Reabilitarea post imobilizatorie a fracturii de col femural

Ce este Femurul ?
Femurul este osul care formează scheletul coapsei, fiind cel mai mare os din corp (la omul adult
acesta măsoară 40–50 cm). La extremitatea sa superioară (epifiza superioară) se găsește capul
femural care este legat de corpul femurului (sau diafiza) prin intermediul colului femural. La
unirea colului femural cu diafiza femurală se găsesc două proeminențe numite trohanterul mare
și trohanterul mic, unite prin linia intertrohanterică. Celălaltă epifiză este formată din condilii
lateral și medial, epicondilii lateral și medial, tuberculul adductor și fața patelară care este
acoperită de rotulă (sau patela).
 Muschii coapsei
Din punctul de vedere al musculaturii, coapsa este alcatuita din muschi impartiti de septurile
intermusculare lateral, medial si o prelungire a spetului intermuscular in trei grupe musculare:

a) grupa anterioara
- Muschiul Cvadriceps femural: originea muschiului cvadriceps frmural este reprezentata de
originile celor patru fascicule care il formeaza:
1. Muschiul drept femural are originea la nivelul spinei iliace antero-inferioare (tendonul direct)
si la nivelul suprafetei triunghiulare situate superior de acetabul (prin tendonul reflectat)
2. Muschiul Vast lateral are originea la nivelul liniei de trifurcatie laterala a liniei aspre, buzei
laterale a liniei aspre, la nivelul fetei anterioare a trohanterului mare si septului intermuscular
lateral
3. Muschiul Vast medial are originea la nivelul buzei mediale a liniei aspre si fetei inferioare a
colului femural
4. Muschiul Vast intermediar are originea la nivelul fetei anterioare a diafizei femurale si buzei
laterale a liniei aspre.
Insertia muschiului cvadriceps femural: tendoanele celor patru fascicule musculare se unesc
formand un tendon unic al muschiului cvadriceps. Acesta se insera pe baza si marginile rotulei si
se continua inferior cu tendonul rotulian pana la insertia de pe tuberozitatea tibiei.
Actiunea muschiului cvadriceps femural este de extensie a gambei pe coapsa, de flexie a coapsei
pe abdomen si de deplasare inainte a gambei membrului oscilant in mers si fixare in extensie a
gambei membrului de sprijin.
Muschiul cvadriceps femural este inervat de nervul femural.
- Muschiul Tensor al fasciei lata are originea la nivelul crestei iliace, spinei iliace si fasciei
fesiere. Insertia: corpul muscular se continua cu tractul iliotibial care se insera pe condilul lateral
al tibiei. Actiunea muschiului tensor al fasciei lata este de a fixa articulatia genunchiului
inextensie, de flexie a gambei pe coapsa- atata timp cat miscarea a fost initiata de ceilalti flexori,
de abductie si flexie a coapsei si de inclinare a pelvisului de partea piciorului de sprijin in mers.
Muschiul tensor al fasciei lata este inervat de nervul fesier superior.
- Muschiul Croitor ar originea la nivelul spinei iliace antero-superioare si la nivelul incizurii
subiacente a spinei iliace antero-superioare. Insertia muschiului croitor este la nivelul fetei
mediale a diafizei tibiale, proximal. Tendonul sau, impreuna cu tendoanele muschiului gracilis si
muschiului semitendinos formeaza „laba de gasca”. Actiunea muschiului croitor este de flexie a
coapsei pe abdomen, flexie a gambei pe coapsa, abductie si rotatie laterala a coapsei si rotatie
mediala a coapsei. Muschiul croitor este inervat de nervul femural.
- Muschiul Articular al genunchiului are originea la nivelul fetei anterioare a diafizei femurale,
inferior de originea muschiului vast intermediar. Insertia sa este la nivelul fundului prelungirii
subcvadricipitale a sinovialei genunchiului. Actiunea sa este de retragere a prelungirii sinovialei
in timpul extensiei. Muschiul articular al genunchiului este inervat de nervul femural.

