1LP 9

MUSCHII UMARULUI
Formează o masă musculară, care acoperă rarticulaţia scapulohumerală şi dă reliefurile umărului.
DENUMIRE ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE
MUSCHI
1. MUSCHIUL -pe treimea laterală Inserţia se face -Când se contractă Este inervat
DELTOID a marginii printr-un tendon toate porţiunile, de nervul
-este cel mai anterioare a care se prinde pe deltoidul realizează axilar, din
voluminos muşchi al claviculei tuberozitatea abducţia orizontală a plexul brahial
centurii scapulare. - pe marginea deltoidiană a braţului (rol
Are formă laterală a humerusului principal porţiunea
triunghiulară şi acromionului acromială)
înveleşte articulaţia -pe marginea - Când se contractă
scapulohumerală posterioară a spinei porţiunea
scapulei claviculară, braţul
După origine, este dus înainte şi
deltoidul poate fi rotit în interior
împărţit în trei - când se contractă
porţiuni:claviculară, porţiunea
acromială şi scapulară braţul
scapulară este tras înapoi şi
rotit înafară.

2. MUŞCHIUL - în fosa -fibrele musculare Realizează abducţia Este inervat

SUPRASPINOS supraspinoasă a se indreapta orizontală a braţului, de nervul
-este situat în fosa scapulei anterior si lateral ajutând deltoidul in suprascapular,
supraspinoasă a trecand peste actiunea sa din plexul
scapulei articulatia brahial
scapulohumerala
si converg intr-un
tendon care se
insera pe fata
superioara a
tuberculului mare
al humerusului
3. MUŞCHIUL - în fosa - fibrele converg - Roteşte braţul - Este inervat
INFRASPINOS infraspinoasă prin intr-un tendon ce înafară şi menţine de nervul
- este un muşchi lat, fibre tendinoase şi trece posterior de capul humeral în suprascapular,
de formă pe fascia articulatia cavitatea glenoidă, din plexul
triunghiulară şi infraspinoasă ce-l umarului si se fiind şi un tensor al brahial.
ocupă cea mai mare acoperă insera pe faţa capsulei de
parte a fosei mijlocie a articulaţie
infraspinoase tuberculului mare
al humerusului
4. MUŞCHIUL - pe faţa posterioară - se indreapta - este un rotator - este inervat
ROTUND MIC a scapulei, lângă lateral si in sus, extem al braţului de nervul
- este situat lateral marginea laterală a trecand inapoia axilar
de muschiul acesteia articulatiei
infraspinos scapulohumerale
si se termina
printr-un tendon
pe faţa inferioară a
tuberculului mare
al humerusului

5. MUŞCHIUL - pe faţa posterioară - fasciculele - când ia punct fix - este inervat

ROTUND MARE a scapulei, lângă musculare se pe torace, adductor de nervul
unghiul inferior indreapta in sus, şi rotator înăuntru al subscapular,
anterior si lateral braţului; din plexul
si se termina - când ia punct fix brahial
printr-un tendon pe humerus,duce
pe creasta scapula în sus şi
tuberculului mic al înainte
humerusului

6. MUŞCHIUL - în fosa - printr-un tendon - adductor şi rotator - este inervat

SUBSCAPULAR subscapulară pe tuberculul mic înăuntru al braţului de nervul
- este un muşchi lat, al humerusului şi menţine capul subscapular,
de formă humeral în cavitatea din plexul
triunghiulară, situat glenoidă brahial
în fosa subscapulară

CONCLUZII:
- m. deltoid si supraspinos sunt abductori
- m. infraspinos si rotundul mic sunt rotatori inafara
- m. rotund mare si subscapular sunt adductori si rotatori inauntru
 MUSCHII TRUNCHIULUI

Muşchii trunchiului sunt grupaţi în:

 muşchii regiunii posterioare a trunchiului (spatelui) şi a cefei;
 muşchii toracelui;
 muşchii abdomenului.

1. MUŞCHII REGIUNII POSTERIOARE A TRUNCHIULUI (SPATELUI) ŞI A CEFEI:

- în această regiune se disting: muşchi superficiali, care leagă membrul superior de coloana
vertebrală şi muşchi profunzi, proprii ai coloanei vertebrale, grupaţi pe cinci planuri.

MUSCHII PLANULUI I:

DENUMIRE ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE

MUSCHI
1. MUSCHIUL - pe protuberanta - pe - când muşchiul - ramuri din
TRAPEZ occipitală extremitatea ia punct fix pe plexul cervical
- este un muşchi externă, linia laterală a osul occipital, şi nervul
lat, de formă nucală claviculei, pe ridică umărul şi accesor
triunghiulară, cu superioară şi pe acromion şi pe apropie scapula
baza pe coloana procesele spina scapulei de coloana
vertebrală şi vârful spinoase ale vertebrală;
la humerus vertebrelor C7 – - dacă ia punct
T12 fix pe coloana
vertebrală şi pe
scapulă,
realizează
extensia capului;
- prin tonicitatea
sa, trapezul
menţine poziţia
verticală a capului
şi umărul la
înălţimea
normală;
- paralizia lui
duce la căderea
umărului în jos şi
înainte
 2. MUSCHIUL - pe coloana - se face printr- - când punctul - nervul
DORSAL MARE vertebrală, un scurt tendon fix este pe toracodorsal din
- este un muşchi fixându-se pe patrulater în coloana plexul brahial
lat, de formă procesele şanţul vertebrală,
triunghiulară, spinoase ale intertubercular coboară braţul, îl
situat în partea ultimelor 5-6 al humerusului apropie de trunchi
postero-inferioară vertebre toracale, (adducţie) şi îl
a trunchiului ale vertebrelor roteşte înăuntru;
lombare, pe - dacă punctul
creasta sacrală fix este pe
mediană, pe humerus, ridică
treimea toracele având rol
posterioară a în inspiraţie
buzei externe a
crestei iliace şi
pe ultimele patru
coaste.

