LP 11

VASELE MEMBRULUI SUPERIOR

ARTERA SUBCLAVIE DREAPTA

Artera subclavie este o artera importanta care iriga umarul, peretele anterior al toracelui, o
parte a sistemului nervos si membrul superior
Origine: artera subclavie dreapta se desprinde din trunchiul brahiocefalic , iar artera subclavie
stanga din arcul aortic (crosa aortei); de aceea, artera subclavie dreapta prezinta doar o portiune
cervicala, pe cand artera subclavie stanga are 2 portiuni: cervicala si toracica.
Limite:
- superioara (proximala) : artera are originea in dreptul articulatiei sternoclaviculare drepte
- inferioara (distala) : marginea laterala a coastei I, de unde se continua cu artera axilara;
Traiect: artera subclavie traverseaza 1/3 inferioara a regiunii sternocleidomastoidiene si
trigonul omoclavicular; datorita raporturilor cu muschiul scalen anterior fata de care trece
posterior, artera prezinta 3 portiuni: prescalenica, retroscalenica (interscalenica) si lateroscalenica
 Raporturi:
a) portiunea prescalenica:
- raporturi anterioare: planul osteo-muscular – este alcatuit din articulatia
sternoclaviculara, extremitatea sternala a claviculei, m. sternocleidomastoidian, sternohioidian si
sternotiroidian; planul venos – este format din vena subclavie, vena jugulara interna; planul
nervos – este alcatuit dinspre lateral spre medial din: n. frenic, ansa subclavie (=bucla nervoasa
care trece anterior si inferior fata de artera subclavie) si n. vag(din care se desprinde la acest
nivel n. laringeu recurent drept);
- raporturile inferioare: versantul anterior al domului pleural, ansele nervoase (ansa
frenico-stelara, ansa subclavie si n. laringeu recurent drept),artera toracica interna;
- raporturile posterioare si postero-superioare: versantul anterior al domului pleural,
ansele nervoase, ganglionul cervico-toracic (stelat), radacinile C8-T1 ale plexului brahial
(fasciculul medial);
- raporturile superioare: trunchiul tireocervical, artera vertebrala;
- raporturile mediale: artera carotida comuna dreapta, trahee si esofag
b) portiunea retroscalenica (interscalenica) se afla intre muschii scalen anterior si mijlociu
- raporturile anterioare: m. scalen anterior
- raporturile posterioare: trunchiul inferior al plexului brahial si m. scalen mijlociu;
- raporturile inferioare: santul arterei subclavii de pe coasta I;
- raporturile superioare: trunchiurile mijlociu si superior ale plexului brahial.

c) portiunea lateroscalenica (in aceasta portiune se poate palpa artera in trigonul

omoclavicular):
- raporturile anterioare: pielea, tesutul celular subcutanat care contine fibre ale muschiului
platysma, n. supraclavicular mijlociu si v. jugulara externa; fascia cervicala superficiala, fascia
pretraheala, v. subclaviculara;
- raporturile posterioare: trunchiul inferior al plexului brahial, artera suprascapulara si m.
scalen mijlociu;
- raporturile superioare: m. omohioidian, a. suprascapulara si v. jugulara externa;
- raporturile inferioare si mediale: primul spatiu intercostal
Teritoriul de distributie:
- artera subclavie prezinta urmatoarele ramuri:
1. a. vertebrala
2. a. toracica interna
3. trunchiul tireo-cervical cu ramurile:
- a. tiroidiana inferioara
- a. transversa a gatului
- a. suprascapulara
4. trunchiul costo-cervical cu ramurile:
- a. cervicala profunda
- a. intercostala suprema

Regiunea axilara
Peretii axilei – au forma unei piramide patrulatere cu 4 pereti, un varf si o baza;
1. Peretele anterior este format din:
- tegument, tesutul celular subcutanat;
- planul musculo-aponevrotic superficial: m. pectoral mare si fascia lui;
- planul musculo-aponevrotic profund: m. subclavicular, fascia clavipectorala, m.
pectoral mic, ligamentul suspensor al axilei;
2. Peretele posterior este format dinspre superior spre inferior de: m. subscapular, m.
rotund mare si m. latissimus dorsi;
3. Peretele medial este format din peretele toracic (primele 10 coaste, spatiile intercostale
si muschii intercostali) si m. dintat anterior;
4. Peretele lateral este format din: capul scurt al m. biceps brahial si m. coracobrahial
 5. Varful axilei, apartine zonei de tranzitie cervico-brahiale:
- este limitat superior de clavicula si m. subclavicular, postero-lateral de marginea
superioara a scapulei si procesul coracoid, medial de coasta I;
- insertia m. scalen anterior pe coasta I imparte acest spatiu in 2 zone:
a) zona postero-laterala: prin care trec fasciculele plexului brahial (situate
posterior) si artera subclavie care la marginea laterala a coastei I se continua cu artera axilara
(situata anterior);
b) zona antero-mediala: este strabatuta de vena axilara, care se continua cu vena
subclavie;

