l’humérus à l’ulna
Insertion - 2/3 inférieur de la face antérieur de la diaphyse humérale
Trajet verticale vers le bas, se dirige vers l’avant du coude
Terminaison: Tendon puissant sur le tubercule brachial de l’ulna (ou sous coronoïdien)
Innervation: nerf musculo cutané C6-C7
Vascularisation: arteres collaterales ulnaires sup. et inf., branches musculaires artere brachiale
Action: puissant fléchisseur de l’avant-bras sur le bras et réciproquement
Rapports
• Pouls de l’artère brachiale dans la gouttière bicipitale médiale
• veine céphalique dans la gouttière bicipitale latérale
• bourse sous tendineuse
• biceps brachial
• ligaments actifs de l’articulation du coude
Clinique
• bursite : inflammation de la bourse sous tendineuse.
• Ostéome : calcification de la bourse sous tendineuse.
COMPARTIMENTULUI MUSCULOFASCIAL EXTENSOR
Définition
• composé de 3 chefs :
• longue portion
Triceps brachial
• vaste latéral
• vaste médial
• Muscle bi articulaire par sa longue portion
Mono articulaire par ces 2 vastes
Situation loge postérieure du bras, dont c’est le seul muscle tendu entre scapula, humérus et ulna
Insertions
• Longue portion : tubercule infra glénoïdien
Vaste latéral : face postérieure de l’humérus : au dessus et en dehors de la gouttière radiale
Vaste médial : face postérieure de l’humérus : 1/3 inférieur sous la gouttière radiale
Trajet: 3 chefs se regroupent pour former un tendon commun qui passe à la face postérieure du coude
Terminaisons: olécrane
Innervation: Nerf radial C6-C8, Vascularisation: a. circumflexe humerale post, artere brachiale profonde
Mécanique: extenseur de l’avant-bras sur le bras et du bras / Avant-bras. Retropulsion bras / épaule. Rôle de bretelle anti luxante postérieure
pour l’humérus
Rapports: nerf radial (C6 C7 C8 Th1) entre vaste latéral et médial
bourse synoviale rétro tendineuse du coude, bourse sous tendineuse
Clinique
• Fracture de l’olécrane : horizontalisation des repères palpables
• Réflexe tricipital par percussion de l’olécrane : C7
• hygroma du coude
• Pas de paralysie de la longue portion en cas de fracture de l’humérus au 1/3 moyen
 Triceps brachial
Mécanique: extenseur de l’avant-bras sur le
bras et du bras / Avant-bras. Retropulsion
bras / épaule. Rôle de bretelle anti luxante
postérieure pour l’humérus
Rapports: nerf radial (C6 C7 C8 Th1) entre
vaste latéral et médial
bourse synoviale rétro tendineuse du coude,
bourse sous tendineuse
Clinique
• Fracture de l’olécrane : horizontalisation des
repères palpables
• Réflexe tricipital par percussion de
l’olécrane : C7
• hygroma du coude
• Pas de paralysie de la longue portion en cas
de fracture de l’humérus au 1/3 moyen
MUŞCHII ANTEBRAŢULUI
Fascia antebrahială
• Septul intermuscular anterolateral al antebraţului - separă
compartimentele musculofasciale lateral şi anterior
• Septul intermuscular posterolateral al antebraţului -
separă compartimentele musculofasciale lateral şi
posterior
• Septul intermuscular transvers anterior al antebraţului -
împarte compartimentul musculofascial anterior într-o
lojă superficială care conţine muşchii pronatori şi flexori
de amplitudine şi alta profundă în care se găsesc muşchii
flexori şi pronatori de forţă
• Septul intermuscular transvers posterior al antebraţului -
împarte compartimentul musculofascial posterior al
antebraţului într-o lojă superficială care conţine muşchii
extensori de amplitudine şi alta profundă în care se găsesc
muşchii extensori ai policelui şi indexului
Retinaculul muşchilor flexori ai mâinii
• structură conjunctivă groasă şi rezistentă, patrulateră -
faţă ventrală, în raport cu tendonul m. palmaris longus,
mănunchiul neurovascular ulnar situat în loja Guyon şi
planurile superficiale ale regiunii carpiene anterioare
• faţă dorsală, care închide şanţul carpian (sulcus carpi) şi
îl transformă într-un canal osteofibros numit canalul
carpian.
• De pe faţă dorsală a retinaculului, medial eminenţei
carpiene laterale, se detaşează un sept sagital care se
inseră pe oasele scafoid şi trapezoid şi împarte canalul
carpian într-un compartiment lateral, îngust, prin care
trece tendonul m. flexor carpi radialis şi altul medial,
prin care trec, învelite în tecile sinoviale digitopalmare,
tendoanele mm. flexor pollicis longus, flexor digitorum
superficialis şi profundus şi nervul median.
COMPARTIMENTUL MUSCULOFASCIAL FLEXOR AL
ANTEBRAŢULUI

două loje musculofasciale:

▪ superficială, alcătuită din muşchi lungi,
flexori şi pronatori de amplitudine,
care au inserţii punctiforme şi sunt dispuşi
pe două planuri;
▪ profundă, care conţine muşchi flexori şi
pronatori de forţă, ce au suprafeţe
întinse de inserţie pe feţele ventrale ale
oaselor antebraţului şi sunt, de
asemenea, dispuşi pe două planuri.
 Loge antérieure  : plan superficiel, muscles épitrochléens (épicondyle
médial)
Pronator Teres

Origine Insertion Innervation Action

chef huméral : 1/3 moyen de la médian pronateur et
épitrochlée de face latéral du fléchisseur
l’humérus, radius
Rond pronateur chef ulnaire :
apophyse
coronoïde de
l’ulna 
 Loge antérieure  : plan superficiel, muscles épitrochléens (épicondyle
médial)
Flexor Carpi
Radialis

Origine Insertion Innervation Action

base de la face
fléchisseur de la
Fléchisseur ant du 2eme
radial du carpe épitrochlée de métacarpien et médian main, abducteur
l’humérus (=inclinateur
(gd palmaire) expansion vers
radial)
le 3éme 
 Loge antérieure  : plan superficiel, muscles épitrochléens (épicondyle
médial)

Palmaris Longus

Origine Insertion Innervation Action

Fléchisseur du 4 languettes tenseur de

l’aponévrose
carpe (Long épitrochlée de dans palmaire, il est
ou Petit l’aponévrose médian
palmaire) = l’humérus palmaire fléchisseur de
70% des gens moyenne la main dans
l’axe du bras
 Loge antérieure  : plan superficiel, muscles épitrochléens (épicondyle
Flexor Carpi médial)

Ulnaris

Origine Insertion Innervation Action

chef huméral :
fléchisseur et
épicondyle med
adducteur de la
Fléchisseur de l’humérus ; os pisiforme, main (=
chef ulnaire :
ulnaire du carpe hamatum et son inclinaison
(Cubital olécrane,2/3 hamulus, 5eme ulnaire ulnaire), il
sup. du bord
antérieur) méta accompagne le
post de l’ulna ; 2
mouvement de
inserts unis par
prise en force. 
arcade fibreuse
Loge antérieure : plan moyen Flexor Digitorum
Superficialis

Origine Insertion Innervation Action

par un tendon à
2 languettes en médian
épicondyle
forme de
médial de
l’humérus et boutonnière sur
la 2ieme
apophyse fléchisseur
Fléchisseur coronoïde de phalange et chaque segment
perforée par le
superficiel des l’ulna ; 1/2 sup. sur le précédent
doigts du bord ant du tendon du (jusque
fléchisseur
radius et arcade mains/av-bras)
profond des
fibreuse qui doigts (tendon à
relie ces 2
insertions trajet sup. pour
3, 4 et inf. pour
2 et 5) 
Loge antérieure : plan des muscles fléchisseurs profonds
des doigts
Flexor Digitorum Profundus

Origine Insertion Innervation Action

2/3 sup. de la
face antérieure
de l’ulna, de la par 4 tendons fléchisseur
Fléchisseur sur la troisième chaque segment
membrane 2,3 médian 4,5
profond des interosseuse phalange des ulnaire sur le précédent
doigts  doigts 2,3,4 et (jusque
(+tubérosité
bicipital du 5 ! trajet ! mains/av-bras)
radius)
 Loge antérieure : plan des muscles fléchisseurs profonds
des doigts

Flexor pollicis longus

Origine Insertion Innervation Action

fléchisseur de la
3/4 sup. de la dernière phal
face palmaire
face ant du sur la première
Long fléchisseur de la base de la
du pouce radius et phalange distale médian et de celle ci sur
membrane le méta.Il
du pouce
interosseuse vérouille la
prise. 
 Plan des muscles profonds
Pronator quadratus

Origine Insertion Innervation Action

quart inf. de la quart inf. du

le plus puissant
Carré pronateur face ant de bord de la face Interosseux
l’ulna ant du radius des pronateur
COMPARTIMENTUL MUSCULOFASCIAL EXTENSOR AL
ANTEBRAŢULUI