MUSCHII PLANULUI II:

DENUMIRE ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE

MUSCHI
1. MUSCHIUL - pe primele 4-5 - printr-un trunchi - împreună - prin nervul
RIDICATOR procese comun pe unghiul cu trapezul, dorsal al
AL SCAPULEI transverse ale superior al scapulei el ridică scapulei din
- are formă vertebrelor scapula în plexul brahial şi
triunghiulară şi cervicale prin totalitate (în nervul ridicător
este situat pe 4-5 fascicule paralizia al scapulei din
părţile laterale trapezului plexul cervical
ale cefei, înaintea ridicarea
fosei umărului se
supraclaviculare poate face, dar
mai greu);
- când ia
punct fix pe
scapulă,
înclină
coloana
vertebrală de
partea lui;
- împreună
cu romboidul
contribuie la
menţinerea
scapulei în
 poziţie
2. MUSCHIUL - pe procesele - pe marginea - adductor şi - de nervul
ROMBOID spinoase ale medială a scapulei ridicător al muşchiului
- este aşezat pe primelor patru umărului romboid şi
peretele posterior vertebre toracale nervul dorsal al
al toracelui şi a ultimei scapulei din
cervicale plexul cervical
3. MUSCHIUL - pe procesele - prin patru fascicule - este ridicător - data de ramuri
DINTAT spinoase ale pe faţa externă a al coastelor şi ale nervilor
POSTERO- vertebrei C7 şi coastelor a II-a, a III- contribuie intercostali
SUPERIOR ale primelor trei a, a IV-a şi a V-a astfel la II - V
- este un muşchi vertebre toracale inspiraţie
subţire, de formă
patrulateră, situat
în partea
superioară a
spatelui, înaintea
romboidului
4. MUSCHIUL - pe ultimele - se face prin patru - este - ramuri ale
DINTAT două procese digitaţii pe feţele coborâtor al nervilor
POSTERO- spinoase toracale externe ale ultimelor coastelor, intercostali
INFERIOR şi primele două patru coaste contribuind la IX - XII
- este un muşchi lombare expiraţie
lat, subţire,
formă
dreptunghiulară,
situat în partea
inferioară a
toracelui, sub
marele dorsal
5. MUSCHIUL - pe jumătatea - Fibrele sale se - în - Prin ramurile
SPLENIUS inferioară a împart în două contracţie dorsale ale
- este un muşchi ligamentului porţiuni, inserându-se unilaterală, nervilor
subţire şi lat, nucal, pe astfel: înclină capul cervicali.
situat înaintea procesele spleniul capului pe de aceeaşi
trapezului, a spinoase ale jumătatea laterală a parte, iar
romboidului şi a ultimei vertebre liniei nucale contractaţi
dinţatului cervicale şi ale superioare şi pe faţa bilateral sunt
postero-superior primelor 4-5 laterală a mastoidei; extensori ai
vertebre toracale. spleniul gâtului pe capului
vârful proceselor
transverse ale
atlasului şi axisului
MUSCHII PLANULUI III:

Planul al III-lea al muschilor spatelui este format de o parte si de alta, de un complex

muscular numit muschiul erector al coloanei vertebrale (m. sacrospinal). Lui i se adauga
muschiul spinal. In partea inferioara, erectorul coloanei este nedivizat si poarta numele de masa
comuna. In regiunea lombara, aceasta se imparte in 2 coloane diferite, pe care le putem
considera muschi aparte; acestia sunt: iliocostalul si lungul santurilor vertebrale
(longissimul).
Muşchii din acest plan leagă bazinul de torace şi de coloana vertebrală, segmentele coloanei
vertebrale între ele şi coloana de craniu. Impreuna, muschii planurilor III, IV si V reprezinta
musculatura profunda, care se intinde de la bazin pana la occipital.

Masa comuna:

 este cuprinsă într-o lojă osteofibroasă.

 inserţii: are originea pe procesele spinoase ale ultimelor vertebre lombare, pe creasta
sacrală mediană, pe creasta iliacă şi pe faţa posterioară a sacrului.
 în regiunea lombară, masa comună se împarte în trei coloane musculare care urcă de-a
lungul coloanei spre torace şi spre craniu:
- coloana laterală (leagă bazinul de coaste şi coastele între ele), reprezentată prin
muşchiul iliocostal;
- coloana mijlocie (leagă bazinul de coaste şi de procesele transverse),
reprezentată prin muşchiul longissimus;
- coloana medială (uneşte bazinul cu procesele spinoase şi procesele spinoase
între ele), reprezentată prin muşchiul spinal.

DENUMIRE ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE

MUSCHI
1. MUSCHIUL - pe creasta - pe unghiurile - la contractia - este inervat de
ILIOCOSTAL sacrală şi pe costale ale bilaterala, nervii intercostali
- este aşezat în procesele ultimelor şase determina
partea laterală şi spinoase ale coaste şi pe extensia coloanei
posterioară a vertebrelor tuberculii vertebrale
coloanei lombare posteriori ai - la contractia
vertebrale proceselor unilaterala,
- pleacă din masa transverse C3 - înclină lateral
comună şi ajunge C7 coloana
în regiunea vertebrală
cervicală; - prin inserţiile
 costale, coboară
coastele
2. MUSCHIUL - pe procesele - procesele - extinde coloana - este inervat de
LONGISSIMUS spinoase ale spinoase şi vertebrală, o nervii intercostali
(M. lungul vertebrelor transverse ale înclină lateral,
santurilor lombare vertebrelor face extensia şi
vertebrale) toracale, pe rotirea capului
- este situat coaste, pe
medial de procesele
iliocostal, de-a transverse ale
lungul şanţurilor ultimelor cinci
vertebrale vertebre
- se întinde de la cervicale şi pe
masa comună vârful mastoidei
până la procesul
mastoidian.
3. MUSCHIUL - pe procesele - pe procesele - este extensor al - este inervat de
SPINAL spinoase ale spinoase ale coloanei nervi cervicali şi
- este aşezat ultimelor două primelor 7-8 vertebrale toracali.
medial faţă de vertebre toracale vertebre toracale
longissimus şi ale primelor
două vertebre
lombare