6. Baza axilei este formata din:

- tegument
- fascia axilara care care adera posterior la fascia m. latissimus dorsi, la ligamentul
suspensor al axilei si la fascia m. pectoral mare
Continutul axilei:
1. Manunchiul vasculo-nervos principal al axilei este format din vasele axilare (a. axilara si
v. axilara) si plexul brahial (partea infraclaviculara);

2. Manunchiurile vasculo-nervoase secundare sunt:

a) manunchiul vasculo-nervos lateral format din: vasele circumflexe laterale si n. axilar;
b) manunchiul vasculo-nervos medial format din: vasele toracice laterale si n. toracic
lung;
c) manunchiul vasculo-nervos posterior format din: vasele toraco-dorsale si n. toraco-
dorsal;
3. Limfonodulii axilari
Comunicarile axilei:
1. prin varful axilei cu trigonul omoclavicular (regiune care apartine regiunii laterale a
gatului);
2. prin patrulaterul humero-birondo-tricipital Velpeau cu regiunea deltoidiana:
a. limite:
- superior: marginile inferioare ale m. rotund mic (posterior) si subscapular
(anterior)
- inferior: marginea superioara a m. rotund mare
- lateral: colul chirurgical al humerusului
- medial: capul lung al m. triceps brahial
b. continut: n. axilar si a. circumflexa humerala posterioara
 3. Prin trigonul birondo-tricipital regiunea axilara comunica cu regiunea scapulara:
a. limite:
- superior: m. rotund mic
- inferior: m. rotund mare
- lateral: capul lung al m. triceps brahial
b. continut: a. circumflexa scapulara
4. Prin trigonul humero-rondo-tricipital regiunea axilara comunica cu regiunea posterioara a
bratului:
a. limite:
- superior: m. rotund mare
- lateral: colul chirurgical al humerusului
- medial: capul lung al m. triceps brahial
b. continut: n. radial si a. brahiala profunda
5. Prin canalul brahial axila comunica cu loja anterioara a bratului.
ARTERA AXILARA
Artera axilara iriga umarul, partea superioara a bratului si peretele lateral al toracelui
1. Origine: artera subclavie
2. Limite: superioara (proximala) -marginea laterala a coastei I; inferioara(distala) – marginea
inferioara a m. rotund mare, la acest nivel continuandu-se cu a. brahiala
3. Traiect: a. axilara strabate “in esarfa” axila, in raport cu peretele anterior,dinspre supero-
medial spre infero-lateral; in functie de pozitia ei fata de m. pectoral mic, a. axilara are 3
portiuni: portiunea prepectorala, retropectorala si lateropectorala;
 4. Raporturi:
a) in portiunea prepectorala:
- raporturi cu elementele vasculo-nervoase:
1. fasciculele plexului brahial: fasciculul lateral se afla lateral de a. axilara;
fasciculul posterior se afla posterior de a. axilara; fasciculul medial traverseaza oblic fata
posterioara a arterei axilare si ajunge intre artera si vena axilara
2. vena axilara se afla medial de artera axilara (vena se dispune antero-medial de
artera); vena axilara primeste ca afluent vena cefalica.
b) portiunea retropectorala:
- raporturi cu elementele vasculo-nervoase:
1. ramurile terminale ale plexului brahial: n. radial si axilar se formeaza din fasc.
posterior pe fata post. a arterei axilare; n. musculocutanat si radacina laterala a n. median se
formeaza din fasciculul lateral pe fata antero-laterala a arterei axilare; n. ulnar, radacina mediala
a n. median, n. cutanat brahial medial si cutanat antebrahial medial se formeaza din fasciculul
medial pe fata antero-mediala a arterei axilare; n. median se formeaza din cele 2 radacini ale sale
pe fata anterioara a arterei axilare
2. vena axilara , situata medial de artera axilara.
c) portiunea lateropectorala:
- raporturi cu elementele vasculo-nervoase:
1. ramurie terminale ale plexului brahial (n. median se afla pe fata antero-mediala a
arterei axilare; lateral de el se gasesc n.musculocutanat si axilar);
2. n. radial se afla pe fata posterioara a arterei axilare;
3. n. ulnar se afla pe fata mediala a arterei axilare , impreuna cu n. cutanat
antebrahial medial (situat posterior de nervul ulnar);
4. vena axilara situata medial de artera axilara.

