2.1.3.

MUSCHII
2.1.3.1. MUSCHII REGIUNII FESIERE
Muschii regiunii fesiere sunt dispusi in 3 planuri:
1. planul superficial, reprezentat de muschiul fesier mare;
2. planul mijlociu, reprezentat de muschiul fesier mijlociu;
3. planul profund, reprezentat de muschiul fesier mic si de muschii pelvitrohanterieni.
MUSCHIUL FESIER MARE
Este cel mai voluminos muschi al fesei.
Originea - este pe :
fata laterala a aripii osului iliac, posterior de linia fesiera posterioara;
partile laterale ale fetelor posterioare ale sacrului si coccisului;
fascia toracolombara;
ligamentele sacroiliace posterioare si sacrotuberos;
Insertia se face pe tractul iliotibial, pe ramura laterala de bifurcatie a liniei aspre si al-treilea
trohanter (tuberozitatea fesiera).
Inervatia este realizata de nervul fesier inferior.
Actiune rotator lateral, adductor si extensor al coapsei.
Muschiul fesier mare este un puternic extensor, avand rol important in mentinerea statiunii
bipede. In ortostatism sau in mersul obisnuit este inactiv. In raport cu axul sagital al miscarii de
abductie-adductie, fibrele situate superior de acesta intervin in abductie, iar cele situate inferior
intervin in adductie.
MUSCHIUL FESIER MIJLOCIU
Originea este pe:
anterioare ale buzei externe a crestei iliace;
spina iliaca antero-superioara;
fata externa a aripii osului iliac, intre liniile fesiera anterioara si posterioara;
fascia fesiera;
Insertia se face pe fata laterala a marelui trohanter.
Inervatia este data de nervul fesier superior.
Actiunea - :
cand ia punct fix pe pelvis, realizeaza abductie si rotatie mediala, prin fasciculul anterior; -
abductie si rotatie laterala, prin fasciculul posterior; - extensie si rotatie laterala, prin fasciculul
posterior;
contractia in totalitate realizeaza rotatia mediala si abductia;
cand ia punct fix pe femur realizeaza mentinerea bazinului in pozitie orizontala sau inclinarea
de partea membrului de sprijin.
MUSCHIUL FESIER MIC
Originea este pe fata externa a aripii osului iliac, intre linia fesiera anterioara si cea inferioara.
Insertia se face pe marginea anterioara a trohanterului mare.
Inervatia este data de nervul fesier superior.
Actiunea identica cu muschiul fesier mijlociu.
2.1.3.2. MUSCHII PELVITROHANTERIENI
MUSCHIUL PIRIFORM
Originea este pe fata pelvina a sacrului, lateral de gaurile sacrale anterioare, pe marea incizura
ischiatica si pe ligamentul sacro-ischiatic,
Insertia se face pe varful trohanterului mare printr-un tendon comun cu cel al muschilor
gemeni si muschiului obturator intern.
Inervatia este data de un ram propriu din plexul sacral.
Actiunea abductor, rotator lateral si extensor al coapsei.
MUSCHIUL OBTURATOR INTERN
Originea este pe conturul gaurii obturate, pe fata mediala a membranei obturatorii si pe fata
mediala a coxalului, intr-o regiune ce corespunde acetabulului.
Insertia se face in fosa trohanterica, la partea ei cea mai superioara.
Inervatia este data de un ram din plexul sacrat.
Actiunea rotator lateral al coapsei.
MUSCHIUL GEMEN SUPERIOR
Originea este pe marginea superioara si fata externa a spinei ischiatice.
Insertia se face in fosa trohanterica, impreuna cu muschiul obturator intern.
Inervatia este data de nervul obturator intern.
Actiunea rotator lateral al coapsei.
MUSCHIUL GEMEN INFERIOR
Originea este pe tuberozitatea ischiatica.
Insertia se face in fosa trohanterica, impreuna cu muschiul obturator intern.
Inervatia este data de nervul patrat femural.
Actiunea rotator lateral al coapsei.
MUSCHIUL PATRAT FEMURAL
Originea este pe tuberozitatea ischiatica.