MUSCHII PLANULUI IV:

Acest plan este format din fascicule musculare care se întind de la procesul transvers al unei
vertebre la un proces spinos supraiacent, fiind astfel considerate ca făcând parte dintr-un singur
complex muscular, numit muşchiul transversospinal.

După felul cum fasciculele musculare sar până la un proces spinos supraiacent mai îndepărtat
sau mai apropiat, muşchiul transversospinal este împărţit în trei grupuri:
 muşchiul semispinal, cel mai superficial, are fascicule ce sar peste patru vertebre între
punctul de origine şi cel de inserţie;
 muşchii multifizi, formează o coloană musculară care umple şanţurile vertebrale de la
sacru până la axis;
 muşchii rotatori, ocupă planul cel mai profund

Actiune: - cand se contracta bilateral, sunt extensori ai coloanei vertebrale

- cand se contracta unilateral, rotesc coloana spre partea opusa.

Inervatia muschilor transversospinali este data de ramurile posterioare ale nervilor spinali.
MUSCHII PLANULUI V:

Este planul cel mai profund. După inserţii, muşchii planului V se grupează astfel:

o muşchii interspinoşi:
- sunt perechi de fascicule musculare dispuse pe partile laterale ale ligamentelor
interspinoase, care unesc 2 procese spinoase vecine
- actiune: ajuta la extensia coloanei vertebrale; cand se contracta unilateral, inclina
coloana in aceeasi parte
- inervatie: ramurile posterioare ale nervilor spinali

o muşchii intertransversari:
- sunt muschi scurti care leaga intre ele procesele transverse a doua vertebre invecinate
- actiune: toti muschii intertransversari inclina coloana vertebrala spre partea lor
- inervatie: ramurile anterioare ale nervilor spinali

o muşchii suboccipitali, sunt în număr de sase, situati in partea cea mai profunda si
superioara a cefei:
 muşchiul marele drept posterior al capului;
 muşchiul micul drept posterior al capului;
- actiunea ambilor muschi consta, cand se contracta bilateral in extensiunea
capului; contractati unilateral, ei inclina capul si il rotesc de partea lor.
 muşchiul oblic inferior al capului:
- actiune: este cel mai puternic rotator al capului, intorcand fata de aceeasi
parte cu muschiul contractat
 muşchiul oblic superior al capului:
- actiune: este extensor si inclinator lateral al capului; el roteste capul, ducand
fata de partea opusa
 muschiul drept anterior al capului;
 muschiul drept lateral al capului

Toti muschii suboccipitali sunt inervati de nervul suboccipital.

o muşchii sacrococcigieni:
- sunt in numar de doi, unul ventral si altul dorsal; ei se intind de la sacru la coccige,
fiind niste muschi atrofiati, inconstanti.
 2. MUŞCHII TORACELUI

Muşchii peretelui antero-lateral al toracelui sunt muşchi care se leagă de oasele cutiei
toracice. După poziţia şi structura lor, pot fi împărţiţi în două grupe:

o muşchii extrinseci, care leaga membrul superior de torace, fiind reprezentaţi de:
• muşchii vertebro-humerali: muşchiul dorsal mare;
• muşchii costo-scapulari: muşchii dinţat anterior şi pectoral mic;
• muşchi toraco-humeral: muşchiul pectoral mare.
o muşchii intrinseci, proprii ai toracelui, fiind situaţi pe acelaşi plan cu scheletul
costal al toracelui, pe care se şi insera, fiind reprezentati de:
 planul extern: muschii intercostali externi
 planul mijlociu: muschii intercostali interni
 planul profund: muschii intercostali intimi, muschii subcostali si
muschiul transvers al toracelui

MUSCHII EXTRINSECI:

DENUMIRE ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE

MUSCHI
1. MUSCHIUL -este format din - pe creasta - când ia punct - nervii
PECTORAL trei fascicule tuberculului fix pe torace, pectorali,
MARE musculare, mare al muşchiul este un medial şi lateral
- este un muşchi lat, diferite prin humerusului puternic din plexul
voluminos, de formă originea lor: adductor (aduce brahial
triunghiulară, aşezat fasciculul braţul din
pe partea anterioară superior, poziţie
şi superioară a clavicular, pe 1/2 orizontală lângă
toracelui medială a trunchi);
marginii - când braţul
anterioare a este lângă
claviculei; trunchi,
fasciculul determină o
mijlociu, mişcare de
sternocostal, pe rotaţie medială;
faţa anterioară a - când ia punct
sternului şi fix pe humerus,
cartilajele intervine în
primelor şase acţiunea de
coaste adevărate; căţărare
 fasciculul
abdominal, pe
teaca muşchiului
drept abdominal
2. MUSCHIUL - pe feţele - pe marginea - când ia punct - nervii
PECTORAL MIC anterolaterale ale medială a fix pe torace, pectorali,
coastelor III, IV procesului coboară umărul medial şi lateral
şi V coracoid al în jos şi înainte; din plexul
scapulei - când punctul brahial
fix este pe
procesul
coracoid, ridică
coastele şi
intervine în
inspiraţie
3. MUSCHIUL - pe prima coastă - în şanţul de - coboară - este inervat de
SUBCLAVICULAR pe mijlocul clavicula şi nervul
feţei inferioare umărul; subclavicular
a claviculei - are rol de a din plexul
proteja plexul brahial
brahial şi vasele
subclaviculare
de contactul dur
al osului
4. MUSCHIUL - pe faţa - se face pe - când punctul - este inervat de
DINTAT exterioară a marginea fix este pe nervul toracic
ANTERIOR primelor zece medială a torace, trage lung din plexul
- este un muşchi lat, coaste scapulei marginea brahial
în formă de evantai, medială a
situat pe partea scapulei înainte
superioară şi laterală şi lateral,
a toracelui ridicând umărul;
- când punctul
fix este pe
scapulă, ridică
coastele şi
contribuie astfel
la inspiraţie
MUŞCHII INTRINSECI mobilizează coastele şi sunt reprezentaţi prin:

DENUMIRE ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE

MUSCHI
1. MUSCHII - după situaţia - intercostalii - sunt inervaţi de
INTERCOSTALI lor, ei sunt: externi ridică nervii
- sunt muşchi scurţi şi externi, se insera coastele, intercostali
subţiri, aşezaţi în pe buza externă contribuind la
spaţiile intercostale a marginilor a inspiraţie;
(câte doi pentru două coaste -intercostalii
fiecare spaţiu), unind vecine; interni coboară
două coaste între ele interni, au coastele,
originea pe contribuind la
marginea internă expiraţie
a şanţului costal,
iar inserţia pe
buza internă a
marginii
superioare a
coastei
subiacente

2. MUSCHII - pe vârful - în spaţiul - ridicători ai - sunt inervaţi de

RIDICATORI AI proceselor cuprins între coastelor, deci nervii
COASTELOR transverse de tuberculul şi muşchi intercostali
( m. supracostali) la C7 la T11 unghiul coastei inspiratori
- sunt aşezaţi în
partea posterioară a
toracelui, între
coloana vertebrală şi
coaste, câte 12
muşchi mici de
fiecare parte
3. MUSCHII - se insera pe - coboara - nervii
SUBCOSTALI fata mediala a coastele, avand intercostali
- sunt muşchi subţiri, unei coaste, rol expirator
situaţi în interiorul aproape de unghi
toracelui în vecinătate si apoi pe fata
unghiului costal, mediala a celei
unind feţele interne de-a II-a sau
(mediale) ale a III-a coaste
coastelor. Sunt subiacente
consideraţi muşchi
rudimentari, cu
valoare funcţională
redusa
 4. MUSCHIUL - pe fata - pe marginile - coboara - este data de
TRANSVERS AL posterioara a inferioare ale coastele, avand ramuri ale
TORACELUI procesului cartilajelor rol expirator nervilor
(triunghiularul xifoid si a costale II-VI intercostali II-VI
sternului) corpului
- ocupă faţa profundă sternului
a plastronului
sternocostal, separând
nervii şi vasele
intercostale de pleură.
Este un muşchi
rudimentar, cu funcţie
respiratorie redusă.

3. MUSCHII ABDOMENULUI:

În funcţie de dispoziţia lor topografică se pot grupa astfel:

A. Muşchii regiunii anterolaterale;

B. Muşchii regiunii posterioare sau lomboiliace;
C. Muşchiul regiunii superioare, diafragma;
D. Muşchii regiunii perineale sau inferioare.

A. Muşchii regiunii anterolaterale:

Dupa situatie si forma, muschii regiunii antero-laterale sunt:

- doi anteriori, lungi: m. drept abdominal si m. piramidal
- trei laterali, lati: m. oblic extern, m. oblic intern si m. transvers abdominal.
DENUMIRE ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE
MUSCHI
1. MUSCHIUL INSERTIE - contracţia - este inervat de
DREPT - pe cartilajele ORIGINEA bilaterală, când ia nervii
ABDOMINAL coastelor V - VII - pe marginea punct fix pe pube, intercostali VII-
- este un muşchi şi pe apendicele superioară a coboară coastele şi XII
lat alungit, situat xifoid simfizei flectează toracele
imediat lateral de pubiene; pe bazin, iar dacă
linia mediană, pe - dreptul punctul fix este pe
toată lungimea abdominal torace, flectează
feţei anterioare prezintă 3-4 bazinul spre
abdomenului, de lame tendinoase torace;
la pube până la dispuse - are acţiune
apendicele xifoid transversal care importantă în
se numesc comprimarea
intersecţii viscerelor,
tendinoase. contribuind astfel
Este învelit într- la: defecaţie,
o puternică teacă micţiune, vomă,
fibroasă, teaca etc
dreptului
abdominal. Cei
doi drepţi
abdominali sunt
separaţi unul de
celălalt pe linia
mediană, printr-
un rafeu
tendinos, numit
linia albă
2. MUSCHIUL - intinde linia alba - este data de
PIRAMIDAL abdominala nervii
- este un muşchi intercostali VII-
mic, de formă XII
triunghiulară, cu
baza la pube şi
vârful la linia
albă. Este
conţinut în teaca
dreptului
abdominal şi este
nefuncţional
ORIGINEA INSERTIA