Ramurile arterei axilare:

a) a. toracica superioara(suprema) -se desprinde din prima portiune a a. axilare , perforeaza

fascia clavipectorala, ajunge pe marginea mediala a m. pectoral mic si apoi intre cei doi muschi
pectorali; vascularizeaza m. pectorali si regiunea mamara
b) a. toraco-acromiala - se desprinde din prima portiune a arterei axilare, perforeaza fascia
clavipectorala si se imparte in 4 ramuri : ramura pectorala (care vascularizeaza m. pectorali si
regiunea mamara), ramura acromiala, ramura claviculara (vasc. articulatia sterno-claviculara si
m. subclavicular) si ramura deltoidiana (vasc. m. deltoid si pectoral mare)
c) a. toracica laterala (inferioara) – se desprinde din a 2-a portiune a arterei axilare si
coboara pe peretele toracic; vascularizeaza m. pectorali si dintat anterior; la femei, din a. toracica
laterala se desprind ramuri mamare laterale care vasc. glanda mamara.
 d) a. subscapulara – se desprinde din a 3-a portiunea a arterei axilare si se imparte in 2
ramuri :
1. a. circumflexa scapulara – care trece prin trigonul birondo-tricipital in raport cu
marginea laterala a scapulei si ajunge in fosa infraspinoasa
2. a. toraco-dorsala – are un traiect descendent in raport cu m. dintat anterior,
posterior de a. toracica laterala; posterior de a. toraco-dorsala se afla n. toraco-dorsal
e) a. circumflexa humerala posterioara – se desprinde din a 3-a portiune a arterei axilare;
impreuna cu n. axilar are un traiect spre posterior prin patrulaterul humero-birondo-tricipital;
ocoleste posterior colul chirurgical al humerusului si vasc. articulatia umarului, m. deltoid,
rotund mare si mic, capul lung al m. triceps brahial
f) a. circumflexa humerala anterioara – are un traiect spre lateral, posterior de m.
coracobrahial si de capul scurt al m. biceps brahial; ocoleste anterior colul chirurgical al
humerusului si vasc. capul lung al bicepsului brahial si m. deltoid.
ARTERA BRAHIALA
1. Origine: artera axilara
2. Limite: - limita superioara (proximala): marginea inferioara a muschiului rotund mare;
- limita inferioara (distala): la 1 cm distal de plica cotului in dreptul colului
radiusului; la acest nivel se imparte in artera radiala si ulnara;
3. Traiect - prin urmatoarele regiuni: loja anterioara a bratului si santul bicipital medial (de la
nivelul fosei cubitale);
Fosa cubitala este un spatiu triunghiular cu baza in sus, situat in regiunea anterioara a cotului
intre muschii epicondilieni mediali si laterali. Tendonul muschiului biceps brahial imparte fosa
cubitala in doua santuri: santul bicipital medial si santul bicipital lateral; in profunzime, aceste
santuri ajung pana la muschiul brahial.
Fosa cubitala este delimitata:
- superior: de o linie orizontala imaginara, care trrece la 2 cm superior de epicondilii
humerusului
- lateral: de marginea medial a muschiului brahioradial
- medial: de marginea laterala a muschiului rotund pronator
- profund: de muschiul brahial

Santul bicipital medial este situat antero-medial si este delimitat:

- lateral: de tendonul muschiului biceps brahial
- medial: de muschiul rotund pronator
- superficial: de aponevroza bicipitala
- profund: de muschiul brahial
In santul bicipital medial se gasesc superficial: vena bazilica si nervul cutanat antebrahial
medial, iar profund: vasele brahiale – artera brahiala si venele brahiale, nervul median
(situate medial de artera brahiala), ramura anterioara a arterei colaterale ulnare inferioare si
ramura anterioara a arterei recurente ulnare si anastomoza dintre ele.