Două loje musculofasciale:

▪ superficială, formată din:
◦ m. extensor digitorum communis;
◦ m. extensor digiti minimi;
◦ m. extensor carpi ulnaris.
▪ profundă, formată din:
◦ m. abductor pollicis longus;
◦ m. extensor pollicis brevis;
◦ m. extensor pollicis longus;
◦ m. extensor indicis.
 Loge postérieure : plan superficiel

Extensor Digitorum communis

Origine Insertion Innervation Action
sur la face dorsale des trois
phalanges des IIe, IIIe, IVe et
Ve doigts par des
bandelettes. étend ph2 et
base de la 1ere phalange ; ph3 / ph1, et
face post de face dorsal de la 1ere ph1/métacarpe
Extenseur
l’épicondyle phalange il se / en 3 radial (en particulier
commun des
lat de languettes : 1ere se fixe (b profonde) quand ph2 et
doigts l’humérus face post extrémité sup. de ph3 fléchies),
2eme phalange, 2ieme et métacarpe/av-
3ieme se réunissent face bras
dorsal de 3ieme phal et
s’insèrent extem sup. face
post de la 3ieme phal.
Loge postérieure : plan superficiel
Extensor Digitorum communis
 Loge postérieure : plan superficiel

Extensor digiti minimi

Origine Insertion Innervation Action

s’unit au action
voisinage du complémentaire
Extenseur épicondyle lat méta 5 au radial (b à celle de
propre du 5 de l’humérus tendon de profonde) l’extenseur
l’extenseur commun pour le
commun  5ieme doigt
 Loge postérieure : plan superficiel

Extensor Carpi Ulnaris

Origine Insertion Innervation Action

Vascularizație:
épicondyle lat
de l’humérus, face dorsal de la radial (b extenseur et artera interosoasă
bord post de base du 5ieme profonde) adducteur de la posterioară şi
méta main venele comitante.
l’ulna 
 Loge postérieure : plan profond

Origine Insertion Innervation Action

abducteur et
face post de extenseur du
l’ulna et du pouce, ouvre la
base du 1er
Abductor radius et méta (face radial (b 1ere
pollicis longus membrane profonde) commissure
dorsale)
interosseuse inter digitale et
adjacente permet de
saisir 
 Loge postérieure : plan profond

Origine Insertion Innervation Action

extenseur et
face dorsal de la
Extensor pollicis idem mais sous radial (b abducteur de la
brevis long abducteur 1ere phalange profonde) colonne du
du pouce
pouce
 Loge postérieure : plan profond

Origine Insertion Innervation Action

extrémité sup.
idem sauf de la face post étend 2/1 et
Extensor pollicis radial (b
longus radius, sous de la 2ieme profonde) 1/méta et
court extenseur phalange du méta/carpe
pouce
 Loge postérieure : plan profond

Origine Insertion Innervation Action

idem sauf fusionne avec

radial (b extenseur de
Extensor indicis radius, sous long tendon ext com
extenseur des doigts profonde) l’index
COMPARTIMENTUL MUSCULOFASCIAL EXTENSOR AL
ANTEBRAŢULUI
COMPARTIMENTUL LATERAL
Brachioradialis

– muscle lateral
avant-bras

Origine Insertion Innervation Action

fléchisseur du
bras / avant-
bras.Ramène le
face lat du
bras en position
1/4 inf. du bord apophyse
Brachioradialis lat de l’humérus styloïde du radial de fonction.
Muscle des
radius
athlètes qui
travaillent aux
barres. 
Brachioradialis
– muscle lateral avant-bras
Brachioradialis
– muscle lateral avant-bras
Loge latérale Extensor Carpi Radialis Longus

Origine Insertion Innervation Action

épicondyle lat face dorsal de la extenseur et

Long extenseur
de l’humérus, base du 2eme radial abducteur de la
radial du carpe face antérieure méta main
Loge latérale
Extensor Carpi Radialis Brevis

Origine Insertion Innervation Action

épicondyle lat face dorsal de la extenseur et

Court extenseur
de l’humérus, base du 3eme radial abducteur de la
radial du carpe face antérieure méta main
Loge laterale Supinator

Origine Insertion Innervation Action

faisc sup. :
épicondyle lat
partie sup. du
de l’humérus, lig bord ant du radial supinateur
colat radial
radius faisc
Supinateur (2 moyen, fosse
chefs) supinatrice, prof : face
postero lat du
crête du
col du radius
supinateur de
derrière le chef
l’ulna sup.