3. MUSCHIUL - pe feţele - printr-o - când ia punct fix - este data de

OBLIC externe ale aponevroză pe bazin şi se nervii
 EXTERN coastelor a V-a întinsă de la contractă bilateral iliohipogastric,
- este un muşchi până la a XII-a creasta iliacă la flectează toracele ilioinghinal şi
lat, fiind cel mai marginea pe bazin coboară intercostalii
superficial şi cel anterioară a coastele inferiori
mai întins dintre osului coxal, la intervenind în
muşchii; laterali pubis şi pe linia expiraţie;
ai abdomenului albă - contracţia
unilaterală
determină rotirea
trunchiului în
partea opusă sau
înclinarea laterală
de aceeaşi parte;
- când ia punct fix
pe torace flectează
bazinul pe torace.
4. MUSCHIUL - are originea pe - inserţia se face - în contracţie - este data de
OBLIC ligamentul astfel: unilaterală este nervii
INTERN inghinal, creasta fasciculele antagonistul iliohipogastric,
- este un muşchi iliacă şi fascia posterioare, oblicului extern de ilioinghinal şi
lat, subţire, de toracolombară aproape aceeaşi parte şi intercostalii
formă verticale, se sinergistul inferiori
triunghiulară, insera pe oblicului extern de
situat sub oblicul ultimele trei partea opusă. In
extern coaste; contracţie
fasciculele bilaterală este
mijlocii, se sinergie cu oblicul
termină pe extern.
aponevroza
anterioară a
oblicului intern,
contribuind la
formarea tecii
dreptului
abdominal şi a
liniei albe;
fasciculele
anterioare, se
insera pe faţa
anterioară a
simfizei
pubiene,
marginea
superioară a
pubelui şi
creasta
 pectineală.

5. MUSCHIUL - pe ligamentul - se face prin - comprimă - este data de

TRANSVERS inghinal, pe aponevroza viscerele din nervii
ABDOMINAL creasta iliacă, pe anterioară a cavitatea intercostali
- este un muşchi procesele transversului, abdominală şi inferiori,
lat, situat costiforme ale care se fixează contribuie la iliohipogastric şi
profund faţă de vertebrelor pe linia albă defecaţie,micţiune; ilioinghinal
oblicul intern. lombare şi pe - coborând
Fibrele sale sunt ultimele şase coastele, participă
dispuse cartilaje costale la expiraţia forţată
transversal faţă
de axul
longitudinal al
corpului

B. Muşchii regiunii posterioare sau lomboiliace:

Sunt reprezentati de: m. patratul lombelor iliopsoasul si micul psoas. Iliopsoasul si micul psoas
vor fi descrisi la muschii membrului inferior.

MUSCHIUL PATRATUL LOMBELOR:

Are formă patrulateră şi este situat pe părţile laterale ale coloanei lombare.
Inserţii: Muşchiul este format din trei tipuri de fibre dispuse în două planuri (fibrele
iliocostale şi iliotransverse în plan posterior, iar cele costotransversare în plan anterior):
fibrele iliocostale, cu origine pe creasta iliacă şi ligamentul iliolombar şi merg vertical
la coasta a XII-a;
fibrele iliotransverse, prezintă aceeaşi origine, dar se termină pe vârful proceselor costiforme ale
primelor patru vertebre lombare;
fibrele costotransversare, se întind de la coasta a XII-a la proceselor costiforme ale primelor
patru vertebre lombare.
Acţiune: Când punctul fix este pe bazin, înclină coloana lombară de aceeaşi parte; când
punctul fix este pe torace înclină bazinul pe partea sa. Participă la menţinerea trunchiului în
rectitudine.
Inervaţie: Este inervat de ramurile anterioare ale nervilor lombari I- IV şi nervul subcostal.

C. Muşchiul regiunii superioare:

DIAFRAGMA:

Este o despărţitoare musculoaponevrotică boltită care desparte cavitatea toracică de cavitatea

abdominală. Cupola diafragmei nu este uniformă, prezentând o depresiune centrală
corespunzătoare inimii, care o divide în două bolţi secundare, dreaptă şi stângă (cea din dreapta
este mai înaltă).
Inserţii. Structural diafragma prezintă două porţiuni:
una centrală, aponevrolică, numită centrul tendinos, este o puternică lamă fibroasă;
una periferică, musculară, având originea pe circumferinţa inferioară a toracelui, de unde
fibrele musculare, grupate în trei porţiuni: lombară, costală şi sternală, converg spre centrul
tendinos.

Porţiunea lombară are originea pe vertebrele lombare prin:

• stâlpul drept, mai puternic şi mai lung, porneşte de pe corpurile primelor trei vertebre lombare
şi discurile lor intervertebrale;
• stâlpul stâng, ia naştere de pe primele două vertebre lombare şi discurile învecinate.
Marginile mediale ale celor doi stâlpi se întâlnesc şi formează:
• o arcadă înaintea aortei: ligamentul arcuat median;
• ligamentul arcuat medial sau arcada muşchiului psoas;
• ligamentul arcuat lateral sau arcada muşchiului pătrat al lombelor.

Hiaturile diafragmei. Între diferite porţiuni musculare ale diafragmei pot apare o
serie de hiaturi, puncte slabe, prin care se pot produce hernii ale organelor abdominale spre
torace. Hiaturile se pot forma:
o între porţiunile lombară şi costală (trigonul lombocostal);
o între porţiunile costală şi sternală {trigonul sternocostal);
o între cele două fascicule ale porţiunii sternale.
În diafragmă mai există:
• hiatul esofagian: prin el trece esofagul, nervii vagi şi ramurile esofagiene ale vaselor gastrice
stângi;
• hiatul aortic: prin el trec artera aortă şi duetul toracic;
• orificiul venei cave: prin el trece vena cavă inferioară.

Acţiune. Este cel mai puternic muşchi inspirator. Când se contractă măreşte cavitatea toracică,
în direcţia celor trei diametre, astfel: prin contracţie centrul tendinos coboară şi măreşte
diametrul vertical, dar în acelaşi timp, coastele sunt ridicate şi sternul împins înainte, crescând
diametrele transversal şi antero-posterior. Prin contracţie intervine şi în importante acte
fiziologice: râs, sughiţ, căscat şi creşte presa abdominală favorizând micţiunea, defecaţia,
expulzia fătului din uter. Reprezintă o barieră ce împiedică organele abdominale să urce în torace
sub influenţa presei abdominale.