b) grupa mediala
- Muschiul Pectineu are originea la nivelul crestei pectinee, ligamentului pubian superior, buzei
anterioare a santului obturator, fasciei pectinee si la nivelul ligamentului pubofemural. Insertia
muschiului pectineu este la nivelul liniei pectinee. Actiunea sa este de flexie a coapsei, adductie
a coapsei si rotatie laterala a coapsei. Muchiul pectineu este inervat de nervul femural (ramuri
pentru fat anterioara) si de nervul obturator (ramuri pentru fata posterioara).
- Muschiul Adductor lung are originea la nivelul fetei laterale a ramurii inferioare a pubisului si
insertia la nivelul treimii mijlocii a interstitiului liniei aspre. Actiunea muschiului adductor lung
este de adductie a coapsei si rotatie laterala a coapsei. Este inervat de nervul obturator si nervul
femural.
- Muschiul Adductor mare are originea la nivelul tuberozitatii ischiadice, ramurii inferioare a
pubisului si ramurii inferioare a ischionului. Insertia este la nivelul liniei de trifurcatie laterala a
liniei aspre in patrimea ei superioara, la nivelul interstitiului liniei aspre si tuberculului
adductorului. Actiunea muschiului adductor mare este de adductie a coapsei, extensie a coapsei,
rotatie mediala a coapsei. Muschiul adductor mare este inervat de nervul obturator.
- Muschiul Adductor scurt are originea la nivelul ramurii inferioare a pubisului, insertia la
nivelul treimii superioare a interstitiului liniei aspre. Actiunea muschiului adductor scurt este de
adductie a coapsei, flexie a coapsei si rotatie laterala a coapsei. Este inervat de nervul obturator.
- Muschiul gracilis are orginea la nivelul ramurii inferioare a pubisului si insertia la nivelul fetei
mediale a diafizei tibiale prin „laba de gasca”. Actiunea muschiului gracilis este de adductie a
coapsei, flexie a gambei si rotatie mediala a gambei. Muschiul gracilis este inervat de nervul
obturator.

c) grupa posterioara
- Muschiul Biceps femural are originile: capul lung are originea la nivelul tuberozitatii
ischiadice iar capul scurt are originea la nivelul interstitiului liniei aspre in jumatatea inferioara si
la nivelul buzei externe a liniei aspre. Insertia muschiului biceps femural este la nivelul capului
fibulei iar actiunile sale sunt: flexia gambei pe coapsa, rotatia laterala a gambei atunci cand
gamba este flectata si de extensie a coapsei. Este inervat de nervul ischiadic.
- Muschiul Semitendinos are originea la nivelul tuberozitatii ischiadice si insertia la nivelul
diafizei tibiale, proximal. Participa de asemenea la formarea „labei de gasca”. Actiunea
muschiului semitendinos este de extensie a coapsei, de flexie a gambei, de rotatie mediala a
gambei atunci cand gamba este flectata. Este inervat de nervul ischiadic.
- Muschiul Semimembranos are originea la nivelul tuberozitatii ischiadice iar insertia se
realizeaza prin intermediul a trei fascicule: fasciculul direct la nivelul fetei posterioare a
condilului medial al tibiei, fasciculul orizontal la nivelul fetei anterioare a condilului medial al
tibiei si fasciculul recurent care se desprinde de tendonul muschiului semimembranos si se insera
pe condilul femural lateral; formeaza ligamentul popliteu oblic al articulatiei genunchiului.
Actiunea acestui muschi este de extensie a coapsei, de flexie a gambei si de rotatie mediala a
gambei atunci cand gamba este flectata. Este inervat de nervul ischiadic.

Ce reprezinta fractura de col femural

Fractura de col femural este o fractura rara la copil , frecventa la pacientul varstnic la care uneori
survine printr-un traumatism minim (cadere de la propria inaltime). Astfel fractura este adesea
intalnita la barbatii peste 60 de ani si la femeile peste 65 de ani. Osteoporoza datorata varstei
explica frecventa acestor fracturi ale colului femural datorita fragilizarii suplimentare a unei zone
anatomice suprasolicitate si care prezinta in plus o fragilitate constitutionala.

Clasificarea Garden (bazat pe radiografii AP si nu ia in considerare alinierea plan lateral

sau sagital)
 Tipul I Incomplete, in valgus
 Tip II Fx complet. fara deplasare
 Tip III Complet, deplasare <50%
 Tip IV Complet, deplasare completa
 Clasificarea Garden Simplificat: Fara deplasare Include Gardenle I și II Cu deplasare
Include Gardele III și IV
Prezentare si Simptome:
– Fracturi fara deplasare durere ușoara in zona soldului sau durere ce merge pe traiectul intern
spre genunchi.
– Fracturi cu deplasare durere în întreaga regiunea soldului.
Examenul fizic:

Fractura fara deplasare

 nici o deformare clinic evidenta
 disconfort minor cu miscarea activa sau pasiva a șoldului
 spasme la mișcare durere cu percuție pe trohanterul mare

In cazul unei fracturi de col femural cu deplasare, clinica este caracteristica:

 Membrul inferior are o atitudine de rotatie externa si adductie

 Membrul pare scurtat
 Palparea plicii inghinale este dureroasa, uneori se palpeaza o tumefactie a acestei zone

Diagnosticul este radiologic. Dupa efectuarea radiografiei medicul radiolog va putea spune cu
siguranta daca pacientul prezinta fractura de col femural, si chiar sa clasifice fractura conform unor
criterii radiologice. Este intotdeauna important sa se specifice daca fractura de col femural are sau
nu deplasare, aceasta avand o influenta majora asupra prognosticului evolutiv al fracturii.