Insertia se face pe femur, sub creasta intertrohanterica.
Inervatia este realizata de un ram din plexul sacral.
Actiunea puternic rotator lateral al coapsei.
MUSCHIUL OBTURATOR EXTERN
Originea este realizata prin 3 fascicule pe fata externa a conturului osos al gaurii obturate.
Insertia se realizeaza in fosa trohanterica.
Inervatia este data de un ram al nervului obturator.
Actiunea rotator lateral al coapsei; mentine activ capul femural in articulatia soldului.
2.1.3.3. MUSCHII COAPSEI
Muschii coapsei sunt inveliti in totalitate de fascia lata. Intre cele doua buze ale liniei aspre ale
femurului si fascia lata, se afla doua septuri intermusculare, unul lateral si altul medial. Aceste septuri
impart muschii coapsei in doua regiuni : anterioara si posterioara. Posterior de septul intermuscular
medial, se afla grupul medial al muschilor coapsei.
MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE AI COAPSEI
MUSCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA
Originea este pe creasta iliaca, la extremitatea anterioara si pe spina iliaca antero-superioara.
Insertia se face prin intermediul fibrelor musculare cu directie descendenta, ce converg intr-un
corp continuat cu tractul iliotibial, ce se insera pe condilul lateral al tibiei.
Inervatia este data de nervul fesier superior.
Actiunea -
fixeaza articulatia genunchiului in extensie;
este flexor al gambei, cand miscarea a fost initiata de alti muschi;
este abductor si flexor al coapsei, cu punct fix pe pelvis;
comprima capul femural in acetabul;
are un rol in mentinerea echilibrului, in statica si mers;
MUSCHIUL CROITOR
Originea este pe spina iliaca antero-superioara;
Insertia este pe tibie, fata sa mediala, proximal, la nivelul labei de gasca, loc ce serveste
drept insertie si muschilor gracilis si semitendinos.
Inervatia este realizata de ramuri din nervul femural;
Actiunea
flexor al coapsei;
flexor al gambei pe coapsa;
slaba actiune de abductie, rotatie laterala a coapsei si rotatie mediala a gambei;
inclina si roteaza pelvisul, actiune ce are loc cand ia punct fix pe tibie;
MUSCHIUL CVADRICEPS FEMURAL este cel mai mare si cel mai puternic muschi din organism.
El este alcatuit din 4 fascicule musculare, care au superior origini distincte, iar inferior se unesc la
baza rotulei intr-un tendon unic. Cele 4 fascicule sunt:
muschiul drept femural
muschiul vast medial
muschiul vast lateral
muschiul vast intermediar
MUSCHIUL DREPT FEMURAL - are ORIGINEA, prin tendonul direct, pe spina iliaca antero-
inferioara, iar prin tendonul reflectat, superior de acetabul.
MUSCHIUL VAST LATERAL - are ORIGINEA pe linia de trifurcatie laterala a liniei aspre, pe
trohanterul mare, fata anterioara si pe femur, fata sa laterala.
MUSCHIUL VAST MEDIAL - are ORIGINEA pe linia mediala de trifurcatie a liniei aspre si pe fata
inferioara a colului femural.
MUSCHIUL VAST INTERMEDIAR - are ORIGINEA pe femur, fata anterioara si pe linia aspra,
lateral.
Tendonul unic al muschiului cvadriceps se prinde pe baza si marginile rotulei si se continua
inferior cu tendonul rotulian, care se insera pe tuberozitatea tibiala anterioara.
Inervatia este data de ramuri din nervul femural;
Actiunea
extensia gambei pe coapsa;
flexor al coapsei pe trunchi si usor abductor, actiuni realizate de muschiul drept femural;
stabilizeaza genunchiul in extensie;
MUSCHIUL ARTICULAR AL GENUNCHIULUI
Originea este pe fata anterioara a femurului, sub vestul intermediar.
Insertia se face in fundul prelungirii subcvadricipitale a sinovialei genunchiului.
Inervatia este data de nervul femural.
Actiunea impiedica prinderea fundului de sac sinovial intre fetele articulare ale genunchiului.