Inervaţie. Este inervat de ramuri ale nervului frenic, care provine din plexul cervical şi
ultimele şase perechi de nervi intercostali.

D. Muşchii regiunii perineale sau inferioare:

 Cavitatea abdominală se termină în partea inferioară a trunchiului în pelvis. Peretele inferior al
pelvisului este reprezentat printr-o formaţiune complexă, diafragma pelviperineală, care prezintă
două părţi:
 una situată superior, profund, diafragma pelviană;
 una situată inferior, superficial faţă de prima, numită perineu.

Diafragma pelviană are în alcătuirea ei următorii muşchi:

o muşchiul ridicător anal, formează mare parte din diafragma pelviană;
o muşchiul coccigian;
o muşchiul sfincter anal extern.

Perineul: are o formă rombică şi este împărţit în două triunghiuri:

o anterior (triunghiul urogenital), prin care străbat organele urogenitale; muşchii
triunghiului urogenital sunt:
 muşchiul transvers superficial al perineului;
 muşchiul transvers profund al perineului;
 muşchiul bulbocavernos;
 muşchiul ischiocavernos;
 muşchiul sfincter extern al uretrei

o posterior (triunghiul anal), prin care trece canalul anal.

MUSCHII BRATULUI

Sunt asezati in 2 regiuni:

- anterioara, cu muschii biceps brahial, coracobrahial si brachial
- posterioara, cu muschiul triceps brahial

MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE

DENUMIRE MUSCHI ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE

1. MUSCHIUL Are originea - Cele două - Acţiunea - Este inervat de
BICEPS BRAHIAL diferită prin cele capete principală a nervul
- este un muşchi două capete: fuzionează bicepsului este musculocutana
fusiform, puternic. La capul scurt: pe într-un singur flexia t
extremitatea superioară vârful procesului corp muscular, antebraţului pe
braţ, dar
este bifurcat, prezentând coracoid; gros şi
contribuie şi la
două capete: lung şi capul lung: pe fusiform ce
scurt tuberculul descinde până ridicarea
supraglenoidal al la cot şi se braţului
scapulei şi pe insera printr- - este un puternic
cadrul glenoidal. un tendon pe supinator al
Tendonul său tuberozitatea antebratului
- asupra bratului
trece prin radiusului. are, prin capul
interiorul scurt, o actiune de
cavităţii adductie; prin
articulare capul lung, este
scapulohumeral, abductor.
învelit
într-o teacă
sinovială.
2. MUSCHIUL - pe vârful - în porţiunea - Este adductor - Este inervat de
CORACOBRAHIAL procesului mijlocie a feţei al braţului şi îl nervul
- este situat medial de coracoid al mediale a duce înainte musculocutana
capul scurt al bicepsului scapulei, humerusului. t
printr-un tendon
comun cu al
capului scurt al
bicepsului
3. MUSCHIUL - pe tuberozitatea - pe baza - Este cel mai - Inervat de
BRAHIAL deltoidiana procesului puternic flexor nervul
- este un muşchi latit, - pe fetele coronoid al al antebraţului musculocutana
gros, situat în partea laterala si ulnei pe braţ si tensor t şi fibre din
anterioară şi inferioară a mediala a al capsulei nervul radial.
braţului, înapoia humerusului articulatiei
bicepsului cotului

MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE

DENUMIRE ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE

MUSCHI
1. MUSCHIUL - Are originea - Cele trei - extensor al - Este inervat de
TRICEPS diferită prin cele porţiuni se insera antebraţului, nervul radial
BRAHIAL trei capete: printr-un tendon tensor al
- este un muşchi capul lung: comun pe faţa capsulei
lung şi printr-un tendon posterioară şi articulare
voluminos. pe tuberculul cele două - extensor
Extremitatea infraglenoidal al margini ale adductor al
superioară scapulei; olecranului braţului prin
prezintă trei capul lateral: pe capul lung
capete de faţa posterioară a
origine: lung, humerusului,
lateral, medial. deasupra şanţului
nervului radial;
 capul medial: pe
faţa posterioară a
humerusului, sub
şanţul nervului
radial

MUSCHII ANTEBRATULUI

Sunt grupati in trei regiuni: anterioara, laterala si posterioara.

I. REGIUNEA ANTERIOARA:

- cuprinde 8 muschi, dispusi in 4 planuri:

o primul plan este format din 4 muschi, care in succesiune latero-mediala sunt:
 rotund pronator
 flexor radial al carpului
 palmar lung
 flexor ulnar al carpului
o planul al doilea este format de flexorul superficial al degetelor
o planul al treilea este format de muschii:
 flexor profund al degetelor
 flexor lung al policelui
o planul al patrulea este format de muschiul patrat pronator

- muschii regiunii anterioare au portiunile lor musculare spre partea proximala a antebratului,
iar tendoanele spre partea distala.
- in grupul superficial, format de primele 2 planuri, toti muschii iau nastere pe epicondilul
medial al humerusului, de unde si denumirea lor de epitrohleeni.
- muschii grupului profund, format de ultimele 2 planuri, au originea pe diafizele oaselor
antebratului.

DENUMIRE ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE

MUSCHI
1. MUSCHIUL - are origine - pe partea mijlocie a - este pronator al - este inervat
ROTUND diferită prin două feţei laterale a mâinii şi de nervul
PRONATOR fascicule: radiusului. contribuie prin median
- cel mai lateral humeral: pe faţa capul humeral la
muşchi al primului anterioară a flexia
plan epicondilului antebraţului pe
medial; braţ
ulnar: pe faţa
medială a
 procesului
coronoid al ulnei.