Santul bicipital lateral este situat antero-lateral si este delimitat:

-lateral: de muschiul brahioradial
-medial: de tendonul muschiului biceps brahial
-profund: in partea superioara, de muschiul brachial,iar in partea inferioara de muschiul
supinator.
In santul bicipital lateral se gasesc:
- superficial; vena cefalica si nervul cutanat antebrahial lateral
- profund: nervul radial, care se divide in ramurile sale terminale: ramura sufericiala si
ramura profunda; artera colaterala radiala si artera recurenta radiala si anastomoza dintre
ele.
 4. Raporturi:
a) la brat:
- in 1/3 superioara a bratului, n. median este situat antero-lateral, n. ulnar este situat
medial si n. radial este situat posterior;
- in 2/3 inferioare ale bratului, n. median incruciseaza anterior artera brahiala si se
dispune medial; n. ulnar se afla posterior de septul muscular medial , in loja posterioara a
bratului.
 b) in fosa cubitala, artera brahiala se afla in santul bicipital medial:
- n. median se afla medial;
- anastomoza dintre a. colaterala ulnara inferioara cu ramura anterioars a a. recurente ulnare
5. Ramurile arterei brahiale:
a) ramuri musculare – care vascularizeaza muschii lojei anterioare a bratului (m. biceps
brahial, m. coracobrahial si m. brahial)
b) artera nutritiva a humerusului;
c) a. brahiala profunda – strabate trigonul humero-rondo-tricipital impreuna cu n. radial si
ajunge in santul nervului radial de pe fata posterioara a humerusului; la marginea laterala a
humerusului se imparte in 2 ramuri:
- a. colaterala radiala – care strabate septul intermuscular lateral impreuna cu n.
radial si se anastomozeaza cu a. recurenta radiala in santul bicipital lateral;
- a. colaterala medie – care se desprinde posterior de humerus, coboara prin
interiorul capului medial al m. triceps brahial si se anastomozeaza cu a. recurenta interosoasa;
d) a. colaterala ulnara superioara – perforeaza septul intermuscular medial, insoteste n.
ulnar si ajunge in epicondilul medial si olecran; profund de m. flexor ulnar al carpului se
anastomozeaza cu ramura posterioara a arterei recurente ulnare;
 e) a. colaterala ulnara inferioara – trece posterior de n. median si se imparte in 2 ramuri:
ramura anterioara (care se anastomozeaza cu ramura anterioara a arterei recurente ulnare) si
ramura posterioara (care se anastomozeaza cu a. colaterala medie).

ARTERA ULNARA (CUBITALA)