MUSCHII REGIUNII MEDIALE AI COAPSEI
MUSCHIUL PECTINEU
Originea se realizeaza superficial pe creasta pectineala, ligamentul pubian superior si fascia
pectinee, iar profund pe ligamentul pubo-femural.
Insertia este pe linia pectinee.
Inervatia este data de nervul femural si nervul obturator.
Actiunea -
flexia coapsei;
adductie si rotatie laterala a coapsei;
flexie anterioara a pelvisului, actiune ce are loc muschiul ia punct fix pe femur.
MUSCHIUL ADDUCTOR LUNG
Originea este pe ramul inferior al pubisului.
Insertia este data in 1/3 mijlocie a femurului, pe linia aspra.
Inervatia este data de ramuri din nervul obturator si din nervul femural.
Actiunea
adductia si flexia coapsei;
rotatia laterala a coapsei.
MUSCHIUL ADDUCTOR SCURT
Originea este pe ramul inferior al pubisului, inferior de muschiul adductor lung;
Insertia se face pe femur, in 1/3 sa superioara.
Inervatia este data de un ram al nervului obturator.
Actiunea adductor, flexor si rotator lateral al coapsei.
MUSCHIUL ADDUCTOR MARE
Originea este pe tuberozitatea ischiatica si pe ramurile inferioare ale pubisului si ischionului;
Insertia se realizeaza prin trei fascicule si anume prin fasciculul superior pe sfertul superior al
liniei de trifurcatie laterala a liniei aspre, prin fasciculul mijlociu pe interstitiul liniei aspre, prin
fasciculul inferior pe tuberculul adductorului.
Inervatia este data de un ram din nervul obturator si nervul ischiatic.
Actiunea
adductor al coapsei;
rotator medial al coapsei, actiune ce este realizata de fasciculul inferior;
rotator lateral al coapsei, actiune ce este realizata de fasciculele superior si mijlociu.
MUSCHIUL GRACILIS
Originea este pe ramul inferior al pubisului.
Insertia se face in treimea proximala a fetei mediale a tibiei, prin laba de gasca.
Inervatia este data de un ram anterior din nervul obturator.
Actiunea
adductor al coapsei;
continua flexia gambei, cand actiunea a fost initiata de muschii posteriori ai coapsei;
pe gamba flectata este rotator medial.
MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE AI COAPSEI

Acesti muschi se intind intre pelvis si oasele gambei si au rol in statiunea bipeda si deplasare.
MUSCHIUL BICEPS FEMURAL
Originea este pe tuberozitatea ischiatica, prin capul lung si pe jumatatea inferioara a
interstitiului liniei aspre , prin capul scurt.
Insertia este pe capul fibulei.
Inervatia este data de nervul ischiatic.
Actiunea
flexor al gambei pe coapsa;
rotator lateral al gambei, cand gamba este flectata;
extensor al coapsei, actiune realizata de capul lung .
MUSCHIUL SEMIMEMBRANOS
Originea este pe tuberozitatea ischiatica;
Insertia se realizeaza prin trei fascicule divergente pe condilul medial al tibiei.
Inervatia este data de un ram al nervului ischiatic.
Actiunea este identica cu cea a muschiului semitendinos.
MUSCHIUL SEMITENDINOS
Originea este pe tuberozitatea ischiatica.
Insertia se realizeaza in treimea proximala a fetei mediale a tibiei, in laba de gasca.
Inervatia este data de un ram al nervului ischiatic.
Actiunea
extensor al coapsei;
flexor al gambei;
rotator medial al gambei flectate;


2.2. BIOMECANICA
Articulatia coxo-femurala este o enartroza, are deci trei grade de libertate si permite
efectuarea miscarilor de flexie, extensie, abductie, adductie, rotatie, circumductie. Datorita
lungimii colului si inclinarii sale pe diafiza, miscarile de flexie, extensie, abductie, adductie se
asociaza cu miscari de rotatie.