2. MUSCHIUL - pe fata anterioara - se face printr-o - este un flexor al - este data de

FLEXOR a epicondilul expansiune fibroasă mainii pe antebrat nervul
RADIAL AL medial pe baza si slab flexor al median
CARPULUI metacarpianului al antebratului pe
- se mai numeste doilea. brat
palmarul mare si - slab abductor al
este situate medial mainii si pronator
de muschiul rotund al antebratului ,
pronator cand mana este in
extensie
3. MUSCHIUL - pe fata anterioara - printr-un tendon - flectează mâna - este inervat
PALMAR LUNG a epicondilul lung pe aponevroza pe antebraţ şi de nervul
(m. palmar mic) medial palmară întinde median
- se intinde la aponevroza
epicondilul medial palmară
la palma, fiind
situat medial de
flexorul radial al
carpului
4. MUSCHIUL - extremitatea - se face printr-un - este flexor şi - este inervat
FLEXOR superioară are două tendon pe osul adductor al mâinii de nervul
ULNAR AL capete: pisiform ulnar
CARPULUI humeral: are
(m. cubital originea pe
anterior) epicondilul medial
- prezinta un al humerusului;
traiect paralel cu ulnar: are originea
ulna, de la pe marginea
epicondilul medial medială a
la pisiform, fiind olecranului şi cele
muschiul cel mai două treimi
medial din primul superioare ale
plan; marginii
posterioare a ulnei
5. MUSCHIUL - extremitatea - corpul muscular - flectează falanga - este data de
FLEXOR superioară are două este format medie pe cea nervul
SUPERFICIAL capete: dintr-un strat proximală, median
AL humero-ulnar are superficial, destinat degetele pe mână,
DEGETELOR originea prin degetelor III si IV si mâna pe antebraţ
- formează singur acelaşi tendon pe dintr-un strat şi antebraţul pe
planul al doilea al epicondilul medial profund, ce contine braţ;
regiunii anterioare. al humerusului şi fibre pentru degetele - este un adductor
pe marginea II si V; al mainii si
internă a - in partea distala a apropie degetele
procesului antebratului, corpul departate.
coronoid; muscular se imparte
radial are originea in 4 portiuni care se
pe partea mijlocie termina fiecare
a marginii printr-un tendon;
anterioare a - la nivelul falangei
radiusului proximale, fiecare
tendon se bifurcă şi
se insera pe partea
mijlocie a falangei
medii
6. MUSCHIUL - pe cele două - se face, prin patru - flexor al - este inervat
FLEXOR treimi proximale tendoane care ultimelor două de nervii
PROFUND AL ale feţelor perforează falange şi al ulnar şi
DEGETELOR anterioară şi tendoanele flexorului mâinii pe antebraţ median
- formează partea medială ale ulnei şi superficial, pe baza - adductor al
medială a planului pe membrana falangelor distale. mainii
al treilea muscular interosoasă a
antebraţului
7. MUSCHIUL - pe faţa anterioară - se face pe baza - flectează falanga - este inervat
FLEXOR LUNG a radiusului şi pe falangei distale a distală pe cea de nervul
AL POLICELUI membrana policelui. proximală, median
- formeaza partea interosoasă degetul pe
laterala a planului metacarpian şi
al treilea muscular mâna pe antebraţ
- este abductor al
mainii
8. MUSCHIUL - pe treimea - pe faţa anterioară a - contracţia lui - este inervat
PATRAT inferioara a fetei radiusului. determină de nervul
PRONATOR anterioare a ulnei, pronaţia median
- este aşezat avand un traseu antebraţului şi a
transversal în transversal mâinii
partea inferioară a
feţei anterioare a
antebraţului, între
ulnă şi radius;
- formează planul
patru
II. REGIUNEA POSTERIOARA
- este format din 8 muschi dispusi pe 2 planuri:
- planul superficial contine 4 muschi:
 extensorul degetelor
 extensorul degetului mic
 extensorul ulnar al carpului
 anconeu

- planul profund contine 4 muschi:

 lungul abductor al policelui
 scurtul extensor al policelui
 lungul extensor al policelui
 extensorul indicelui

DENUMIRE ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE

MUSCHI
1. MUSCHIUL - pe - prin patru - este extensor al - este inervat de
EXTENSOR AL epicondilul tendoane, pe faţa degetelor şi al nervul radial
DEGETELOR lateral al dorsală a mâinii pe
- este muschiul cel humerusului falangelor medii antebrat
mai lateral din şi distale - adductor al
stratul superficial (degetele II-V) mainii si
abductor al
degetelor
2. MUSCHIUL - pe - pe ultimele - extensor al - este inervat de
EXTENSOR AL epicondilul două falange ale degetului mic, ramuri din nervul
DEGETULUI lateral al degetului mic. contribuind şi la radial
MIC humerusului extensia mâinii.
- este situat medial
de de extensorul
degetelor
3 . MUSCHIUL - pe - pe baza - este extensor şi - este inervat de
EXTENSOR epicondilul metacarpianului adductor al nervul radial
ULNAR AL lateral al V mâinii
CARPULUI humerusului .
(m.cubital
posterior)
- este situate medial
de m. extensor al
degetului mic
4. MUSCHIUL - pe - pe olecran - contribuie la - este inervat de
ANCONEU epicondilul extensia nervul radial
- este un muşchi lateral antebraţului
mic, triunghular, humeral
situat în regiunea
cotului
5. MUSCHIUL - pe feţele - pe baza - este abductor al - este inervat de
ABDUCTOR posterioare ale primului policelui şi al nervul radial
LUNG AL ulnei şi metacarpian mâinii
POLICELUI radiusului şi
- este cel mai lateral pe membrana
si puternic dinte interosoasă
muschii planului
profund.
6.MUSCHIUL - pe faţa - pe baza falangei - este extensor şi - este inervat de
EXTENSOR posterioară a proximale a abductor al nervul radial
SCURT AL radiusului şi policelui policelui
POLICELUI pe membrana
- este situate medial interosoasă
de m. abductor lung
al policelui
7. MUSCHIUL - pe treimea - pe falanga - extinde falanga - este inervat de
EXTENSOR mijlocie a distală a policelui distală a policelui nervul radial
LUNG AL feţei şi adducţia
POLICELUI posterioare a acestuia
- este situat medial ulnei şi pe
de m. extensor scurt membrana
al policelui interosoasă
8. MUSCHIUL - pe faţa - inserţia pe - extensia - este inervat de
EXTENSOR AL posterioară a index, împreună indexului şi nervul radial
INDEXULUI ulnei şi pe cu tendonul contribuie la
- este cel mai membrana extensorului extensia mâinii
medial din grupul interosoasă degetelor
muschilor profunzi