1. Origine: artera brahiala

2. Limite: -limita superioara (proximala): inferior de plica cotului la nivelul extremitatii
santului bicipital medial;
- limita inferioara (distala): distal de osul pisiform
3. Traiect si raporturi:
a) in 1/3 superioara a antebratului coboara avand medial nervul ulnar; n. median
incruciseaza anterior artera ulnara;
b) in 2/3 inferioare ale antebratului coboara avand medial nervul ulnar si m. flexor ulnar al
carpului;
c) in regiunea carpiana artera ulnara se afla in loja lui Guyon (delimitari: medial – osul
pisiform; posterior- retinaculul flexorilor; anterior – expansiunea fibroasa provenita din
retinaculul flexorilor); medial se afla n. ulnar si osul pisiform
4. Ramurile arterei ulnare:
a) ramuri musculare
b) a. recurenta ulnara care da 2 ramuri:
- a. recurenta ulnara anterioara si posterioara
c) a. interosoasa comuna care are un traiect spre posterior, distal de tuberozitatea radiusului
si ajunge pe marginea proximala a membranei interosoase; da 2 ramuri: a. interosoasa
anterioara si posterioara
d) ramura carpiana palmara
e) ramura carpiana dorsala
f) ramura palmara profunda – care se anastomozeaza cu a. radiala si formeaza arcul arterial
palmar profund
ARTERA RADIALA
1. Origine: artera brahiala
2. Limite: - limita superioara (proximala) : la nivelul cotului la aprox. 1 cm inferior de plica
cotului;
- limita inferioara (distala): in loja palmara mijlocie;
3. Traiect si raporturi:
a) in 2/3 superioare ale antebratului: coboara avand lateral ramura superficiala a n. radial;
b) in 1/3 inferioara a antebratului, artera radiala strabate santul pulsului unde are
urmatoarele raporturi:
- in tabachera anatomica (fosa radiala): a. radiala ajunge dupa ce trece pe sub tendoanele
muschilor lung abductor al policelui si scurt extensor al policelui, avand profund oasele scafoid
si trapezoid si superficial vena cefalica
Tabachera anatomica este o regiune situata postero-lateral la nivelul incheieturii mainii si care
este traversata profund de a. radiala
- limite:
- lateral: tendoanele m. lung abductor al policelui si scurt extensor al policelui;
- medial: tendonul m. lung extensor al policelui
- podeaua: procesul stiloid al radiusului; oasele scafoid si trapezoid, peste care trec
tendoanele m. extensori radiali ai carpului; baza primului metacarpian
- continut:
- superficial: ramura superficiala a n. radial, care trimite la acest nivel nn. cutanati dorsali
ai mainii; din reteaua venoasa dorsala a mainii are origine v. cefalica;
- profund: a. radiala, ramura carpiana dorsala, prima artera metacarpiana dorsala; venele
radiale.
 - la mana, artera radiala traverseaza primul spatiu interosos printre cele 2 capete ale
primului muschi interosos dorsal; apoi trece intre cele 2 capete ale m. adductor al policelui; in
loja palmara mijlocie se anastomozeaza cu ramura profunda a arterei ulnare si formeaza arcada
palmara profunda.
Santul pulsului (santul arterei radiale):
- limite: lateral- tendonul m. brahioradial
medial – tendonul m. flexor radial al carpului
posterior (profund) – m. patrat pronator si fata anterioara a epifizei inferioare a
radiusului
anterior (superficial) – fascia antebrahiala si tegumentul
- continut: vasele radiale
Distal, la antebrat, la nivelul lojei anterioare, artera radiala poate fi comprimata direct pe planul
osos al radiusului pentru a se lua pulsul periferic al acestei artere.
Fascia antebrahiala este fascia fibroconjunctiva de invelis a antebratului. Proximal, la nivelul
cotului se prinde pe epicondilii humerusului si pe olecran. Distal, in regiunea carpului, din ea se
diferentiaza 2 benzi transversale, late, care inconjoara anterior si posterior incheietura mainii si
formeaza: anterior – retinaculul flexorilor
posterior – retinaculul extensorilor
4. Ramurile arterei radiale sunt:
a) a. recurenta radiala care se anastomozeaza cu a. colaterala radiala;
b) ramuri musculare;
c) ramura carpiana palmara care se anastomozeaza cu ramura carpiana palmara a arterei
ulnare formand arcul carpian palmar;
d) ramura palmara superficiala care se anastomozeaza cu artera ulnara formand arcada
palmara superficiala;
e) ramura carpiana dorsala – ajunge pe fata dorsala a carpului, se anastomozeaza cu ramura
carpiana dorsala a arterei ulnare, cu arterele interosoase anterioara si posterioara si formeaza
arcul carpian dorsal; de la nivelul sau se desprind 3 artere metacarpiene dorsale care se bifurca in
ramuri digitale dorsale:
f) artera metacarpiana dorsala I
g) artera principala a policelui – care vascularizeaza intreaga fata palmara a policelui si
marginea laterala a indicelui;
h) artera radiala a indicelui
ARCUL ARTERIAL PALMAR SUPERFICIAL
1. Alcatuire: este format prin anastomoza dintre artera ulnara si ramura palmara superficiala a
arterei radiale;
2. Localizare: in loja palmara mijlocie, in planul pretendinos;
3. Raporturi:
a) raporturile cu elementele musculo-aponevrotice:
- anterior: aponevroza palmara mijlocie
- posterior: tendoanele muschilor flexori
b) raporturile cu elementele nervoase – planul nervos este situat profund de arcada si este
format din:
- nervii digitali palmari comuni II si III (ramuri ale n. median)
- anastomoza dintre nervii ulnar si median
- nervul digital palmar comun IV (ramura din n. ulnar)

4. Ramuri:
a) ramuri musculare si articulare
b) artere digitale palmare comune (3)
c) artera digitala palmara pt fata mediala a degetului mic
ARCUL ARTERIAL PALMAR PROFUND
1. Alcatuire: este format prin anastomoza dintre artera radiala si ramura palmara profunda a
arterei ulnare;
2. Localizare: loja palmara mijlocie in spatiul retrotendinos;
3. Raporturi:
a) raporturi cu elementele osteo-musculare ale spatiului retrotendinos din loja palmara
mijlocie:
- posterior: metacarpienele II,III,IV, muschii interososi II,III,IV
- anterior: tendoanele muschiului flexor profund al degetelor
b) raporturile cu elementele nervoase: ramura profunda a n. ulnar trece profund de arcada
palmara .
4. Ramuri:
a) ramuri musculare si articulare
b) artere metacarpiene palmare (3)
c) artere palmare perforante
d) ramurile recurente
 VENELE MEMBRULUI SUPERIOR

Venele membrului superior se impart in vene superficiale situate imediat sub piele, deasupra
fasciei si in vene profunde care insotesc arterele.