Amplitudinile normale ale acestor miscari sunt urmatoarele:


FLEXIE EXTENSIE ABDUCTIE
ADDUCTIE
ROTATIE
INTERNA
ROTATIE
EXTERNA
ACTIV 90-120 30 60-70 35 15
PASIV 110-150 50 70-80 40 20
DIFERENTA 20-30 20 10 5 5
Amplitudinile medii normale ale miscarilor soldului variaza dupa pozitia genunchiului. Cand acesta
este flectat, ele cresc considerabil, cu ~ 20-30 de grade.
FLEXIA si EXTENSIA se executa in plan sagital, in jurul unei axe transversale care trece prin varful
marelui trohanter si prin foseta ligamentului rotund. Clinic, punctul de reper al axei biomecanice
transversale este reprezentat de varful marelui trohanter.
Goniometrul se aseaza in plan sagital, pe fata laterala a soldului, cu baza perpendiculara pe axa
lunga a coapsei, cu axul indicatorului in dreptul varfului marelui trohanter, cu indicatorul culcat la 0 ,
in dreptul axei lungi a coapsei. Pentru determinarea flexiei, subiectul se aseaza in decubit dorsal, iar
pentru determinarea extensiei, in decubit ventral.
ABDUCTIA si ADDUCTIA se executa in plan frontal, in jurul unei axe antero-posterioare care trece
prin centrul capului femural. Clinic, axa biomecanica antero-posterioara se repereaza pe fata
anterioara a soldului, in plica inghinala, la 1 cm in afara arterei femurale.
Goniometrul se aseaza in plan frontal, pe fata anterioara a soldului, cu baza proximal, cu axul
indicatorului in plica inghinala, la 1 cm in afara arterei femurale, cu indicatorul indreptat distal in
dreptul axei lungi a coapsei.
ROTATIILE INTERNA si EXTERNA se executa in plan transversal, in jurul unei axe verticale care trece
prin centrul capului. Pentru determinarea lor, subiectul se culca in decubit ventral pe masa, cu
genunchiul flectat la 90 de grade si cu piciorul la zenit.
Goniometrul se aseaza in plan transversal, pe fata anterioara a genunchiului flectat si a gambei,
cu baza spre planul mesei, cu indicatorul in dreptul varfului rotulei si cu indicatorul vertical la zenit,
suprapunandu-se axei lungi a gambei.
MISCARILE de FLEXIE si EXTENSIE
Daca miscarile de flexie si extensie ar fi pure , ar trebui sa se realizeze in jurul unei axe
transversale, care ar trece prin varful marelui trohanter si prin foseta ligamentului rotund. Aceasta axa
ar corespunde , deci axei anatomice a colului si a capului. Cum insa miscarea de flexie se insoteste si
de o miscare de rotatie inauntru, iar miscarea de extensie se insoteste de o miscare de rotatie in
afara, adevarata axa biomecanica nu se suprapune nici axei anatomice, nici planului frontal, ci axei
care reprezinta axa centrala a cavitatii cotiloide.
Amplitudinea totala de flexie-extensie activa este de 90-120 de grade si este legata de pozitia in
care se gaseste genunchiul. Daca genunchiul este extins, flexia soldului este limitata la 90 de grade,
prin punerea sub tensiune a muschilor posteriori ai coapsei. Cand genunchiul este indoit, flexia
soldului este de 120 de grade. In flexie se realizeaza partea anterioara a capsulei si lig. ilio-femural,
miscarea fiind limitata de muschii posteriori ai coapsei.

FLEXORII PRINCIPALI sunt: 1. DREPTUL ANTERIOR
2. PSOASUL-ILIAC
3. TENSORUL FASCIEI LATA
4. CROITORUL
Pana la orizontala intervin si adductorii si dreptul intern, iar de la orizontala in sus fesierul
mijlociu prin fibrele lui anterioare. Muschii flexori sunt mai puternici decat muschii extensori.
Extensia este limitata de partea anterioara a capsulei si de ligamentul ilio-femural. Hiperextensia
este posibila numai prin flexia articulatiei opuse si accentuarea curburii lombare. In aceasta pozitie,
ligamentele ilio-pubian si ischio-femural se intind si fixeaza puternic capul in cavitate.