III. REGIUNEA LATERALA

- cuprinde 4 muschi, dispusi pe 2 planuri:

 planul superficial, cu muschii:

- brahioradial
- lung extensor radial al carpului
- scurt extensor radial al carpului
  planul profund reprezentat de muschiul supinator

DENUMIRE ORIGINE INSERTIE ACTIUNE INERVATIE

MUSCHI
1. MUSCHIUL - pe marginea - pe baza - este un - Este inervat de
BRAHIORADIAL laterală a procesului stiloid puternic flexor nervul radial
- este cel mai humerusului al radiusului al antebraţului
superficial si cel pe braţ; când
mai puternic antebraţul este
muschi al planului în pronaţie
superficial realizează
supinaţia lui şi
invers

2. MUSCHIUL - pe marginea - pe baza - este extensor şi - este inervat de

LUNG laterală a metacarpianului abductor al nervul radial
EXTENSOR humerusului al II-lea mâinii
RADIAL AL - flecteaza
CARPULUI antebratul pe
brat si
contribuie la
supinatie
3. MUSCHIUL - pe epicondilul - pe baza - este extensor şi - este inervat de
SCURT lateral al metacarpianului abductor al nervul radial
EXTENSOR humerusului al III-lea. mâinii
RADIAL AL
CARPULUI
4. MUSCHIUL - pe epicondilul - pe faţa laterală - este cel mai - este inervat de
SUPINATOR lateral al a radiusului puternic nervul radial
- este scurt si gros, humerusului şi supinator al
situat profund fata pe partea antebraţului şi al
de muschii superioară a mâinii
precedenti feţei laterale a
ulnei
 MUSCHII MAINII

Cel mai mic segment al membrului superior, mâna, prezintă muşchi numai pe faţa
palmară şi spaţiile interosoase; faţa dorsală conţine doar tendoanele muşchilor posteriori ai
antebraţului. Sunt inervaţi de nervii ulnar şi median. Muşchii feţei palmare sunt grupaţi în trei
regiuni:

I. muşchii eminentei tenare (regiunea laterală, radiala) deservesc policele:

muşchiul scurt abductor al policelui;

muşchiul opozant al policelui;

muşchiul scurt flexor al policelui;

muşchiul adductor al policelui.

Muschiul scurt abductor al policelui

- este cel care determină cea mai mare parte a rotunjimii eminenţei tenare.
Originea este pe retinaculul flcxorilor şi pe scafoid;
Insertia: este pe partea laterală a bazei falangei proximale a policelui şi pe sesamoidul lateral.
Acţiune: este abductor al degetului mare.
Inervaţia este realizată de nervul median

II. muşchii eminenţei hipotenare (regiunea medială, ulnara) pentru degetul mic:

muşchiul palmar scurt;

muşchiul flexor scurt al degetului mic;

muşchiul abductor al degetului mic;

muşchiul opozant al degetului mic.

Muşchiul flexor scurt al degetului mic:

- originea pe retinaculul flexorilor şi pe cârligul osului hamat
- insertia: pe baza falangei proximale a degetului V.
- acţiune: flectează falanga proximală a degetului mic pe metacarpianul corespunzător
- inervaţia provine din ramura profundă a nervului ulnar
 III. muşchii regiunii palmare mijlocii:

 muşchii lombricali, în număr de patru, sunt anexaţi tendoanelor flexorului

profund al degetelor;
 muşchii interosoşi:
o palmari, ocupă jumătate din spaţiul interosos; se prind numai pe
câte un metacarpian şi merg la degetul ce urmează acestuia;
o dorsali, ocupă întreg spaţiul interosos, se prind pe ambele
metacarpiene ce mărginesc spaţiul şi merg la degetul
corespunzător metacarpianului cu inserţia mai puternică.

Muşchii lombricali
- în număr de patru, sunt anexaţi tendoanelor flexorului profund al degetelor şi situaţi pe
acelaşi plan cu ele; se numerotează de la police spre degetul mic.
- originea lor se găseşte pe tendoanele flexorului profund al degetelor, între care sunt
situaţi;
- ins e r t ia : primii doi se insera pe câte un singur tendon, şi anume pe faţa lor laterală, iar
ultimii doi, pe ambele tendoane învecinate. Tendoanele terminale ale lombricalilor trec pe faţa
lateral a articulaţiilor metacarpofalangiene, unde se lăţesc şi, unindu-se cu câte o
formaţiune similară provenită din muşchiul interosos corespunzător, se insera pe tendonul
muşchiului extensor destinat degetului respectiv.
- acţiune: sunt flexori ai falangei proximale şi extensori ai celorlalte două.
- inervaţie: este dată de nervul median pentru cei doi lombricali laterali şi de nervul ulnar
pentru cei doi lombricali mediali.