Prognosticul acestor fracturi de col femural depinde esential de mentinerea vitalitatii capului
femural. Vascularizatia provine din vase care penetreaza capul in jurul regiunii cartilaginoase.
Aceste vase provin din arcada vasculara formata din ramurile arterei circumflexe.
 Date generale despre pacienta
50 de ani, duce un mod activ de viata, lucreaza educatoare la gradinita, are o stare psihologica,
buna increzuta in reabilitare, nu are osteoporoza. Din cauza alunecari pe gheata a capatat fractura
de col femural fara deplasare de gradul II.

Scopul
Reabilitarea totala a pacientei, readucerea la modul de viata de pina la fractura.

Obiective

Obiective etapa 1, etapa imobilizării la pat

Durata: 6 luni
Obiectiv general: Mentinera stari functionala a organismului
si stoparea agravari
Obiective specifice etapei date

1. Eliminarea dureri.
2. Preintimpinarea dezvoltari atrofiei musculare, a legamentelor si a aparitiei contracturi
musculare.
3. Normalizarea tonusului muscular.
4. Grabirea proceselor regenerative imbunatatind circulatia sangvina, linfatica si schimbul
de substante.
5. Menținerea stări bune a sistemului respirator.
6. Mentinerea stari psihologice bune a pacientului.
 Obiective etapa 2, etapa formarii deprinderilor
necesare statului în ortostatism
Durata: 3 luni
Obiectiv general : formarea abilitati de a sta in ortostatism
citeva minute fara a incorda puternic musculatura.

Obiective specifice etapei date :

1. Imbunatatirea tonusului muscular.

2. Invatarea de a-si putea schimba pozitia corpului de sinestatator.
3. Imbunatatirea circulatiei sangvine, linfatice si schimbul de substante.
4. Imbunătăţirea controlului motor
5. Imbunătăţirea echilibrului static
6. Cresterea forţei musculare de tip:izometric; izoton (concentric, excentric, izokinetic,
pliometric)
7. Creșterea amplitudini mișcări membrelor.
8. Învățarea de a efectua corect flexia extensia pronația și supinația membrului inferior cu o
amplitudine coresponzatoare etapei date.
9. Învățarea poziției corecte de ortostatism și combatarea aparitiei atitudinilor defectuase ale
A.L.M.
10. Formarea abilitări de a sta în ortostatism pe piciorul drept, stîng și pe ambele citeva
minute .
11. Menținerea pacientei în o stare bună psihologică.
12. Promovarea controlului/coordonării respiraţiei (frecvenţa, controlul volumului curent,
ritmul, controlul fluxului de aer) in repaus.
Obiective etapa 3, etapa reabilitarii mersului.

Obiectiv general : reîntoarcerea pacientei

posibilitatea de a se deplasa ca pînă la fractură.
Durata etapei: 4 luni

Obiective specifice etapei date :

1. Îmbunătățirea tonusului muscular.

2. Îmbunătățirea circuitului sanguin, limfatic și schimbului de substanțe.
3. Îmbunătățirea controlului motor.
4. Combaterea atitudini defectuase ale aparatului locomotor.
5. Imbunătăţirea echilibrului static/dinamic prin antrenarea selectivă a funcţiei
aparatului vestibular, in poziţiile fundamentale și derivate ale corpului.
6. Învățarea mersului pe axa corectă.
7. Adaptarea la efort fizic de diferite gradure.
8. Reabilitarea și dezvoltarea calităților motrice pierdute sau slab dezvoltate.
9. Promovarea capacităţii de control asupra miscării realizate de un muschi sau de
grup musculare sinergic, agonițti, antagoniști și fixatori.
10. Învăţarea strategiilor de control al echilibrului (strategia gleznelor, genunchilor,
soldurilor, pasilor mici).
11. Promovarea controlului/coordonării respiraţiei (frecvenţa, controlul volumului
curent, ritmul, controlul fluxului de aer) in repaus-miscare-efort.
12. Formarea deprinderii de a respira corect in repaus-miscare-efort.
13. Dezvoltarea mobilității articulare .
14. Formarea abilități de a se ridica pe scări.
15. Formarea abilitări de a se deplasa în un anumit timp și viteză o anumita porțiune
de drum .