EXTENSORII PRINCIPALI
sunt:
1. SEMIMEMBRANOSUL
2. SEMITENDINOSUL
3. BICEPSUL FEMURAL - ajutati de fasciculele posterioare ale
4. FESIERULUI MIJLOCIU
5. FESIERUL MIC
Cand coapsa se afla dincolo de orizontala, intervin ca extensori adductorii, dreptul intern,
obturatorul extern si patratul femural.
MISCARILE de ABDUCTIE si ADDUCTIE
Se realizeaza in jurul unei axe antero-posterioare care trece prin centrul capului femural si sunt
insotite de miscari de rotatie ale coapsei.
Cand coapsele sunt extinse, amplitudinea maxima de abductie este de 60 de grade, astfel ca
ambele coapse formeaza intre ele un unghi de 120 de grade. In flexia maxima a coapselor, abductia
atinge 70 de grade, intre ambele coapse formandu-se un unghi de 140 de grade. Abductia este
efectuata de :
1. TENSORUL FASCIEI LATA
2. FESIERUL MIJLOCIU
3. CROITOR
Abductia este limitata prin punerea sub tensiune a ligamentului ilio-pretrohanterian ( cand coapsa
este in extensie ) si a ligamentului pubo-femural ( cand coapsa este in flexie ).
Muschii abductori sunt mai slabi si mai putini ca numar decat muschii adductori. La efectuarea
adductiei participa:
1. PSOASUL-ILIAC
2. FESIERUL MIC
3. DREPTUL INTERN
4. PECTINEUL
5. cei trei ADDUCTORI
6. SEMITENDINOSUL
7. SEMIMEMBRANOSUL.
Amplitudinea adductiei este de 30 de grade.
Amplitudinea abductiei si adductiei poate fi marita prin miscarile de compensare ale bazinului si ale
coloanei lombare. In miscarea de sfoara laterala, abductia reala a coapsei pe bazin nu depaseste 70
de grade de fiecare parte, dar miscarea devine posibila datorita inclinarii bazinului inainte si unei
lordoze accentuate, ceea ce face ca abductia sa se transforme in miscare de flexie.
Miscarea de adductie este limitata de intalnirea coapselor, iar cand acestea se incruciseaza de
catre ligamentul pretrohanterian si ligamentul rotund.
MISCARILE de ROTATIE EXTERNA si INTERNA
Se realizeaza in jurul unei axe verticale care trece prin capul femurului. Amplitudinea rotatiei
externe este de 15 grade, iar a rotatiei interne de 35 de grade, deci in total 50. Cand coapsa este in
flexie si abductie, deci ligamentele sunt relaxate, amplitudinea rotatiei totale ( interne si externe )
atinge 100 de grade.
ROTATORII EXTERNI sunt :
1. FESIERUL MIJLOCIU (prin fasciculele lui posterioare)
2. FESIERUL MARE
3. GEMENII
4. PIRAMIDALUL
5. OBTURATORII
6. PATRATUL FEMURAL
7. PECTINEUL
8. DREPTUL INTERN
9. CROITORUL.
Miscarea de rotatie externa este limitata de fasciculul ilio-pretrohanterian al ligamentului ilio-
femural si de ligamentul rotund. Muschii rotatori externi sunt mai puternici si mai numerosi decat
rotatorii interni.
Rotatorii interni sunt: 1. fesierul mijlociu (prin fasciculele lui anterioare) 2. fesierul mic 3.
semitendinosul 4. semimembranosul. Rotatia interna este limitata de ligamentul ischio-femural si
fasciculul ilio-pretrohanterian al ligamentului ilio-femural.
MISCAREA DE CIRCUMDUCTIE
Rezulta din trecerea coapsei prin toate pozitiile descrise anterior. In realizarea ei intervin toate
grupele musculare ale soldului. In timpul miscarii de circumductie capul femural se invarte in cavitatea
cotiloida, epifiza distala a femurului descrie un cerc, iar diafiza femurului un con.
MISCAREA DE DEPARTARE
Alcatuirea articulatiei permite ca printr-o tractiune laterala puternica sa se obtina si un mic grad
de departare. Aceasta miscare este, insa, pasiva si nu are importanta in statica si locomotie.