VENELE SUPERFICIALE
1. Vena cefalica are originea in extremitatea laterala a retelei venoase dorsale la nivelul
tabacherei anatomice; trece apoi pe fata anterioara a antebratului, primeste ca afluent vena
medio-cefalica , traverseaza planul superficial al santului bicipital lateral unde are raporturi cu n.
cutan antebrahial lateral si ajunge la brat. Aici urca lateral de m. biceps brahial pana in santul
delto-pectoral unde vine in raport cu ramura deltoidiana a arterei toraco-acromiale; in fosa
infraclaviculara trece profund de capul clavicular al m. pectoral mare, strabate fascia clavi-
pectorala si se varsa in vena axilara.
Vena cefalica rezulta prin convergenta venelor de partea radiala a mainii (retele venoase
dorsale ale mainii) in care se varsa venele digitale si metacarpiene; inconjurand marginea laterala
a antebratului si trecand pe fata sa anterioara, vena cefalica ajunge in regiunea anterioara a
cotului, realizand cu vena bazilica anastomoze in forma de M sau N(vena cubitala mediana).
 2. Vena bazilica are originea in extremitatea mediala a retelei venoase dorsale a mainii; apoi
are un traiect ascendent spre fata anterioara a antebratului; primeste ca afluent vena medio-
bazilica; ajunge in planul superficial al santului bicipital medial unde are raport cu n. cutanat
antebrahial medial. Are un traiect ascendent in 1/3 inferioara a bratului, medial de m. biceps
brahial; perforeaza fascia bratului si ajunge medial de artera brahiala; in dreptul marginii
inferioare a m. rotund mare se continua cu vena axilara dupa unirea cu vena brahiala mediala.

3. Vena mediana a antebratului are originea in plexul venos palmar superficial. Are un traiect
ascendent pe fata anterioara a antebratului si se varsa fie in vena bazilica, fie in vena cefalica, fie
se poate bifurca in venele medio-cefalica si medio-bazilica.
 II. VENELE PROFUNDE

- urmeaza traiectul arterelor si alcatuiesc venele lor satelite.

- însoțesc arterele și sunt pereche pentru arterele mici și nepereche pentru arterele mai mari
(artera axilară și subclavia)
- pentru mână – venele palmare metacarpiene
- arcul venos palmar superficial și profund
- pentru antebrat – venele ulnare care insotesc artera ulnara
- venele radiale care însoțesc artera radială
- venele ulnare se unesc cu venele radiale si formeaza venele brahiale
- pentru brat – avem venele brahiale care insotesc artera brahiala, de la cot pana la marginea
inferioara a muschiului subscapular
- pentru regiunea axilara – avem vena axilara formata din anastomoza dintre venele brahiale si
vena bazilica;
 1.Vena axilara, unica, ia nastere prin anastomoza venelor brahiale cu vena bazilica; vena
axilara se continua cu vena subclavie.

2. Vena subclavie
a) Origine: vena axilara
b) Limite: vena se intinde intre marginea laterala a primei coaste si marginea mediala a m.
scalen anterior unde se uneste cu vena jugulara interna si formeaza vena brahiocefalica;
c) Traiect si raporturi:
- anterior: clavicula, m. subclavicular, capul clavicular al m. sternocleidomastoidian;
- postero-inferior: artera subclavie (este separata de vena prin muschiul scalen anterior si
nervul frenic), ansa subclavie si n. vag;
- inferior: coasta I si versantul anterior al domului pleural
d) Afluenti: vena jugulara externa, ductul limfatic drept (se varsa in vena subclavie
dreapta), canalul (ductul) toracic (se varsa in vena subclavie stanga), v. jugulara anterioara si
ramura anastomotica cu vena cefalica.
e) Proiectie: pe un semicerc convex superior care uneste jumatatea claviculei cu marginea
mediala a capului clavicular al m. sternocleidomastoidian.